UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GRIGORE T. POPA IASI CMP eR em eat elu Mer leCle keel al) en Mamalelelcautlciey iis ed ee viva i i il i ———— (etnctan atau wore] cu0ec (Gaal mlm Sage mds a dn caren satin pate ceienacnibaa 50-3086 (Feri bi de abr dont) peal pers sta Tadao ld San) dena jvc dea ela btn set pet prin Tn Roma castincencenta ga 60D patna Te] niga Sina ie 21149 | Rw exper ior ean aed (au Pre) di suet } Sera int Gl 27 apace ble ame SEA po Medea a sn siti rei inte cme els conn Mein dot po 66s heeft din fra, 10042, Caen Movable lesa epee beta Feces san ecopert yn ej Pinal easton nap exes tie hit Ween Germs eedehaes cel S®. TM Oe RCL co Oe oe) or 2022Descrierea CIP a Bibliotecti Nafionale a Romaniei IMUNTEANU, CONSTANTIN Hidrotermoterapie / Constantin Munteanu, Mihacla-Tustina Condurache, Mariana Rotariu. - lagi |: Editura Gr.T. Popa, 2022 Contine bibliografie ISBN 978-606-544-854-4 Il. Condurache, Mihaela-lustina i. Rotariu, Mariana 615 DOI: 10.22551/978-606-544-854-4 Referenti stiinfifici: Prof. Univ. Dr. Anca Galaction UME. "Grigore T. Popa” Iasi Prof. Univ. Dr. Calin Corciova UML. "Grigore T. Popa" Iasi Coperta: Marius Atanasiu Tehnoredactare computerizati: Pericle Docan Cletura. Ge. T Popa” Sage Universitatea de Medicing si Farmacie "Grigore T. Popa” lagi Str. Universitatii nr. 16 Editura Gr. T. Popa” Iasi este acreditaté de CNCSIS - Consiliul National al Cercetarii ‘Stiintifice din Invayamantul Superior Toate drepturile asupra acestei lucréri apartin autorilor yi Editurii ,,Gr. T. Popa” Iasi. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatit sau transmisa prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv Jfotocopiere, fard permisiunea scrisi din partea autorilor sau a editurii. Tiparul executat la Tipografia Universitatii de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" Iasi str. Universitatii nr. 16, cod, 700115, Tel. 0232 301678Cuprins Hidrotermoterapi proceduri de hidrotermoterapi ‘Mecanism de actiune ale hidratermoterapiei asupra arganelor si func - clasifieare lor organismului. 7. Frictiuni gi perieri- definitie, mod de actiune, modalitati de aplicare, indicatii si contraindicatii B. Spalari si afuciuni- definitie, mod de actiune, modalitati de aplicare, indicati si contraindicatii ‘mod de actiune, modalitati de aplicare, indicatii si contraindicatii 13, Hidrokinetoterapia— Aqua gym. Rolul hidrotermoterapiei in recuperarea medicala 14, Circuite hidretermoterapeutice in Baze de tratament / Spa si Wellness1, Hidrotermoterapia: istoric, definitie, mecanism de actiune asupra organelor si functiilor organismului. Hidroterapi chimice, gaze) solida sau gazoasii Cura externa constituie tratamentul de baz in afectiunile aparatului locomotor, sistemutui nervos, aparatului genital si ale pielii. Tratamentul se aplicd in vane sau bazine alimentate cu apa simpla sau minerala, Utilizarea apei minerale in curd extema poart numele de balneoterapie. Termalitatea apei din baie este corectati fie prin inclzire, fie prin ricire. Baile cu api mineral sau api simpli actioneaz asupra unei mari suprafeye de tegument. Pielea, organ inzestrat cu terminafii nervoase $i o foarte bogata refea vasculard este locul de declansare a numeroase actiuni reflexe a ciror rezultat este modificarea functiei mai multor organe $i sisteme, in primul rind a functiei aparatului cardio-vascular. Deei actiunea biiilor este actiune generald asupra organismutui in intregime, acest efect general fiind mijlocit de o serie de reflexe declansate de baie prin intermediul factorului termie, mecanie si chimie. Ultimul factor acfioneaza cand apa este mineral sau cand s-au adaugat diferite substanfe in scop terapeutic. deseriere serisi detaliati a bailor a fost compilati de istoricul gree Herodot din Halicarnas in secolul al V-lea i.Hr. e. El a presupus ca primele bai au aparut printre diferite popoare aproape simultan, unii dintre primii care au introdus cultul bailor au fost egiptenii. Aceste biti au acfionat ca institufii medicale, ined din Egiptul antic multe boli au fost tratate cu apa, Papirusurile egiptene conjin multe rejete care au ajutat femeile si birbafii si scape de semnele imbitranirii, Baile erau principalele mijloace de intinerire si vindecare. Grecii, la randul lor, au adoptat multe modele pentru amenajarea bailor. Prin hidroterapie se injelege aplicarea in scop profilactie i terapeutic a unui numar foarte variat de proceduri, care au la bazi apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregare (solidi, lichida, gazoasa), ca gi alte proceduti, tehnie strins legate de aceasta. Astfel, in afard de provedurile care folosese apa simpli, aga cum se intampla la ineeputurile hidroterapi Zi sunt incluse in acest domeniu si provedurile care utilizeaza unele ingrediente precum: bioxidul de carbon, bioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, diferite extracte de seminte, plante medicinale gi substane chimice. Unele proceduri termice cum sunt: aerul cald, lumina, nimolul, parafina, a caror tehnica de aplicare este in strinsa legituri cu procedurile hidrice, intra de asemenea in cadrul hidroterapiei, care in felul acesta isi largeste si mai mult sfera de aplicare, capatind denumirea corecta de hidrotermoterapie. Factorul cel mai activ, care intra in consideratie in hidroterapie este factorul termic, la acesta se adauga, la unele proceduri, factorul mecanie si intr-un grad mai redus, factorul chimic. Acesti factori influenfeaz’ numeroasele terminafii nervoase din piele, iar impulsurile reflexe care iau nastere ajung pe caile centripete pana in sistemmul nervos central, de unde pe caile centrifuge se rispandese in organism, variatele reaofii de rispuns Hidroterapia este un instrument al recuperirii medicale. Istoria hidroterapiei ca metodd de tratament dateazi de mii de ani, Prima dati cand s-a folosit hidroterapia este necunoscuta, dar s-a raportat c& era folosita la 2400 i.Hr. de cultura proto-indiani ca instalafii igienice, si, de asemenea, egipteni si asirienii au folosit ape minerale din motive curative. cuprinde o serie de proceduri care foloses sau. cu adaosuri (substanje cura extema. Apa simpla se poate utiliza in cele trei stiri de agregare: lichida, asHomer a raportat folosirea apei calde pentru promovarea vindecarii ranilor, reducerea oboselii si pentru combaterea depresiei gia spiritelor seazute, Utilizarea bailor in hidroterapie este cunoscuti in Marea Mediterana inci din cele mai vechi timpuri. in special, grecii au folosit apele termale, fapt demonstrat de numeroase descoperiri arheologice. Greeii au fost primii care au apreciat relafia dintre bundstarea mental si fizicd. Scaldatul in ape fierbingi a fost apreciat de greci in primul rand pentru c& ei eredeau in natura lor diviné. Nu intimplator s-au construit temple in zonele izvoarelor termale, precum Templul tui Apollo din Delphi sau Templul Olimpului. in ciuda faptului ci popoarele antice s-au ingelat cu privire la originea izvoarelor termale, au avut dreptate intr-un singur Iueru: apa din ele are intr- adevar un efect pozitiv asupra corpului uman, Beneficiile izvoarelor termale si ape minerale in tratatul su Utilizarea fluidelor” i-au adus laude lui Hipocrate. Baile grecesti de la inceputul originii lor au fost numite Jaconicums”, din orasul Laconie, de unde procedurile de baie s-au rispéndit in toata Grecia, Este imposibil si nu menfionam baile lui Irod - regele lui Iuda. Cea mai faimo: fost Palatul Nord construit in Masada. Baile din Masada erau decorate cu mozaicuri si marmura si eran izbitor de luxoase. Acestea constau dintr-un dressing, 0 camerii cu piscini (se numea si o camera ricoroast), 0 cameri cald’ si o baie de aburi fierbinte (caldarium) cu podea dubli. Amenajarea camerei Kaldariya in sine este asemiindtoare oarecum cu 0 sauna finlandez modern’. Regele avea, de asemenea, o camerdi special’ pentru a unge corpul cu uleiuri vindeedtoare si timaie. in Roma antic4, baile au aparut dup’ modelul grecese al biilor, acestea au fost numite terme (0 Grecia, la case mari). Primele bai din Roma au fost construite de imparatul Agrippa (25-19 i.Hr.) si le-au predat populatiei romane pentru utilizare. Romanii au creat 0 ordine de bai variind de la caldarium, tepidarium pand la frigidarium. Baile au fost utilizate in scopuri intelectuale, recreative, de sinatate si igien, Imparatul roman Andrian a ‘extins cultura vizitarii bailor termale. El a fost fondatorul nu numai al constructiei in masa a bailor publ din termele sale sunt ined admirate de specialistii modemi, Sistemele de alimentare cu apa la diferite temperaturi pentru piscine sunt izbitoare in complexitate, Cele mai cunoscute cladiri termale care au supravietuit pana in prezent sunt Baile lui Caracalla gi Baile lui Diocletian, Privind la aceste cliditi, este usor si ne imagindm eat de personalitafi celebre s-au odihnit in bai: Pliniu cel Batran, Catul, Vitruvius, Tibul, Titus Liviu, Horaciu, Martial si alte figuri proeminente. Acesta din urmi, apropo, dedicd o serie de epigrame sale termenilor. Este de remarcat faptul c, in ciuda numelor mari mentionate mai sus, costul vizitei bailor nu a fost foarte mare. Deci, ei erau disponibili tuturor locuitorilor Imperiului Roman. Baile lui Diocletian sunt 0 structuri care repeti arhitectural formele intregului oras. A. fost construit in Roma antica si a servit ca baie. Baile lui Diocletian, a ciror constructie a fost finalizata in 303 d.Hr., ocupa o suprafati de 13 hectare si putea gazdui simultan 3 mii de oameni. Pe linga bazinele cu apa caldi si rece, au existat incaperi pentru dezbateri filosofice, o bibliotecd, un amfiteatra gi gradini cu fintini si pavilicane in jur. Baile lui Dioclefian au supravieuit pana in prezent intr-o forma destul de intact, fiind supuse, totusi, reconstructiei in 1566. Una dintre camerele circulare a fost reconstruita in Biseriea San Bernardo alle Terme. Diocletian, ca unul dintre imparatii antici romani, a visat si-si incdnte oaspetii cu festivitati de lux. La sfargitul secolului al Il-lea d.Hr. au fost concentrate evenimente de distractie, sirbatori bogate si absolut orice divertisment la care s-ar putea gindi. $i pentru curiosi, a fost posibil si comunice in bibliotecile care erau amplasate chiar acolo, Baile lui Dioclefian au fost construite in asa fel incat apa si clidire a saa baie veche ci si fondatorul construcfiei standard a clidirilor publice. Metodele si sistemele de incalzire nedlzita de razele calde ale soarelui si, acolo unde era nevoie, a rimas rece. 5in timpul imperiului, baile erau deschise atét barbatilor, cit si femeilor si copiilor, si chiar o plata foarte modesta intr-un cadran era uneori acoperiti de generozitatea imparatului sau a unui birbat bogat care putea si-si asume intregul cost al vizitei bailor pentru o perioada de la o zi la un an. Romani au mers la bai termale pentru a se intalni cu alfii, a face plimbari si a discuta, unii pentru a juca mingea i alte jocuri, alfii pentru a experimenta o activitate fizica mai intensé, cum ar fi lupte sau pentru a-i urmari pe altii cum o fac si, bineinfeles, pentru a obtine ceva riceala vara si cald iama, Baile reci erau in frigidaria - camera ricoroasi a casei de baie: exista, de asemenea, o camera calda, sau tepidarium, precum si o camera incalzité, un caldarium, care avea bai calde si abur fierbinte pentru a induce transpirafia, ca in modernul nostru bai turcesti.. Camera era si mai fierbinte, laconic, folosité mai ales de pacienti. Caldura a fost asiguraté de un foc furios sub podea, aprins de sclavi, folosind mult lemn. Astizi hidroterapia este utilizata in recuperaren dupa probleme neurologice, reumatice, obstetricale, sportive, pediatrice si musculo-scheletale. Giza egos’ pact tei cu ph Sree bat ——— ———— de plant, stare acl flost afin statue balneare een ee Teta Tanda Si) de as svndecare date ‘dea budism a sosit pentru prima dati in Tallanda din India i) _11ap | Ramat descoped ivr temal dn Bader aden (qua Aurela) din ‘Germania, mpiatl Caracal (211-217) proietaz ie, unite ‘cum edi cre sunt ncn uc camer de ao adincin 600 de pares 66 sunt elma din Gale dn Marea Britannia din Palestina enperimenteai ble tures —_______™® (Uninc, prior defer, este scope ia Spa dn Bega ~acstase ovedest fi oredecopairs liv ‘std rman nn dean 10 4, uti Par Aqua despre care secre Gestedervarea an 9h, nine prim spa moder deDefinitie HIDROTERMOTERAPIE (HTT) Hidrotermoterapia reprezinta aplicarea metodica si stiintificd a unor proceduri care folosese apa la diferite temperaturi, presiuni, diferite stari de agregare (solida, lichida, gazoasa), aplicate direct sau prin intermediul unor materiale (comprese, impachetari, periaje) in scop profilactic, curativ sau de recuperare. Exista tehnici care utilizeaza impreuna cu apa diverse ingrediente - extracte de plante medicinale, gaze terapeutice, substante chimice Hidroterapia ca si celelalte ramuri ale balneofizioterapiei, este o terapie nespecificd, cu ajutorul careia putem si objinem fie aceeasi reactie de raspuns la diferite proceduri, fie diferite reacfii uneori contrarii, Ia una si acceasi proceduri, in functic de dozarea excitantului si de reactivitatea pacientului Croc ceric tated ee aie men Crecuec tee cmc Maer ricer i Gece eet te Icey fed (Corsair Tee WER) emcees yk temperatura apei peste 38 °C. Clasificarea dupi valorile excitantului termic: 1, HIDROTERMOTERAPIA INDIFERENTA: valori termice de 34-35°C, fiind apropiate de temperatura pielii, nu constituie un excitant care declanseaza reacfii de termoreglare; + nu se semnaleaza senzatia de cald sau rece; + efectul general este de punere in repaus, de sedare; * se indica in tulburdiri neuro-vegetative 2, HIDROTERMOTERAPIA CALDA: valori termice peste 35°C, termoreactia este direct proportionala cu diferenfa de 1°C intre apa si tegumente: + Sunt declangate mecanisme de termoreglare in sensul termolizei, antrendnd functiile importante ale organismului (circulatorie, respiratorie); proces fiziologic prin care organismul cedeaz’ mediului ambiant surplusul de caldura: evaporarea transpirafiei la suprafata corpului + Temperaturile de 37 - 38°C se folosese in cadrul tratamentelor generale ~ bai in scop curativ si recuperator + Temperaturile de peste 38°C pana la 40 - 44°C pentru apa gi 70 — 80 - 100°C aer cald, baie de lumina, sunt proceduri de suprasolicitare3. HIDROTERMOTERAPIA RECE: valori termice sub 34°C — folosesc excitantul termic rece (aplicat pe tegumente neincalzite in prealabil) si contrastant (cald — rece), la care se asociaza excitanfii mecanici. Exemple: afuzitmi, frictiuni, mersul prin apa etc. + Sc aplica pe suprafee tegumentare limitate. * Se indica in scop profilactic, realizand in final imbunatatirea procesclor adaptative ale organismului la variatiile termice ale mediului extem si a predispozitiei spre tulburari de circulajie venoasi, se indicd in scopul calirii organismului si corijarii dereglitilor funetionale, circulatori, constitujionale, a tulburitilor de circulatie venoasa. Actiunea hidroterapici asupra organismului se datoreaza factorului termic, chimic si mecanic. Dintre acestia factorului termie are rolul cel mai important, Bazele fizice ale hidroterapici Apa este mediul fizic indispensabil in hidroterapie, de proprietatile cAreia depind caracterul excitantului termic si gradul influentei pe care acesta il are asupra organismului, iar cele mai importante sunt > capacitatea termicd mare — cantitatea de cildura necesara incalzirii cu un grad a unui Kilogram de apa (1 calorie mare) este suficienta pentru a inealzi cu un grad 33 kg mereur, 8 kg fier, fapt ce demonstreazi superioritatea capacitatii calorice a apei fat de cele dou medii, ceea ce inseamni ca se pot transporta cantitati mari de energie caloric cu cantitati mici de apa, > — termoconductibilitate mare — prin aceasta se infelege capacitatea pe care o are apa de a transmite energia caloricd (intro unitate de timp apa cedeaz sau primeste o cantitate mare de caldura), in comparatie cu aerul apa are o termoconductibilitate de 25 ori mai mare, ceea ce explica de ce la o temperatura de 50° C, apa aplicata pe tegument provoaca arsuri, pe cénd aerul uscat este suportat chiar si la peste 100° C, > temperatura de indiferenféi ~ este conditionata de primele dou si este temperatura unui mediu fizic extern care, asupra organismului, nu da nici senzatia de frig, nici de cald, depinde de proprietiitile mediului fizic si temperatura tegumentelor, este de 34° — 35° C si este condifionata de starea de nutritie a organismului si de irigatia tegumentului. Pentru stabilirea temperaturii de indiferen{A trebuie si jinem seama de consecutivitatea actiunii termice, in sensul ci dupa o baie fierbinte, baia de temperatura de indiferenta dai senzatia de rece si invers, dupa baia rece, baia la temperatura de indiferenta da senzatia de cald ‘Tabel 1. Greutatea specific’, capacitatea termic’ si capacitatea de refinere a eAldurii mediilor fizive folosite in seop terapeutic Apa 1 1 0,00148 = ‘Namol sapropelic 1,20-1,60 0,800 0,00179 450 \Namol de turbs 1,05-1,15 0,790 ,00108 800 Lut 140-1,70 0,420 0,740 0,00183, 380 Parafina 09 0,775 0,00089 1120 Ozocherité 09 0,797 0,00038 1875Proceduri de hidrotermoterapie - lasificare Hidroterapia, ca si celelalte ramuri ale balneofizioterapici, este o terapie nespecifica, cu ajutorul careia putem si obinem fie aceeasi reactie de rispuns la diferite proceduri, fie diferite reactii uneori contrarii, Ia una si aceeasi proceduri, in funcjie de dozarea excitantului si de reactivitatea bolnavului. Luiind drept criteriu temperatura, putem sa impartim hidroterapia in 3 ramuri * crioterapia sau terapia prin frig, care utilizeaz temperaturi sub 0°; © hidroterapia propriu-zisi, care foloseste temperaturile cuprinse intre aproximativ 5 - 42° * termoterapia, care cuprinde procedurile situate intre 45 si 80° CLASIFICAREA PROCEDURILOR DE TERMOTERAPIE in punctul de vedere al veetorului aplicat procedurile de termoterapie se impart in: + proceduri umede (hidrotermoterapia) care utilizeazA apa drept vector si care reprezinta cea mai mare parte a termoterapiei: comprese, impachetir, bai, dusuri etc. + proceduri uscate, care utilizeaz vectori cu conductivitate mai micé decit a apei: parafina, nimolul, aerul, lumina, nisipul, Din punetul de vedere al suprajeyei pe care se aplica procedura + proceduri locale: pe suprafefe limitate ale corpului: comprese, cataplasme, bai locale + proceduri partiale, pe suprafefe mai mari ale corpului sau pe jumatati de corp: impachetari, bai partiale, aplicafii partiale de parafina, bai alternante + proceduri generale, la nivelul intregului corp Din punct de vedere al temperaturii utilizate, procedurile de termoterapie se impart in: + proceduri de crioterapie, care utilizeaz temperaturi sub 0°C + proceduri reci care se impart la rindul lor, in proceduri reci propriu-zise, cu temperaturi de pana la 20°C si proceduri ricoroase, cu temperaturi de pana la 32°C + proceduri calde, care acopera zona temperaturilor intre 36 si 45°C. Cele mai-utilizate forme de termoterapie in cadrul acestei grupe sunt baile calde cu temperaturi de 36-37°C, baile hiperterme, de 38-39°C si baile intens hiperterme, de peste 40°C+ proceduri de termoterapie propriu-zisi - care utilizeaz temperaturi cuprinse intre 43-80-100 °C. Aici sunt incluse parafina, aplicatiile de nZimol sau nisip, biile de tumin’, sauna + proceduri alternante, care folosesc aplicarea altemativa de cald si rece, in principal pentru stimularea microcirculafiei. Aceste proceduri pot fi, la randul lor, locale, parfiale sau, mai rar, generale gi utilizeazi diferitei temperaturi de aplicare ale vectorilor termici + proceduri ascendente, la care temperatura vectorului este crescut treptat si care sunt utilizate, in special, pentrul calirea organismului + Proceduri de terapie contrastant& pl hidroterapiei, se pot sistematiza astfel: Un loc aparte fl reprezint’ termoterapia de conversie care utilizeazi conversia altor forme de energie in cldur, ca de exemplu lumina infrarosie, curentul electric de inalti freeventi sau ultrasunetele. In fuunetic de gradul de penetrare a energiei calorice in fesuturi, se deseriu dovd tipuri de termoterapie: profund’ (diatermia - efect caloric la 3,5-7em in profunzime) si superficial (aplicatiile de parafin’, kimpile de lumin’, aplicatiile de hidrotermoterapie ete). 102. Mecanisme de actiune ale hidrotermoterapiei asupra organelor si functiilor organismului. Teoria nucleului si a cojii. Termoreglarea Nucleul (miezul) reprezentat de organele inteme toracice, abdon temperatura centrala a organismul intravaginal) prin controlul permanent al centrilor hipotalamici, astefel ineat spunem ca in aceast zona organismul uman se comport’ homeoterm. in periferie (mantaua, coaja), reprezentati de muschii, vasele si tegumentele membrelor superioare si inferioare, temperatura variaza in functie de cea a mediului ambiant (comportament poikiloterm). Zona centrala a corpului (trunchi, abdomen, cap) are temperatura determinata constant’, pe cand cea determinati cutanat in zona periferic’d variazi intre 33 -34°C (fegumentul in zona gambi-genunchi) si 36,5-37°C in determinare axilar’, Aceste variatii in limitele amintite nu au semnificatie patologicd ci arati buna functionare a mecanismelor de feed-back si a celor neurovegetative care menfin echilibrul intre termogenezii gi termolizil. Variatile fiziologice ale temperaturii periferice a organismului trebuiese interpretate i in functie de varsta, sex, rasa, ritmul circadian si de somm-veghe, temperatura mediului ambiant, starea fiziologicd a organismului in momentul determinarii, Diferenta intre zona centrala si zona periferiea poate fi de 3-5°C gi e numita deficit calorie sau gradient termie intern, Diferenya intre zona externa a corpului si mediul inconjuritor poate fi uncori important si se numeste gradient termic extern. ier, di inale si de i de 36- 37,5°C, care este constanta (sublingual, timpanic, rectal, Funefiile cojii sunt de: 1. Tampon termic - coportamentul termoregltor depinde de caracterul tipologic, eficienta circulaticl individuale, de varsta, ritmul respirator, miscari, imbriicaminte, microclimat rezultnd comportament poikiloterm periferie si homeoterm central. 2, Izolator termic variabil (coaja apard organismul contra exceselor termice si mentine constant temperatura nucleului ). 3. Comutator al stratului de tesut adipos. 4. Receptor termic calorie. 5. Organ efector al ricirii, Sub actiunea excitantului rece, temperatura cutanata scade bruse in cursul primului minut, in urmitoarele dou minute continua si seadi dar mai pufin, iar dup’ aceasta se menfine la acelasi nivel, restabilirea se face destul de repede, 30° temperatura se apropie de cea inifiala. Cresterea e: idicare lenta si ‘reptata a temperaturii, Sub acfiunea excitantului cald, temperatura cutanat& ereste, ridicarea cea mai importantié are loc in primul minut, in minutele urmitoare are loc chiar o scidere a temperaturii, iar dupa indepartarea scitantului cald, temperatura revine spre normal, sciderea mai mareati find in primele 2°. Cresterea temperaturii in fesuturi este cu att mai rapida cu eat esutul este mai superficial, stratul adipos mai slab reprezentat, iar aportul sanguin mai deficitar Excitantul rece determina aparitia histaminei in piele, iar excitantul cald aparitia acetilcolinei mai mare se inregi Eliberarea acetileolinei in fesuturi se face sub acfiunea unui tonus erescut al parasimpaticului, in timp ce procedurile reci ar acfiona in sensul unui tonus crescut al simpaticului.Aplicatii termice - termoterapia Termoterapia este o metodii de tratament, care utilizeazd ca gi agent terapeutic factorul termic vehiculat de diversi vectori: apa (aflata la temperaturi diferite, in diverse stari de agregare) lumina, aerul, parafina, namolul, nisipul. Face parte din metodele de recuperare medicala, alaturi de: clectroterapie, mecanoterapie, kinetoterapie, balneoterapie, _climatoterapie, _ masoterapie, pnumoterapie ete, Raspunsul terapeutic, greu de cuantificat, poate fi acelasi la diferite proceduri sau diferit pentru aceeasi procedur’, la diversi pacienfi, in functie de dozarea factorului termic si de reactivitatea bolnavului, Obiectivele termoterapiei sunt: + reechilibrarea verigilor fiziologive ale termoreglarii + cresterea capacititii de aprare imunitara specified si nespecified a organismului prin modelarea reactivitagii organismului fay de mediu + combaterea mecanismelor fiziopatologice din diverse afectiuni, in special ale aparatului mioartrokinetic + cilirea” organismului, prin eresterea posibilitigilor de adaptare rapid’ la variaiile temperaturii mediului Efectele aplicarii factorului termic la nivelul organismului sunt: 1, Imbunatajirea randamentului structurilor aparatului mioartrokinetic prin: cresterea eficiengei contracfiei musculare, cresterea debitului circulator, eresterea elasticitifii fibrelor musculare si a colagenului si cresterea el: structurilor periarticulare. 2. Efect vasoactiv superficial si in profunzime 3. Antrenarea mecanismelor de termoreglare prin utilizarea factorilor termici contrastangi 4, fect analgetic, atit direct, prin scdderea sensibilitiqii si exeitabilifatii fusurilor amelioarea circulatiei, prin efectul decontracturant i neuromusculare, cat si indirect, pri antispastic si prin rezolutia inflamatiei Efectele aplis miorelaxant, antispastic, analgezic, vasculo-activ, antiinflamator, resorbtiv. Functiile tegumentului cu ajor in efectele Hidrotermoterapiei: + Receptia exeitatiilor termice + Contributia la procesul de termoreglare + Influenteaza metabolismul hidro-mineral - prin secretia sudorala care poate atinge 1-3 litri (sauna), favorizeaza eliminarea unor metaboliti sau substante toxice din organism + Producerea de mediatori chimici sau substante vasoactive (avetileolina, serotonina, histamina, bradikinina), prostaglandine - implicate in apararea imunologica + Absorbtia unor substante chimice sau gaze cu actiune locala sau la distanta + Reglarea raportului dintre circulatia periferica si centrala + Tegumentul — retea vasculara bogata - poate inmagazina pana la 1/3 din cantitatea totala de sange prin vasodilatatia data de procedurile calde + Prin vasoconstrictie - procedurile reci - sangele scurteircuiteaza circulatia tegumentara( sunturile arterio-venoase) si ajunge la organele centrale fara a se ra + Procedurile altemante — antrenarea vasculara - optimizarea regimului circulator si homeostaziei termice Pielea reprezinta primul organ influentat de hidroterapie, structura si functiile ei explica relaiiile dintre mediul extern si medjul intern al organismului, Funcjiile normale ale pielii asigura suecesul reactiilor determinate de hidroterapie asupra organismului, la rindul ei hidroterapia influenteaza in bine troficitatea pielii ii locale, pe zone limitate, ale factorului temic sunt: decontracturant,‘Scuama = Eroziune —_ » " ~ ee «a baa = Ulceragia Cicatrice > Atrofia - PARINANENIIRSONG Pustula Proprietiile cele mai importante ale tegumentului sunt: > de a receptiona — prin bogatul aparat neuroreceptor tegumentar, excitatiile termice transmise sub forma de stimul nervos pe ciile aferente, ajung la creier si de acolo prin ciile eferente se intore la organele efectoare determinand fenomene vasomotorii, seoretoare si trofice; > de a influenta schimburile de céildurdé — organismul prin tegument cedeazi mediului inconjurator 80%, astfel prin aport sau import de edldura, cu ajutorul unei proceduri de hidroterapie putem si influenim metabolismul general; > de a influenta termoreglarea — prin functia glandelor sudoripare care se adapteaz nevoilor in sensul eregterii sau sodderii pierderilor de apa din tegument; > de a influenta schimburile minerale — prin eliminarea substanjelor minerale gi acizilor aflati in straturile superficiale, Iucru in mare measur determinat de cresterea seorefiei sudorale oare la unele proceduri poate si ajunga pana la 1 — 2 litri/zi, din intregul depozit hidrie al organismului, plasma, spatii intereelulare, substante coloidale, piele, fesut celular subcutanat; > dea participa la procesele de imunitate — prin bogatia de fesut reticuloendotelial pielea joacd un rol important in metabolismul intermediar gi procesele imunologice; > de a absorbi anumite gaze gi substanfe organice — ca bioxidul de carbon, radonul care au acfiune local gi general; > dea influenta repartitia singelui — prin bogata rejea vascular pielea poate absorbi pana la 0 treime din masa totali de singe cfind vasele se afli in dilatare accentuati, procedurile de hidroterapie in functie de temperaturi influenfeazi relatiile dintre circulatia perifericd si cea central, Binvelisul cutanat are o importanja hotiratoare in aplicarea procedurilor de hidroterapie, atat pentru efectele imediate, eat si pentru efectele indepartate, de aceea trebuie si-i acordam o atentie deosebit& stirii lui, temperaturii, aspectului si reactiei la diferiti excitanti, Tegumentul este oglinda reactiei dermato-vasculare, care ne va conduce in dirijarea si dozarea procedurilor aplicate. Bazele fiziologice ale hidroterapiei Acfiunile hidroterapiei asupra organismului sunt datorate factorilor termic, mecanie gi chimie Factorul termic Sub actiunea excitantului termic se modifica temperatura tegumentului, volumul vaselor, viteza de circulatic si presiunea eapilara, reactia vascular general se datoreazi excitarii elementelor contractile ale vaselor prin intermediul termoreceptorilor, arcul reflex produedndu-se 1a nivelul centrilor nervosi superiori si in scoarta cerebral Experienfele cu excitant termic cald sau rece, pe diferite regiuni ale corpului, au precizat modul in care este influenfat temperatura cutanat’, Factorul termic influenteazi: termoreceptorii din tegument; temperatura sangelui din vasele superficiale; volumul vaselor sanguine, deci capacitatea lor, atat pentru vasele din periferie. cat i pentru cele profunde, Exist o important variafie a masei sanguine circulante, in functie de temperatura mediului inconjurator; viteza de circulatie a singelui: presiunea capilara, eliberarea de mediatori chimici ce intervin, la nivelul sistemului circulator, neurovegetativ Astfek: la rece se elibereaza histamina cu acjiune asupra simpaticului, cetilcolina, ce stimuleaz para Hipertermia determina eliberarea de mediatori implicati in apararea nespecificd a organismului, probabil prin excitarea nespecificd a regiunii subtalamice (de exemplu, hipertermia ta bolnavii cu metastaze superficiale permite objinerea de remisiuni de scurt& durata in proporfie de 2 pani la 5% din cazuri) Aplicatiite de crioterapie (reei) pot avea urmitoarcle efecte: analgezie, relaxare musculard, scaiderea inflamajiei, sciderea spasticiti{i, scaderea activitiii metabolice. Aplicatiile de caldura urmarese obtinerea urmitoarelor efecte: analgezie, relaxare musculari, hiperemie, cresterea elasticitafii colagenului, accelerarea proceselor metabolice. Procedurile de hidrotermoterapie A. Peste temperatura de indiferenta - solicita mecanismele de termoreglare, avand efect local analgezie, vasodilatatie, miotelaxare, elasticizant, trofie resorbtiv B, Sub temperatura de indiferenta - racire a tegumentului, cu efecte analgezice, tonizante ale musculaturii, antiiflamatorii, Rol in calirea organismului. Factorul mecanie. Excitantul mecanic chiar daci ocupa locul al doilea, nu este un factor neglijabil gi uneori imprima procedurii careia ii este asociat caractere deosebite, care influenteaztt reactia de rispuns a organismului. Actiunile mecanice legate de procedurile de hidroterapie se impart in: ‘+ presiunea hidrostaticd, care actioneazi, in principal, asupra sistemelor cardiovascular gi respirator, avand drept rezultat cresterea travaliului inimii, Presiunea hidrostatica actioneaza ‘omitent cu actiunea de impingere in sus marind actiunea mecanica, exercitindu-se asupra Parilor compresive ale organismului, cavitatilor gi circulatiei venoase gi are drept consecinf’ modificari importante asupra circulatiei, respiratiei si metabolismului ‘+ forfa de impingere a corpului seufundat in ap’, comform legii lui Arhimede, care, pe de o parte, permite executarea unor exercifii de kinetoterapie in conditii de deficit muscular, iar pe de alta parte creste solicitarea organismului prin incercarea acestuia de a contracara respectiva fort’. jar Ia cald se elibereaz’ con M4Acfiunea de impingere in sus ~ corpul scufundat intr-un lichid potrivit legii lui Arhimede duce la diminuarea greutifii acestuia, astfel un om cu o greutate de 70 kg, scufuundat in apa dulce cimtareste doar 7,9 kg, iar in api sirata capita o greutate negativa de 2,8 kg, cea ce explica de ce in leziunile aparatului locomotor, migeatrile ce se pot efectua in apa, nu se pot efectua in acr. © factori mecanici adjuvanti: dusuri, fricfiuni, perieri, bule de gaz etc. factori mecanici adiugati —in accasti categorie intra o serie de manevre realizate artificial care favorizeaza, datoriti reacfiei vasculare puternice utilizarea procedurilor la © temperatura cu 2° ~ 3° C mai micé, dintre acestia amintim valurile artificiale, curgerea continua a apei, presiunea dusurilor, fricfiunea, periatul, curentul de aer si bulele de diferite gaze (aer, bioxid de carbon, oxigen). Factorul chimic Excitantul chimic ocupa locul al treilea si consti din introducerea in apii de diferite substante: decoeturi de plante medicinale, diferite siruri minerale, iod, diferite substanfe medicamentoase, Factorul chimic este optional, prin adiugarea de plante medicinale, substanfe cu efeet emolient, astringent, iritant, sare, iod, gaze Contraindicatiile majore ale termoterapiei sunt: + inflamatia acuta + homoragia acuta + ischemia + — tulburirile de sensibilitate + bolile neoplazice + Ieziunile tegumentare - rol verificarea tegumentului + discraziile sanghine HYPOTHALAMUS Responses to heat z change? oes. Direct signals via nerves and indirect signals via release of adrenaline ‘Sensory Nerves aa ss EFFECTOR PERIPHERY] coma Trp Channels Weapon a Basia THAT Fotpernre vend stte —— 1sTERMOREGLAREA - comportamentul termic al orgar lui Menfinerea constant’ a temperaturii centrale este rezultatul echilibrului dintre procesele termogenetice i termolitice. Acestea sunt stimulate prin excitarea receptorilor termici, corpusculii Krause si Ruffini, de catre stimulii termici (cald, rece) transmise pe caile de sensibilitate, indiferent de temperatura acestora si controlate de care centri hipotalamici, Centrii de termoreglare sunt situati fa nivelul hipotalamusului. ‘Termogeneza (termoreglare chimica ) se realizeaza prin reactii chimice celulare de tip redox. in repaus si la o temperatura a mediului ambiant de 24 - 30°C (neutralitate termica), 70% din productia caloricd este asigurata de viscere, adicd prin termogeneza central, restul fiind rezultatul termogenezei periferice. In condifii de efort efort fizie, calorigeneza este asigurat’ aproape integrat prin activitatea muschilor. $i la frig termogeneza este realizatii in mare parte prin contractia muscular, ea putand creste de pani Ia 20 de ori prin frison termic gi prin migcare voluntara, ‘Termoliza (termogeneza, fizicd) se realizeazi prin patru procese fizice: iradierea, conduetia, convert si evaporarea, * Iradierea este definita ca procesul de transfer de energie calorici de Ia obiecte calde citre obiecte,reci, fara contact direct intre ele © Condue diferite, in repaus ‘© Convectia reprezinti pierderea de cilduri in mediul din jur prin asa numifii curengi de ia este pierderea directi de cilduri prin contactul dintre obiecte cu temperaturi convectia: reprezintii 12% din termoliza de repaus. Include si pierderile de cildura de la lor respiratorii, prin aerul respirat (polipneea termica ) ‘+ Evaporarea reprezintd 25% din termoliza de repaus. (12% prin respiratie si 13% prin piele). nivelul ca Valoarea normala a temperatu 1 Temperatura intrarectala este constanta la masuritori repetate daca organismul se afla in stare de echilibru termic sau daca temperatura .centrala suferi- modificari lente; ea este de regula mare cu 0.3 grade C mai mare decat temperatura séngelui aortic. in conditiile unor modificari rapide ale temperaturii centrale, temperatura intrarectala nu le reflect cu acuratefe. 2. Temperatura intravaginala si cea masurata in interiorul vezicii urinare reflecta correct temperatura centrala in conditii de echilibru temic sau de variatii lente ale acesteia:variatiile rapide anu sunt redate cu acuratete nici de valorile masurate in aceste regiuni. 3 Temperatura misurati la nivel oral reflect’ cel mai cel mai fidel starea reglarii termice centrale, datorita refelei vasculare bogate de 1a nivelul mucoasei linguale. Rezultatul poate fi usor distorsionat, daca masurarea temperatu daca acesta respira pe gura in timp ce termometrul este palasat sublingual Valoarea normali a temperaturii masurata la nivel oral este 36.7+-0,2. grade C. Variatiile fiziologice ale temperaturii corpului uman + ritmul sommn veghe - dimineata la ora 6 temperatura axiala este in intervalul 36-36, 4°C, in timp ce seara la ora 18 este de 37,4-37.5 grade C. + sex - la ovulatie, temperatura centrald creste bruse cu 0,5-1 grad C si se mentine crescuta pe toata perioada persistentei corpului galben. + ritmul ingestiei de alimente (prin digestie se produce o cantitate importanta de caldura) Reactia organismului ta apli ‘A dup’: reactia dermovascuta freeventa cardiaca, freeventa respiratorie si intensitatea reactiei subiective a pacientului, care este de durere la aplicarea de rece i de arsurd la aplicarea de cald. se poate face duce ce pacientul a mancata sau baut ori fea factorului termic se apr 16sistemul nervos, cat si in alte sisteme si fine} Actiunea procedurilor de hidroterapie asupra diverselor organe si fum ow RESPIRATORY SYSTEM t LOCOMOTOR SYSTEM a - PSYCHOLOGICAL & SLEEP DISORDERS DIGESTIVE SYSTEM ‘SYSTEM STABOLISM TASTE & SMELL, APPETITE CONTROL? fe NERVOUS ‘SYSTEM os 7 nt Wre e SKIN IMMUNE sySTEM & INFLAMMATION Procedurile de hidroterapic determind diferite reactii fiziologice de rispuns Actiunea asupra sistemului ner vos Procedurile de hidroterapie an influent asupra celortrei sisteme: > sistemul nervos central > sistemul nervos periferie > sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos, prin reteaua de receptori cutanafi, este primul care sesizeaza excitantii termici. “Acostia ajung 1a sistemul nervas central pe efile fibrelor aferente sub forma de stimnl nervos, iar de aici sub forma de impuls se intore prin efile eferente, determinind manifestiri funcjionale atét in iar reflexele vasculare gi trofice care iau nastere pot fi folosite in scop terapeutic in anumite stati patologiee. Dacii blocim sectoarele periferice ale analizatorilor, exeitanfii termici eutanati po sll miegoreze, iar uneori pot s& intrerupa total senzafiile dureroase, impiedicd patrunderea impulsurilor patologice in sistenmul nervos central, fapt care are o influenté favorabila asupra stivii scoarfei consecintf asupra evolutiei procesului patologic 7 cerebrale siin‘Temperatura cutanat& oscileazi in limite destul de mari la acelasi indi temperatura interna care se caracterizeaz printr-o constant’ remareabila, aceasta fiind conditia obligatorie a evolutiei normale a proceselor vitale din organism. id, in opozitie cu Sistemul nervos central este acela care asigura termoreglarea, pe cale reflexa, ca rezultat all excitatici terminafiilor nervoase corespunzitoare gi in mod direct, sub influenta modificarilor de temperatura singelui care il irigt. Orice excitatie locala provoaca reactii de réspuns, care se extind la regiunea corespunzaitoare si ‘le care, excitate, determina chiar asupra organismului intreg, dar sunt unele regiuni mai sensi reacfii mai puternice din partea sistemului nervos central, acestea sunt partea din posterior a gatului (zona gulerului Scerbak) si regiunea dorsala superioara. in functie de temperatura si durata lor, procedurile de hidroterapie pot fi excitante sau calmante pentru sistemul nervos. Caldura si riceala aplicate pentru scurt timp erese exeitabilitatea nervilor senzitivi periferiei gi a stemuluinervos central, Jdura aplicati pe o durati mai mare diminueazit sen: nervoasi, iar raceala aplicati in aceleasi conditii poate si duci la anestezie (crioanestezic). intre sistemul nervos vegetativ gi procedurile de hidroterapie exist relatii strdnse, in sensul ct procedurile calde erese tonusul vagului, iar cele reei, erese tonusul simpatic. in afard de reflexele necondifionate care caracterizeazii reacfiile sistemului nervos la excitantul termic absolut, hidroterapia poate si provoace gi reflexe conditionate, dar aparitia lor depinde de le de mediu si de corectitudinea tehnicii de aplicare. re structura nervoasa a bolnavului, de condi Actiunea asupra sistemului circulator Excitan{ii termici determina asupra sistemului circulator reactii intense si complexe. Efectele aplicatiilor de cald asupra aparatului cardiocirculator - crese masa sangvina prin eliberarea sangelui din depozite (ficat, splina); + vasodilatatie periferica ampla; - ereste viteza de circulatie a sangelui in vasele periferice. Efectele apli aparatului cardiocirculator = vasoconstrictie periferica generala; = creste rezistenta periferica; ~ scade viteza de circulatie a sangelui in vasele periferice, seade debitul circulator periferie, jegumentului- diferente de culoare a pielii prin Lillor de rece ast ja venelor cu modificarea culori modificarea concentratiei de 02 fectele aplicatiilor de cald asupra cordului determina cresterea travaliul cardiac prin cresterea volumului bittaie Mecanisme adaptative: - cresterea debitul bataie prin cresterea circulatiei de intoarcere - ereste volumul sangelui prin atragerea lichidelor extracelulare = ereste FC la 100/ 120 batai/ minut., chiar 140/160 batai/ minut. Efectele aplieatiilor de rece asupra cordului - sade travaliu cardiac eu 25% ~ scade FC (pulsul) - in mediul rece se evita ricirea prin suntare arteriovenoasa ~ un flux sangvin de 0,8 ml/min,/100cm* de fesut cutanat asigura nutrigia la rece. Se stie ca 0 procedura calda face sa apara o coloratie rosie (eritem) a tegumentului, ca rezultat al rece determina aparijia palorii tegumentare ca rezultat vasodil al vasoconstricfiei. tatiei reactive, in timp ce o procedun 18Reactia la cald sau la rece nu este intotdeauna la fel, ea este determinati de gradul temperaturilor, in fumejie de aceasta, baile fierbinti pot si determine aparitia vasoconstrictiei, iar baile reci pot si determine aparitia vasodilatatici in general reactia dermo-vasculara la excitantul termic se caracterizeaza prin aparitia succesiva a trei faze: 4) sub actiunea excitantului rece: > faza 1 — vasoconstrictie, care dureazi 1’- 2° in mod normal, caracterizata prin apa a palorii si anemic’ > faza a Il —a de vasodilatatie activa, a arteriolelor, venulelor si capilarelor, piclea este calda, are o colorafie roz-rogiaticd ca rezultat al hiperemiei active, torentul circulator este intensificat, iar tonusul vascular este pastrat: > faza a IIL ~ a vasodilatatie pasiva, de staza, cu vasodilatatie capilara, concomitenta cu vasoconstrie{ia arteriolelor si venulelor, pielea este rece cu o culoare roz-violacee din cauza himbulu crescut de gaze dintre singe b) actiunea excitantului cald: jesuturi > faza 1 — vasoconstrictie care dureaz’ 10°” — 20"? (ca reactie de apiirare); > faza all —a vasodilatapie activa, cu durata variabild de la 2° ~ 10° ~20°; > faza a Ill — a vasodilatatie pasiva, cand se utilizeaz’ agentul termic cald peste un anumit funcfie de fiecare organism), caracterizati prin culoarea roz-violacee a tegumentelor. timp (este gi } — Reacfiile dermo-vasculare se rispandese pe cale reflex pe toati suprafata tegumentului, et si asupra mucoaselor si sunt rispunzitoare de unele modificari printre care amintim : > — mecanismul de reglare a circulajiei — dilatajia vaselor periferice ca rezultat al excitagici termice face ca si creased cantitatea de singe la periferie, eeea ce ar determina o anemiere a organelor interne cu scaderea tensiunii arteriale si colaps, dar aga ceva nu se intimpli in mod normal, deoarece organismul uman pune in funcfie mecanismele lui de reglare > — mecanismul mobilizarii sngelui din depovitele sanguine ~ miirirea sau micgorarea bruscit a ‘masei torentului sanguin din tegument este combatuta prin eliberarea sangelui din depozite (ficat, splina, plex venos subpapilar) in timpul vasodilatajiei tegumentare sau impingerea acestui circulatia periferica in depozite in timpul vasoconstrictiei tegumentare din > schimbarea temperaturii piclii la distangi—primul contact cu excitantul rece sau cald face ca temperatura restului tegumentului care nu vine in contact cu direct cu excitantul, sa seada bruse la ‘inceput, apoi si ereasca treptat tot timpul bai, iar o crestere paralela a temperaturii tegumentului cu cea a baii are loc numai in timpul bailor parfiale ascendente > rezistenta perifericd — scade proportional in timpul procedurilor calde i creste in timpul celor reci, in funetie de temperatura > viteza de circulatie ~ in arterele periferice, viteza de circulatie ereste puternic in baile calde si se micgoreaza in cele reci > timpul de reintoarcere al singelui — in comparatie cu valoarea medie de repaus (22”), timpul de reintoareere a singelui seade in functie de temperatura, cu eit aceasta creste, timpul se scurteazt > viteza undei pulsatile in aorta — sub influenga diferitelor temperaturi, viteza undei pulsatile se modifica, astfel la cald creste eu 17 — 18 %, iar la rece scade eu 45% > munca inimii — excitantul cald mareste munca inimii prin cresterea volumului-bataie gi a minut-vol mului, se inregistreazi o crestere de aproximativ 30 % in baile de 39 grade C, 40% in baile hiperterme, iar in baile reci sub 28° C, minut-volumul scade cu 25 %. Cresterea si scaiderea minut-volumului depind de freevenfa pulsului, fiind direct proportionale cu eresterea Lui in calde si scdderea in cele reci 19