PATOLOGIE ORALA Enumerati lezlunile histologice ale epiteliului Hiperkeratoza: Acantoza Papilomatoza (avcentuarea retelei papilare) Aurofia Spongioza Acantoliza Degenerescenta hidropica sau vacuolara Atipiile celutare Diskeratoza Necroza Cnumerati leziunile clementare ale mucoasei cavitatii orale Macula: - Modificare de culoare a mucoasei, de dimensiune redusa, linia alba jugala - leucoedemut + granulatiile Fordyce - cheilita angulara (adenomatoza labiala) - limba fisurata - _glosita migratorie (limba geografica) - limba saburala - limba piloasa ~ glosita mediana romboidala + tiroida linguala = mase limfoide linguale ~ varice sublinguale = angiomatoza limbii - pete vasculare ale mucoasei - exostozele osoase + torusul palatin si mandibular ~ perlele keratozice ~ fisura labiala - bura dublaEritraplazia, forme elinice, diagnostic diferential ~ Leziune rara, cert premaligna ~ Leziune de mucoasa de culoare rosie vi o alta afectiune bine definite a mucoas Clinic: - Forma granulara—apare ca zone rosii vi, eatifelate, cu suprafata neregulata, granulara, cu contur neregulat dar bine delimitat fata de mucoasa vecina. Pe suprafata ineadrata in nici , catifelata, care nu poate sa pot sa apara isule keratozice disseminate - Forma atrofica ~ se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica de culoare rosie intense, denivelata fata de planul epiteliului vecin. Marginile sale neregulate sunt totusi bine definite, inconjurand zone de mucoasa normala, Suprafata sae neteda, uneori zonele de atrofie pot fi associate cu zone de granulare si ii da leziunii aspect mixt atrofico-granular ~ Poate sa apara in asociere cu lecoplazia si da forme elir eritro-leucoplazie, de leucoplazie patata sau Diagnostic diferential - Candidoza cronica = Stomatitele infeetioase ~ Lichen plan acut + Alergii de contact = Sarcomul Kaposi (forma maculara) Leucopiazia , def, clasif dupa Axell (forme clinice) Definitie: © pata sau placa alba, nu mai mica de $ mm diametru, care nu poate fi indepartata prin stergere si care nu poate fi clasiicata in nici o alta boala diagnosticabila. Aspect clinic: + Placi albe sidefii, situate in cavitatea bucala ~ Mari i: 0,5-2em pana la leziuni extinse pe aproape toata suprafata mucoasei - Suprafata este in general rugoasa, brazdata de santuri sau fisuri superficiale; rarcori prezinta suprafata neteda = Poate aparea ca leziune unica sau sub forma de leziuni multiple, leucoplazia multicentriea = Nu prezinta dispozitie simetrica2 Clasificare Axell: 2? 1996: ~ _Leuecoplazie omogena: zone de keratinizare cu aspect uniform, plat, neted sau rugos ~ Leucoplazie neomogena ee cuprinde: © Eritro-leucoplazie — leziuni albe ce includ si zone eritematoase sau crozive © Leucoplazie nodulara ~o leziune reliefata, cu aspect nodular, ce prezinta miei proeminente albe sau rosii > Leucoplazie verucoasa ~ leziune exofitica cu comportament imprevizibil care nu poate evolua caire © leucoplazie verucoasa proliferativa sau eatre un carcinom verucos. Papilomatoza orala fluida clinica, localiz, evolutie Aspect clinic: + Inconcordanta cu cel histologic - Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care treptat capata aspect verucos, proliferative, de culoare alba-cenusie sau rozata ~ In alte situatii, leziunes este multicentrica, sub forma de placarde mul exofitic, verucos, ce pot conflua - Suprafata sa prezint grade diferite de eratinizare ~ Consistenta supla = Are tendint de extindere fenta le cu aspect suprafata sau sub o forma multicentrica Evolutie: = Poate evolu treplat spre carcinomul verucos = Uneori poate evolua pe leziuni preexistente de lichen plan Localizare: mucoasa jugala, gingiile, palatal dur si limba Leucoplazia diagnostic diferential + Maladia Bowen si carcinomul epitelial Lichenul plan bucal - Genodermatozele - Candidoza cronica = Leucoplazia paroasa8. Tratament preeliminar leziuni premaligne? 9, Tratament definitie leziuni premaligne Definitie: alterare tisulara care evolueaza obligatoriu catre cancer ex: eritroplazia {maladia Bowen), leucolplazia verucoasa proliferativa (Papilomatoza orala fluida). Tratamentul leziunilor este acclasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata. Se indica extiparea chirurgicala in limite de siguranta asociata cu radio- si chimioterapie, clectrocoagularea, chirurgia cu laser. Tratamentul este dficil datorita locatizarii. si intinderii lezi i, precum si tendintei de recidiva, 10, Aspeete clinice, lueatizare lichen plan Localizare: &. Leziuni cutanate: apar sub forma unor papule poligonale mici, turtite, de culoare roz- violaceu sau brune, care dupa dispari je pot lasa zone pigmentate. Eruptiile intereseaza mai mult zonele flexoare ale membrelor si trunchiului b. Leziunile bucale: prezinta forme clinice multiple, polimorfe, rezultate din asocierea unor leziuni elementare, 11, Leziuni elementare in tichen plan idiopatic 1. Leziuni keratozice a. Papule: miei proeminente keratozice, abe, de 1-2 mm diametru, diseminate sau grupate in retele sau placi, Pot exista ca atare sau pot aparea in vecinatatea unor leziuni b. Retele (forma reticulara): - apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate, dispuse in retese ce amintesc un aspect dantelat. Aceste retele pot fi mai laxe sau mai dense, dispuse liniar/ramificat, inelare sau confluand in placarde. Pot lua nastere din fuzionarea unor papule dense si capata aspect reticular-papular reliefat, pe un fond de mucoasa normala. Uneori leziunile reticulare fine.densi aspectul tipil de lichen plan medicamentos ¢. Placarde (sau placi): se prezinta sub forma unor zone keratozice de intindere variabila, albe, sidefii cu suprafata neteda sau rugoasa, usr reliefate sau plate. Pot rezulta din confruntarea unor papule sau retele foarte dense pe unitatea de suprafata. Deseori sunt foarte asemanatoare cu leucoplaziile dar au dispozitie simetrica. Apar frecvent la nivelul mucoasei jugale si limbii unde dau nastere sterse, nereliefate ocupa suprafete intinde de ucoasa. AcestaPa 13. MM unor zone depapilate. Uneori pot fi unilaterale, prezentand un aspect foarte asemanator cu leucoplaziile. 2. Leziuni atrofice: gingivita descuamativa Leziuni erozive sau ulcerative: cel mai des intalnite, apar frecvent in zona jugala posterioara adiacenta molarilor inferiori sau la nivelul limbii 4. Leziuni loase: rar intalnite datorita faptului ca bulele se sparg din cauza traumelor mecanice, generand uleeratii Diagnostic diferential lichen plan Formele keratozice: leucoplazii, candidoze cronice, keratoze reactionale, genodermatoze Formele erozive: alte leziuni displazice, carcinom cu debut in suprafata (apar in zonele de isc maxim si sunt unilateraley Formele ulcerative: toxidermii buloase (pemfigus), lupus eritematos discoid Tratament lichenului plan 1. Corticoizii: tratament de electie al bolii. In functie de forma clinica se poate administra pe cale generale sau locala, in infiltratii sau aplicari topice. In paralel se administreaza tratament antifung 2. Derivatii de vitamina A (retinoi: indicat in formele kevatozi 3. Imunosupresoarele (ciclosporin) — propus pentru formele grave de lichen plan acut, asociat unor cauze generale (hepatita cronica). 4, Tacrolimus sau derivatii sai: imunosupresoare foarte puternice. Se administreaza topic si sunt mai bine tolerati decat corticoizit imunomodulator ~ ): efect reglator al keratinizati Lupus eritematos discoid, aspect eliniee Leziunile cutanate: Incalnite ma freevent la nivelul fetei, gatului si mainilor = Nasul si obrajii sunt mediul caracteristic al leziunilor din Lupus critematos, prezentand dispozitia .in flucur = Placard eritematoase de forma discoida, bine conturate, cu margini hiperpigmentate si cu suprafata acoperita de scuame aderente Pe masura ce leziunile se extind in sens centrifug, centrul se vindeca cu formare de cicatrici depigentate, atrofice - Rosul de buza e afectat relativ freovent, odata cu pielea si mucoasa bucalajunile bucale. - Ari sau placarde eritematoase cu centrul atrofic sau ulecrat, inconjurat la periferie de arborizatii Keratozice fine cu dispozitie radiara ~ Marginile keratozice sunt mai relicfate cu o vascularizatic accentuata, cu dispozitie tipica radiara ~ Pe prafata leziunit mai pot aparea mici papule sau arii keratozice = Leziunile sunt bine delimitate, avand contur neregutat, eritematos din cauza vascularizatiei accentuate - In ansamblu ele apar alcatuite dintr-o intricare de zone atrofice si hiperkeratozice, foarte asemanatoare cu cele din lichenul plan bucal, fiind insa mai putin extinse si nerespeotad dispozitia simetrica a acestuia = Localizare cu predilectie pe mucoasa jugala Ja nivelul molarilor. Mai poate fi localizat pe gingii, unde pot genera aspectul nespecific de gingivita descuamativa, poi palatul si rosul buzelor 1S, Veruci+ papiloame bucale, aspecte clinice si dg diferential. Papiloamele bucale: ; = mici mase tumorale izolate de culoare roz-cenusiu, suple, elastice,cu suplafata verucoasa, Crese lent in dimensiuni, maxim 2 em diametru. cratinizata sau au, sesil D, Dif ~ condiloma acuminatum. le carcinom verucos. coplazia verucoast Verucile : : Mici mase tumorale sesile. rowinjite, bine delimitate, exofitice, cu suprafaa keratinizata, Crest treptat in diametra pind la 7-8 mm, Sunt foarte contagioase gi cu tendinya de diseminare. Dg dig: condiloamele acuminatum, maladia Heck, fibroame, careinom incipient eu forma exofitic’.16. Condiloma acuminata, aspect clinic, dg d nic: mici formatiuni tumorale, unice sau multiple, sesile, culoare roz cenusiu, tendintd de grupare in placarde, rezulténd leziune exofitied cu baza mare de implantare. Dimensiuni intre 2-6 em pitrati, Pot avea suprafatd verucoasa sau boselata. Leziunile sunt suple. elastice. nedureroaz Dg dif : verucile, papiloamele, hiperplazia epiteliald focald, leucoplazia verucoasi, ea iecinom verucos, manifestiri orale in boala Crohn, 17, Aftele bucale: aspecte clinice, forme clinice. = debut sub forma unei mici zone eritematoase eu senzatia de arsura prurit |. de dmenziuni de la 2-3 mm la 10 ~ la 12-14 ore apare uleeratia de forma rotund-ovalat mm cu marginile nereliefate, cu fundul uleerajiei acoperit de depozite albe fibrinoase, sunt Inconjurate de un halow eritematos, mucosa vecina este eclematiata - ulceratiile nu sunt precedate de bule; - ulceratia nu sfingereaza, nu sunt insofite de adenopatii sau feb ~ pare dinscomfort fiinefional datorita dureri - durata leziunilor este de 1~ vindeed fiprp cicatrici, FORME CLINICE, 1. Afte minore = ulcerayii rotund- ovalare, 4-8 mm diametru, dureroase, Dureaza 7-10 zile, se vindeed tira cicatvici, 2. Afte majore — pot fi unice sua multiple. Diametru mai mare de 1 em, contur neregulat, aspect crateriform, halou congestiv, eritematos, nu snagereaza, sunt ft dureroase, vindecarea in sapt sua chiar toni, pot lisa cicatriei retractile sau chiar mutilante, 3. Afte herpetiforme ~ mici uleerarii de 1-3 mm diametru, grupate de la 10 la 100 elemente, ft duretoase. dispar spontan dupa 1-2 sap. Spre deosebire de leziunile herpetice ~ nu sunt precedate de vezicule,18, Afte bucale ~ diagnostic Diagnostic + Leziuni ulcerative care nu sunt precedate de bule Fundul ke ii acoperit de depozite fibrinoase alb-galbui Prenzenfa hafoului + mucoasa vecind edemayiata Durerea Lipsa adenopatiile + stari febrile Leziunea se remite in 1-2 sapt , de cele mai dese ori Fira cicatri Apare cu predilectie pe mucoasa jugala, bucald, inguald, plangeui bucal. (palatul moale = pilierii amigdalieni — sediul de preditectie), Diagnostic difer |. Afte minore = greu de pus un dg gresit 2. afte majore — uleeratii neoplavice - ulceratii din lues -leziuni din tuberculozd ~uleeratii traumatice 3 afte herpetiforme — eruptia gs Herpangina Eritemul polimorf19, Afte bueaie — tratament focal 1. Geluri + unguente eu comticoizi/ hidrocortizon: se aplica local de 3-4 ori pe zi timp de maxim cditeva s’ipt 2. Colutorii — singure sau in asociere cu un anestezic, antibiotic sau antifungic. 3. Tetraciclina - in asociere cu un cortivoid sau antifungic in ape de gurd. Clatituri de 34 oFi pe vi cate 3-4 minute, 4, Antiseptice ~ se recomanda clorhexidina solutie apoasa 0,05 -0,2% 5. Acid salicilic— | th de aspirind efervescenti de 500 mg la % pahar de apa, 2/4 elitituri pe zi inainte de mese. 6. Anestezice locale topice 7. Cauterizarea leziunilor aftoase cu nitrat de Ag 20-30 % 20. Afte bucale — tratamentul general e indi aulministrarea de prednison in afie recidivante, + in cazul aftelor acute, cu forme clinice dramatice se indica: Levamisolul 150 mg / zi, antimalaricele de sinteza. izoprinozina, Conchicina, Talidomina. ~ se administreaza vitamina C. B. acid folie, fer pentru imbueatagirea imunitati. 21. fliperplazia epiteliala fucala, aspecte clinic, MALADIA HECK Clinic: mici mase tumorale multiple, reliefate, suprafata plana sau usor verucoasa, de culoare roz-cenusiu. Au dimensiuni intre 3-8 mm. sunt diseminate, dar au tendinga de confluare.Sediul de limba leeetie mucoasa jugal’, labiald,22, Candidoza bucala acuti ~ forme clinice. 1. Forma pseudomembranoa: - multiple depozite albicioase izolate sau confluate, cu aspect de (lapte prins) pe un fond de mucoasd congestic ~ Depovitele pot fi inkaturate lasdind o supralata eritematoasd. exozivi. ~ Depozitele conti i. fibri (esuturi necrozate, bacte celule descuamate inglobate intro rejea de micelii fungice. ~apay pe palat, vestibul, mucoasa jugala, fata dorsal a limbii, val palatin. ~ simptome: usturime, gust alterat, gust metalic. Candidoza eritematoast vone de culoare rosu intens, cu margini difuze - localizare cu predilectie: palat, fafa dorsal a limbi ~ la nivelul limbii- di aspect de limba depapila . rusu intens lucias, aspect de limba lacuita din anemii. - simptomatologie — usturime. arsur, useliciunea gurii, gust metalic ~ deseuori se insoreste de cheilitd angalard 23. Candidoza bucali eronic — forme clinice, focalizare 1. Forma pseudomembranoasi. ~ identic cu forma acuta, dar in asociere cu alte leziuni se cronicizeaza, 2. Forma eriter jatoasd (atrofich) = zone atrofice mai mult sau mai putin intinse cu o simptomatologie cedusd. © forma particulard este stomatita de proteza- la purtitori pe proteze acrilice, cel mai des la maxilar - mucoasa de sub proteza- rosu vie, iar leziunea este cantonatd strict sub baza protezci Clinic exista 2 forme 1 atrofie plana - mucoasd neteda roguevie 2. hiperplazie granulara — mucoasa are culoare normal, dar este papilatd, reliefata, cu supratala granular simptomatologie- arsura usturime, asprime. 3. Forma hiperplaziea - arii keratovive reliefate care nu pot fi inléturate prin stergere ~ culoare alb-sidetie, aseminatoare leucoplaziilor spect omogen sau pitat - asimptomatice, doar uneori: usturime, asprime, discomfort. - cel mai des apar pe fata dorsala a limbii, palat, retrocomisural — bilateral. - desvori este insotita de displazii epitelie puttind evolua spre o leziune premaligni 24, Tratamentul Candidozei bucale ~ se urmireste in primul rind inlaturarea afetorilor eauzator - Se indica o igiena riguroasé a cavititii orale eat gi a protezelor, in cazul purtatorilor de proteze acrilice. - folosirea apei de gura cu Clothexidina, in scop de preventic — in scop curativ - se infica aplicari locale de antifungice (Nistatin, Fluconazol), sau ‘administrarea pe cale sistemica.30. Reactii locate la alergenii generali, eaumerare manif elinice, diagnostic pozitiiv, diagnostic diferential, tratament A. Reactii locale fa alergeni generali |. Hipersensibititate de tip I (urticaria si angioedemul) 2. Hipersensibilitate de tip [I(purpura alergica) 3. Hipersensibilitate de tip Illtoxidermiile buloase si ulcerative) B, Reactii locale la alergeni locali 4. Hipersensibilitate de tip V(alergii de contact) + Edem angioneurotie( acumulare de lichid intratisular mue/ cutanat) Eruptii cutanate{ cw/ fara prurit, ap de mici papule’ macule) = Echimoze si petesi( specif tip 1) + Bule si uleeratii (specif tip 11) Diagnostic pozitiv + Exclinie si anamneza ~ _ Trb sa se bazeze pe un istorie foarte amanuntit asupra medicamentelor, alimentelor sau altor substante ingerate de pacienti ~ Se vor consemna si alte manifestari alergice in antecedente ~ Orice eruptie bucala eritematoasa, veziculo-ulcerativa sau purpurica fara semne generale importante aparute relativ rapid trebuie suspectate de o posibila cauza alergica ~ _Testele de hipersensibilitate sunt un examen complementar foarte util Diagnostic uiferental: = Toxodermiile buloase tebuie diferentiate de bolile autoimune buloase: pemfigus, eritem polimort ~ _ Leviunile ulcerative rebuie diferentiate de ingestia de substante toxice: arsuri chimice, aftoze, lichen plan acu, infectii herpetice. ‘Tratament: - Depistarea si eliminarea alergenului suspectat ~ Se va recomanda pacientilor evitarea substantelor eauzale sau a alimentelor incriminate ~ _ Admninistrare de hidrocortizon, histamina, oxigenoterapi 31. Hipersensibilitate tip 1: urticarial , edem, angi , dg, dg trat Clinic:[Angioedemul este 0 react alergica de tip imediat care apare la contact eu aergentl ‘caracterizat prin tumefactie a buzelor si tesururilorinvecinate produsa de o seria de alergene alimentare, medicamentoase sau de alta natura patrunse pe cale generala _ Senzatie de prurt sau usturime locala, tumefaetie rapida a partilor mot orofaciale = Aspect eritematos uneori - Edem Diagnostic pozitiv: _Kenomenul apare rapid si dureaza cateva ore pana la resorbtia exudatulul - _ Eritemul poate insoti edemul ~ Edemul moale, difuz, prezinta de cele mai multe ori dispozitie simetrica = Iniereseaza buzele, planseu! bucal, imba, laringele Diagnostic diferential: _Angivedemul prezent in afectiunile cu concentratii mari de complexe imune circukants (lupus critematos diseminat, infectii virale sau bacteriene) Tratament: Urgenta cand sunt interesate baza limbii, planseul bucal, aringele Antihistaminice, corticoterapie intravenoasa, adrenalina = Pormele mai reduse — antihistaminice pe cale generala 32, Hipersensibilitate tip 2 : purpuraclinic, dat, dg- rat Reactlle purpurice sau hemoragice apar ca o posibila manifestare alergica de tip Il de origine edicamentoasa, Medicamentele implicate sunt : diureticee tiaziice, barbituricele, analgezicele, sulfamidele Diagnostic pozitiv: petesi punctiforme grupate ce apar in special la nivelul palatal moale, sufusiuni submucoase care nu dispar la vitropresiune; se pot asocia cu alt tipuri de leziuni (eritem, Lulcerati, vezicule) rar s epot observa echimoze. Fenomencle se remit spontan dupa stprimarea nui Diagnostic diferential leziuni similare din infecti acute ale cailor respiratoril superioare, traumatisme locale, mononucleoza infectioasa, sindroame purpurice de alta natura, leucemi ‘Tratament33. Hipersensibilitate tip 3: sideremiile buloase elinic, dg+, dg- ,trat Clini: = Bruptii buloase ulcerative acute - Apar la 2-3 zile dupa contactul cu substanta alergena = Dispozitie simetrica = Inzonele posterioare ale cavitatii bucale (val palatin, pilieri amigdalieni, zona retromotara, mucoasa jugala) = Bule cu plafon gros care prin spargere duc la uleeratii sangerande intinse cu contr poticielic = Nu prezinta halou congestiv, nu se insotese de febra sau adenopatie - Leziunile au tendinta de autolimitare dupa suprimarea alergenului “Tratament: formele acute raspund bine la corticoterapia general si/sau locale; nu raspund la tratementul cu antihistaminice 34, Hipersensibilitate tip 4: alergiile de contact clinic, dg+, dg- trat Imbraca de multe ori un aspect nespecific asemanator leziunilor iritaliv-inflamatorii sav aspect lichenaid, Keratozic. Se pot imparti in doua grupe: 1. stomatita de contact: zone, arii de eritem intens, edem al mucoasei, de cele mai multe ori Ia locul de contact cu aiergenul; mai rar apar eroziuni, bule sau uleeratii superficiale. Pot fi insotite uncori de manifestari generale (urticarie, angioedem) reactii lichenoide sau keratozice de contact: paciemtii acuza usturime, gust metalic sau alterat; leziuni keratozice nespecifice sau zone de lichen plan reticular, in asociere seu nu eu eroziuni si airofii de mucoasa, dispuse unilateral Diagnostic poztiv = examen elinie = storie foarte atent al obiceitilor alimentare sau de igiena ale bolnavuluj coroborat cu o buna cunoastere a substantelor cu potential alergizant Diagnostic diferential + react iritativ-traumatice de cauze locale = candidoza bueala in formele limitate si stomatitele de proteza = lichenul plan idiopatic uniareral ~ stomatite infectioase de alta natura - dermatoze buloase cu manifestari exclusiv bucale = afte bucale cronice recodivante in formele atipice ~ fiziuni displazice de mucoasa: eritroplazie, leucoplazia patata = keratoze traumatice sau reactionale de alta natura,fectiuni psiho-somatice: glosodinia Tratament: - inlaturarea substantei sau materialului cauzal sunt suficiente in cazurile mai putin grave, leziunile disparand de la sine in cazul reactilor atopice se pot folosi antihistaminice pe cale generala - in leziunile cronice sav in cazul celor keratozice ~ tratament topic cu corticoizi = in cazul leziunilor keratozice sau lichenoide care nu dispar spontan dupa inlaturarea alergenului corticoterapia locala se poate alterna cu tratament local cu retinoizi 35, Grupe virusuri ce determina infectii virale la nivelul cavitatii = Virusul herpetic tip | > infectia herpetica primara si secundara recidivanta = Virusul herpetic tip Il => infectia primara herpetica si secundara la nice! oral/ genital - Virusut herpetic tip IN] (varicella-zoster) => infectia primara- varicela; secundara=zona zoster - Virusul herpetic tip IV (epstein-barr) => mononucleoza infectioasa, leucoplazia poroasa, Jimfoame - Virusul herpetic tip V (citomegalovirusul) => infecti ale glandelor salivare, ulceratii cronice la pacientii cu HIV = Virusul herpetic tip VIII => sarcomul kaposi,limfoame = Tipurile VI si Vit nu produc leziuni bucale Virusul Coxakie => herpangina si boala mana-picior-gura, ~ Paramixovirusuri => rubeota, oreion = Papiioma virusuri -> tumori belingne: veruei, papiloame + Retrovirusuti => HIV rale, enumera 36, Etiopatogenia infect - Etiopatogenia: HSV tip | = Poarta de intare 0 constiuie de cele mai multe ori mucoasa bucala - Virusul se atascaza la nivelul membrane celulelor epiteliale, fuzioneaza cu membrana si este eliberat in citoplazma = Celula va produce noi virion’ - Inurma acestui proces care dureava circa 18 ore celula va fi distrusa => infectia primara - inurma infectiei primare virusul se propaga para la pritna statie ganglionara ( gy. Gasser al trigemenului sau ge. senzitivi ai nervului vag sau glosofaringian) + Persistenta virusului herpetic la nivel ganglionar dureaza toata viata + Reactivarea da nastere unei noi infectii numita infectie secundara 37, Diagnos diferential al infectiei herpetice Infectia primara: La copii: - _ Infeetia cu virus coxakie = Forme acute de varicela‘Afectiuni hematologice insotite de neutropenie sau aplazii medulare importante Laadulti Eritemul polimorf Afioza acuta Gingivita ulcero-nectotiea Angina streptococica Herpesul secundar Infect acute cu virusuri coxakie Infectia secundara: Primoinfectia herpetica in formele atenuate Eruptii, afte Infectii cu virusul coxakie 38. Herpes zoster manifestari clinic ta nivlul cavitutit bueale Varicela: Leziuni veziculo-ulverative in special in partea posterioara a cavitatii bucale, palat, gingii Posibile valuri suecesive de leziuni ce marcheaza not pusce de viremie Leviuni in diferite faze de evolutic La pacientii cu imunodeficiente afeetiunea poate evolua sever si cu complicatit ‘Zona zoster: In zona OMF eruptia cutanata apare in teritoriul senzitiv al nervului maxilar sau mandibular, Unilateral, insotit de leziuni endobucale Endobucal leziunile pot aparea de-a Jungul oricarei ramuri senzitive a nervului trigemen, izolete sau asociate cu leziuni cutanate; eruptii eritematoase bine delimitate, unilaterale, vezicule si ulceratii dureroase La pacientii imunodeficienti poate dezvolta forme grave cu leziuni intinse sau diseminate care pot sauce la necroze asoase si pierderi dentare 39. Herpes zoster diagnostic pozitiv, diagnostic diferential Varicela este in general usur de recunoscut avand in vedere varsta, contextal clinic si dispazitia eruptici ‘Zona Zoster trebuie diferentiatd de herpesul reeidivant endobucal, eu care se aseamand, Eraptia unilaterala, aparitia de-c lungui traiectelor nervoase, care nu depdgeste linia mediand, prodromale mai intense si durata mai indelungata sunt evocatoare pentru Zona Zoster smnele40, Infectia herpetica, clinica si tratament ~Primo infectia HSV: Pacientii prezinta semnne generale: adenopatie regionale = Local ~ disfagie, usturime, senvatie de arsura - Dupa 3-7 zile apare o eruptie de tip vezicular ulcerativ, ce poate interes toate zonele cavitatit bucale, uneori tegumentele periorate si rosul buzet ~ Zonele de electie: mucoasa fixa, rosul buzei - Papilele interdentare tumefiate, culoate rosie vie = Leziuni elementare- mici vezicule de 1-2 mm diametru, grupate care se sparg rapid rezultanc ulceratii superficiale cu tendinta de confluare si halou eritematos - Lanivelut rosului de buza pot fi acoperite de cruste hematice ~ Nu prezinta dispozitie simetrica = Poate prezenta grade de intensitate diferize = Poate genera tulburati functionale importante lnfectia herpetica seeundara: + Frecvent la rosul buzei, jonctiunea cutaneo-mucoasa si mucoasa bucala keratinizata ce acopera ost! = Mici ulveratii grupate rezultate din spargerea unor vezicule Putin simptomatice - La pacientii cu imunosupretie poate prezenta aspect atipic cu caracter necrotic, fara tendinte de vindecare LLocalizarile extraorale ale infectiei herpetice pot aparea ca si complicatii ale primoinfectiei herpetice, ale eliminarii virale, latente prin saliva a virusului sau prin alte cai de contangiune + Tratament: - in functie de tipul infectiei (primara, secundara), de gravitatea formei clinice sia tulburariloz generate si de statusul imun al pacientilor - aciclovir, valaciclovir, penciclovir, ganciclovir, foseamet si ciodofovir 41, Herpangina, clinica si tratament febra, stare generala alterata, inapetenta, dureri in gat Clinie: Precedata de semne clinice: febra, astenis ddureri in gat ~ Eruptie initial veziculara, apoi ulverativa = Dispozitie specifica- la nivelul palatului moale, zona tonsilara, faringe = Limitate ca numar (3-10) - Uleeratiile pot fi acoperite de fibrina ~ Eruptia dispare treptat in 8-10 2ile anorexie, mialgii si de semne locale: tuse, rinoree, ‘Tratament: = Nuexista un tratament specific+ Terapie de suport genesal- analgetice, ant = Antiinfectioase pt prevenirea suprainfectarii bacteriene - Pot aparea recidive 42, GUN etiologie Produsa de germeni comensuali abisnuiti ai cavitatti bucale ai caror virulenta este exacerbata de depresia imunitara grava survenita in aceste afectiuni. Leziunile pot preceda uneoriinfeetii generale severe ‘Afectiunea apare ca o consecinta a exacerbarii virulentei microbiene a unor germeni in general nespecifici, pe fondul unor factori favorizanti cu rol important in scaderea rezistentei imunitare generale smetor locale de aparare a mucoasei bucale. Exista o triada patologica raspunzatoare malnuttitia, disfunctile imunitare ale organismului si multiplicarea selectiva importanta a unor specti bacieriene locale cu virulenta deosebita. si a mecani 43. GUN simptome, diagnostic +(semue patognomonice) Simptome: = Debut insidios sau rapid = Uneori febra, adenopatie regionala, astenie Debuteaza la nivelul grupului frontal inferior prin leziuni ulcerative si necroza la nivelul papilelor interdentare = Leziuni acoperite de depozite albicioase - Leziuni necrotice acoperite de false membrane - Tumefiere, inflamatie, durere = Sangerare la pertaj si alimentatie ~ Halena fetida, hipersalivatie, sangerari spontane = In formele grave se extinde si inafara procesului alveolar( val palatin, pilieri amigdalieni, zona retromolara, mucoasa jugala) realizand forma clinica complexa de stomatita ulcero- necrotica ‘Semne patognomonice: sau nectoza ~ Sangerare gingivala = Papile interdentare care apar™ Di are decelarea si inlaturarca factorilor generali si/sau locali favorizanti ai bol yputate™, diparute \gnostie pozitiv: se pune pe baza semnelor patognomonice; o importanta deosebita 0 lipsa igienei, Fumatul, malnutritia cronica ete.44, GUN diagnostic diferential ‘Stomatita herpetica - stare generala alterata, nu interescaza gingia marginala si nu afecteaza papilele interdentare = Aftoza acuta — nu altereaza marcat starea generala, nu prezinta adenopatie, nu afecteaza gingia rmarginala sau mocoasa fixa = Dermatazele buloase — nu amputeaza papilele interdentare, prozina samnul Nikolsky pozitiv. nu altercaza starea generala - Leucozele acute - leziuni asemanatoare cu cele din GUN - Agranulocitoza, aplazia medulara de diferite cauze, neutropenia ciclica — tablou hematologic semnificativ modificat = Diferitetipuri de tum: 4 benigne sau maligne cu localizare gingivala. Carentele vitaminice, enumerare, semne clinice (A,C,D?) Sifilis primar, seeundar clinica manifestarifor bucale Sil is primar Leziunea primara = sancrul sifilitic.,papalg care creste si uleereaza rapid, se indureaza eric, fundul leziunil are aspect caracteristic: rosu ineh - _ Seziune nedureroasa asemanatoare carcinomului ~ _adenopatie omolaterala f = leziunile si ganglionii contin spirochete ~ dispare spontan Sifilis secundar ~ apare la 6-7 sapt de la prima infectie = somne generale: febra, +/- raguseala, dis fagie — apar leziuni cutanate si la nivelul mucoaselor (faringe, laringe, istm faringian, amigdale) ij plane sau usor teliefate; se produce eroziuneal maculel si va fi acoperita de\depozite cenusti{Dupa indepartarea acestora, zona centrala devine neteda (sifilide secundare) = examen serologie pozitiv = perioada de latenta 2-4 ani - = ‘eruptiii maculo-papuloasé 20-30 ani47. Sifilis tertiar si congenital clinica manifestarilor bucale tertiar: leziuni orale specifice ~-goma sifilitica j = leziune necrozanta proliferativa, nedureroasa, cu margini nete, la nivelul palatului = fundul lezjunii= curat, culoarea= rosu inchis_ ~ are caracter'd J tendinta de necrozare, poate produce perfoararea mucoasei si palatului : = cantitate scazuta de spirochete | 2iplosta difuzasiflitica/intersitala determina isch schemie locala (la nivelul arterelor) limba are aspect(depapilat) mucoasa are aspeet)plicaturat{ apar zone de hiperkeratoza,ce se prezinta ca plat leucoplazice intinse = are rise GFéSeut de malignizare / + Sifilis congenital = pare in infectia juetice din timpul sarcinii sau perioada timpurie a viet = la nivel buco-maxilo-facial=triada Hutchinson: keratita interstitial afectarea perechii ni, incisivii central si molarii deformati 8 de nervi crani ‘fubereuloza fa nivelul cavitatii bucale, diagnost Etiologie: Mycobacterium tuberculosis Maunifestari primare: IDR NEGATIV Sancrul tuberculos: = tocalizare: mucoasa jugala, limba, gingii, buze = fa aprox 2 saptamani apare o leziune;nodulata nedureroasa, care ulcereaza, cu margin = Jadenopaticlomolaterala Manifestari secundare: IDR POZITIV disemninare din leziuni pulmonare sau pe eale hematogena ~ localizare: buze, mucoasa jugala, gingii poritiv, diagnostic diferential ulceratie superficiala, reliefata, cu contur neregulat, fundul leziuni depozite eu puroi = Jeziunile sunt putin dureroase, putin indurate, fara tendinta de vindecare Diagnostic pozitiv: aspect granular + ulecratie atona, fara tendinta de Vindecare, cu aspect “murdar” , granular insotita de \adenopatie-saretita |Laborator: identificarea microorganismului pe frotiu direct colorat prin metoda Zichl- Nielsen. Diagnostic diferential - carcinom de mucoasa limfom de mucoasa micoze fli leziuni s 49, Clinica infectiei cu HIV, stadializare Clinic: simptomatologie complexa, avand 0 evolutie cu manifestari stadiale Sta Jiu T: infectie acuta simptomatica ~ manifestari clinice asemanatoare mononucleozei infectioase + febra, astenie, mialgii, transpirati, faringite, adenopat - +/+ manifestari neurologice, hepatice, erupti (roseata) Stadiul IL; infectie asimptomatica ~ absenta manifestarilor ctinice luni -> ani ~ pacientul este contagios Stadiul LIE: stadiul simptomatic ult de 3 luni/an = adenopatii generale, hipertrofie ganglionara multipla, mai + fara cauza aparenta fadiul LV: boala manifesta! SIDA ~ limfadenopatie (mai mult de 2 focare) ~ febra > 38°C (continua, | luna, fara cauza) = transpiratii nocturne, diaree, astenie, pierdere in greutate, infectii cronice generale = neoplazii secundare 50. Leziuni orale asociate infectiei cu HIV, enumerare Infectii micotice: Candidoza (4 forme: pseudomembranoasa, atrofica, hiperplazica, cheilita angulara) Infect bacteriene: GUN, parodontopatii Infectii virale: HSV, HPV, varicela- zoster Afectiuni neoplazice: sarcomul Kapoyi (mucoasa palatului dur): debut macula plana, rosie violaeee, cure devin papule sau noduli ce ulcereaza si produe distructi tisulare5 Leziuni orale in infectia cu HIV, dg+dg diferential Candidoza orala = cea mai freeventa manifestare, indicator al infectiei recente saw al cresterii imunodeficientei |. pseudomembranoasa: depozite albe care se sterg sor, lasa 0 mucoasa eritematoasa 2. eritematoasa: macule rosii, uneori simptomatice, pe palatul dus, val palatin, istm facingian. Pe fata dorsala a limbii apar zone rosii depapilate, neregulate, dureroase 3. cheilita angulara: eritem sau fisuri ale comisurilor labiale, insotese freevent manifestari candidozive orale 52. Patologia infectiei cu ITV 53, Transmisibilitatea si receptivitatea in infeetia eu HIV Cele mai frecvente cai de transmitere sunt 1. pe cale sexuala: contact sexual neprotejat 2. pe cale sangvina- instrumente nesterilizate, ace de seringa, plagi accidentale, trasnfuzii, ‘manipulari incoreete ale instrumentarului, 3 pe cale perinatala, Transmiterea se face de la mama la copil pe cale transplacentara in ultimele 2 luni de sercina fie in momentul nasterii Receptivitatea este legate de anumite grupe de riso: = Barbatii homosexual si bisexuali = ‘Toxicomanii consumatori de droguri intravenoase - Hemofilicii eare au primit transfuzii repetate cu cange contamint mai ales in anit anterior’ = Heterosexualii cu parteneri sexuali multipti 54. Sarcomul Kaposi clinica si tratament ste 0 leziune maligna multifocala cu origine in celulele endoteliale Factori cauzali : predispozitia genetica,infectii in special cele virale cu condiloma, factori de mediu, imunodepresia Kaposi asociat SIDA : apare la 1/3 din cazuri,mai ales la homosexuali; localizate pe extremitati mucoasa orala,viseere, ganglioni La nivelul cavitati orale :palatul dur .gingie si mucoasa jugala;In stadiul initial : papule de culoare rosie.asimptomatice care apoi cresc sub forma unor placi de culoare rosie-albastruie; in stadii avansate apar leziuni exofitice,nodulare, de culoare albastru i sangera - evolutia este rapida si agresiva, iar prognosticul rezervat violacee care poate ulcera s - poate coexista ou alte afectiuni intalnite la acesti pacienti: candidoza, teucoplazie parvasa, parodontopatii, xerostom Diagnosticul diferentiak: eritroplazie, hemangioamel, melanoame, granulom piogenic gingival ‘Tratament : radio si chimioterapie; cand leziunile sunt bine delimitate se poate face tratament chirurgical i manifestarile clinice bucale Agranulocitoza, etiologie Leucemia, manifestari orale A. manifestari produse in mod direct de procesul leucemic. 1. adenopatiile generalizate- Ja nivelul grupelor ganglionare cervico-faciale 2. tumefactiile paroti 3. odontalgii leucemice- in anumite cazuri algiile dentare fara 0 cauza aparte se datoreaza infiltratelor leucemice de la nivelul pulpei dentare 4. hipertrofii gingivale- = tumefactii importante, nedureroase ale ambelor versante gingivale si papilelor interdemtare - la inceput au consistenta ferma, mucoasa acoperitoare este de coloratie normale. = uneori pot acoperi complet coroanele dentare 5, ulceratii necrotice cu earacter hemoragic- B. manifestai produse in mod indirect de procesul leucemie 1. anemia- simptom aproape constant, produce tulburari generale ca: astenie, vertij, vaatie de sufocare 2. trombopenia-da nastere unui sindrom hemoragic manifestat prin: gingivoragii. pete purpurice, diseminate sau grupate ka nivelul mucoasei bucale: gingli, obraji, valul palatin Concomitant pot aparea: epistaxis, hematurie, purpura si echimoze cutanate. 3. neutropenia: leziui ulcero necrotice intinse57. Manifestari orale in anemi 1.Anemiile hipocrome sideropenice Manifestari bucale: paloare la nivelul mucoasei gingivale sau labiale. Mucoasa poate prezenta tun aspect atrofie expus usor Ia eroziuni sau uleerati i: Fata dorsala poate prezenta un aspect depapilat direct proportional cu gradul de In Mucoasa lim! anemig. Zonele depapilate apar mai frecvent la nivelul marginilor si celor 2/3 anteri cazurile severe aceasta poate fi difuza, extinsa, simuland o glosita sifilitica tertiara. 2. sindormul Plummer-Vinson(sau Peterson Kelly) = _ este caracterizata prin anemie hipocroma = paloare la nivelu! mucoasei bucale = disfagie: datorata leziunilor dureroase (eroziuni) de la nivelul faringelui 3. anemia perni asa Addison-Biermer Manifestari bucale: principala manifestare bucala este glosita Hunter + depapilace progresiva si atrofie extinsa a mucoasei fetei dorsale ~ croziuni sau ulceratii = limba are aspect neted, culoarea este rosu intens = senzatii de arsura si usturime la contact cu alimente acide sau condiment 58, Manifestari orale in sdr hemoragipare(acele chiaguri impresionante) «In trombocitopen — Gingivoragii — Behimoze multiple — Petesii pe valul palatului.pe gingi + In purpure vasculare = microhemoragii spontane = hemoragii ale mucoasei bucale — disfagie carii multiple = flora microbiana exacerbata in cavitatea bucala 59. Clusificarea hipertrofiilor gingivale Hiperpla2ii gingivale inflamatori induse de placa bacteriana) 1. Nespecifice (comune) a) Acute by Comice 2. Specifive (rare)a) Bacteriene b) Virale ©) Mieotice Hiperplazit gingivale de cauza hormonala (induse de placa bacteria generali favorizanti) sub actiunea unor factori 1. Hiperplazii gingivale de sarcina 2. Hiperplazia gingivala a pubertati 3. Hiperplazia gingivala asociata tratamentului cu anticonceptionale ngivale in eadrul unor boli generale L. in seorbut 2. Indiabet zaharat 3. Inlichen plan Hiperplazii gingivale me Anticonvulsivante Blocante ale canalelor de Ca2+ Imunosupresoare: Ciclosporina Hiperplazii gingivale ideopatice + Genet ce sau congenitale Hiperplazii gingivale in hemopatii Leucemii 2. Limfoamele 3. Plasmocitom 4. Histocitoza Hiperplazii gingivale tumorale 1. Benigne 2. Maligne Hiplerplazii gingivate rare = Acantosis nigricans + Granulomatoza Wegener * Amiloidoza + Maladia Cowden 60.1fipertrofii gingivale medicamentoase (ecle 3) manifestari etinice + Anticonvulsivante ( Fenobarbital, Fenitoin, Valproat de sodiu) — Zonele hiperplazice apar la circa 3-4 saptamani de la inceperea tratamentului — Aparitia este legata in principal de durata tratamentului si mai putin de doza zilnica = Debuteaza la nivelul papilelor interdentare si apoi se extinde la gingia marginala ~ Apar in special in zona vestibulara la grupul frontal maxilar si mandibular= Se pot extinde in zonele laterale si pot acoperi partial coroanele dintilor — Consistenta este ferma, culoare roz-cenusit — Rx se pot constata zone de demineralizare osoasa — Amploarea leziunii este corelata cu lipsa igienei, prezonta placii bacteriene si a factorilor iritativi lovali + Blocante ale canalelor de calciu ( Nifedipin, Amlodipin, Diltiazen, Verapamil) Se instaleaza treptat in 1-3 luni de fa inceperea tratamentului = In special pe versantul vestibular al grupului frontal — Se prezinta sub forma unei hiperplazii moderate Sangereaza ou usurinta la periaj si masticatie — Rare ori poate atinge dimensiuni importante — Marirea de volum este agravata de lipsa igien locali si prezenta factorilor iritativi + Imunosupresoarele (Ciclosporina) — Leziunile apar treptat dupa 3-4 luni de le tratament — Amploarea leziunii este in mare masura legata de doza — Debuteaza la nivelul papilelor interdentare si se extinde apoi la gingia fixa - Prin erestere treptata poate acoperi coroanele dentare producand tulburari de masticatie, fonatie si fizionomie —Apar in specialin zonele anterioare, pe ambele versante — Aspect lobulat, boselat — Leziunile sunt hiperemice, uneori ulcerative, sangereaza cu usurinta = _Aspectul inflamator se datoreaza suprainfectarii cu Candida albicans - Freevente si grave la persoanele tinere — Nuapar la persoanele edentate 61.Hipertrofii gingivale tumorale 2 euvinte etiopatogenie, manifestari clinice si ex de tumori benigne si maligne + Isi au originea in numeroasele structure histologice ce aleatuiesc gingia si procesul alveolar: 0s, tesut conjunetiv, tesuturi dentare, tesut epithelial, vase, nervi ‘+ Debuteaza sub forma unor hperplazii gingivale atipice, localizate, initial greu de diagnosticat clinic. Ulterior isi definese trasaturle caracteristice. + Tumori benigne: fibrom, papilom, granuloma periferic cu cellule gigantice (epulis). granulomul central cu cellule gigante, chistul gingival, hemangionul, nevi ‘+ Tumori maligne: careinomul, malanomul malign, sarcom, limfom , sarcom Kaposi 62.Pigmentari melanozice neneoplazice enumerare + Pigmentari rasiale + Pigmentatia fiziologica + Pigmentatia fumatorilor + Bielide* Pigmentari posinflamatorii Macule melanozice orale si periorale Sindromul Peutz-Jegers Maladii sistemice (Addison) + Pigmentatia din sindromul HIV Sindromul Laugier-Hunziker + Pigmentari de origine medicamentoasa 63.Nevi pigmentari def, clinica,dg diferential smentare, denumite cellule neviee. Ele sunt aproape identice cu melanocitele, dar fara prelungiri, Origines lor nu este bine cunoscuta, se pare ca deriva unde © Sunt aglomerari de cellule tot din crestele neurale, de unde migreaza si se cantoneaza in derm sau submucoasa au tendinta de a se aglomera in cuiburi * Clinic. Apar la leziuni pigmentare la nivelul muacoasei bucale, bine delimitate, unice, rotunde sau ovalare, cu dimensiuni sub 1 em. COloratia variaza de la brun-cenusiu la negru. Suprafata este usor reliefata, + Ded 64.Pigmentari melanice neoplazice maligne forme clinice si tratament - In 15% din cazuri pot fi aeromatici, putand simula un fibrom sau papilom, + Formele de debut prezinta un aspect clinic nespecific de nevi sau macula pigmentara plana. Localizarea de elective in cavitatea bucala este palatal dur (80% din cazuri), gingie. mucoasa labial si jugala. La nivelul gingiei, melanomul poate prezenta uncori aspect de epulis pigmentat. Coloratia variaza de la negru-brun-cenusiu pana la rosu inchis. Mai putin de 10% pot aparea ca un melanoma acromatic. Leziunea este in general unica, rarcori poate prezenta focare multiple de vecinatate. Poate avea 2 forme: — Forma plana in care leziunea tinde sa se extinda centrifug, oreste lent, pe masura evolutici capata un aspect reliefat cu zone nodulare — Forma nodulara leziunea prolifereaza spre profunzime si suprafata. infiltrand treptat corionul si avand tendinta sa se metastazeze precoce. + Tratamentul consta in incizie chirurgicala larga, in limite maxime de siguranta oncologic. La cele localizate pe palat sau gingie, se vor avea in vedere chiar revectii osoase associate, 65.Pigmentari nemelanozice endogene (Fe, bilirubina) clinica, + Pigmentatia ieterica este o pigmentatie difuza a pielii, sclerei si mucoaselor, produsa de prezenta bilirubinei in tesuturi. Apare la o bilirubinemie persistenta de peste 1,5 mm/100m1 si este de culoare algen-verzuic. * Ilemocromatoza (diabetul bronzat) este o afectiune metabolica trasmisa autosomal recesiv, ce se caracterizeaza printe-o absorbtie crescuta de fier, afand ca rezultat eiroza, dliabetul si insufcienta cardiac. Afectiunea se insoteste de depunere feritinei si hemosiderinei in tesuturi, printer care si mucoasa bucala. Pigmentatia intraorala apare lacirca 25% dintre bolnavi, este de culoare cenusiu-albastruie si apace in special la nivelul palatului, gingiei si mucoasei jugale. Cauza lor este necunoscuta, posibil de origine raumatica, 66.Pigmentari nemelanozice sistemice(intox cu metale si metaloi )elinica * Din categoria medicamentelor, bismutul folosit in trecut in tratamentul siflisului, in pansamentele gastrice, cosmeticele utilizate in tratementul efelidelor pot produce 0 igmentare difuza a mucoasei bucale si un lizereu cenusiv-negru Ia nivelul marginii gingivale. * Sarurile de aur pot produce un lizereu gingival violaceu sau rosu-purpuriu si pete pigmentare maron-rosiatic la nivelul palatului. ‘+ Mai pot fi intalnite la persoane care luereaza in mediu cu noxe, cu vapori sau saruri ale acestor metale, in industrie, laboratoare sau minerit. In cavitatea bucala apar mai frecvent la nivelul marginii gingivale libere sub forma unui lizereu de uloare cenusie sau negricioasa, uneori cu nuante albastrui + Semne funictionaie: hipersalivatie (mereur, bismut), hiposialie (plumb) , tumefactia glandelor parotide si ulterior atrofia acestora (plimb) . modificarca gustului, gust metalic dulceag (plumb) sau metalic amarui(mereur) + Leziuni clinice: lizereuti gingivale, pete pigmentare bucale, parodontopati, glosite si stomatite localizate sau generalizate. 6 ‘Gologia xerostomiilor cauze Se defineste ca fiind starea in care productia de saliva este mai mica de 0.2 ml/minut. Bilantul etiologic al unei guri uscate presupune uneori eforturi considerabile ce produc acest sindrom, Astfel de cauze pot fi rezumate dupa cum urmeaza: 1. Pseudo xerostomii: fond psihic, psiho-somatic: * Xerostomii tranzitorii de origine diversa: frica, emotii puternice, deshidratare, Tebra, tabagism, respiratie bucala, Xerostomii adevarate ( gura uscata cronica) + Medicamentoasa ( neuroleptice, diuretice, antiaritmice, hipotensoare) = Cause inflamatorii sau obstructive: sialoze bacteriane sau virale + Radioterapie © Sindromul Mikuliez, Sindromul Sjogren © Boli generale: limfoame, hematopati, infectia HIV, hepatita virala C, sarcoidoza ‘Deficient cornice de protein sau vitamin # Senescenta © Cause hormonale: diabet insipid, diabet zaharat, sindrom post menopauzaDintre aceste cauze, cel mai freevent intalnite sunt hiposialiile de cauza medieamentoasa, radioterapica, sindromul Sjogeen, cauze inflamatorii si senescenta. 68.Sindr. Mikulica(leziune benigna limfoepiteliala) Briologie:afectiune necunoscuta .Au fost incriminate defecte genetice ale sistem imun imediat celular care duc la 0 activitate excesiva a celulelor T supresoare avand ca rezultat 0 hiperactivitate a celulelor T. In acelasi timp sa banuit ca o alterare de natura virala a antigenitatit normale a celulelor granulare ar antrena dupa sine © reactie autoimuna mediata celular Rezultatul acestor doua posibile procese patologice este distrugerea treptata si irevesibita a tesutului granular.Clinie: este in general rar intalnita si iptereseaza mai mult sex Fem de varsta medie. olutic lenta ,progresiva.asimptomatica, Se manifesta prin tumefactie initial unilateral apoi bilaterala a gl.parotide. Este insotia si de tumefuctia gl-lacrimale. Deseoti ea debuteaza prin infectii glandulare banale,din cauza fluxului salivar redus .Dupa rezolvarea infectici persista {umefactia unilaterala sau bilaterala .asociata cu senzatia de gura uscata.DG.Diferential: Formele bilaterale trebuie diferentiate ale sindr Sjogren sarcoidoza, limfoame parotidienc, leucemiie, diabet, abuzul cronic de alcool. Anamneza, examenele paraclinice si in final exam histopatologic departajeaza diagnosticul. 69.Sindrom Sjogren Etiologie: Cauza bolii este necunoscuta,A fost pusa in evi care inadeaza un defect de reglare din partea celulclor T. Rezultatul este producerea de multipli anticorpi complexe imune circulante cu efect de autoagresiune tisulara hipergammaglobuliemie si formarea de tesuturi imfoide ectopice in interiorul tesuturilor inflamate. Aceasta alterare poate ‘avea cauze genetice sau cauze exterioare.Inca un rol etiologic nedovedit in geneza afectiunii a fost pus pe seama virusului Epstein-Barr sau a citomegalovirusului. Clinie: Boala intereseaza predominant sex feminin de varsta medie si inaintata. Pacientii plang de gura uscata,alterari ale ulburari de deglutitie si instabilitate a protezelor.La 1/3 din cazuri poate aparea 0 tumefactie bilaterala a gi.parotide. Pe masura ce boala evolucaza uscaciunea gurii devine obiectiva, mucoasa apare uscata si lucioasa tendinta de a forma pliuri fine. Limba apare depapilata de cul rosie , prezentand modificar tipice de limba plicaturata, Tulb de gust. 70 % din pacienti prezinta infectii cu Candida .iar cheilita angulera este deseori intainita. Pacientii au infectii acute cu germeni banali(stafilococ, streptococ) insotite de semne de inflamacie si jenta o hiperactivitate a celulelor B adcnopatie satelita, Evolutie : Este catre o alterare treptata a tesutului granular salivar paralel cu evolutia afectiunitor asociate. Complicatia majora a sindromului Sjogren primar este insa posibila degenerare maligna ,de regula catte limfoame B. Dg.Diferential: Parotidele inflamatorii virale si bacteriene, Adenitele intraparotidiene in special cele cu debut lent si periadenita difuza, Limfoamele prin debut lent si caracter diftwz, Tumorile glandulare parotide (adenolimfom chistic) Alte afectiuni sisternice: Lupusul eritematos discoid, leucemii fimfoide cronice.70.Parotidita epidermica virala (oreionul) jologie:Afectiunea produsa de un paramixovirus ;transmiterea este prin contact direct si prin picaturile de saliva. Clinies Dupa o perioada de incubatie de 2-3 sapt,boala debuteaza prin febra calterarea moderata a starii generale cefalee, dureri moderate preauriculare.Ambele sexe sunt afectate in mod egal. Tumefactia glandelor parotide poate debuta asimetric , dar devine de cele mai multe ori bilateral dupa 2-3 zile.Pacientii acuza jene dureri la masticatie. Ex. Clinie pune in evidenta tumefaetia uni sau bilaterala a gl.parotide ,la palpare se percepe o tumefactie moale clasticaa gl-parotide sau submandibulare. Dg.Diferential: Parotidele bacteriene, Litiaza suprainfectata ,Tumefactia bilaterala se mai poate intalni in sarcoidoza.limfoame .sind Sjogren, afectiuni metabolice, Tratament: In general simptomatic asociat cu odihna la pat. Se vor administra analgezice si antipiretice atunei cand este cazul, Afectiunea evolueaza de cele mai mule ori favorabil.In prezent poate fi prevenita prin vaccinare cu efecte durabile. :tiologia stomatodiniilor ratamentul stomatodiniilor