Howard Gardner Inteligente Multiple PDF

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 153
Conceptia stralucita a lui Howard Gardner asupré | 159.9 competentei_individuale a schimbat fata educatie ‘in cele doua decenii trecute de la publicarea lucrari sale clasice, Frames of Mind. Mii de educatori, | p&rinti si cercetatori din intreaga lume au explorat -~ implicatile practice si aplicatille teoriel inteligentelor ; multiple ~ ideea importanta c& existé capacitati umane distincte, de la inteligenta muzicala la cea implicata 1m infelegerea de sine. Cartea de fata sintetizeaza teoria inteligentelor multiple, aduce noi dovezi privind functionarea creierului, prezint& noi aplicatii ale teoriei in educatie si la locul de munca, evalueaz rezultatele proiectelor bazate pe inteligente. multiple si contureaza linia unor cercetari viltoare, ti Howard Gardner isi concentreazi puterea de sinteza si subiectului, putem fi siguri c& ne asteapta o incitanta aventura acd ideile sale ar fi luate in seam&, viitorul copiilor nostri ar n” Mihaly Csikscentmihalyi plica macaro fractiune din cunoasterea pe care o promoveaza afia ar duce in sfargit fa acea intelegere mai profunda care ar »pul sau fundamental.” : Rexford Brown care banuiesc ca inteligenta este un fenomen prea complex urat printr-un simplu numar de tip IQ rezultat dintr-un atest de artea lui Gardner este 0 experienta stimulatoare i o usd Anmod cu totul nou dea privifintele omenesti.” Isaac Asimov i 2 49 x) Consilier editorial: Mihaela Singer Redactor: Renata Rogue ‘Tehnoredactor: Renata Ropu Coperts: Camelia-Dana Cristea, Mihai Nita Iustratia copertei: Andrea Palladio (1508-1580), picturd reprezentind Teatni! olimpic din Venetia, Jooul perspectivelor adSinceste senzatia de profarzime. Descricrea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominici GARDNER, HOWARD Inteligenfe multiple ~ nol orizonturi / Howard Gardner. - ‘Bucuresti: Sigma, 2006 Bibliogr. Index ISBN (10) 973-649-320-2; ISBN (13) 978-973-649-320-1 an Cuprins Introducere PARTEA INTAI- Teoria Capitolul 1 + Pe scurt ileal Capitolul 2 » Viziunea dup doutzeci si cinci de ani Capitolul 3 + Dincolo de inteligenfé: alte capacitati omenesti - valoroase Capitolul 4 + Puntea catre educatie Capitolul 5 + intrebari freevente despre teorie si practi PARTEA A DOUA ~-Perspective educationale Capitolul 6 + Educarea inteligentelor in copilaria timpurie Capitolul 7 + Proiecte pentru clasele elementare Capitolul 8 « Puncte de acces multiple pentru infelegerea disciplinar’ 138 Capitolul 9 + Abordarea disciplinara in liceu: o introducere fn Arts PROPEL Capitolul 10 + Evaluarea in context: o alternativa la testarea standandizatat PARTEA A TREIA — Noi perspective Capitolul 11 + Contexte sociale Capitolul 12 + La locul de munca Capitolul 13 + Viitorul Anexa A ~Mulfu Anexa B—Referinte la eapitole ... Anexa C- Lueriiri amintite In Inteligente Multiple Anexa D — Bibliografie... Index de termeni Index de numie ... Introducere Ccrcetiite mete in psihologia dezvottai si ncuropsihologie, care eu condus Ia teoria inteligentelor multiple (TIM), au inceput in anii °70. Direciiile principale ale teoriei au fost finalizate in 1980, iar cartea mea, Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, a apirut in toamna lui 1983. Desi editorul igi punea mari speranfe in carte, nu cred c& anticipa cineva atentia pe care o-vor atrage de la inceput aceste idei, in special printre educatori, ‘si nici preocuparea si interesul continuu la dowizeci gi cine de ani mai tarzin, in multe parfi ale lumii. in perioada de dupa publicare am fost implicat intr-o multime de projecte educationale care derivau intr-un fel sau altul din teoria inteli- -gen(elor multiple (TIM). Am evitat insé si realizez.un compendiu explicit sau o revizuire a teoriei. in 1993, am publicat Multiple Intelligences: The Theory in Practice, o culegere in care am revizuit punctele importante ale teoriei gi m-am raportat la diverse experimente educafionale. La putin timp dup aceea am inceput si mi refer explicit la unele infelegeri gresite sau folosiri inadecvate ale teoriei. in Intelligence Reframed (1999), am flicut o scurté actualizare a teoriei, am réspuns la multe intrebiri, opinii si critic; si am explorat relatia dintre conceptul de inteligenta si alte concepte pe care le-am cercetat ulterior, cum sunt aptitudinea de lider, creativitatea si moralitatea. La mijlocul primului deceniu al secolului 21, Ja doudzeci gi cinci de ani dupa ce s-a coagulat idea inteligentelot multiple, am decis s& prezint o trecere in revisti actualizati in detaliu a teoriei inteligenfelor multiple. Rezultatul este prezentul volum, Inteligenfele multiple: Noi orizonturi este impartit in trei parti. in prima parte, ,,Teoria”, prezint un scurt rezumat al tcoriei originale (ca- pitolul 1) si o discutie despre modurile importante in care s-a modificat teoria (capitolul 2): adaugarea unor inteligente, distinctia tntre domenii si inteligente, si diferenta intre diferitele concepfii despre intelect. Urmeazi o schitare a relatiei dintre inteligenta si alte capacitsti umane cognitive, cum sunt creativitatea, experienta si genialitatea (capitolul 3). Descriu 6 Howard Gardner apoi ‘modul in care © cercetare psihologicé a evoluat intr-un set de recomandari pentru practica scolari (capitolul 4). in final, rispund principalelor intrebari si criticilor formulate in ultimul sfert de veac (capitotul 5). in partea a doua, ,.Perspective educafionale”, m-am concentrat asupra unor experimente educationale specifice. Acestea merg de la eforturile de a educa gi evalua inteligentele pregcolarilor pind la incercdrile de a inocula adolescentilor modurile de gandire disciplinare importante, clusiv cele prezente in arti (capitolele 6-9). Este inclusi, de asemenca, © discutie legatt de scopul principal al educatiei (capitolul 8) si o propu- nere detaliatd pentru noi forme de evaluare (capitolul 10). in partea a treia, ,Noi viziuni”, mi-am indreptat atentia spre vi recent asupra inteligentei, care tine cont de contextele culturale si sociale in care crese persoanele tinere (capitolul 11). Urmeazii un studiu despre felul in care sunt folosite ideile privind inteligenfele multiple gi cum pot fi implementate ulterior la locul de mune (capitolul 12). Expunerea final (capitotul 13) este orientati spre viitor: directia cercetiriiinteligenfei, noi surse de informatie despre inteligenfe, schimbarea publicului tint al TIM si locul TIM intr-o lume cu o dinamici rapidi, din ce in ce mai globalizata. O mare parte din materialul acestei carti este nou; o parte a fost adaptata dup o carte a mea din 1993 sau dupa alte scrieri. Expunerile au fost ordonate astfel incat cartea poate fi citit’ din scoarfé in scoarta. in cea mai mare parte am inlocuit repetifiile prin referinfe Ia capitolele antérioare, dar uneori mi-am permis un volum redus de repetifii pentru usurarea leturi, ‘Aga cum se va vedea, teoria si practica inteligentelor multiple au cApAtat o viati proprie. Exist literalmente sute de cirfi, sute de dizertatii si mii de articole stiintifice si de popularizare despre aceasti teorie. Sute, daca mu mii de scoli din toata iumea pretind c& implementeaza ideile teorici inteligentelor multiple. Nici nu incerc s& in pasul cu toate acestea, desi sper c& uncle contributii mai importante si mai incitante vor ajunge fn atentia mea. in anexa am prezentat unele dintre cele mai importante contributii, ca si o bibliografie actualizaté a scrierilor mele despre acest subiect. Introducere 7 inci de la inceput, munca mea despre inteligenfele multiple n-ar fi putut fi desfiguratd firs un sprijin important, atat uman cat gi financiar. O ‘mulfime de studenti gi colaboratori, atat de la Harvard cat gi din alte parti, au contribuit cu idei si aplicafii importante la promovarea teoriei inteligentelor multiple, Am beneficiat de asemenea de multe fonduri, atat de la fundatii private ct si de la persoane generoase. Nu este posibil s& ‘mulgumese tuturor, dar am prezentat sponsorii principali intr-o sectiune separata de multumiri. Am 0 mentiune speciald aici pentru Seana Moran, studentit remarcabila care m-a ajutat in toate etapete pregitirii acestei clirfi si care a preluat conducerea la schitarea capitolului despre inteligenfele multiple t# locul de munca; pentru secretara mea Lindsay Pettingill, care a colaborat bine cu Seana si cu mine la pregitirea tmaterialelor; pentru celalalt asistent al meu, Christian Hassold, care este itotdeauna dispus si contribuie cu talentele sale; pentru editorul meu Jo Amn Miller de la Basic Books; si, cu multe multumiri, colegilor mei ‘Mindy Komhaber, Mara Krechevsky, si Joseph Walters, care mi-au permis si public din nou materiale la care am fost coautori. PARTEA iNTAL Teoria Capitolul 1 Pe scurt Scena originald: Paris, 1900 — La Belle Epoque. Mai-mariioragului au abordat cu o cerere neobignuitd un psiholog talentat, pe nume Alfred Binet. Multe familii se imbulzeau in capitald si destul de mulfi dintre copiii lor aveau probleme cu invaitura la scoala, Putea oare Binet si inventeze un fel de sistem de misurd care s8 prevada care dintre tineri vor reugi gi cate nu in clasele primuare din scolite pariziene? Dupa cum stie aproape oricine, Binet a reusit. Pe scurt, descoperirea lui va fi numita , test de inteligent&”, iar masura lui, ,IQ.” Ca gi alte mode pariziene, 1Q si-a croit rapid drumul spre Statele Unite, unde s-a bucurat de un succes modest pand Ia Primul Rizboi Mondial. Atunci a fost folosit Pentru a testa peste un milion de recrufi americani, si — odat& cu victoria americana in conflict — s-a cunoscut cu adevérat inventia lui Binet. Din acel moment, testul IQ a fost privit ca find cel mai mare succes al psihologici ~ un veritabil instrument stintific. Care este viziunea care a dus la entuziasmul legat de 1Q? Cel putin in Occident, oamenii s-au bazat intotdeauna pe evaluiri intuitive despre cat de destepfi sunt alti oameni. Acum se pirea cA inteligenta era cuanti- ficabila. Poti misura indltimea efectiva sau potential a cuiva si acum se area cd se putea masura si inteligenta efectiva sau potentialii a cuiva. Aveam o dimensiune a abilitatii mentale dupa care puteam ordona pe fiecare, Cautarea misurii perfecte a inteligentei s-a desfiigurat rapid. Tati, de exemplu céteva citate dintr-un anunf publicitar pentru un asemenea test: Aveti nevoie de un test individual care si faci o estimare stabil si de incredere a inteligentei, in patru sau cinci minute per for- mular? $& aibii trei formulare? Sa nu depinda de productia verbal sau punctajul subiectiv?-S¥PG8tH fi folosit si la persoanele grav handicapate fizic (chit aralizate)-dacd pot semnaliza da / nu? Sa bordeze in acelas iit) cb aoepasisefie scurté de puncte, at mMicaTE / 799) /5 2 Howard Gardner pe copiii in varsti de doi ani cat si niste adulti superiori? Testul integral la numai 16,00 $. Aceasta chiar este o revendicare. Psihologul american Arthur Jensen sugercazi ci putem privi la timpul de reactie pentru a evalua inteligenfa: un set de Iumini se aprind; cét de repede poate reacfiona subiectul? Psihologul britanic Hans Bysenck recomanda ca evaluatorii inteligentei si urmireasci direct undele craniene. Iar mulfi asteapti ziua in care vom privi ta locul adeovat al genelor in cromozomul adecvat pentru a citi IQ- ul cuiva sia evalua cu siguranga sansele sale, Exist, bineinfeles, versiuni mai sofisticate ale testului 1Q. Una dintre cle se numeste SAT. Numele original insemna Scholastic Aptitude Test (Test de aptitudine scolara). Cu trecerea timpului, sensul acronimului s-a modifica ~ a devenit Scholastic Assessment Test (Test de evaluare gcolara) si, mai recent, a fost redus la SAT — doar initialele. SAT se pretinde a fi un tip similar de masuri si, daca tineti seama de scorurile Jingvistice $i matematice obfinute de o persoand, asa cum se face adesea, aceasta poate fi plasata intro ierarhie pe baza unei singure dimensiuni intelectuale. (Mai mult, din 2005 s-a adaugat si 0 componenti scrisi.) Programele pentru persoane inzestrate, de exemplu, utilizeazd de obicei acest tip de evaluare; dack IQ-ul vostru depiigeste 130, suntefi admis in program — dacd este 129, ,Ne pare riu!”. Alituri de aceasti viziune unidimensionalé de evaluare a minfii coamenilor, vine $i punetul de vedere al scolii pe care-1 voi numi ,viziune niforma”. © scoali uniforma are o programa de baz’, un set de lucruri pe care oricine ar trebui si le stie si doar foarte pufine optionale. Elevilor mai buni, probabil cei cu IQ-uri mai mari, li se permite si urmeze cursuri care necesit8 aptitudini critice de citire, calculare si géndire. in ,,scoala uniform’”, exist evaludti obignnite, pe bazi de hartie si creion, de tipul 1Q sau SAT. Aceste evaluiri produc o ierathizare sigur a oamenilor; cei mai buni si cei strilucifi intra In cele mai bune colegii si poate - doar poate ~ vor avea si pozitii mai bune in viafi. Fara indoiala cd aceasta abordare funcfioneaz bine pentru anumite persoane — scoli ca Harvatd si Stanford sunt marturii elocvente in acest sens. Din moment ce sistemul de Pesourt 3 misurare si selecjie este clar meritocratic in anumite privinte, exist argumente in favoarea sa. ‘Scoala uniforma pare a fi corecta —in fond fiecare este tratat in acelagi mod. Dar acum eéiiva ani mi s-a plrut c& acest sistem presupus rational era complet nedrept. Scoala uniforma recruteazi si se adreseaz unui anume tip de minte — am putea s-o numim provizoriu minte TQ sau minte SAT. Eu o numesc céteodata ,mintea unui viitor profesor de drept”. Cu cat mintea voastra seaman mai mult cu a legendarului profesor de drept Dr. Charles W. Kingsfield Jr., interpretat pe ecrane de John Houseman in The Paper Chase, cu atat va veti descutca mai bine la scoala si cu atat ‘mai usor vefi rezolva mai bine testele de tip IQ-SAT. Dar, in masura in caro mintca voastri functioncazi diferit — i nu muli dintre noi sunt eroifi si fie profesori de drept — cu siguranti scoala nu va fi dreapta cu voi. Exist o viziune alternativa pe care ag vrea s-o prezint — una bazati pe © viziune radical diferita asupra minfii si care genereaz o viziune foarte iferita asupra scolii. Este o viziune pluralista asupra mini, recunoscdnd multe fafete discrete si diferite ale cunoasterii, care accept faptul ci camenii au puteri cognitive diferite si stiluri cognitive deosebite. Am introdus conceptul de ,.gcoalA centrati pe individ”, institujie care ia in serios aceasti multiperspectiva asupra inteligenfei. Acest model de coal se bazeazA in parte pe descoperiri din stiinte care nici mécar nu existau pe vremea lui Binet: stiinfa cognifiei (studiul minfii) si neuropsihologia (studiul creierutui). Am numit aceasti abordare .teoria inteligentelor multiple”. Vreau sé va spun cite ceva despre sursele si revendicitile ei, si s& pun fundamentul pentru discutiile educationale din capitolele unmatoare. . entra a introduce acest now punct de vedere, si ne angajim fn urmi- torul experiment de gandire”. Refineti-vi de Ia judecata obignuiti a ce inseamn’ inteligenta gi lisafi-vi gndurile s& zboate liber spre oamenilor — poate ale celor care ar putea fi alesi de proverbialii vizi de pe Marte. in acest exercitiu sunteti indreptati spre jucitorul stralucit de sah, violonistul de talie mondiala si atletul campion; astfel de performeri remarcabili merité 0 atentie special. Urmind acest experiment, apare 0 iziune diferitd a inteligenfei. Sunt jucztorul de sah, violonistul gi atletul ninteligenti” in aceste activitati? Dacd sunt, de ce testele noastre de 4 Howard Gardner pinteligenta” nu reusesc si-i identifice? Dac nu sunt ,inteligenfi”, atunci ce anume le permite sii atingi astfel de uluitoare realiziri? in general, de ce conceptul contemporan de ,,inteligenta” nu reugeste si ia in consi- derare domenii largi ale activitayii umane? Pentru a ahorda aceste chestiuni, am prezentat la inceputu! anilor 1980 teoria inteligentelor multiple (TIM). Asa cum indica si numele, cred cé se poate descrie mai bine competenta cognitivé umand in termenii unui sot de capacitifi, talente, sau aptitudin’ mentale, pe care fe-am numit .inteligen{e”. Tofi indivizii normali poseda fiecare dintre aceste aptitudini intr-o oarecare misura indi i pri natura combinirii acestora. Cred c& aceasti teorie a inteligentei poate fi mai umand gi mai veridick decat viziunile alternative asupra inteligentei si ¢& reflect mult mai satisficdtor datele comportamentului ,,inteligent” al oamenilor. O astfel de teorie are importante implicatii educationale. Din ce este constituitd o inteligengs? Problema definitii optime a inteligenfei se profilear’ in aceasti ‘intrebare. $i aici este locul in care teoria inteligentelor multiple incepe si difere de punctele de vedere traditionale. fn viziunea psihometrica cla- sicd, infeligenta este definité operational drept capacitatea de a raspunde intrebatilor din testele de inteligenté. Legatura intre rezultatele testului si ‘© capacitate fundamentald este sustinut de tehnici statistice. Aceste teh- ici compara rispunsurile subiectilor la diferite varste; corelarea aparenti a acestor rezultate ale testelor la diferite varste si intre diferite teste confirma faptul c& facultatea generali a inteligentei, numit& pe scurt g, nu se schimb& mult cu varsta, cu calificarea sau experienta. Este un atribut ‘inndscut sau o facultate a individului. Pe de alti parte, teoria inteligengelor multiple pluralizeazt conceptul traditional. O inteligenta este 0 capacitate computafionald ~ 0 capacitate de a procesa un anumit tip de informatie - care se giseste in biologia umani si in psihologia umand. Oamenii au anumite tipuri de inteligente, in timp ce gobolanii, pasarile si computerele au in prim-plan alte tipuri de capacititi computationale. O inteligent& implica aptitudinea de a rezolva Pescurt 1s probleme sau a crea produse care au importan{& intr-un context cultural particular sau intr-o comunitate. Aptitudinea de rezolvare a problemelor permite persoanei si abordeze o situajie in care trebuie atins un obiectiv gi trebuie localizati cea mai potrivitt cale spre obiectiv. Crearea unui produs cultural permite persoanei si capteze si s& transmits cunoastere sau si-si exprime conchuziile, credinjele sau sentimentele, Problemele ce trebuie rezolvate variazi de la crearea unui final pentru o poveste pani la iparea unci mutari de mat in gah sau pind la repararea unei cuverturi. Produsele variazi de la teorli stinjifice pind la compozitii muzicale gi la politice de succes. Teoria inteligentelor multiple este formulati in lumina originilor bio- logice ale fiecirei aptitudini de rezolvare a problemelor. Sunt luate fn considerare numai acele aptitudini care sunt universale speciei umane (Gin nou, suntem diferiti de sobolani, pasari sau computere). Chiar si asa, inclinatia biologica de a participa la un mod particular de rezolvare a problemei trebuie si fie cuplatd cu sustinerea culturalé a acelui domeniu. De exemplu, limbajul, o aptitudine universald, poate si se manifeste ca text scris intr-o cultur’, ca oratorie intr-o alta cultura si ca un limbaj secret compus din anagrame intr-o a treia cultura. Dati fiind dorinta de a selecta inteligente cate sunt inrdacinate in biologie si care sunt apreciate intr-unul sau mai multe cadre culturale, cum poate cineva si identifice de fapt o ..inteligenta”? Recurgénd la 0 list, am trecut in revista probe din surse diferite: cunostinte despre dez- voltare normala si dezvoltare la indivizi dotati; informatii despre deterio- rarea unor capacititi cognitive in conditiile unui accident pe creier; studii despre populatii exceptionale, inclusiv copii minune, savanti, idioti si copii autigti; date despre evolufia cunoasterii de-a Iungul mileniilor, prezentiri interculturale ale cunoasterii; studi psihometrice, incluznd examina ale corelitilor dintre teste; si studii de antrenament psihologic, misuratori speciale de transfer si generalizare la diferite sarcini. Dintre inteligenfele candidate, numai cele care satisfac toate sau o majoritate sindtoasd dintre criterii au fost selectate ca inteligente autentice. O dis- cufie mai complet asupra ficcéruia dintre aceste criterii pentru o ,,inteli- gent” si inteligenfele identificate initial puteti gasi in volumul Frames of Mind (1983b), in special in capitolul 4. in aceasta carte fundamentals iau, 16 Howard Gardner de asemenea, in considerare felul in care teoria poate fi infirmati si comparati cu teorii concurente despre inteligen{g. O actualizare a unora dintre aceste discutii se afl in Intelligence Reframed (1999a) si in capi- tolele care urmeazit Jn afar de satisfacerea criteriilor mentionate anterior, fiecare inte- ligent& trebuie si ib o operatie de baz’ identificabila sau un set de operatii. Ca sistem computational pe bazi de neuroni, fiecare inteligent& este activatt sau ,dectangati” de diverse tipuri de informatie prezenta la nivel intern sau din exterior. De exemplu, un fundament al inteligentei muzicale este sensibilitatea la relafiile intre tonuri, in timp ce parte a specificului inteligentei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. O inteligenta trebuie si fie susceptibil’ de a fi codificath intr-un sistem de simboluri ~un sistem cultural de sensuri, care preia si transmite forme importante de informatie. Limbajul verbal, cet vizual si cel matematic sunt numai trei dintre posibilele sisteme simbolice, aproape universale, necesare pentru supraviefuirea si progresul umanitafii. Relafia dintre 0 inteligent& candidat si un sistem de simboluri umane nu este o intamplare. De fapt, existenfa unei capacititi computationale de baz anticipeazi crearea efectivl san potential a unui sistem de simboluri care exploa- teazi acea capacitate. Desi poate fi posibil pentru o inteligenti s& se dez- volte fra un sistem de simboluri acompaniator, o caracteristica primar a inteligenfei umane ar putea foarte bine s& fie gravitarea sa in jurul unei asemenea intruchipari. Setul originar de inteligente Dup ce am schitat caracteristicile si criteriile unei inteligente, tree acum pe scurt in revista fiecare dintre inteligentele care au fost propuse la inceputul anilor 1980. Am inceput fiecare schita cu o biografie minia- turala a unei persoane care a dat dovada unei neobisnuite usurinje privind acea inteligenfi. (Aceste biografii au fost cercetate in special de colegul meu, Joseph Walters.) Biografiile ilustreazi céteva dintre capacitatile care sunt esengiale pentru ca o anumiti inteligent& s8 opereze fluent. Degi Pescurt 7 fiecare biografie ilustreaz o inteligenfa aparte, nu doresc si sugerez ci la varsta adulté inteligentele functioneazi in izolare. De fapt, cu excepfia indivizilor anormali, inteligen{ele intotdeauna lucreazi concertat gi orice rol de adult evoluat va implica amalgamarea cétorva dintre ele. Urmarind fiecare biografic, urmarese diferitele surse de date care sustin fiecare candidat fa titlul de ,inteligenta”. Inteligenta muzicaldé Cand avea trei ani, Yehudi Menuhin a fost dus de edtre paring sai la concertele Orehestrei din San Francisco. Sunetul viorii lui Louis Persin- ger la fermecat intr-atat pe copil ineat a cerut cadou de ziua lui o vioari si pe Louis Persinger ca profesor. Le-a primit pe amfndow. La varsta de zece ani, Menuhin era un interpret intemational (Menuhin, 1977). Inteligenfa muzicala a violonistului Yehudi Menuhin s-a manifestat chiar inainte ca el s& ating’ o vioar& sau si primedsct 0 educatie muzi- ala, Reacjia sa puternici la acel sunet particular gi progresul su rapid la instrument sugereaza c& era intr-un fel pregatit biologic pentru acea activitate. O astfel de dovada de la copiii supradotati vine in ajutorul afirmatici c& existi o legituri biologicd cu o inteligenfi anume. Alte grupuri speciale, cum sunt copiii autigti, pot si cinte minunat la un instrument dac nu pot folosi alt mod de comunicare, ceea ce evidentiaz’ independenta inteligenfei muzicale. * O scurtd evaluare a dovezilor sugereaza c& aptitudinea muzicala trece celelalte teste pentru a fi considerata drept o inteligenti. De exemplu, anumite pirfi ale creierului joaca roluri importante in perceptia gi pro- ducjia de muzici. Accste zone sunt in mod caracteristic localizate in emisfera dreapt, desi aptitudinea muzicala nu este aga de elar ,loca- lizatt”, sau agezat’ intr-0 zoni exact, aga cum este limbajul natural. Desi susceptibilitatea particulara a aptitudinii muzicale la leziuni cerebrale depinde de gradul de antrenament si de alte diferente individuale, exist dovezi clare de ,amuzie”, sau pierderea aptitudinii muzicale. Se pare ci muzica a jucat un rol unificator important al societajilor din Epoca de Piatr’ (Paleolitic). Céntecul pisirilor oferd o legituri cu celelalte speci. Dovezi provenind din diverse culturi sustin ideea ci muzica este o facultate universal. Studiile despre dezvoltarea copilului 18 Howard Gardner sugereazi cd existii o aptitudine computationala ,bruté” in copiliria timpurie. in sfarsit, notaia muzicala reprezinta un sistem simbolic acce- Pe scurt, dovezile in favoarea interpretirii aptitudinii ind o ,,inteligenti” vin din multe surse diferite. Chiar daca aptitudinea muzicald nu este considerata de obicei o aptitudine intelec- tual ca matematica, ea satisface criteriile noasire. Prin definitie, ea etit& si fie luat in considerare, iar in ceea ce priveste datele, includerea ei este justificati empiric. Inteligenta corporal-chinestezicé Copilul de cincisprezece ani, Babe Ruth, era portar intr-un meci efind echipa lui a luat o ,.bataie cumpliti”. Ruth ,a izbuenit in rs” criticdndu-l cu voce tare pe cel care arunca. Antrenorul, Brother Mathias, a strigat, »Bine, George, arunca TU!” Ruth a fost uimit si nervos: ,.N-am aruneat in viata mea... Nu pot si arunc.” A fost un moment de cotiturd, dupa cum isi va aminti Ruth fn autobiografia sa: ,$i totusi, cénd am ocupat pozitia, am simfit o relatie stranie intre mine si acea ridic&turd pe care stZteam. intr- un fel, m-am simfit de parc m-ag fi niiscut acolo $i c& acolo era un fel de casi pentru mine”. Dup cum 0 araté istoria sportului, va deveni un mare juc&tor intr-o liga important’ (si, bineinteles, a atins un statut de legend’) (Ruth, 1948, p. 17). Ca si Menuhin, Babe Ruth a fost un geniu care si-a recunoseut ,instru- ‘mentul” imediat dupa prima expunere in fafa lui. Aceastd recunoastere a apirut inainte de instruirea formals. Controtul migedrii corpului este localizat in cortexul motor, ficcare emisferi domindnd sau controlind migc&rile corpului din partea lateral opus. La dreptaci, dominanta pentru o asemenea migcare se afl de obicei in emisfera sténgd. Abilitatea de a face migc&ri pe baz de instruc- fiuni poate fi diminuati chiar sila indivizi care pot face aceleasi misciri {n mod reflex sau involuntar. Existenta unei apraxii' specifice constituie 0 dovadi a inteligentei corporal-chinestezice. Evolufia miscarilor corporale specializate este un avantaj evident pentru specii, iar la oameni aceasta adaptare este extinsa pind la utilizarea * Lipsi de coordonare in miscari cauzati de leziuni ale creierului, (DEX, 1996, n.t) Pescurt 19 uneltelor. Migcarea corpului urmeazi un program de dezvoltare clar definit la copii; nu sunt multe dubii in ceea ce priveste universalitatea sa in diversele culturi. Pare deci c& ,stiinfa” corporal-chinestezic’ satisface multe dintre criteriile pentru o inteligents. Se poate ca evaluarea cunostinjelor corporal-chinestezice drept apt tudine de ,rezolvare a problemelor” si fie mai putin intuitiva. Cu sigu- ranfii c& efectuarea unei secvenfe de mimic sau lovirea unei mingi de tenis nu rezolvi o ecuafie matematica. $i totusi, aptitudinea cuiva de a-si folosi corpul pentru a exprima o emofie (ca in dans), de a juca un joe (ca sport), sau de a crea un produs nou (ca in realizarea unei inventii) reprezinti dovada unor insusiti cognitive a folosirii corpului. Operatiile computationale specifice necesare pentru rezolvarea unei amumite pro- bleme corporal-chinestezice, cum este lovirea unei mingi de tenis, sunt rezumate de Tim Gallwey: Pentru a anticipa cum i unde s miste picioarele si dact si ducd racheta inapoi in partea din falA sau in spate, creierul trebuie sk calculeze intr-o fractiune de secunda momentul in care mingea pliriseste racheta celui care serveste, aproximativ unde va ateriza gi unde o va intercepta racheta. fn acest calcul trebuie procesati viteza initial a mingii, combinat& cu date privind descresterea progresivi a vitezei si efectul vantului sau al rotatiei, ca si nu mai pomenim despre traicctoriile complicate implicate, Apoi, fiecare dintre acesti factori trebuie recatculai dup’ c&derea mingii pentru a anticipa punctul in care se va face contactul cu racheta. Simultan trebuie dati comanda muschilor — nu doar o data, ci constant ajustati prin informatia actualizata. in sfarsit, muschii trebuie s& rispundi in cooperare unul cu altul... Contactul are loc intt-un punct precis care depinde de comanda data abja dupa o analiza de o fiacfiune de secunda a miscaii si cchilibrului adversarului... Chiar acd fi intoarceti servicful unui jucditor mediu, veti avea doar in jur de o secund’. Chiat numai lovirea mingfi este clar o realizare re- mareabild; respingerea ei cu forti si acuratefe este o realizare uimitoare. Dar nu este ceva neobisnuit. Adevarul este cA oricine 20 Howard Gardner locuieste intr-un corp uman posed un instrument remarcabil (Gallwey, 1976, pag. 33-34). Inteligenta logico-matematicat fin 1983, Barbara McClintock a cfstigat Premiul Nobel pentru Medicina gi Fiziologie pentru activitatea ei in domeniului microbiologiei. Puterile ei intelectuale de deductie si observatie ilustreaz 0 formi de inteligenfi logico-matematica descrisi adesea drept ,gindire stinfifica”. Un incident este cu deosebire griitor. in timp ce lucra ca cercetator la ‘Comell in anii "20, MeClintock s-a confruntat intr-o zi cu 0 problemi: in timp ce teoria prezicea o sterilitate de 50% la porumb, asistental ci (de pe teren”) @ constatat ci planta este steril doar in proportie de 25-30%. Contrariat& de aceast& discrepant, McClintock a parisit terenul cultivat cu porumb gi s-a intors in biroul ei, unde a stat pe ganduri vreo jumitate de ord: Dintr-o dati am sirit in sus si am fugit pe cémpul cu porumb. ‘Ajungénd la marginea sa (ceilalti erau in urma) am strigat ,Evrica, am gasit! $tiu ce este sterilitatea de 30%!”... Ei m-au rugat si le anit, M-am agezat jos cu o pung de hirtie si un creion si am ‘nceput de la zero, ceca ce mu ficusom in laborator. Totul se petre- couse atit de repede; riispunsul venise, iar eu am fugit. Acum am ‘mers pas cu pas ~ era o serie complicata de pasi — si am ajuns la acelasi rezultat. Ei s-au uitat Ia material si era exact cum spusesem * eu; a mers exact aa cum schitasem eu. Ma intreb, cum de am stiut fra si fi trecut pe hfrtie? De ce filsesem atit de sigura? (Keller, 1983, p. 104). Aceasti intémplare ilustreazi dou fapte esenfiale ale inteligentei lo- gico-matematice. intai, c4, la individul inzestrat, procesul de rezolvare a problemei este adesea remarcabil de rapid — savantul de succes abordeaz numeroase variabile simultan si creeazi numeroase ipoteze care sunt evaluate si acceptate sau respinse pe rand. intimplarea mai subliniazd si natura nonvertali a inteligentei. O solufic lao problema poate fi con- struita inainte de a fi formulatd. De fapt, solufia procesului poate fi total Pescurt a invizibila chiar pentru cel care a rezolvat problema. Acest fenomen nu ‘trebuie si insemne totusi cX descoperirile de acest tip — acel familiar aba!” —sunt misterioase, intuitive, sau imprevizibile. Faptul c& se produe mai frecvent la unii oameni (de exemplu, la cdstigatorii premiilor Nobel) ‘sugereazii contrariul. Noi interpretim aceasta drept lucrarea inteligentei Jogico-matematice. Impreund cu aptitudinca pereche a limbajului, géndirea logico-mate- maticd ofer’ baza principal pentra testcle IQ. Aceast& forma de inteli- genfi a fost studiati cu atengie de psihologii traditionali si este arhetipul de , inteligenti bruta” sau facultatea de rezolvare a problemelor, care pare a transcede domeniile, Este poate paradoxal in aceasti situafie faptul cd ‘mecanismnl efectiv prin care se ajunge Ia solutia unei probleme logico- matematice nu este incd complet infeles, iar procesul implicat in salfuri, ‘cum este cel desotis de McClintock, ramfne invaluit in mister. Inteligenfa logico-matematicd este sustinuta, de asemenea, de criterii empirice. Anumite zone ale creicrului sunt mai implicate tn calculul matematic decat altele; de fapt, dovezi recente sugereazi c& zonele ling- vistice din lobii fronto-temporali sunt mai importante pentru deducfia logic, iar zonele vigual-spatiale din lobii parietal-frontali bilaterali, pentru calcule numerice (Houdé & Tzourio-Mazoyer, 2003). Existi oa- meni de stiingi care au performanife impresionante in efectuarea unor calcule, desi manifest 0 deficient tragic in majoritatea altor zone. Abunda copiii superdotati in domeniul matematicii. Dezvoltarea acestei inteligenje la copii a fost atent documentaté de Jean Piaget si alfi psihologi. Inteligenta lingvistica La zece ani, T. $, Eliot a realizat o revistt numita Fireside, fiind singurul oi autor. intr-o perioada de trei zile in timpul vacanjei de ian’, a realizat opt numere complete. Fiecare numir includea poezii, povesti de aventuri, 0 coloani cu barfe gi rubrici de umor. O parte din aceste mate- tiale supraviefuiesc si infStigeaz4 talentul poetului (vezi Soldo, 1982). La fel ca si in ce priveste inteligenfa logic’, a numi aptitudinea lingvistica drept ,,inteligenfé” este in consonanfa cu pozitia traditionala a psihologici. Inteligenta lingvistics tece de asemenea testele noastre 2 Howard Gardner lingvistice. De exemplu, 0 zona specified a creierului, denumiti Zona Broca, este responsabili pentru realizarea propozitiilor gramaticale. O persoand avand acosti zon’ afectat poate intelege bine cuvintele si propozitiile, dar va avea probleme in a combina cuvintele altfel decat in cele mai simple propozitii. in acelasi timp, alte procese de gandire pot si nu fie deloc afectate. Darul limbajului este universal, iar dezvoltarea sa rapid si fir pro- bleme la majoritatea copiilor este uimitor de constanta in toate culturile. Chiar la populatiile de surzi, unde nu se preda in mod explicit un limbaj al semnelor, copiii vor ,inventa” adesea propriul Jimbaj manual gi il vor utiliza pe furis! Vedem astfel cum o inteligent& poate opera independent de o modalitate de intrare sau de un canal de iegire specific. Inteligenta spafiala Navigafia in jurul Insulelor Caroline din mérile Sudului este realizat ‘ir instrumente de citre marinarii indigeni, Pozitia stelelor, aga cum este viizutt de pe diverse insule, modelele meteorologice si culoarea apei sunt principalele indicii. Fiecare cAlatorie este descompusi intr-o serie de seg- ‘mente, iar navigatorul invafi si cunoascd pozitia stelelor din interiorul fieciruia dintre aceste segmente. fn timpul célatoriei efective, navigatorul trebuie si aiba in vedere o insulf de refering’ atunci cand trece pe sub 0 anume stea. De aici, calculeazi numarul de segmente parcurse, proportia de drum rimasi $i corectiile de directie necesare. Navigatorul nu poate ‘védea insulele in timpul voigjului; in schimb, le puncteaza pozitia pe ,imaginea” mentali a traseului (vezi Gladwin, 1970). Capacitatea de rezolvare a problemelor spatiale este necesar’ pentru navigafie in utilizarea sistemelor de notare spatiald a hastilor. Alte tipuri de capacitii de rezolvare a problemelor spatiale sunt implicate in vizua- Tizarea unui obiect vazut din diferite unghiuri iin jocul de sah. Artele vi- ‘male apeleazi, de asemenea, la aceasti inteligen(& in utilizarea spatiului, Dovezile rezultate din cercetiri asupra creietului sunt clare si convin- ‘gitoare. As2 cum regiunile mediane ale cortexului cerebral sting au fost = in decursul evolufiei ~ selectate ca sediu al proceselor lingvistice 1a Areptaci, regiunile posterioare ale cortexului cerebral drept se dovedese cruciale pentru procesarea spatialé. Deteriorarea acestor regiuni poate Pescurt 2B afecta capacitatea persoanci de a-si gisi drumul, de a recunoaste fete sau scene sau de a remarca detalii subtile. Populatiile de nevazitori ofers o ilustrare a distinctiei intre inteligenta spatialA si percepfia vizuala. Un nevzator poate recunoaste formele printr-o metoda indirect: trecndu-si mana peste obiect traduce lungimea in durata miscdrii, pe care o traduce la randul stu in dimensiunea obiec- tului. Pentru nevazitor, sistemul de perceptie tactila echivaleazi modali- tatea vizuala pentru un vazitor. Analogia intre rafionamentul spatial al neviizitorului si rationamentul spatial al surzilor este notabilé. Exist pufini copii minune printre artistii vizuali, dar exist cazuri cum este cel al Nadiei (Selfe, 1977). in pofida unei stiri de autism grav, acest copil prescolat a ficut desene de cea mai mare acuratefe a reprezentirii gi de mare rafinament. Inteligenta interpersonalit Cu putina instruire in domeniul educatiei speciale si aproape oarbi, Anne Sullivan a inceput sarcina intimidant& de a instrui un copil orb gi surd de sapte ani, Helen Keller. Eforturile de comunicare ale fui Sullivan au fost complicate de lupta emotionala a copilului cu lumea din jurul ei, La prima lor masa impreung, s-a petrecut urmiitoarea scend: Annie nu a Lisat-o pe Helen si-i pun mana in farfurie si si ia ce dorea, asa cum se obisnuise s& faci in familie. A devenit un test al voinfei ~ mana impins’ spre farfurie, mana dati cu fermitate deoparte, Foarte indispusé, familia a pardsit sufrageria. Annie a incuiat usa si a continual si mindnce, in timp ce Helen stitea pe podea dind din picioare si fipand, trigind de scaunul Iui Annie. [Dupa 0 jumitate de ori] Helen a inconjurat masa, cdutindu-si fa- milia. Ea a descoperit c& nici un membru al familiei nu era acolo, ceea ce a deranjat-o. In final, ea s-a agezat si a inceput si mandnce, dar cu mainile. Annie i-a dat o lingurd. Fata a trAntit-o pe podea, iar lupta de voingé a inceput din nou (Lash, 1980, p. 52). Anne Sullivan a reactionat cu sensibilitate 1a comportamentul copi- lului. Ea a scris acas’: Cea mai mare problema pe care o am de rezolvat 24 Howard Gardner este cum si o disciplinez gi s& o controlez, fri a-i infénge spiritul. O voi lua mai incet la inceput gi voi cduta si-i cuceresc dragostea.” Primul omiracol” s-2 produs doud siptimani mai térziu, inainte de cunoscutul ineident de la statia de pompare: Annie a dus-o pe Helen la 0 cabani mica de lings casa familiei, unde puteau locui singure. Dupa sapte zile impreun4, personalitatea Iui Helen a trecut printr-o schimbare bruscd — terapia a funcfionat: ,{nima tmi cAnti de bucuric in aceastd dimineati. S-a petrecut un miracolt Mica fpturi silbaticd de acum doua séptiméni s-a ‘ransformat intr-un copil blnd” (Lash, 1980, p. 54). La doar dowd s&ptiméni dup’ aceasta s-a produs primul salt in stipainirea de cltre Helen a limbajului si, din acel moment, a progresat cu (ez incredibili. Cheia miracolului legat de limbaj a fost intuirea de citre Anne Sullivan a personalitatii lui Helen Keller. Inteligenfa interpersonal se bazeaz pe 0 capacitate fundamentali de a observa diferente la ceilalti — in special contraste privind dispozifiile, temperamentele, motivatiile i intentiile lor. in formele mai avansate, aceasti inteligen{& permite unui adult capabil si citeasci intengiile si dorinfele altora, chiar dacé sunt ascunse. Aceasti aptitudine apare intr-o forma foarte sofisticati la liderii religiogi si politici, agenfi de vanzari, comercianfi, profesori, terapeuti si parinfi. Povestea lui Helen Keller si Anne Sullivan sugereaza ca aceasta inteligenta interpersonala nu depinde de limbaj. Toate indiciile furnizate de cercetiri ale creierului sugereazd cl lobii frontali joacd un rol proeminent in cunossterea interpersonalé. Leziunile in aceasti zon pot produce modificiri profunde ale per- ‘Sonalititi, lisnd neafectate alte forme de rezolvare a problemelor — dupa ‘© asemenea leziune, 0 persoani adesea nu mai e acelagi om”, Boala Alzheimer, o forma de dement’ presenilf, pare s4 atace zonele posterioare ale creierului cu o ferocitate aparte, afectiind grav capacitajile de procesare spafiala, logici si lingvistica. Totusi, cei care sufer’ de Alzheimer rimén adesea ingrijifi, adecvati din punct de vedere social si jenati din cauza erorilor lor. Prin contrast, boala Pick, alti forma de ‘demenfi presenild, localizata in regiunile mai frontale ale cortexului, implica un proces rapid de pierdere a aptitudinilor sociale. Probele biologice privind inteligenta interpersonala cuprind doi factori suplimentari citafi adesea ca fiind unici pentru oameni. Unul este copi- Na Pe seurt 25 Jaria prelungita a primatelor, inclusiy atasamentul strns fafa de mama. in cazurile cénd mama (sau un substitut al ei) nu este prezent® si angajata, dezvoltarea interpersonala normal este in pericol grav. Al doilea factor este importanta relativi pentru oameni a interacfiunii sociale. O abilitate ca vanatoarea, in societifile preistorice impunea participarea i coope- rarea unui numar mare de oameni. De aici deriva in mod natural nevoia de coeziune, conducere, organizare si solidaritate a grupului. Inteligenta intrapersonald Intr-un eseu intitulat A Sketch of the Past, scris aproape ca 0 inregis- trare de jumnal, Virginia Woolf discuta despre ,.vata existentei”, diversele evenimente nefnsemnate ale viefii. Ea pune in contrast aceasta ..vata” cu tei amintiri specifice si intense din copilaria sa: © lupti cu fratele ci, vederea unei anume flori in gridind si momentul cind a auzit despre sinuciderea unei cunostinfe: Acestea sunt tei cazuri de momente exceptionale. Le invoc adesea, sau, mai degraba, ele apar la suprafayi pe neasteptate. Dar acum, pentru prima oard, le-am notat si infeleg ceva ce nu am {nfetes inainte vreodat®. Dou dintre ele s-au incheiat cu o stare de disperare. Celalalt, dimpotrivs, s-a incheiat cu o stare de satisfactie. Sentimentul de groazii (cin am auzit despre sinucidere) m-a Visat neajutorati. Dar, in cazul florii, am gisit un motiv; gi astfel am putut face fafa senzafiei. Nu eram neajutorata. Desi mi se intémpla inca si primesc asemenea socuri bruste, ele sunt acum fntotdeauna binevenite; dup’ prima surpriz&, simt imediat cd ele au o valoare deosebiti. Asa ci, presupun c& aceasta capacitate de a primi socurile ma face si fiu scriitoare. Indraznese explicafia ci un goc este urmat in cazul men de dorinfa de a-l explica, Simt ci am primit o loviturd; dar nu este, asa cum am crezut fiind copil, doar o lovituré de la un inamic ascuns dupa vata vietii zilnice; este sau va deveni o revelafie de o anume important este un semn a ceva real aflat in spatele aparenjelor si il fac s& fie real exprimandu-1 in cuvinte (Woolf, 1976, pag. 69-70). 26 Howard Gardner Acest citat ilustreaz plastic inteligenta intrapersonala - cunoasterea aspectelor interme ale persoanei: accesul la propria viata a sentimentelor, gama de emofii si, eventual etichetarea si folosirea lor ca mijloc de a injelege si @ ghida propriul comportament. © persoana cu o inteligenti intrapersonali bund are un model viabil si eficient asupra sa ~ unul care va fi coerent cu o descriere realizati de observatori aten{i care cunose bine acea persoani. Cum acest tip de inteligent& este cea mai intimd, ca necesiti dovezi implicdnd limbajul, muzica sau alti forma expresiva a inteligenfei pentru ca observatorul si 0 poati detecta in actiune. in citatul de mai sus, de exemplu, inteligenta lingvistica serveste ca mediu pentru a observa inteligenfa intrapersonala in actiune. ‘Vedem criterille familiare in actiune ta intcligenta intrapersonal&. La fel ca in cazul inteligenfei interpersonale, lobii frontali joack un rol central in modificarea personalititii. Lezarea zonei inferioare a lobilor frontali este probabil si product iritabilitate sau euforie, in timp ce Teziuni ale zonelor superioare pot mai degraba si producd indiferenta, lipsd de interes, lentoare si apatie — tipul de personalitate depresiva. La asemenea persoane cu probleme ale lobilor frontal celelalte functii cog- nitive rman adesea conservate. Prin contrast, printre afazicii recuperafi suficient pentru a descrie experientele proprii, glsim in mod constant dcclaratia: desi exista o diminuare a gradului general de atentie si o depri mare considerabili Iegati de starea lor, individul nu se considera in nici un fel o persoant diferitd. El isi recunostea propriile necesititi, dorinfe si ‘incerca sa si le implineasc& pe cat posibil. Copilul autist este un exemplu prototip al unui individ cu inteligen’ intrapersonala afectat de fapt, copilul poate chiar si nu fie in stare s& se refere Ja sine. in acelasi timp, asemenea copii pot manifesta capacitati remarcabile in domenii cum sunt cel muzical, de calcul, spatial, tehnie gi altele, non-personale. Dovezile evolutioniste ale unei facultii intrapersonale sunt mai dificil de identifica, dar putem specula asupra faptului c& aptitudinea de a transcede satisfacerea impulsurilor instinctuale este relevant. Acest potential devine tot mai important la o specie care nu este permanent implicaté in lupta pentru supravietuire, Structurile neurale care. permit Pescurt a existenta constiinjei formeazi probabil baza pe care este cladita constiinfa desine. Pe sourt, atat facultatile interpersonale ct $i cele intrapersonale tree testele pentru a fi considerate intoligente. Ambele prezinti capacitati de rezolvare a problemelor semnificative pentru individ gi specie. Inteligenta interpersonal permite persoanei si-i infeleagi pe altii si s& Iucreze cu ceilalfi. Inteligenfa intrapersonala permite individului s& se infeleagi si si Jucreze cu sine. fn sentimentul de sine al persoanei se constaté un amal- ‘gam de componente interpersonale gi intrapersonale, De fapt, sentimentul de sine apare ca una dintre cele mai minunate invenjii omenesti — un simbol ce reprezintl toate tipurile de informatii despre 0 persoan’ si care este in acelagi timp o inventie realizati de toti indivizii pentru sine. Inteligente recent identificate in primii zece ani dupa ce am propus teoria inteligentelor multiple, am. rezistat tentatici de a modifica teoria, Numeroase persoane au propus inteligente candidate ~ inteligenfa umorului, a gitifului, sexual’. Unul dintre studenfii mei a comentat ci nu voi recunoaste niciodati acele inteligente deoarece nu le posed. Doud evenimente m-au stimulat si iau in considerafie inteligente suplimentare. O data am vorbit despre teoria aceasta unui grup de istorici i stiinfei. Dupa ce am terminat de vorbit, un barbat scund, in varsté, mi 5-a adresat cu cuvintele: ,Nu-l veti explica niciodati pe Charles Darwin cu setul de inteligente pe care le-afi propus.” Comentatorul era nimeni altul decat Ernst Mayr, probabil succesorul lui Darwin in calitate de cea ‘mai important& autoritate a secolului dou&zeci in materie de evolutic. Celalalt eveniment a fost afirmatia freevent c% exist& o inteligenti spirituald si afirmatia ocazionala cd eu am identificat o inteligenté spi- ritual. De fapt, nici una dintre afirmatii nu era adevarati. Dar aceste experienfe m-au motivat s& analizez dac& exist dovezi cu privire Ia 0 inteligenta naturalist sau la una spiritual Aceast& investigatie a dus la concluzii foarte diferite. In primul caz, dovada privind existenta unei inteligenfe naturaliste este surprinzitor de 30 Howard Gardner Dar, desi o inteligenta spiritualé nu intruneste criteriile mele, o laturé a spiritualitaii pare a fi un candidat promifétor. © numesc inteligenté existentiala ~ descrisai uneori ca ,,inteligenta marilor intrebari”. Accastit inteligenti candidat se bazeazi pe predispozitia oamenilor de a medita asupra fntrebirilor fundamentale ale existenfei. De ce triim? De ce murim? De unde venim? Ce se va intimpla cu noi? Ce este dragostea? De ce facem rizboaie? Uneori spun c& acestea sunt intrebiri care transced perceptia; ele privese chestiuni care sunt prea mari sau prea mici pentru a fi percepute de cele cinci sisteme senzoriale principale omenesti. Oarecum surprinzator, inteligenta existential& satisface relativ bine criteriile noastre. Desigur, exist indivizi ~ filozofi, lideri religiogi, oa- ‘meni politici impundtorl — care ne vin Tu wintc ca fntruchipiri superioare ale inteligen{ei existentiale. Chestiunile existenfiale apar in fiecare cultura ~ in religie, filozofie, arta si in banalele povesti, barfe si prezentiri mediatice din viata cotidian’. Desigur, in orice societate unde intrebirile sunt tolerate, copiti pun aceste intrebairi existentiale de Ia 0 varsti frageda ~ desi nu intotdeanna asculta cu atenfie rispunsurile! Mai mult, basmele si povestile cu zane pe care le asculta cu nesaj exprima fascinatia lor fat de iritrebari existentiale. Ezitarea mea in a accepta integral o inteligenta existential provine dir. precatitatea de pind acum a dovezilor c& existé zone ale creierului implicate ‘anume in decodarea acestor aspecte majore ale existenfei. Este posibil si existe regiuni — de exemply, in lobul inferior temporal ~ care sunt esenfiale » pentru a face fati Marilor Intrebari. Totusi, este posibil, de asemenea, ca {ntrebirile existenfiale si fie doar 0 parte a unei gandiri filozofice mai ample — sau si fie doar mai incarcate emotional decdt cele pe care si fe pun in mod uzval oamenii. Mentionez. aceastt inteligent& candidat in trecere, dar ~ in semn de omagiu pentru celebrul film al lui Federico Fellini — voi continua deocamdati si vorbese de ,8 4 inteligente”. Contribugitle fundamentale ale teoriei Ca fiinfe omenesti, noi tofi detinem un repertoriu de aptitudini pentru a rezolva diferite tipuri de probleme. Investigatia mea a inceput, prin Pescurt 31 urmare, cu o evaluare a acestor probleme, a contextelor in care se afla si a produselor cu semnificafie culturala, care rezulta, Nu am abordat ,inteli- genta” ca pe o facultate omeneasc& coneretizatd, care este pus si rezolve Iiteralmente orice problem’; mai degrabi, am inceput cu problemele pe care le rezolva oamenii si produsele pe care le apreciazd. Intr-un anume sens, am revenit apoi la ,inteligenfele” care trebuie si fie responsabile cu diferitele tipuri de procesttri. Dovezile rezultate din cercetéri ale creierului, dezvoltarea umand, evolutie si comparatiile transculturale au fost utilizate in cdutarea inteli- genfelor umane relevante: 0 inteligenti candidat a fost inclusi in lista inteligentelor acceptate doar daca s-au gasit probe suficiente de sustinere in toate aceste domenii diverse. Din now, aceast perspectiva dir’ de ova tradijional&: cum nici o abilitate candidat mu este in mod necesar 0 inteligent&, am putut alege pe baza unei liste clare de motive. In abordarea tradifionala a ,,inteligentei” nu exist oportunitafi pentru acest tip de decizii empirice. Convingerea mea este ci aceste multiple facultati omenesti, inteli- genfele, sunt intr-o misurd semnificativa independente unele de altele. Cercetarile asupra unor adulti cu leziuni ale creierului demonstreazi in ‘mod repetat ci unele facultati specifice se pot pierde, in timp ce altele sunt piistrate. Aceasti independent’ a inteligentelor sugereazi ci un nivel deosebit de ridicat privind o inteligent%, de exemplu, matematica, mu fnseamni un nivel la fel de ridicat pentru alti inteligenfi, cum ar fi Jimbajul sau muzica. Aceasti independent a inteligenfelor este in con- ‘trast marcant cu masuritorile traditionale ale coeficientului de inteligenta, care gseste corelafii stranse intre scorurile obtinute la teste, Eu presupun, cA aceste corelatii uzuale intre sectiunile testelor 1Q provin din faptal c& toate acele sarcini masoari de {apt capacitatea de a reacfiona rapid la chestiuni de tip logico-matematic sau lingvistic; aceste corelatii pot fi substanfial reduse dact se face o evaluare intr-un mod adecvat din punet de vedere contextual ~- ceea ce eu numesc ,,evaluare echitabila a inteli- genfei”-, adic& intreaga gami a aptitudinilor omenesti de rezolvare a problemelor. Pana acum, poate dau impresia c& a5 sugera c& rolurile adulte depind in mare misurd de dezvoltarea unei anumite inteligenfe. De fapt, aproape 32 Howard Gardner fiecare rol cultural de 0 oarecare complexitate necesita 0 combinatie de inteligente. Astfel, chiar gi un rol aparent simplu, cum ar fi céntatul la vioar’, transcede recursul la inteligenta muzicala. Pentra a deveni un violonist de succes este necesar’ 0 dexteritate corporal-chinestezicd $i aptitudini interpersonale pentru o relatie cu publicul si, int-un mod diferit, pentru alegerea unui manager; este foarte posibil si fie nevoie gi e 0 inteligenf’ intrapersonal’. Dansul necesiti aptitudini ale inteligen- {elor corporal-chinestezicd, muzicals, intrapersonalé si spatial, in misuri iferite. Politica presupune o aptitudiné interpersonal, o usuringi lingvis- ticd si— poate — oarecare aptitudini logice. In masura in care aproape fiecare rol cultural necesiti mai multe inteligenfe, devine important si considerdm indivizii ca pe 0 colectie de aptitudini, mai curind decat ca avand 0 unica facultate de rezolvare a problemelor ce poate fi masurati direct prin teste scrise. Chiar dat fiind un numa relativ mic de asemenea inteligente, diversitatea capacita “omenesti este creati prin diferentele intre aceste profiluri. De fapt, se prea poate ca ,,intregul s& fie mai mare dect suma parlor.” Un individ poate si nu fie extrem de inzestrat cu privire Ia nici una dintre inteligente; si totusi, din cauza unei anume combinatii sau amestec de aptitudini, poate S& se adapteze exceptional de bine in anumite nise. Astfel incat este extrem de important si se evalueze combinatia specifica de aptitudini care pot califica un individ pentru o anume nisi profesionala sau non- profesional’. .” Pe scurt, teoria inteligentelor multiple duce Ia trei concluzii 1. Noi toti dispunem de intreaga gama de inteligente; aceasta ne face si fim fiinfe omenesti, din punct de vedere cogni 2. Nu exist doi indivizi — nici macar gemenii — care si aiba exact acelasi profil intelectual. Aceasta, deoarece, chiar daci materia~ Tul genetic este identic, indivizii au experiente diferite; iar ge- menii sunt adesea extrem de motivafi si se deosebeasc’ unul de altul. 3. Daca cineva are o inteligent’ puternicd, nu inseamna c& actio~ neazii neapdrat inteligent. © persoanii cu o inteligent& matema- tick ridicati isi poate folosi aptitudinile pentru a realize experimente importante in fizick sau a crea noi demonstratii Pescurt 33 ‘matematice impresionante; dar ea isi poate irosi aceste capacitati jucdind toaté ziua te loterie sau inmultind in minte numere din zece cifre. ‘Toate aceste afirmatii se referd la psihologia inteligentei omenesti ~ la care teoria inteligenfelor multiple cauti si-si adued o contribute. Dar, desigur, cle implic& aspecte importante de naturi educational, politica si cultural. Ne vom ocupa de aceste probleme mai incolo, pe parcursu! Sri Conctuzie Eu cred c& in societatea noasiri suferim de trei deformari pe care le-am poreclit ,.superoccidentalizarea”, ,supertestarea” si ,superexce- lena”. ,Superoccidentalizarea” implicd a pune pe un piedestal uncle valori culturale care dateaz din vremea lui Socrate. Gandirea logic, de ‘exemply, este importanta; rationalitatea este important; dar ele nu sunt singurele virtuji. ,Supertestarea” sugereaz’ 0 predispozitie de a ne concentra asupra acelor capacitafi sau abordari care se preteazi testirii Senzajia mea este of acea evaluare poste fi mult mai larg, mult mai mand decdt este acum, si ct psihologii ar trebui si petreac mai putin timp clasificdnd oamenii gi mai mult timp incercnd s fi ajute. _ Superoccidentalizarea” este o referire destul de transparent’ la cartea lui David Halberstam (1972) intitulati The Best and the Brightest (Cei ‘mai buni si cei mai inteligenfi). Halberstam se referea in mod ironic la persoane, cum erau cele de la universitatea Harvard, aduse la Washington pentru a-l ajuta pe presedintele John F. Kennedy, ou aceasti ocazie fiind Jansat rizboiul din Vietnam. Eu cred cd orice convingeri de felul cA toate Rispunsurile la o problema dati se afl intr-o anumit abordare, de exemplu ginditea logico-matematic3, pot fi foarte periculoase. Parerile curente despre intelect trebuie completate cu alte puncte de vedere mai cuprinzitoare Este extrem de important si recunoastem si s& ne ingrijim de toate inteligenjele umane diferite si de toate combinatiile de inteligente, 34 Howard Gardner Suntem {ofi atét de diferiti in mare parte deoarece toti avem diferite combinafii de inteligente, Dac& recunoastemn aceasta, cred c& vom avea cel putin o sans mai bund de a face fat mai bine numeroaselor probleme cu care ne confruntim in lume. Daci putem mobiliza spectrul de apti- tudini umane, oamenii se vor simfi mai bine in pielea lor si mai compe- tenti; este chiar posibil ca ei s& se simt& mai angajati si mai capabili si se integreze in restul comunitatii, in activitatea pentru binele general. Poate & dacd reusim s& mobilizdim intreaga gami de inteligente umane gi si le aliem eu un sens etic, vom putea s& contribuim la mérirea probabilitatii de supraviefuire pe accasti planeta si poate chiar si contribuim la progresul nostru'ca specie umand. Capitolul 2 Viziunea dupa douazeci si cinci de ani Ca persoana responsabila pentru teora ineligentelor multiple, pots afirm c& nu m-am asteptat niciodati Ia celebritatea atinsi de aceasta teorie, §i nici la rezistenta ei in timp. Am scris si alte cari inainte de Frames of Mind (1983b), iar aceste volume de inceput au avut cronici rezonabile si vanzari rezonabile, dar la cateva luni dupa ce a fost publicati Frames of Mind, mi-am dat seama ci lucrurile stateau diferit Cartea a avut multe cronici. Desi nu twate crau favorabile, toate crau prezentate vizibil, sugerand deci ci aceasti carte era important&. Am primit multe invitatii s& fin conferinfe, inclusiv din locuri care erau noi pentra mine. Cand intram in incdpere, era un zumzet pe care nu-l auzisem jnainte. intr-un an sau doi, editorii m-au abordat pentru alte c&rti; creatorii de teste m-au abordat pentru crearea unor teste, sau mai curand, a sapte teste, céte unul pentru fiecare inteligenfi. Din strainatate am primit invitafii pentru conferinfe si cereti pentru traducerea operelor mele. Ca in expresia prea des citati a lui Andy Warhol, mi-am savurat cele ,cinci- sprezece minute de glorie”. Chiar cénd se acorda atenfie unei cirfi, unei teorii si autorului ei, ea este de obicei de scurti durati, Dupd cum infelesese si Warhol, publicul are 0 capacitate de concentrare mic; gi aceasta este cu preciidere adevarat fn ceea ce priveste moda educafiei”, in special in Statele Unite. Acest truism a fost violat de teoria inteligentelor multiple. in fiecare an, nu pot si satisfac interesul manifestat pentru aceast& teorie - din fari care nu m-au contactat niciodat inainte; de la sectoare ale societiii care nu gi-au cexprimat niciodatd interesul inaitte; de fa student in discipline de cate nu auzisem niciodat’. Sunt flatat — gi smerit ~ de acest continuu interes. Cateodati vizitele mele intr-o tard reprezint& stici de prima pagind. lar teoria a avut parte de cea mai stranie expunere social ~ apare in glume, la emisiunile tele Vizate, in cuvinte incrucisate. Din fericire, atenfia s-a indreptat in special asupra teoriei si nu asupra mea. Asa cum am spus adesea ,imi place cand 36 Howard Gardner lumea discuts despre ideile mele, dar ag prefera si nu fiu recunoseut ‘ntraun aeroport”. Ceea ce m-a surprins la fel de mult ca atentia continua a fost faptul cd teoria a cipatat o viata propric. In mare masura datorité cercetatorilor, pe de 0 parte, si practicienilor, pe de alta parte, care au dus-o in directii pe care nu le-as fi putut anticipa niciodati. Cercetitorii au ridicat chestiuni pe care nu le-as fi luat niciodata in considerare si au ficut studii pe care nu le-ag fi preconizat niciodati. De exemplu, neuropsihologul Antonio Battro a dedicat o intreagi carte posibilititi inteligenfei digitale; iar juristii Peggy Davis si Lani Guinier au recurs la aceasta teorie pentru a reconceptualiza admiterea la facultatea de drept si studiul-dreptului. La randul lor, educatorii au venit cu inovatii minunate. in indianapolis, in uurma cu doutizeci de ani, profesoara Patricia Bolanos a creat prima scoal din fume dedicats inteligen(elor multiple: Key Learning Community supraviefuieste si prosperd si in prezent. fn Filipine, educatoarca Mary Jo Abaquina a dat premii unui numir de opt personalititi nationale care au exemplificat fiecare inteligent& si au fost recunoscute gi ea oameni de valoare, Am resimtit o satisfactie considerabila si din faptul c& teoria inteli- genfelor multiple a dezvaluit adincimi si bogaii nebanuite. Una dintre cauzele’pentru care teoria atrage de la inceput este fiindcd poate fi rezu- mati intt-o frazii sau dou: ,Majoritatea oamenilor cred ci exist doar © singurd inteligenf’; teoria inteligentelor multiple arat& c& fiecére posed opt sau mai multe inteligente si c& le putem folosi pentru a realiza tot felul de obiective.” Nimeni nu este mai surprins decat mine atunci cAnd descopar, dup’ douizeci si cinci de ani, cA teoria continua si nasci noi intrebari si sa ma conducd (pe mine i pe multi alfii) spre noi directi. in acest capitol revad principalele directii noi in care propria mea Bindire a continuat in aceste dou decenii si jumdtate de cdnd s-a realizat prima schifé a lucrarii Frames of Mind. Am inceput prin dezvoltarea unor dlistincfii introduse in capitolul de deschidere, M-am concentrat apoi pe trei dezvoltiti mai recente ale teoriei: distincfia dintre inteligents si do- meni; cele trei sensuri ale termenului de inteligent’; natura si forma diferitelor profiluri intelectuale. Alte noi schimbari, in special cele avind Vi ea dup doutzeci si cine de ani 31 oo naturi educational sau cultural mai ampla, sunt introduse in locul adecvat in restul volumului. Inteligente suplimentare Dupi cum am observat in capitolul anterior, aproape toate persoanele care au studiat in aminunt teoria sunt curioase si afle despre posibilitatea uunor inteligenfe suplimentare. Am fost extrem de rezervat in legaturd cu inteligentele suplimentare, Rezerva mea provine in principal din criteriile pe care le-am stabilit pentru o inteligenta. Desi este usor ca 0 capacitate ‘sf indeplineascd unul sau dou’ dintre criterii, ansamblu! celor opt carac- teristici este mai grou de satisfficut. MA gindesc Ia inteligent4 ca 1a un laborator de chimie; este recomandabil de explicat cat mai multe capaci- ‘ti umane prin combinarea elementelor existente, decat prin crearea unui nou element, De aceea, de exemplu, este tentant si vorbesti despre o inte~ ligenti tehnologicd sau a uneltelor, dar eu prefer si mi gandeso Ia astfel de capacitii ca implicind 0 combinatie de inteligente logice, spatiale si corporale, Din acelasi motiv, o capacitate filosofic8 — incluzind si dimen- siunea existenfiala — ar putea fi explicati adecvat printr-o combinafie a ccapacititilor de limbaj gi logice, orientate spre un confinut sau altul. Cu exceptia inteligentei existengiale / spirituale, m-am gandit cel mai mult la doi candidafi: inteligenfa umorului. si inteligenta moralé. Din motive diferite, cred ci nici unul dintre candidafi nu se poate califica, Cand este vorba'de umor, cred ca este doar 0 reviznire ~ sau deformare in joact — a capacitatii noastre logice. in umor, starea normald a jucturilor este alterata intr-un mod logic. Cénd considertim ci ceva este amuzant, sunt implicate propriile noastre inteligente logice si intrapersonale. Daca suntem tn stare s& amuzim pe altcineva, este din cauzA ci ne-am folosit Jogica pentru a antrena inteligenta lor interpersonala. Nu conteaz dact noi credem c& ceva este amuzant; ceea ce conteazat este dack ne infelegem publicul de o persoanii sau de-o mie de persoane ~ destul de bine incat sf objinem o reactie de amuzament. 38 Howard Gardner Exist’ in prezent un interes mare fafi de capacititile morale umane — si dintr-un motiv intemeiat. intr-adevair, profectul Munca bine flcutd’, in care am fost angajat mai bine de un deceniu, investigheaz capacitatile morale umane si incearca sa ereeze condifii in care si fie disponibila excelenta morala, Multe persoane cred cA fiinfele umane au 0 capacitate moralA care este prezenlii din nastere si c& moralitatea urmeaza o traico- torie previzibili. De ce atunci si nu invoctim o inteligen{a morala? Raspunsul meu scurt este ci inteligenfele sunt prezentate intr-un mod descriptiv si nu normativ, inteligenf& este doar o capacitate de procesare; indivizii cu o inteligent’s mare a limbajului, si spunem, sunt apfi si proceseze cu usurinfi infor- matia lingvisticd ~ mai apti decat cei cu mai putin’ inteligenf’ lingvisticd. Modul in care alege cineva sé-si foloseasca inteligenta lingvisticd este 0 chestiune de valori si norme — si astfel, iese tn afara domeniului descrip- tiv. Atat poetul Goethe cat si propagandistul Goebbels si-au demonstrat 0 inteligent lingvisticd in cadrul limbii germane; Goethe a folosit-o pentru a scrie mari opere de art, Goebbels ca si genereze url, Se poate da si un rispuns ceva mai lung la intrebarea de ce nici umorul, nici moralitatea nu se califick drept inteligente, dup’ pirerea mea, Acesta derivé din conceptia mea asupra stiinfelor umane. Unele capacititi umane sunt clar imprimate in creier; forfele istorice si culturale au ofect mic sau deloc. Felul in care auzim diferenta dintre p si b este determinat de natura sistemelor noastre auditive (sau ale altor mamifere). Posibilitatea de a vedea stereoscopic ~ si de ce, de exemplu, cu nu pot ~ este tot in functie de sistemul nostra de percepfic. Desigur, atét capaci- tatea de distinetie auditiv’ eat si perceptia perspectivei au gi componente legate de experien{a; dar aceasta este destul de strict delimitata in timp gi spatiu. Pe de alta parte, alte capacitati umane varia foarte mult de la 0 cultura la alta, Desi capacitatea de a rade este clar 0 capacitate a intregii specii, cultura (culturile) in care se intémpl& si ne afltim determina in mare parte situafiile la care rédem $i motivele pentru care radem. O per- ‘soanii care aluneci pe o coaja de bananii este hilara intr-un anumit cadru, ‘Vezi nota de la pagina 29, Viziunea dupa douiizei si cinci de ani 39 uusor amuzanta intr-altul si o cauz de compasiune intr-un al treilea cadru. La fel, in timp ce capacitatea de a face o judecati morali este, de aseme- nea, parte a condifiei umane, judecitile pe care le facem despre chestiu- nile morale sunt putemic colorate de cultura in care trim. Cel considerat terorist de catre © persoand este considerat luptitor pentru libertate de tre alti persoana. A spune c& oamenii sunt capabili de judecati morale este un truism; a spune c& implirtisim precepte si valori morale funda- mentale este o hiperbola. Acelasi lucru se aplic& si cu privire la umor. Din aceste motive, cred ci att moralitatea cat si umorul sunt capacitifi sdependente de cultura”. $i, ca atare, nu le-am luat in considerafie ca facultiti intelectuale umane fundamentale. Baza stiintiticé a teoriei inteligengelor multiple Degi inteligenfole sunt determinate de o gama de criterii, extrase deliberat din diverse discipline, este cert c& anumite criterii mi-au aparut a find mai puternice decat altele. Ca psiholog al dezvoltirii, am fost interesat de dovezile privind capacitifile fundamentale in copilarie si masura in care pot fi monitorizate traiectoriile lor de dezvoltare. Ca neuropsiholog, am cautat dovada faptului ci o anume capacitate candidat pare s& necesite propriile baze neurale specifice. Nu este o exagerare si spunem urmatoarele: in ultimii 25 de ani s-au acumulat la fel de multe cunostinfe despre sistemul nervos ca in prece- denfii 500 de ani. Aceasta se datoreazi in parte introducerii unor tehno- logii noi si puternice care ne permit cercetarea functioniiii creierului in vivo, Paptul se datoreaz, de asemenea, dezvoltiii masive a comunitii neuropsihologilor; in timp ce la mijlocul secolului douizeei existau cAteva sute de neuropsihologi, acum exist zeci de mii. $i se datoreaz’ @paritici unor intebari mai bune si acumulirii cunoasterii in progresic geometric’. Explozia de informatii noi este att de mare incat nimeni nu poate si fina pasul. Un distins biolog mi-a spus in uma cu cafiva ani oX, dack ‘nceteaz% si citeasc’ revistele de specialitate fie si pentru trei luni, va ‘mane atat de in urmi inedt nu va putea si recupereze niciodata. Desi am 40 Howard Gardner condus cercetiri neuropsihologice timp de dou decenii, mu sunt nici neuropsiholog, nici genetician, deci reeducarea mea continua raméne la nivelul unui amator implicat Dati fiind aceasta stare de Iucruri, era destul de posibil ca imaginea inteligentelor multiple s se fi alterat radical datoriti descoperirilor stiinfifice din ultimele decenii. Apreciez od nu este cazul. Ag merge mai departe. Informatia stiinfificd acumulat& intre timp oferi mai multe certitudini tabloului general al teoriei inteligenfelor multiple, mu mai putine. Psihologia cognitiva si a dezvoltirii s-a abatut net de 1a conceptia piagetian’, conform cireia exista 0 capacitate logic& fundamentala ce sta la baza tuturor celorlalte capacititi umane si s-a indepartat la fel de mult de stadiile de dezvoltare largi care includ toate domeniile cunoasteri. in schimb, topografia cercetirii implici studii din ce in ce mai detalia' asupra sferelor intelectuale umane specifice: cunoasterea lingvistict, cunoasterea muzicali, cunoasterea spafiala si altele. S-a dezvoltat o industrie informala considerabil& pentra a studia modul in care oamenii fi inteleg pe ceilalfi (teoria cunoasterii) si cum se infeleg pe ei ingisi (auto- cunoastere). in cadru! acestor sfere, psihologii identifica niste ,capacititi fundamentale” ~ unele dintre ele find neschimbate de la nastere, uncle find comune cu ale aitor primate, altele fiind mai specifice oamenilor si/sau mai alterabile cu experienfa si dezvoltarea. Per total, cercetarea dezvoltarii cunoasterii umane are un act de TIM, desi teoria inteligentelor multiple este rar mentionata in mod explicit. ‘Acelasi tablou general reiese gi in studiul creierului. Exist un interes relativ scizut in prezent in explorarea bazelor capacitatilor intelectuale generale, daci exist’ aga ceva. In schimb, ca si colegii lor psihologii (cu care colaborea7iadesea), cercetitorii creierului identifica pana si struc- turile specifice care sunt implicate in procesarea diverselor forme. de informatie — din nou, informatie despre limbaj, spatiu, muzicd si.sfera personal. Neuropsihologia merge mai departe in ce priveste specifici- tatea capacititilor delimitate. S-ar putea s& nu existe o capacitate spatial generala, ci mai degrab& capacit&ti specifice care se ocupi de spaiul la sear larg, mai multe tipuri locale de spatiu, spatiul in care funcfioneazi organismul, spatiul care este cuprins intr-o hartd. S-ar putea si.nu existe 0 iciunea dup& dowazeci i cinci de ani a capacitate general logico-matematic’, ci mai degrabi capacititi mai specifice care se ocupi cu procesarea numerelor mici, cu. procesarea mumerelor mari, cu logica experienfelor zilnice, cu logica implicaté in propozitile abstracte si altele asemenea, Daci s-ar reformula teoria inteli- gentelor multiple in termenii cei mai recenfi ai neuropsihologiei, ar trebui s recunoastem céteva zeci de aptitudini mai specifice. Transpunerea lor pentru educatori imine 0 alta provocare. Probabil ci cea mai ampli revizuire in giindirea noastr este posibil si apari ca rezultat al cercetirilor din genetic’. incheierea proiectului geno- miului uman, faza 1, va schimba totul: Am invatat de exemplu cA oamenii an aproximativ 30 000 de gene, un sfert din cantitatea estimata. Am aflat_ cA mostenirea noastri genetic este practic identicd cu cea a maimutelor mari, destul de aseminitoare cu cea a soarecilor, si mu chiar atat de inde plrlats de cea a porambului! Ar putea la fel de bine si existe un mic numir de gene care sunt responsabile de retardarea mintald; gi desi mai pujin probabil, un numér mic de gene care ar putea si determine un 1Q ridicat. Dar, ca si in cazul psihologiei si neuropsihologiei, energia care motiveazi aceste studii este orientati spre identificarea genelor, sau a ‘grupurilor de gene care implici tulburiti mai specifice - de exemplu, afectari ale limbajului oral sau scris, sau tulburari in intelegerea altor persoane, care par si fie asociate cu autismul si sindromul Asperger. Statistic, este improbabil c& voi fi in stare s& studiez din nou peste un sfert de secol, probele stiintifice in favoarea ideii de inteligente multiple si identificarea inteligentelor specifice. Sper ca altcineva s8 fie motivat isi asume aceasta sarcini. Inteligente si domenti Una dintre cele mai importante clarificari in TIM rezult& din propria ‘nea confuzie asupra subiectului. Aceast& confuzie este usor de afirmat, dar meriti Himuritl. Cand am seris prima. dati despre inteligentele ‘multiple, nu eram sensibil ta diferenta intre o inteligentf, pe de o parte, gi un domeniu, o discipling, sau mestegug, pe de alth parte. Aceast confuzie 2 Howard Gardner ima determinat si ignor anumite puncte gi, spre regretul meu, a contribuit a implementiri prost gindite ale teoriei. Conform definifiilor, 0 inteligenta este 0 capacitate de procesare. De exemplu, unui individ cu o inteligenté muzicala mare fi este usor si me- ‘moreze melodiile, si recreeze ritmurile, sa urmiireasca schimbarile care au loc intr-o tem de-a Iungul unei compozitii. Un domeniv (nsemnénd {in general domeniu, disciplina, seu mestepug) reprezint& orice tip de acti- vitate onganizat& fn cadrul unei societiti, in care indivizii pot fi clasificatt cu usuringl in ce priveste experienta. O imagine rapid’ asupra gamei de domenii dints-o societate poate fi obfinuté privind orice listé de ocupatii principale (cum sunt, de exemplu, paginile aurii san un catalog de pro- fesii), sau fntr-un context educational, un catalog de oferte de cursuri. Confuzia apare din cauzi ca inteligentele si domeniile pot avea acelasi nume. Exist inteligenta muzicala si domeniul muzical; exist inteligenta ogico-matematica si domeniile logicii, matematicilor si stiinjei. S-ar parea, din aceasti cauz8, c& ar putea exista o corespondent biunivoct intre anumite inteligenfe si anumite domenii. Nu este aga, Un domeniu cum este muzica — sau, pentru a da un exemplu mai specific, performanya muzicali — poate implica orice numir de inteligente. Intr-adevir, am analizat odati un curs de maiestrie pentru pian si am identificat in actiune ‘gase din cele sapte inteligente initiale. in acelasi fel, o inteligenta anume — cum este cea lingvistica — poate fi vazuti functioniind in profesii diverse, de la orator sau jumalist pnd la poet. fn prima jumitate a secolului * doutizeci, profesia de lingvist era reprezentati de indivizi al cdror talent consta in invatarea limbilor. Dupi revolutia cognitiv-lingvistica initiata prin lucrtirile Ini Noam Chomsky, aptitudinea pentru limbi straine a deve- nit mai putin important; aptitudinile logico-matematice, de tipul celor asociate logicienilor, au devenit mult mai importante. Pe sourt, o inteligenti este o structur’ biopsihologic&; un domeniu saa 0 disciplina este o structura sociologic&. Fara indoiald cd exist conexiuni interesante intre tipurile de inteligente cu care sunt inzestrate fiintele umane, inire domeniile pe care le dezvoltim, si modul in care aceste inteligente si domenii interacfioneaz4. Dar este 0 confuzie din punct de vedere analitic si se atnestece cele dou’ tipuri de entititi. $i este Jamentabil atunci cénd educatorii sunt neatenfi la aceasti distinctie de Viziunea dupa doutzeci gi cinci de ani 4B terminologie. Asta duce Ja situafii in care profesorii spun, Johnny nu poate invita geometrie deoarece nu are inteligenti spatiala.” Bineinfeles cA inteligenta spatial ajuté la invafarea geometriei si a altor multe subiecte. Dar exist mai mult de un mod de a stipani geometria; iar provocarea cu care se confiunta orice profesor de geometrie este si-si dea seama cum si-i invefe pe elevi si-si rezolve gi sd infeleaga problemele, indiferent dacd inteligenta lor spafiald este un punct tare sau nu, Cele trei sensuri ale inteligenget {in ultimii ani, am ajuns si infeleg ci exist trei infelesuri distinete sau conotatii ale termenului de inteligenfa. Fiecare are propria sq sfera si uti- Titate; este regretabil cdnd se confunda cele trei sensuri. Sunt de parere, de asemenea, c& problema instruirii sau imbundtitirt inteligen(ei difera intre aceste treitipuri, si educatorul trebuie sii fin seama de aceste diferente. Luafi in considerare aceste trei fraze gi conotatiile lor: ; 1. Inteligenta ca o caracteristicd a speciei. in viziunea unei ase- mandi stranse intre materialul genetic la cimpanzeu si om, deli- mitarea caracteristicilor definitorii ale inteligentei umane este dificil, 2. Inteligenta ca deosebire individuala. in legatura cu majoritatea dimensiunilor care prezinta interes, Susan dovedeste pur si simplu mai multd inteligenti decdt John, 3. Inteligenta ca executare adecvatii a unei sarcini. Ceea ce tinge interpretarea la pian a lui Alfred Brendel nu este tehnica fz sine ci pura inteligent& a interpretirilor sale. Fiecare din aceste propozitii satisface atit cerintele sintaxei cat si ale semanticij. Nici una nu va fi privité de lingvisti ca inadmisibila. In plus, fiecare dintre aceste propozifii este destul de inteligibila (daci nu inteli- genta); mat indoiese ca multi cititori le vor gisi confivze. $i totusi, fiecare teflecti o abordare psihologic’ distincté. $i fiecare cuprinde implicatii educationale distincte. a Howard Gardner Atunei cand sc invocd primul sens al inteligentei, noi fneercim o caracterizare generalé a capacititilor umane (sau non-umane). Am putea, de exemplu, si vorbim despre inteligenta umand ca despre capa citatea de a rezolva probleme complexe, sau de a anticipa viitorul, sau de a analiza tipare, sau de a sintetiza elemente disparate de informafic. 0 traditie disciplinara important, inceputt cu studiile lui Charles Darwin despre ,originile omului” si continudnd cu investigatile fui Jean Piaget despre gindirea copiilor, cauti si surprinda ce este unic si general in inteligent ‘Al doilea sens al inteligentei este cel care 2 fost cel mai mult folosit de psihologi. Acela in care traditia psihometrici — indiferent daca era uni- tariand sau pluralist — afirma c& inteligenfa este o trisaturd, ca greutatea sau extrovertirea. Indivizii pot fi comparati in mod util-unul cu altul in rmasura in care ei prezintii aceast® trisaturd sau ansamblu de trisituri. Ara numit aceast metodt examinarea diferentelor individuale privind o tra- sdturdé anume, Mere parte din propria mea Iucrare despre inteligentele multiple a implicat descricri ale diferitelor profiluri de inteligent’ la dife- indivizi. ‘Al treilea sens al inteligentei a fost ultimul explorat, desi ar putea fi cel mai uluitor. Dupa cum s-a sugerat in exemplul legat de Brendel, accentul cade aici pe maniera in care este indeplinité 0 sarciné. Vorbim adesea in acest fel: discutim daci o decizie a fost infeleapta sau proasti, despre modul in care s-a ajuns la acea decizie a fost bun sau prost, dack schimbare a conducerii a fost realizati inteligent sau inept, dack un concept nou a fost introdus inteligent intr-o Lectura, si aga mai depart. Prin ce se distinge a treia conotafie a inteligenfei? Nu putem carac- teriza.o actiune sau decizie ca fiind inteligente, far un-anume sens al scopului sav al motivatiei cazului in discutie, optiunile implicate intr-un stil si sistemul particular al participangilor. Interpretarile Iui Alfred Brendel, dup& unii indici obiectivi, ar putea si nu fie din punet de vedere technic mai precise. Mai degrabi, in viziunea propriilor sale scopuci, optiunite disponibile in e€ntatul la pian gi valorile ascultitorilor, se poate vorbi in mod corect despre interpretirile sale ca fiind inteligente sau deficitare ca inteligenta. in plus, s-ar putea si nu-mi placd interpretarile ui Brendel gi totusi si fiu de acord ci ele sunt inteligente, daca ma puteti Viziunea dupa douszeci si cinci de ani 45 convinge de ceca ce incearc& si realizeze si de ce aceasta are sens din punctul tui de vedere. Sau, in schimb, as putea s& va conving ca inter- pretarea lui Glenn Gould-a aceleiasi piese muzicale a fost inteligenta, indiferent dac& personal v-a placut sau nu. Nu exist criterii independente ca de exemplu penta ceca ce este infelept sau prost cu privire la o decizie, un proces de planificare, o schimbare de lider, introducerea unui subiect intr-un curs, si aga mai departe, Dar, fiind inarmafi cu informatfi despre scopuri, genuri si valori, putem aprecia dac& aceste scopuri au fost atinse inteligent — chiar dack putem fi de acord si nu fim de acord cu concluziile la care s-a ajuns. Cum se leaga cel de-al treilea sens al inteligentei de inteligentele multiple? Am presupus ca diferite scopuri apeleaza la diferite inteligente sau combinafii de inteligente: A cénta muzicé in mod inteligent implica un set diferit de inteligenfe decat cele necesare pentru prepararea unui prinz, planificarea unui curs academic sau rezolvarea unei neinfelegeri. Cineva poate intreba ce s-a realizat prin acest exercitiu de ,semanticd 4 inteligentei”? Dati-mi voie si vi sugerez trei posibile foloase, Primul este intr-adevar lexical. Este util si important de distins cele trei moduri distincte de definire a inteligentei;altfel riscdm sa vorbim unii peste alti, un adept al lui Piaget confruntindu-se fra rost ou unul al psihometriei, sau cu un critic crezéndu-se angajat in acelasi tip de actiune ca un psiholog de scoala. Cel de-al doilea folos priveste cercetarea. Nu exist dubii cd studenfii si cercetitorii vor continua si cerceteze natura inteligenfei. Ne putem astepta si citim despre noi teste de inteligenf’, noi forme de masini cu inteligenta artificial si chiar despre gene candidate pentru inteligenta. Cativa cercetatori vor fi chiar foarte clari in legatura cu ce inteleg ei prin folosirea termenului de ,,inteligenta, dar ne putem astepta ta fel de bine si existe 0 confuzie considerabili, dacd ei nu au griji s& indice pe care aspect al inteligentei il cerceteaz si cum (sau daca) se leaga de celelalte aspecte. in fine, cele mai importante pentra mine sunt implicatiile pentru educatie. Cand un educator vorbeste despre inteligent’i conform primului sens, el se refer la o capacitate care se poate presupune ci existii la toate fiinfcle omenesti. Poate se manifest mai rapid sau mai spectaculos la 0 46 Howard Gardner anumita persoand decat la alta, dar in fond avem de-a face cu o parte din drepturile prin nastere ale omului si nu sunt necesare mésuri speciale. Prin contrast, inteligenta in sensul de ,diferengi individualt” implica aprecierea legatti de potentialele indivizilor si cum ar putea fiecare s& fie predat in cel mai eficient mod. Dac (conform lui Richard Hermstein gi Charles Murray, 1994) se presupune c& Sally are in general un potential intelectual scAzut, sau (conform teoriei inteligentelor multiple) se presu- pune ca Sally are un potential scdzut pentru dezvoltarea inteligentei spa- fiale, atunci ne confiuntam cu oportunitai educationale distincte, Acestea pot varia de la a abdica pana la a munci mai mult pentru gasirea unor ‘moduri alternative de a oferi educatic, fie c& este vorba de geometric, istorie antic’ sau muzica clasi $i, cum e cu a face ceva inteligent sau stupid? Aici poate fi realizat cel mai mare progres educational. Prea des ignorim scopurile, genurile sau valorile, sau credem ca ele sunt atét de evidente incat nu ne batem:capul si le evidentiem. Totusi, judecttile profesoritor pentru a evalua dacd tema - 0 lucrare, un proiect, 0 expunere — s-a realizat in mod inteligent sau stupid, sunt adesea foarte dificil de injeles de catre elevi. $i din ‘moment ce aceste evaludri nu sunt bine infelese, putine sau deloc sunt {invatimintele care se pot trage din ele. Stabilirea criteriilor dupa care se fac évaluarile calitafii nu este suficientd pentru imbunatatirea calititii; dar lipsa unei astfel de clarificari ne di putine motive sa sperim ca elevii nostri sisi fac’ treaba in mod inteligent. Profilurite inteligentelor Din punct de vedere logic, pot exista orice tipuri de profiluri de inteligentd. Din punctul de vedere al teoriei clasice a inteligentei, ne-am astepta ca profilurile si fie relativ plate. Asta insemnand ca o persoani dotaté cu o inteligenfa psihometricd mare si fie bund in orice domeniu; o persoana retardata cu o inteligent’ psihometricd redusa, si fie slabi in orice domeniu. lar majoritatea noastrd ar trebui si acceptiim o asemiinace putemicd cu o persoani medic — un profil plat oscilénd in jurul zonei de 100 de puncte. Alternativ, cineva ar putea si se géndeascd la profiluri ca Viziunea dup doutzeci i cinei de ani oo fiind complet aleatorii forta intelectuala a fiecdrei persoane fiind extrasa din opt sau nou’ cutii separate. $i, bineinteles, ar putea exista diferite combinayii. Probabil c& forta inteligenjei muzicale merge man& in mén& cu puterea inteligentei matematice. Sau, poate ci dimpotriva, forfa inteli- genfei matematice prezice inteligente personale mediocre. Dac’, si in ce misurii inteligentele sunt corelate una cu alta este o chestiune empirici. Ap&ratorii datelor psihometrice standard arat® spre corelatia pozitiva pe care o obfin la aproape oricare pereche de teste. Cei care au studiat inteligentele specifice — ma-gandesc la cele spatiale si emotionale ~ se strduiesc sa arate c4 aceste inteligente pot si ar trebui si fie masurate separat de IQ-ul general. Dup mine, o sursi importanté de dovezi in favoarea teorici inteligentelor multiple o reprezinti disociabi- litatea intre puterile intelectuale ale pacientilor cu leziuni cerebrale, pe de © parte, gi ale persoanelor tinere talentate (sau cu deficiente cognitive), pe de alt& parte. ‘Nu vom cunoaste gradul de independenfé al inteligentelor separate pani cind nu se vor elabora metode mai bune de masurare pentru fiecare inteligent; gi pana cdnd nu vom explora bazele genetice si neurale pentru oricare. din factorii ce apar. Nici nu putem privi rezultatele doar inti-un context cultural. Distributia sau intrepdtrunderea inteligentelor poate foarte bine si difere in funcfie de cultura in care se face analiza gi de petioada istoricd in care trim. Odatt aceste rezerve exprimate, ar trebui si menfionez. 0 comparatie interesant care a aplrut de curdnd: comparatia intre profilurile intelec- tuale tip laser si reflector. Asa cum o arati si numele, o persoand cu un profil de tip laser prezinta un maxim ascutit in profilul sau. Este probabil ca acel varf si implice una sau doua inteligenfe. Mozart avea un profil de tip laser axat pe inteligenta muzical&; Einstein a avut un profil laser cu varfuri in inteligentele logico-matematicd si spatial’. O persoand cu un profil laser recurge intens la o inteligen(i sau o pereche de inteligente, alege de obicei si Iucreze intr-un domeniu in care inteligentele puternice sunt privilegiate, si isi petrece decenii cerceténd si mai- profund in domeniile relevante. Chiar daca ar fi tit 35 sau 100 de ani, att Mozart cat si Einstein probabil c& si-ar fi dedicat majoritatea timpului lor activ, constient, preocupirilor lor muzicale, respectiv siintifice. 48 Howard Gardner Profilul in contrast cu acesta, numit reflector, este caracteristic persoanelor care nu prezint doar o singura fori intelectual pronuntata, ci care au forte aproximativ egale in trei sau mai multe sfere. in timp ce profilul laser se giseste in principal printre artist, oameni de stint, cercetitori si inventatori, profilul reflector este obignuit printre persoanele implicate in politica sau afaceri — ceea ce se mumeste oameni de afaceri. Nu se pretinde ca un politician sau om de afaceri si fie expert mondial intr-un anume subiect ~ dac este nevoie de asa ceva poate fi cdutatt si angajat o persoand cu profil laser. De la o persoani cu profil reflector se asteapta sa aiba un ecran radar larg, pe care sa-] monitorizeze regulat, pentru a fi sigur c& nimic esential nu se pierde complet. Inteligentele par- ticulare implicate in funcfiile adecvate pentru tipul reflector pot fi dife- rite: un antrenor de fotbal ar trebui si se bazeze pe inteligentele corporale, spatiale, logice, lingvistice si personale, in timp ce un politician candidat pentru o functie publici ar fi mai dependent de inteligentele lingvistice, interpersonale si intrapersonale. Idea mea nu ar fi mult deformata dact ag traduce distinctia aceasta prin termenii .generalisti” vs. ..specialisti” — si intr-adevar, psihometri- cienii vorbese de factori intelectuali ,generali” si ,specifici”. Dar inten- fionez, si adaug o dimensiune stiistica Ia analiza computational, Stilul profilului laser consta in concentrarea profunda si regulata pe un anume domeniu si in a face incursiuni tot mai adanci in acel domeniu. Stilul profilului reflector este de a supraveghea constant terenul, de a ” monitoriza numeroase elemente diferite, de a se asigura efi nici un colt nu este neglijat, si de a incerca si se puna cap la cap un tablou de ansamblu. ‘Comparatia mea propune, de asemenea, un aspect psihopatologic inte- resant. Se presupune c& majoritatea dintre noi avem unele optiuni pentru a mobiliza profilul nostru intelectual intr-o manier& laser sau reflector. Dar poate c& uncle persoane nu dispun de asemenea optiuni. Eu sugerez c& persoanele autiste — gi intr-un grad mai scdzut, persoanele suferind de sindromul Asperger — posed in mod involuntar 0 gandire laser. Prin contrast, persoanele care au tulburtiri de deficit de atentie ar putea s& aiba gandire reflector involuntar’. Ele nu numai ci evita concentritile pe ter- men lung, ci sunt incapabile de asa-ceva. in aceste cazuri, provocarile pentru educatori i parinti sunt clare. ‘Viaiunea dupa douiizeci si cinci de ani 9 Asa cum am sugerat, Michael Connell, Kim Sheridan, si eu (2003), distincfia laser / reflector poate si meargi mai adéne decat o simpli distinctie intre domenii. in politicé, pot exista roluri pentru laser ~ de exemplu, sondajele de opinie sau scrierea de discursuri ~ ca si rolul, mai degraba, tip reflector al unei oficialititi publice sau al directorului de campanie. Specialistul in sondaje ar putea avea mai mult in comun cu proiectanfii de circuite din industrie, in timp ce rolul senatorului este mai aseminator cu cel de contractor general pentru servicii electrice sau de director executiv al unei firme electronic. ; ‘Trebuic si evitim capcana de a crede c& profilul reflector — si sgeneralitatea asociat& lui ~ ar putea fi mai important decét profitul laser cu facultafile sale speciale mai limitate, Bineinfeles, ar trebui si evitim snobismele academice care pun accentul pe experienfa intr-un subject ingust fafi de capacitatea de a gestiona o organizatie. Orice societate complex are nevoie de ambele tipuri de capacitati. Probabil, pentru orice ‘moment dat, gandirea de tip reflector este mai necesara pentru menfinerea functiontrii societatii, in timp ce, pe termen lung, apreciem cel mai mult realizArile ganditii de tip laser. Nota finalé Acestea sunt, deci, cateva dintre schimbarile importante de detaliu si directie care au avut loc in ceea ce priveste teoria inteligenfelor multiple, pe care am propus-o initial la Inceputul anilor 1980. Mai trebuie spus ci au fost implicate un numr extrem de mare de persoane in aplicarea teoriei, in special in sfera educational. Desi mai mult cercetiitor decdt om de actiune, si eu mi-am dedicat mai mult timp laturii aplicate a inteli- genfelor multiple. Dar asta este o alt& poveste, pe care o vom prezenta in capitolele urmitoare. Capitolul 3 Dincolo de inteligenga: alte capacitati omenesti valoroase Tn timput manifestiitor de aniversae a 200 ani de ta moartea tui Wolfgang Amadeus Mozart, acest muzician exceptional a fost evocat in slujba a diferite actiuni. Asemenea exploatare nu este surprinzitoare, deoarece opera lui Mozart a vorbit unni mmér atit de mare de oameni de-a lungul anilor, in moduri atat de puternice si diverse. Mozart a fost la randul su cel despre care s-a vorbit in numeroase feluri: ca geniu, copil minune, expert, om talentat, creativ, inteligent si inzestrat. Sper ci se Va considera drept un semn de respect, si nu drept o alti exploatare a sa, faptul & voi apela la cazul Jui Mozart pentru inci alte doug scopurit (1) pentru a clarifica natura terminologiei pe care o folosim vorbind despre persoane exceptionale; si (2) pentru a introduce o perspectivi anume Ta care am ajuns in domeniul talentelor sau darurilor oamenilor. Mozart evocd 0 multitudine de caracterizari pozitive. El este prototipul nostra pentru copilul minune, la fel de precoce cum a fost Pablo Picasso sau John Stuart Mill, la fel de exceptional de talentat ca si colegii sti muzicieni Felix Mendelssohn sau Camille Saint-Saens. El este considera: * ca avnd o creativitate infiniti, o individualitate la fel de inconfundabi ca Igor Stravinsky sau Richard Wagner. Totugi, in acelasi timp, ingeniozitatea lui are un caracter evolufionar, mai degraba decat revo- lutionar. El este la fel de productiv ca si prolificii lui contemporani, Antonio Salieri sau Karl Ditters von Dittersdorf. $i i se atribuie o inteli- genta profunds, o infelegere a conditiei umane la fel de profund ca aceez asociaté cu Goethe, Rembrandt, sau George Eliot. Coi care il studiazi pe Mozart si, de altel, cei care studiaz& psihologia, at putea foarte bine s& se opreasci aici. Terminologia are tendinja de a proiifera: de obicei, acest com al abundentei de termeni nu face mult ru. Totusi, uneori, poate fi util sine d&m un pas in spate gi si reflectim cum am putea aplica aceasta terminologie intr-o maniera coerent. Iar dac& acest mod de Dincolo de inteligentt: alte capacitsti omenesti valoroase st aplicare se bazeaz pe un cadru teoretic coerent, el poate fi uneori de folos in discutie, cercetare si infelogere. Asa ca, in cele ce urmeaza, voi introduce un cadru general pentru ceea ce voi numi matricea excelenjei, in cursul prezen- tacii unui set de distincfii ce sper cd se vor dovedi utile, Un cadru pentru analizé rice act cognitiv implica un agent care efectueaz4 o actiune sau un set de actiuni legate de o sarcind sau un domeniu. Chiar daca agentul opereazA intr-o maniera solitart, actele sale ar putea fi evaluate de cineva competent cu privire la acea sarcin’ sau acel domeniu (Csikszentmihalyi, 1988a). Aceasti perspectiva se dovedeste aplicabilA, indiferent dac& aver de-a face cu cele mai remareabile acte de geniu sau cea mai mirunti realizare a cetiteanului de rind. in stiintele sociale, acest cadru analitic a fost descompus dupa cum urmeaza (Gardner, 1988b). Perspectiva biopsihologicd examineaz4 agentul si capacitifile, incli- nafiile, valorile $i obiectivele sale. Aici se includ 0 considerare a sub- straturilor genetice i neuropsihologice ale comportamentului, precum si analiza unui individ in termeni.de puteri cognitive, trasaturi si dispozitie temperamental, Perspectiva legati de domenii sau sarcini examineazi o sarcinii sau 0 activitate aga cum a fost realizatt in cadrul unui domeniu sau unei dis- cipline sociale. in mod traditional, sarcinile au fost analizate de filozofi sau experti intr-un anumit domeniu; de la aparitia informaticii, expertii in domeniul inteligentei artificiale au prezentat analize ale proprietitilor structurale si de procesare ale unei sarc {n fine, evaluarile sau judecatea actiunilor (sau lucratilor) desfugurate intr-un domeniu sunt prezentate de indivizi care se pticep in acel domeniu = membri ai bransei, pentru a folosi termenul lui Csikszentmihalyi (1988a). in absenja unei judecsti din partea unor indivizi sau grupuri avizate, este pur si simplu imposibil si spunem dac& o sarcin& a fost realizati in mod satisficitor, inteligent sau in manieri exemplars. Nu jinseamnii cA, in absenta unei asemenea judeciti, o sarcind sau o lucrare este neaparat inadecvata; mai degrabi, nu se poate emite o judecats

You might also like