Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • CDF 35

    Uploaded by

    Neacsu Andrei
    4 views12 pages

    Original Title

    CdF_35

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    4 views12 pages

    CDF 35

    Uploaded by

    Neacsu Andrei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 12
    URIERUL e Fizica nro) nine de Fizicd si a Fundatiei Horia Hulubei * Anul XI ¢ Nr. 4 (35) * decembrie 2000 Rolul CdF in comunitatea stiintifica romaneasca incoi 10 ani de existeni revista CaF a incercat sa ig defineasca un ‘anume prof in spapul publcistic romanesc. Este momentu s@facem un bilan $88 analiza dac& ne-am apropiat de jnt. Vitor uneiastel de publica depinde de o serie de circumstane favorable ‘+ Existenta unor sponsor generosi: ne referim att la ANST ct ila sponsoti particular + Amabiltatea direct IFIN care ne gazduieste in blocul tum sine faciiteaza tparirea reviste! la tipografiainstitutuli. Aceste inlesnin au ‘cut in mod cert pasibila eparija revise! + Existenfa unui spirit de voluntariat care face posibla apariia $i tifuzarea revisti: este vorba in primul rnd de tehnoredactarea revstei, rezolvarea problemelor de natura contabila, reparaji ale instalajei de lparire. Nu puter ula g!aciuni care par marunte dar au importanja lor cum ar fi ambalarea ¢i expeciorea prin posté a revstei care itor din provincie, drumuri in ora pentru probleme bancare si chiar tran- spottarea revistelor de la ipografie in sedul redaetii. “+ Un spirit de colaborare amicala intre membri consiului diigent al Fundaljel"Horia Hulube. Lista de mai sus nu este exhaustva, dar este suficient ca un mic ‘amanunt’slipseasca s) revista nu apare sau nu ajunge la ctor. Cele de mai sus sint numai detalile de natura ‘tehnica’ care fac posbila apariiarevsti. Ceea ce este cel putin Ia fel de important este in ce masura apariia revistei réspunde la 0 necesitate de comunicare s\informare a comu- rita sinjfice rom&nest. Care ar fi prin urmare profi, tematic revis- tei 7 Exista un numar de teme pe care le-am considerat importante ‘am incereat sa le acoperim ci mai bine in decursul impuli + Dezbaterea public’ a problemelor majore al sistemului cercetari «in Romania, Am port de a premiza cain toate farle dezvotate exst& tun dialog permanent ine administraie si breslele stinjfice. Dorinta administrajei este de a evita erori care pot fcostisitoare economic 5 poltic iar dorinta breslelor este de a convinge administaja de neces! {ata cercotai stinjfie gia apara ineresele legate de condijile minine decente in care aceasté activitate se poate efectua onorabil. Exist’ ccauze obiectve care fac tradija acestui fel de dialog mai slaba in Romania i din acest motiv CdF a incercat sd fie un astfel de meciv propice schimbului de idei. CdF a considerat ca problemele majore ale sistemulu de cercetare sint (2) constiurea unui sistem de valori vera, (0) formarea unui lobby putemic in favoarea cercetai; in con secin{a, CdF a pubicat constant aticole dedicate roluui cercetari since in societate, problemelor de etic’ slinjfic’, scientometnic alte sisteme de evaluare, etc. Dacd nu a putut sé multumeasca pe toata |umea, un motiv evident {ine de existenfa unei sensibile divergente de interese greu de evita: cine are standarde stinjfice mai bune va con- sidera prieritara construirea sistemului de valor iar celal vor do s8 se inceapa cu crearea gruputlor de presiune. * Informarea colegilor din IFA sau din afara pltformei despre activ {al glinyfce in care au fostimplicaljcolegi nostri. Am publicattotdeau: ra cu placere relat despre activitatea insttutelor din sistemul IFA, apatija de anuare gtnfce, regulamente de concurs. De asemenea am publica informati despre organiza si partcipar la conferinje,stagi de lucru in strindtate, experimente intemajionale, etc. Cel care au facut cfortul de a-g asteme gindurile pe hit, le vor rect cu placere peste ani siani! + Am publicat Informafi diverse din lumea gtinffica: premile Nobel, noutal din lumea caleulatoarelor, umor, etc. Muite aticole interesante ‘au fost traduse din diverse reviste simiare din strdndtate sau publicate direct in forma originald, Am preferat raducerea in mba rom&na, dar nu ‘am gésit tldeauna voluntar. * Nu ne-am ferit de polemici legate de abordari diverse ale tranzitie, et. ‘Ar trebui poate precizat cd o revista de tpul CaF nu poate fi mai ‘buna’ dectt publicul clreia i se adreseaza. Daca existé 0 preocupare Constanta a civergilor membri al comunitji pentru impartasirea expe- Fien{ei propril atunci vor exista persoane cispuse sa-si asteama gindurile pe hte, s8 traduca artcole interesante, sé polemizeze int-un ‘mod constructiv, et. De fapt vocatia comunicarii ar trebui sa face parte cin structura unui cercetator! apt este c& réspunsul comunitati stinifice la agenda’ CaF este din coin ce mai slab. In bund parte, lucrul se datoreaza scaderti rhumarului de oercetator: cel n vrs ies la pensie, cei tner viseaza la plecarea in strinatate pe o duraté rai lunga. ( Mult declarata aria pentru tineri pare in mare parte pur demagogica,) Ceilalf int suficient ‘de coplegi de gijlezinice, deprmal de stalutul de cenusareasa acor- dat cercetari, la care se adauga lisa unui dialog real, intolerant gi ipsa spirtului constructv, etc. Sint motive suficiente de ingtjorare si se poate antcipa momentul in ‘care numarul de pagini al CdF va tinde la zero din lips de artcole ! Poate ca lucrutle nu true sa se indrepte spre un astel de sigit. Este Nevoie de macar 20-30 colegi care sa igi propuna ca macar 0 data pe an 84 scrie un articol despre ceva semnificatv petrecut in viafa lor stinjfica, s8traducd un artical intersant gsi nto revista stand sau pe Inteme, ete, Acosta ar putes antrenalarndul lor colaboratori mai ner, ‘aff cl'se mai g3sesc. Redaciia CdF a incercat in decursul impului con- siituirea acestei ‘mase crtce" de oameni interesati in problematica lumi in care traiesc gi care au vocatia comunicari. Rezultatu este destul {de modest, far Indoiala gi din vina noastr. Este motivul pentru care acresém acest apel colegilor nosti invtindud s8 partcipe la viata comunitati cin care fac parte. Dacé CoF va disparea din lipsa de interes, ‘alunci nic segitul vel stingfice din IFA nu este departe ! ‘Numarul de fata ogfindoste teama noastrét are numai 12 pagini ! Dan Radu Grigore Mircea Oncescu CUPRINSUL Dan Radu Grigore Profesorul Tijeica in baza de date ISI 3 Clementina Timug. SPIE - RO 3 Mircea Oncescu” Propunere pentru o CARTA ALBA a cercetarri stintfice din Romania. 4 Mircea Penja _Strategia institutului 5 Mircea Oncescu Trebuinfele comunitai stinfice 6 ve Un secol de premii NOBEL in fics «8 Constantin Miu ICRU Report 4 see De la Fundafia Horia Hulubei 11 Mircea Oncescu Doctoratul la Academia Romana 12 « Democratia este un [icra mrinunat, cu exceptia faptului ca orice Dezascat’ poate participa [a vot. » Preluaté de pe INTERNET $i tradusd. Supravegherea Radioactivitatii Mediului (SRM) ‘Am primit la REDACTIE raportl pe 1999 privind SRM elabo- rat de Comisia Natjonala pentru Control Activtajlor Nuclear. Raportul prezinia rezutatelor masurérior radioactivai medi lui efectuate in anul 1999 pe tenlorul Romaniei gi anume la urmator factori de mediu: aerosol atmosferici, depuneri atmos- ferce, aer, ape brute gi potable, vegetatie spontand gi sol necuit- val. Pentru zona de infuenia a CNE de la Cemavoda si a CNE Kozloduis-auincus solu arabil, aptle, legume, fucte gi peste. 'S-a calculat exounerea suplimentara a populaiei ca urmare 2 funcfionani CNE Cemavoda la valoarea 4.5 uSv pentru 1998, Cea ce inseamnd 0,45 % din expunerea suplimentara admis international pentru populajie ca urmare a practicior nucleare, gala cu 1 mSv pe an. ‘Masuréle din zona Bechet, pentru determinarea expuneri suplimentare a populatje! ca urmare a functionarii CNE Kozlodui 2 condus pentru teritorul romanesc la 0 valoare nesemnifcativa fala de expunerea nalurala gi aceea suplimentard admisa inter najjonal pentru populaje, daté mai ininte. Documentul la care ne referim raporteaza masurarle facute pe Platforma Magurele, pe Platforma nucleara SCN-FCN (Gucursala de Cercetari ‘Nucleare a Regiei Autonome pentru Activitalj Nucleare - Fabrica de Combustibil Nuclear a Societai Nationale NUCLEARELECTRICA SA) de a Mioveni- Ptest. Din valotile masurate rezulté expunerea suplmentara nesemnifica- {iva a populate’ din cele dou zone In fine se prezinta 51 SRM in zona de influen(’ a exploatarilor de minereu uranifer, Se araté zonele _masurate 31 valorle objinute. Se afirma c& exploataile miniere uranifere cresc ‘adioactvitatea naturala a mediului in zona minelor sa haldelor de steri, dar nu au 0 influenia radiologic& semnificatva penta zone situate dincolo de proximitatea exploatailor. Exists, in Zonele investigate, halde cu un continu ridicat, ce trebule mar- Cale $i izolte in vederea protectiei popula Raportul se gaseste la redactia CAF; poate fl obfinut gi de la CNCAN, Bd Libera 14, Bucuresti, e-mail: baciu@cncan 0 ENF Constanta 2000 Conferinta Nalionalé de Fizica tinuta la Universitatea Ovidius dn Constanfa a adus lucrurinoi pentru comunitatea fizcienilor din ard, Prezentarea conferinjei va avea loc in numarul vitor. ‘Aci vom remarca numai ca la CNF 2000 s-au premiat cele mai bune lucrai prezentate, Aste! au fost promial:$. Dobrescu, LL’ Schachter gi Al, Badescu-Singureanu (IFIN-HH) cu premial |. ‘A.urmat C. Baban (UAIC, jag) cu premiul I gi Emila Popescu, M. Raduian 5 Olvia Bazaciu (INFP) cu prem I Cu aceasté ocazie a avut loc sedinia SRF, prezidaté de presedintele in funcie dr. A Calboreanu si de vicepresedintele Prof, Voicu Grecu. Detail in num&rul vitor. Donatii si sponsorizari Redaciia a primit 50 DM de la Stefan Elias din Germania, 100 USD de a Eleonora Blanaru gi 1,5 Mici de la Sivia si Teodor Cuzino. Aceste sume servesc pontu sustinerea abonamentelor cu pro redus gia editarea "Soaptci Demiurgului” de Mihai Popescu Banca Romana de Dezvoltare - GSG a sponsoriza prin FHH partciparea dr. Ana Danig la conferin{a .Nuclear Tracks in Solids" inulin Siovenia in august 2000 cu 15,5 milioane le. ‘Analiza Riscului ‘Anunjam aparijia unui buletin pentru cel inieresal in flozofia risculul, incerttudini s1 siguranjei PHILOSOPHY OF RISK NEWSLETTER. In versiunea sa electronica — cu numele PHILRISKNEWS - primul numar 2 aparut a 19 julie 2000 {ata in original prezentarea buletinuul Editors: “Sven Ove Hansson and Martin Peterson PHILRISKNEWS is sent out rom the phiosophy group at the Royal insitute of Technology, Stockholm, Sweden, ‘Contributions in the form ‘of brief abstracts, reviews, or dis- cussion notes are mast welcome. The editors are also gratefulto 50 de ani de chimie nucieard Ia IFA In zilele de 14 si 15 decembrie 2000 pe platforma Magurele a Institutului de Fizic& Atomica va avea loc manifestarea oma- gialé "50 de ani de Chimie Nucleara la IFA" la care sunt agteptali chimist, fizicien’ gi ingineri care vor s& partcipe la intalnirea dintre generati Comitetul de organizare va cauta sa stabileasca lista colegilor care au lucrat in domeniul mentionat si care s-au raspandit prin fara si prin lume. Inforratii suplimentare asupra datelor gi detalilor intainii pot fi obtinute de la comitetul de organizare prin colega noas- tra dr. ing, Corina Anca Simion, telefon 780 70 40/4516 sau la adresa de e-mail: corinasi@t.10 Din cate stie redaciia CdF, in comitetul de organizare au Inceput 84 activeze: dr. Climpiu Constantinescu, dr. Alina Plonschi, chim, Georgeta Juler, dr. Corina Anca Simion $i pro- babil alte nume bine cunoscute s-au adaugat intre timp, Uram succes comitetulul de organizare al manifestai be informed of new literature that can be announced in the Newsletter. Please send your contribution to: ‘owner-philisknews@infra.kth.se http://www intra kth.se/lwebrp/philosophy/phlrisknews.him CONTENTS: 1 On the definition of the Precautionary Principle, 2 Decision-making with unknown options, 3 A new book: Risk in the Modern Age, 4 Risk and Ethics: A Bibliography (L- 2), 5 How to (un)suboribe to PHILRISKNEWS. To (unsubscribe to PHILRISKNEWS, send an e-mail mes- sage with the single word "(un)subcribe" to: philrisknews- request@infra kth.se In case of subscription problems, write to: ‘owner-phirisknews@infra kth.se ‘Anul International al Voluntaritor (AIV) Anul 2001 a fost declarat de catre Natiunile Unite ca ALV. Pentru celebrarea AIV, exista pana in prezent in lume 43 de comitete nationale. La 29 iunie 2000, United Nations Volunteers. = organizalia desemnata de Adunarea generala a Natjurilor Unite pentru coordonarea actvitfilr pentru AlV ~ a lansat noua versiune a paginei de Web oficial al AIV 2001. Aveasta noua pagina este inleractiva, scopul UNV find de a sprint intiativele de colebrare a AlV in toata lumea. Obiectivele AIV sunt promovarea voluntariatului, aprecierea valorii muncii voluntarlor, sprijnirea inijativelor voluntare si pro- ‘movarea parteneriatulu dintre organizatile active in domeniu. La adresa htlp:!iwww.iyv2001.org/ voluntari gi organizatile pot afia ce se intampla in farile lor, informati si date de contact despre persoane $i organiza interesate de AlV2001 Pentru detalii despre site sau despre Al’ contactati Centrul de voluntariat Pro Vobis: 3400 Cluj Napoca, Dorobantilor 99132, telifax: 084 412 944; e-mail: provobis@mail.dnicjro, web: hittp:/fasklepyos.dntc)ro/provobis/ . Misiunea Centrului de volun- tariat Pro Vobis este de a promova voluntariatul in vederea dez~ ‘volta societal romanesti gi in special a comunitaor locale din judetul Clu Din actvitatea stlntfci a intitutitor do cercetare gt universitare Dupa raporlarea, in numarul anterior, a activa sinyfice a insitutslor de: fzica materialelor, fizica lasetilor, piasmei si radatilr, precum 5 stn spafjale, contnudm cu IFIN-HH aga cum reiese din anuarulstinjfic pe anul 1999. Cercetatoi institu au pubicat 188 articoleinrevsteglnfice cu referent, 9 cari sau cap tole in car}, 22 preprint gi au paricpat la 114 conferinge intemajionale. Numérul acestora este 110 la fiica nucleaa gi 60 la fzicdteoretca; menjiondm ca inte articolole pubicate in reviste cu referent exist 22 cu autor din departamentu de fzica apicata 5 dezvolare tehnologica (mai precis, acest departament are 90 cercetaton in prima subdivizune gi 48 in a doua). ERRATA La rubrica menjonala alc, in numarul anterior, ta pagina 15, la IFTM, Laboralorul 8 a fost omis ~ tpografic~ al trelea grup .X-ray and neutron difracton’ gi numérul lucrailor publcate pe 1999 ale acestuilaborator gi anume ,35 + 8". 2 CURIERUL de FIZICA Vr. 35) DECPMBRIE 2000 Profesorul Titeica in baza de date ISI Dupa cum se stie, CaF a sustinut in decursul timpului cd apli- ald a pulinelor fondu de la buget. Ideea pragmatica find c& dacé lobby-ul cercetérii nu este destul de pulemic ~ pentru a obfine fonduri suficient de gene- roase pentru a permite o oarecare “risipa* ~ este rational sa incorcam sa gospodarim mai bine ceea ce aver. Pe de alla parte, CdF a incurajat dezbaterea de idei si a pu- blical suficiente arlicole in care punctul de vedere scientometric cera combalul sau pus sub semnul intrebaril. Este regretabil ca de mulle on, argumentele folosite in dezbateri nu sunt de buna Credinja. Am auzit unele persoane sustinind ca pe baza criterilor sscienlometnice, regretatul profesor Serban Tileica nu ar fi putut ajunge profesor universitar | drept ca nimeni nu a avut curajul ‘s8 suslind acest punct de vedere in scris ! Peniru punerea la punct a lucrunior, este bine de stiut ca entul este complet fals. Am avut recent ocazia $8 consult a do date ISI in varianta de pe Intemet ~ aga numitul "Web of Science” ~ cu ocazia unei deplasani la DESY. (Am putut consta- {a utiitatea acesiu' instrument de lucru in cautarea de referinte pe lun domeniu dat si cred ca baza de date ISI achiziljonata de catre CENAPOSS ~ vezi CdF nr. 33, pagina 13 ~ trebuie sa intre cit ‘mai repede in practica curenta'a documenta cercetatorilor. in ceea ce priveste CV-urile divergilor cercetator, normal ar fica ele 8 fie publicate pe o pagina de web, astfel inci investigafile in baza de date ISI sa fie mai putin interesante.) in ceea ce privegte memoria profesoruli Tifeica lucrurle stau aga: deaorece baza de date ISI incepe doar de prin anul 75, nu ‘par lucrar stinjfice publicate de domnia sa. Dupa cum se stie, area majoritate a lucrarlor profesorului Tijeica au aparut in Pericada interbelicd in revistele cole mai importante ale timpuli (© productivtate stinjficd mai redusé a domniei sale dupa rézbo1 se datoreaza in bund parte conditiior *minunate" asigurate de noua stapinire aservité ocupantului: suprematia stintei sovietice, interdicjia de a cAltor hn apus, interdicjia de a colabora cu "agen imperiaismului” etc.) Cea ce este remarcabil este ca daca se efectueaza o cautare in "Web of Science" a citarilor acestor lucrari, se gisesc peste 100! Cu alte cuvinte, lucrari publicate in anil ‘30 sunt inca citate de peste 100 de ori din 1975 pind in prezent in revistele din fluxul principal ! Cine dintre noi crede ca posteritatea va fi aga de "generoasa" cu el ? Evident cf orice for- mula. scientometrica rezonabila (cea utiizata de MEN pentru credit face parte din aceasta categorie) jine seama de citan. Dan Radu Grigore SPIE-RO: Filiala Romana a Societatii Internationale de Inginerie Optica — SPIE Romanian Chapter — Cu intizieve aduc la cunostija citorlor Cuieuivi de Fiza, infin fila’ romane a cunescute! societal dn Statele Unite SPIE, ‘al de prezenta in organizarea @ numeroase manifesta siniice cu 0 topica extrem de oversiata. Phin iniativa unui grup de cecetaton i ‘auke didactice dn Universitatea “Poliehnica" Bucuresti, in frunte cu profesor Adrian Poxolean, Valentin Vids Lauteniv Fara au inceput in seplemiie 1991 ~ demersurle pent finjarea falei romaine a SPIE reugindu-se can cursul anuiui 1982 sa se obfind personaliatea iundia gi nscieveain registra perscanelor ure Fiala romana a SPIE s-a constiuit in scopulpromovati schimbuli de 1formati,precumn gi de @ acjiona in sensul extinderi cunoasteri in ddomenil opis electronic, a materiaelor,dispoztvelrsinstumen- lajeloptce gia aplcaiior acestora ‘Asocialia profesionala SPIE-Ro s-a consttut conform legis in vigoare in Romania, refeioare la sociale nonprofit (egea 21 pentru persoanejuridce din 1924 inlocuté de ordonanja nr 26 cin 30 ianvarie 2000), precum sn acord cu prevederie statu socetai SPIE -"The Intemational Society for Optical Engineering" cu sediul in Belingham, P.O. 10, WA 88 227- 00105, SUA, care este 0 socelate nonpoft, neg vemamental, ale rei Scopuri sunt orientale cite promovarea concopelr,sisterelor ¢ thnologii modeme de oplic& precum gi a aplicalilor inginerest i sinice ae instrument optice si opoek ttonice. Memb sunt cadre bdactice. ceretaton, ingnens specas n cercetarea stehnologia cispaziivelergnstumeniaie optoelecronice SPIE-Ro dobandeste personaltatejundica prin hotr@rea 215 dn 26 ‘mai 1982, cu sed pnnicpal in Instiutl Poennic, Bucures, Catecra de Fic, saia BN 131, Spal independenfei nr. 313, 77206 Guoures 9 se-