UNIVERSITATEA SALALA

COLEGIUL DE AGRICULTURA SI RESURSE NATURALE

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚA ANIMALEI

EVALUAREA PROVOCĂRILOR ȘI OPORTUNITĂȚII PRODUCTIEI DE

OINE ÎN ȘI ÎN împrejurimile orașului Fitche

O PROPUNERE DE CERCETARE DEPUSĂ LA DEPARTAMENTUL DE

ȘTIINȚA ZOMENICĂ PENTRU FINALIZAREA PARȚIALĂ A
GRADULUI DE LICENȚĂ ÎN ȘTIINȚA ANIMALEI

PRIN ID NR.

MOLLA WONDIMENEH 2116/10

BIRARA MEKONEN 9732/10

TIRNGO DESA 7747/10

ABBECH GASEW 4518/10

CONSILIER; MSR ABIE T

IUNIE 2017

FITCHE, ETIPIA

i
LISTA ABREVIERILOR
autoritatea centrală de statistică CSA

DA Agent de dezvoltare

Sistemul informatic DADI privind diversitatea animalelor domestice

EARO Organizația etiopiană de cercetare în agricultură

Organizația FAO pentru alimentație și agricultură

PIB Creșterea producției interne

Ministerul Agriculturii MOA

RDC Complexul bolilor respiratorii

ii
CONFIRMARE
Mai presus de toate, dorim să mulțumim, Atotputernicului DUMNEZEU, Alfa și Omega și
mamei sale binecuvântate Sfânta Maria pentru că ne-au permis să ne continuăm educația, precum
și să începem și să terminăm această lucrare.
Efectuarea acestei propuneri de cercetare nu ar putea dacă nu ar fi o asistență generoasă a
persoanelor și a altora. Suntem deosebit de recunoscători consilierului nostru Abie Tolosa (MSc)
pentru încurajarea ei, disponibilitatea de a supraveghea propunerea noastră de cercetare și
comentariile ei valoroase din etapele incipiente ale propunerii care au ajutat la finalizarea
studiului.

iii
Cuprins
LISTA ABREVIERILOR
………………………………………………………………………………………..ii

LISTA ABREVIERILOR............................................................................................................................ii
ABSTRACT..............................................................................................................................................vii
Cuvinte cheie: sistem de producție, resurse alimentare, constrângere, oportunitate...................................vii
1. INTRODUCERE.....................................................................................................................................1
1.1. Contextul studiului...........................................................................................................................1
1.3 Obiectiv.............................................................................................................................................2
1.3.1 Obiectiv general..............................................................................................................................2
Să identific provocările și oportunitățile sistemelor de producție ovină din zona de studiu.....................2
1.3.2 Obiective specifice.........................................................................................................................2
2. STUDIUL LITERATURII......................................................................................................................4
2.1. Sistemul de producție și creșterea ovinelor.......................................................................................4
2.2. Rolul oilor pentru traiul micilor fermieri..........................................................................................5
2.3. Factori care influențează performanța oilor......................................................................................6
2.4. Lipsa de hrană și apă.........................................................................................................................6
2.5. Boală.................................................................................................................................................7
2.6. Acces la piață și informații...............................................................................................................7
2.7. Structura turmei și modele de proprietate.......................................................................................8
2.8. Intervalul de miel..............................................................................................................................9
2.9. Dimensiunea așternutului.................................................................................................................9
2.10. Mortalitatea mielului......................................................................................................................9
2.11. Greutate la nastere........................................................................................................................10
2.12. Greutatea la înțărcare....................................................................................................................11
3. MATERIALE ȘI METODE..................................................................................................................12
3.1. Descrierea zonei de studiu..............................................................................................................12
3.1.1. Locație geografică...................................................................................................................12

iv
 3.1.2. Climat......................................................................................................................................12
3.1.3 Tipul solului, Pregătirea terenului și pășunat............................................................................13
3.2. Tehnici de eșantionare....................................................................................................................13
3.3. Metoda de colectare a datelor.........................................................................................................13
3.4. Analiza datelor................................................................................................................................13
4. Planuri de lucru.....................................................................................................................................14
Data trimiterii/finalizării............................................................................................................................14
5. Cerința bugetară....................................................................................................................................16
s.nr.............................................................................................................................................................16
Articol.......................................................................................................................................................16
Unitate.......................................................................................................................................................16
Nr de articol...............................................................................................................................................16
Cost total...................................................................................................................................................16
1.................................................................................................................................................................16
hârtie..........................................................................................................................................................16
Grămadă....................................................................................................................................................16
2.................................................................................................................................................................16
Pix.............................................................................................................................................................16
Grămadă....................................................................................................................................................16
3.................................................................................................................................................................16
Liant..........................................................................................................................................................16
Ambalaj.....................................................................................................................................................16
4.................................................................................................................................................................16
Imprimare..................................................................................................................................................16
pkt.............................................................................................................................................................16
5.................................................................................................................................................................16
Copie foto..................................................................................................................................................16
Pagină........................................................................................................................................................16
6.................................................................................................................................................................16
Transport...................................................................................................................................................16
excursie.....................................................................................................................................................16
7.................................................................................................................................................................16

v
Costul instruirii..........................................................................................................................................16
8.................................................................................................................................................................16
Flash..........................................................................................................................................................16
Număr........................................................................................................................................................16
Total..........................................................................................................................................................16
6. REFERINȚĂ.........................................................................................................................................17
7. ANEXĂ.................................................................................................................................................22

vi
ABSTRACT
Producția de ovine este practicată în cea mai mare parte din Etiopia în general și în Fitche în
special. Deși zona nordică Shewa este cunoscută în populația de ovine, există o limitare a
informațiilor documentate despre acest sector. Prin urmare, acest studiu este conceput pentru a
identifica provocările și oportunitățile producției de ovine în și în jurul orașului Fitche. Un total
de cinci kebelle sunt selectate în și în jurul orașului Fitche pe baza populației de ovine, apoi
cincizeci și două de gospodării au fost adresate pentru a face interviul gospodăriei prin metoda
de eșantionare intenționată. Interviul a fost realizat de un interlocutor semi-structurat pentru a
genera informații relevante. Datele colectate au fost introduse în micro soft excel 1997-2003 și
analizate de SAS 2008. Statisticile descriptive și indicele de clasare au fost utilizate pentru a
descrie datele. Proporția de bărbați și femei este aproape egală în partea urbană a acestui studiu,
iar în zona rurală există mai mulți respondenți de sex masculin care pot indica responsabilitatea
muncii inegale în creșterea oilor. Statutul educațional al majorității respondenților din mediul
rural nu a fost educat, în timp ce majoritatea respondenților au citit și scris în partea urbană a
acestui studiu. Majoritatea respondenților raportează că folosesc un sistem extensiv de producție
a oilor (55,17%), așa că metoda de pășunat a oilor este pășunatul liber, iar celălalt sistem de
producție este semi-intensiv (44,83%). producția de ovine pentru a genera venituri este și pentru
indicarea bogăției sunt scopul principal al producției de oi în zona de studiu. Principala sursă de
hrană pentru producția de ovine este pășunea naturală, care numără aproximativ 82% din
respondenții din mediul rural și 52% din zona urbană a acestui studiu. Aproximativ 96,55%
respondenți își găzduiesc turmele în curțile din zona rurală a zonei de studiu și 65,22% în zona
urbană. Vârsta medie de piață a oilor este de 6,69 și, respectiv, 7,83 în zona rurală și, respectiv,
urbană de studiu. În această zonă de studiu, intervalul mediu de fătare a oilor este de 6,44 și,
respectiv, 6,9 56 în mediul rural și respectiv urban. Majoritatea respondenților (aproximativ
50%) respondenții nu cunosc tipul de boală care le atacă oile și folosesc serviciile veterinare
guvernamentale pentru a depăși problema bolii. Lipsa de hrană, bolile și lipsa de apă sunt
principalele constrângeri ale producției de oi în partea rurală și urbană a acestui studiu. Conform
acestui studiu, există diferite oportunități de creștere a oilor în zonă; iar fermierii nu utilizează în
mod corespunzător resursa din cauza diferitelor constrângeri care necesită o muncă coordonată a
grupurilor responsabile pentru a crește productivitatea sectorului.

vii
Cuvinte cheie: sistem de producție, resurse alimentare, constrângere, oportunitate.

viii
1. INTRODUCERE

1.1. Contextul studiului

Producția de ovine este o componentă majoră a sectorului zootehnic din Etiopia, datorită
populației mari de 25,5 milioane de capete (CSA 2011) și resurselor genetice diverse (Gizaw
2008). La nivelul micilor fermieri, oile sunt sursa majoră de securitate alimentară, care servesc o
funcție diversă, inclusiv venituri în numerar, economii, îngrășăminte, funcții socio-culturale și
fibre (Gizaw 2008). Oile sunt deosebit de importante pentru păstori/agro-pastorali și pentru
fermierii din zonele muntoase subalpine, unde producția de culturi nu este de încredere. Oile
sunt, de asemenea, importanți câștigători de valută, reprezentând 34% din exporturile de animale
vii. Cercetarea și dezvoltarea ovinelor au fost practicate de zeci de ani în Etiopia pentru a
îmbunătăți productivitatea efectivelor locale, pentru a crește ratele de preluare și pentru a crește
contribuția acestora la mijloacele de trai ale fermierilor și păstorilor și la economia națională
(Gizaw 2008)

Dintre rumegătoarele mici, oile contribuie în mare parte la veniturile gospodăriei agricole,
carnea de oaie și produsele nealimentare (dejecții, piele și lână). Ele reprezintă sursa de atenuare
a riscurilor în timpul eșecului culturilor, de securitate a proprietății și de economisire și investiții
monetare, pe lângă multe alte funcții socio-economice și culturale (Tibbo, 2006). Oile sunt a
doua cea mai importantă specie de animale din Etiopia. Populația de ovine estimată este de
aproximativ 26 de milioane de capete (CSA 2008) și există nouă rase identificate (Gizaw et al.
2007). Producția de animale generează între 30 și 35% din PIB-ul agricol etiopian, 19% din PIB-
ul total și mai mult de 85% din veniturile în numerar ale fermei (Benin et al. 2006).

Producția și productivitatea ovinelor din țară sunt limitate de lipsa de hrană, boli, infrastructură
precară, lipsa informațiilor despre piață și a capacității tehnice și absența programelor de creștere
planificate și a politicilor de creștere. Instituțiile care sunt implicate în cercetare, extindere și
servicii până acum nu au reușit să aibă o influență pozitivă asupra practicilor tradiționale de
creștere a oilor. De exemplu, greutatea carcasei per animal sacrificat a rămas în partea de jos a
categoriei scăzute și neameliorate la aproximativ 10 kg, cu o rată medie anuală de prelevare de
aproximativ 32% pentru perioada 2000-2009 (FAO 2010b).

1
Dovezile indică faptul că rasele și populațiile care au evoluat de-a lungul secolelor în medii
tropicale diverse, stresante au o serie de trăsături adaptative unice (de exemplu, rezistență la boli,
adaptare la căldură și radiații solare, toleranță la deficitul de apă, capacitatea de a folosi furaje de
calitate scăzută). , etc.). Aceste trăsături le permit să supraviețuiască și să fie productivi în medii
dure (; Rege 1994; Baker și Gray 2004).

Selecția în interiorul rasei a genotipurilor indigene adaptate este o strategie viabilă și

promițătoare pentru conservarea și utilizarea eficientă, durabilă, la fermă (Simon1999; Ruane
2000; Olivier et al. 2002; Gizaw et al. 2008), care asigură o contribuție la economia
comunităților care depind de acestea (Mueller et al. 2002; Mueller 2006). Tipurile de oi din
Etiopia sunt foarte afiliate la anumite comunități etnice. Mai multe rase tradiționale din Etiopia
sunt crescute de către comunități specifice și poartă numele după anumite comunități (Gizaw et
al, 2007).

1.2. Enunțarea problemei

Deși Etiopia și zona noastră de studiu au o populație mare de ovine, dar productivitatea lor este
scăzută din cauza provocărilor și constrângerilor de producție, un sistem de management
deficitar, cum ar fi hrănirea, adăparea și practicile de management al îngrijirii sănătății, și
sistemul de marketing slab sunt factori limitanți ai sistemelor de producție în zona. În plus, au
fost observate legături slabe între diferite organizații implicate cu oile. Prin urmare, este
momentul și o nevoie urgentă de a investiga diverși factori de management (hrănire, adăpare,
adăpostire, îngrijire a sănătății) legați de producția ovină și tehnicile de comercializare în zona
noastră de studiu. Ca urmare, acest titlu este selectat ca subiect de studiu pentru a justifica acesti
factori care au vizat producția ovină pe baza următoarelor obiective.

1.3 Obiectiv

1.3.1 Obiectiv general

Să identific provocările și oportunitățile sistemelor de producție ovină din zona de studiu

1.3.2 Obiective specifice

 Pentru a identifica provocările producției de ovine în și în jurul orașului Fitche.

2
 Pentru a identifica constrângerile producției de ovine în și în jurul orașului Fitche.

1.4. Semnificația studiului

În special în Salale fitche, nu a fost efectuată nicio analiză formală și sistematică a

producției și comercializarii animalelor. Prin urmare, se așteaptă ca informațiile
generate de studiu să identifice provocările majore și să consolideze înțelegerea
producției și producției de ovine, constrângerile și oportunitățile, sperăm. Studiul
va contribui semnificativ la conturarea provocărilor și oportunităților sistemului de
producție ovină pentru a utiliza eficient populația de animale existente și a exploata
rolul lor ca sursă principală de mijloace de trai rurale.

1.5. Domeniul de aplicare al studiului

Studiul urmărește identificarea potențialului, provocărilor, gradului de utilizare a

sistemului de producție și comercializare ovină existent în zona de studiu. Acest
studiu se limitează la cinci Keble, care este Salale Fitch în zona shwa de nord a
statului regional oromia. Acest lucru se datorează în principal disponibilității
limitate a resurselor pentru a întreprinde studiul la scară mai largă. Deși studiul are
limite atât în ceea ce privește dimensiunea eșantionului, cât și acoperirea zonei.
Mai mult, studiul poate servi ca punct de plecare pentru a continua cercetători în
domeniile de studiu.

1.6. Întrebarea de cercetare

• Care sunt provocările și constrângerile majore ale producției de ovine și ale

sistemului de comercializare în zona de studiu?

• Ce fel de oportunități au în zona de studiu?

3
2. STUDIUL LITERATURII

2.1. Sistemul de producție și creșterea ovinelor

În mai multe țări din Africa Sub-sahariană, similare cu cele din multe alte țări în curs de
dezvoltare, producția mixtă de culturi și animale în mod de subzistență este modul predominant
al sistemului de producție agricolă (Tesfaye et al., 2004). În Etiopia, sistemul de producție a
rumegătoarelor mici în diferite zone agroecologice nu este studiat pe deplin și nevoile fermierilor
și constrângerile de producție nu au fost identificate. Îmbunătățirea productivității micilor
rumegătoare, care este scăzută în Etiopia, poate fi realizată prin identificarea constrângerilor de
producție și introducerea de noi tehnologii sau prin rafinarea practicilor existente în sistem
(EARO, 2001).

Potrivit lui Tibbo (2006), în țară există două sisteme de producție de ovine bazate pe fluxul de
intrare-ieșire. Acestea sunt sistemul tradițional de management al micilor fermieri și sistemul
privat comercial și de producție parastal. Sistemul tradițional de subzistență de management al
micilor fermieri este cel mai răspândit în țară, iar oile sunt ținute ca adjuvant la alte activități
agricole, alături de alte specii de animale. Însă sistemul de producție parastatal și comercial
reprezintă o porțiune minoră din sistemul de producție ovină din țară. Când sunt examinate
îndeaproape, aceste două categorii largi ar putea fi clasificate în continuare ca trei sisteme de
producție diferite majore; Sisteme de producție agropastorale și pastorale (Tibbo, 2006; Solomon
și colab., 2008) caracterizate prin obiective și priorități de producție diferite, strategii și practici
de management și constrângeri (Deribe, 2009).

Getahun (2008) a raportat, de asemenea, patru categorii de sisteme de producție pe baza

activității agricole predominante; rumegătoare mici în sistemele anuale bazate pe culturi (nordul,
nord-vestul și centrul Etiopiei), rumegătoare mici în sistemele bazate pe culturi perene (în
principal zonele muntoase din sud și sud-vest), rumegătoare mici în sistemele bazate pe bovine
(zone agro-pastorale și aride). ), iar sistemele dominate de mici rumegătoare (Marshal 2000), iar

4
Etiopia este considerată a fi una dintre principalele porți de intrare pentru migrația oilor
domestice din Asia în Africa (Devendra și McLeroy 1982).

2.2. Rolul oilor pentru traiul micilor fermieri

Producția de ovine poate contribui la economia și sustenabilitatea mediului a fermei aflate în

funcțiune și poate adăuga valoare diversității biologice a fermei și poate încadra nișe economice
și biologice care altfel ar rămâne neocupate chiar și în viitor (Ann et al., 2000). Oile joacă un rol
imens în mijloacele de existență ale fermelor rurale și servesc drept banc de viață pentru mulți
fermieri și sunt strâns legate de viața socială și culturală a fermierilor săraci în resurse
(Workeneh, 2000), în special a tinerilor și femeilor conduse de gospodării. Există o legătură prin
gunoi de grajd, deoarece gunoiul de grajd al rumegătoarelor mici este folosit în mod obișnuit
pentru a fertiliza grădinile casnice și terenurile de cultură (Legesse et al., 2008). Oile sunt 9
principalii furnizori de carne pentru comunitățile rurale, în special în perioadele de festivaluri
publice (Tsedeke, 2007); Ameha (2008) a raportat o producție estimată de piele de oaie de 8,3
milioane în anul 2000 și contribuie cu 77 mii de tone metrice din producția de carne de oaie.
Cerințele scăzute de capital pentru începerea sau extinderea producției de mici rumegătoare
înseamnă că riscurile sunt scăzute și că întreprinderea este bine adaptată sistemelor cu inputuri
reduse (Tibbo, 2006). Creșterea populației umane, urbanizarea și veniturile, împreună cu
schimbarea preferințelor consumatorilor creează o cerere mai mare pentru aceste animale și
produsele lor (Kosgay et. al., 2008).

Principalele motive pentru care oile de vânzare în gospodărie sunt generarea de numerar pentru
achiziționarea de alimente și inputuri agricole, cheltuieli școlare și medicale, plata creditelor,
achiziționarea de animale și construirea de active. În timpul secetei, riscul de eșec a culturilor și
de lipsa de hrană oile sunt cele preferate pentru vânzare și pentru a satisface nevoia fermierilor.
Pe lângă animalele vii, pieile sunt un produs secundar comercializabil important în Alaba
(Deribe, 2009). Chiar dacă pieile sunt folosite în diverse scopuri casnice, aproximativ 60% din
totalul pieilor produse sunt comercializate. Cu toate acestea, o treime din totalul vânzărilor de

5
piei de uz casnic către comercianții ilegali (Tsedeke și colab., 2011) și aproximativ 90% carne,
92% piele și ascund valoarea comerțului de export din producția de ovine și caprine din țară
(FAO, 2004).

2.3. Factori care influențează performanța oilor

Identificarea constrângerilor care pot pune obstacole pentru producția de oi și programatorul de

îmbunătățire genetică ar trebui să fie pasul anterior înainte de a încerca implementarea acestuia
(Baker și Gray, 2004). Bolile, accesul limitat pe piață și informații, deficitul de furaje/seceta
frecventă și lipsa de apă sunt printre principalele constrângeri ale producției de ovine din țară.
Bolile, deficitul de hrană, prădătorii și lipsa forței de muncă sunt cele mai relevante constrângeri
pentru producția de oi în Horro și Adiyo Kaka (Bonga) și au avut o influență semnificativă
asupra productivității ovinelor (Zewdu, 2008).

2.4. Lipsa de hrană și apă

Problema penuriei de furaje este similară în toată țara, fiind gravă în zonele cu populație mare,
unde dimensiunea terenului este în scădere din cauza cultivării intensive a culturilor și a
degradării solului. Utilizarea mai bună a furajelor disponibile și utilizarea furajelor
neconvenționale pentru suplimentare sunt în creștere (Belete, 2009) pentru a atenua problema.
Lipsa sezonieră a furajelor, atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea, și reducerea
asociată a productivității animalelor în diferite părți ale țării (Tessema și colab., 2003). Lipsa de
apă este o problemă comună atât pentru consumul uman, cât și pentru cel animal în majoritatea
părților din valea Riftului din țară. S-a raportat că este un factor limitator pentru productivitatea
animalelor în majoritatea zonelor mijlocii și joase din regiunea de sud. În partea de sud-est a țării
există și o lipsă critică de apă; cu toate acestea, există rase adaptate la agroecologiile de câmpie
prin mecanismele lor de adaptare fiziologică (Belete, 2009).

6
 2.5. Boală

Bolile și paraziții contribuie, de asemenea, la pierderi mai mari de producție, în special la

stocurile tinere. Complexul de boli respiratorii (CDR) este printre cele mai importante boli și
complexe asociate în creșterea și managementul rumegătoarelor mici (Deribe, 2009).
Mortalitatea timpurie (până la 50% la miei) se numără printre cele mai importante pierderi
asociate gestionării precum stresul la frig, foametea, maternitatea greșită etc. (Tibbo, 2006).

2.6. Acces la piață și informații

Populația uriașă de animale din Etiopia, apropierea de piețele de export și alte condiții favorabile
au oferit țării un avantaj comparativ în comerțul cu animale (Belachew și Jemberu, 2003). Există
mai multe constrângeri în comerțul cu animale în Etiopia. Ei au raportat, de asemenea, că
infrastructura de piață inadecvată, absența unui sistem de informare a pieței, absența unui sistem
de producție animală orientat spre piață, numărul inadecvat de firme exportatoare cu un nivel
scăzut de capacități, cunoștințele inadecvate despre comerțul internațional, nivelul scăzut al
instalațiilor și procedurilor de carantină, prevalența diferitelor bolile, interdicțiile repetate,
comerțul ilegal transfrontalier excesiv și concurența acerbă sunt provocările majore care
împiedică comerțul bun cu animale în Etiopia. Din cauza lipsei de informații despre piață, piețele
de animale disponibile în țară sunt slab integrate. Lipsa informațiilor despre piață poate crește, de
asemenea, costul de marketing. Zonele muntoase din țară sunt deficitare de animale din cauza
densității mai mari a populației (Belachew și Jemberu, 2003).

Vitele, oile și caprinele etiopiene sunt tipurile de animale preferate în țările din Orientul
Mijlociu. Acest lucru se datorează faptului că carnea produsă din acest animal este de natură
organică și carnea este de bun gust (Belachew și Jemberu, 2003). Problemele majore în sistemul
de management tradițional este că sistemul nu este orientat spre piață, un sistem de marketing și
infrastructură subdezvoltat și o facilitate financiară slabă (Azage și colab., 2006, Berhanu și
colab., 2006). Lanțul lung de piață este o barieră importantă pentru producători și îi împiedică să
beneficieze direct prin vânzarea animalelor lor fără implicarea brokerilor (Endrias și Tsedeke,

7
2006). Informațiile slabe de marketing și problemele facilităților de credit (Berhanu și colab.,
2006; Endrias și Tsedeke, 2006) au redus beneficiul câștigat de micii proprietari. Infrastructura
inadecvată, cum ar fi accesibilitatea rutieră și facilitățile de comercializare, contribuie, de
asemenea, la beneficiul redus obținut din vânzarea animalelor de către producători (Tibbo,
2006).

Rapoartele indică faptul că, din cauza lipsei unor sisteme de marketing standardizate cu
informații transparente despre prețurile pieței, fermierii nu pot primi suficient profit din
producția de ovine, deoarece câștigă în funcție de prețurile comercianților și, de asemenea, lipsa
accesului la piețele interne și de export îi împiedică să obțină beneficii stimulative. Ca urmare a
pieilor de calitate proastă, fermierii au primit prețuri mici din marketingul pielii. Sistemul de
extensie oferă puțin sau deloc sprijin tehnic fermierilor în ceea ce privește producția, conservarea
și comercializarea pielii (Tsedeke et al., 2011). Pentru a stimula contribuția enormă a sectorului
zootehnic la economia națională, sunt foarte importante îmbunătățirea productivității animalelor
și stabilirea unor sisteme standardizate de comercializare.

2.7. Structura turmei și modele de proprietate

Structura turmei este definită ca proporția (în termeni de cap) a turmei de oi, care este formată
din diferite clase de vârstă și sex de animale. Compoziția efectivului din punct de vedere al
claselor de vârstă și sex a fost luată ca un indicator al obiectivelor de management pentru
proprietar și al producției (reproductie, mortalitate și rata de prelevare) a efectivului (Ayalew et
al., 2002). Proporția diferitelor clase de vârstă și sex din turmă poate forma structura turmei. De
cele mai multe ori, structura efectivului poate reflecta obiectivul și strategia producției.
Proprietatea de ovine variază în funcție de starea de avere și de obiectivele generale de producție
a fermei (Deribe, 2009). În zonele înalte, oile sunt ținute în turme mici de aproximativ 5 oi per
gospodărie de aproape 40 % din toți micii fermieri. Cu toate acestea, la altitudini mai mari
(2800-3000 m) se pot găsi turme cu 30 până la mai mult de 100 de oi (Awigichew, 2000;
Samuel, 2005). Dimensiunea medie a efectivului de oi din Alaba este de 5,0 (Tsedeke, 2007).
Procentul mare de proprietate unică a fost raportat din sectorul tradițional al zonelor muntoase

8
etiopiene (Amelmal, 2011), ceea ce oferă garanție pentru testarea inovațiilor tehnologice. S-a
semnalat și relația de proprietar și îngrijitor.

2.8. Intervalul de miel

Intervalul dintre două fătări succesive se numește interval de fătare și poate fi afectat de sezonul
fătării sau accesibilitatea nutrițională, rasa și numărul de paritate al oilor și practica de
management (Amelmal, 2011). Eficiența reproductivă este legată de durata intervalului de
naștere; adică oaie cu interval lung de fătare are o eficiență reproductivă mai mică (Deribe,
2009). Se așteaptă o fătare de cel puțin trei ori pe doi ani în circumstanțe normale (Girma, 2008).

2.9. Dimensiunea așternutului

Rata dimensiunii așternutului este influențată în principal de rasă, nivelul de nutriție, sezon și
vârstă. În mod semnificativ, vârsta barajului poate avea efect asupra numărului de miei per
fătare. Până la vârsta de cinci ani sau a patra paritate, dimensiunea litrului poate fi mărită, apoi a
scăzut cu puțin peste această vârstă (Baker și colab., 2002). Dimensiunea medie a așternutului
oilor Dorper este de 1,19 până la 1,5 și a fost afectată de vârsta oilor, ratele nașterilor multiple
crescând până la vârsta de 4 ani, urmate de o tendință spre scădere. Oile născute ca multipli au
avut o dimensiune mai mare a puiului decât contemporanii singuri (Snyman și Herselman, 2005).
Conform Zewdu (2008) s-a obținut o rată de înfrățire de 39,9 % sau dimensiunea așternutului de
1,40 și 36 % sau dimensiunea așternutului de 1,36 pentru rasele de oi Horro și, respectiv, Bonga,
iar cele două rase au prezentat nașteri multiple relativ mai bune în contextul deficitului de hrană
existent. Și raportul lui Tesfaye (2008) în care a fost înregistrată o rată scăzută de înfrângere atât
a raselor de oi Menz, cât și a celor Afar.

2.10. Mortalitatea mielului

9
 Pierderile de miel în timpul perioadei de preînțărcare din cauza capacității slabe de muls a
femelei și a unui management deficitar înainte de vârsta de un an variază de la 6,4 % la 45 %
(Deribe, 2009). Acesta ar putea fi un factor de influență major al productivității unui efectiv
(Awigichew, 2000; Abegaz și colab., 2002). Rata mortalității mieilor variază de la un efectiv la
altul, în funcție de nivelul de management (Awigichew, 2000).

Rata lentă de creștere asociată cu mortalitatea a fost factori limitanți pentru rentabilitatea raselor
indigene de oi și mai mult de jumătate din cauzele mortalității au fost similare și atribuite
pneumoniei, așa cum a raportat din studiul privind oile Horrro și Menz din munții Etiopieni
(Mukasa-Mugrewa et. al., 2002; Tibbo, 2006). Rata mortalității a fost mai mare la mieii născuți
în sezonul uscat, comparativ cu cei născuți în sezonul umed (Deribe, 2009). A fost raportat un
efect semnificativ al sezonului, al mărimii efectivului și al sexului animalelor asupra
supraviețuirii (Gemeda și colab., 2002) pentru oile Horro. La fel ca și tusea (23,8%) și diareea
(23,5%) se numără printre semnele clinice majore pentru mortalitatea oilor.

2.11. Greutate la nastere

Greutatea la naștere a animalelor este unul dintre cei mai importanți factori care influențează
creșterea puietului înainte de înțărcare și are o corelație pozitivă între greutatea la naștere și
dezvoltarea ulterioară a greutății corporale vii (Awgichew, 2000). Pentru reproducere (selecție),
hrănire și îngrijire a sănătății și pentru determinarea vârstei pe piață este importantă cunoașterea
greutății corporale a oilor. Cu toate acestea, aceste cunoștințe fundamentale sunt adesea
indisponibile pentru oile din sectorul fermei la scară mică, din cauza indisponibilității solzilor
(Zewdu, 2008). Greutatea medie la naștere a rasei pure și încrucișate în sistem de producție
intensivă a fost de 3,5 kg și, respectiv, 3 kg (Gavojdian și colab., 2013).

Conform lui Sisay (2002) există variații între rasele de oi indigene și exotice pentru trăsăturile de
greutate corporală. Există un număr de rapoarte privind greutatea corporală și măsurătorile
corporale liniare printre ele recent, Mengiste (2008) a raportat 28,3 pentru greutatea corporală
pentru oile femele Washera. În mod similar, același autor a raportat 32,3 pentru greutatea
corporală pentru masculul de oaie Washera. Dintre rasele indigene de oi, masculul Bonga avea o

10
greutate corporală de 48 kg (Tibbo și Ginbar, 2004), deci oaia Bonga poate fi menționată ca rasă
de talie mare și superioară ca greutate corporală.

2.12. Greutatea la înțărcare

Greutatea la înțărcare este o trăsătură de mare importanță economică în producția de carne de

ovine, deoarece influențează rata de creștere și supraviețuire (Taye et al., 2009). Când oile
Dorper sunt împerecheate anual, de obicei se încearcă comercializarea de miei direct de la oi. În
cadrul sistemelor accelerate de fătare, în care reîncărcarea timpurie este o condiție prealabilă,
este necesar să se supună mieii la înțărcarea timpurie (Schoeman, 2000). Tipul de naștere și sexul
sunt surse de variație a ratei de creștere a mielului înainte de înțărcare (Taye et al., 2009).
Indicația este că mieii mai grei la naștere au o greutate mai mare a adultului și o capacitate de
creștere mai mare (Awgichew, 2000; Taye și colab., 2009). Paritatea poate afecta și rata de
creștere înainte de înțărcare, de la naștere până la vârsta de 30 de zile. Mieii din a doua și a treia
paritate au crescut mai bine decât prima și a cincea paritate (Tibbo, 2006).

Mieii Dorper care au fost înțărcați la 2-3 luni cu o vârstă medie de 52,8 zile și o greutate medie
în viață de 18,2 kg au avut o supraviețuire de 0,96 de la înțărcare până la vârsta de 100 de zile
(Cloete și colab., 2000). În mod similar, creșterea după înțărcare la acești miei este de 0,206 kg
pe zi până la vârsta de 100 de zile. Performanța înainte de înțărcare a oilor Dorper a variat între
0,24 și 0,28 kg pe zi. De asemenea, subliniază capacitatea rasei Dorper de a se dezvolta în
condiții suboptime. Vârsta de rănire a afectat creșterea înainte de înțărcare a mielului la Dorpers,
tiparul general fiind o înclinație către o vârstă a rănirii de 4-6 ani, urmată de un declin
(Schoeman, 2000).

4.13. Constrângeri ale oilor în zona de studiu

Identificarea constrângerilor producției de ovine este o bază pentru rezolvarea problemelor și

pentru îmbunătățirea resurselor genetice și a productivității ovinelor (Baker și Gray, 2003). Prin
urmare, constrângerile majore care provoacă producția de ovine în zona de studiu sunt prezentate
în Tabelul 9. Valoarea indicelui de clasare pentru constrângerea producției de ovine din acest

11
studiu arată că lipsa furajelor este principala provocare atât în zona rurală, cât și în cea urbană a
zonei de studiu. Alături de bolile penuriei de hrană și lipsa de apă sunt constrângerile din partea
rurală și urbană a acestui studiu. A treia constrângere în zonele rurale și urbane ale acestui studiu
sunt deficitul de apă și, respectiv, boala/lipsa forței de muncă. Pe lângă aceste constrângeri
genotipul, prădătorii și seceta sunt enumerate de puțini respondenți ca constrângeri ale producției
de oi în zona de studiu. O bună înțelegere a importanței relative a diferitelor constrângeri este
fundamentală înainte de a iniția orice îmbunătățire genetică programată (Baker și Gray 2003).

3. MATERIALE ȘI METODE

3.1. Descrierea zonei de studiu

3.1.1. Locație geografică

Studiul se poate desfășura în și în jurul orașului fiche, care este situat în zona Shewa de nord a
statului regional Oromo. Este situat la aproximativ 112 km de Addis Abeba la nord, de-a lungul
drumului către Bahirdar. Fiche are o latitudine și longitudine de 90480N 380440E și o altitudine
între 2.738 și 2.782 de metri deasupra nivelului mării (Baza de date a G/Jarsoworeda 2003 EC).

3.1.2. Climat

Precipitațiile anuale variază între 1200-1400 mm. iar temperatura medie anuală variază între
150c-180c (Baza de date G/Jarsoworeda 2003 EC). Clima tropicală și semi temperată a zonei

12
favorizează creșterea animalelor și a culturilor care sunt principalele activități în zona de studiu
(Baza de date a G/Jarsoworeda 2003 EC).

3.1.3 Tipul solului, Pregătirea terenului și pășunat

Tipul de sol al locului experimental este predominant negru, cu umiditate medie. Terenul se
pregătește pentru a fi arat în aprilie; pășunatul a fost păstrat pentru a salva culturi comestibile. Și
oile, precum și alte animale, trec de la metodele de pășunat.

3.2. Tehnici de eșantionare

Înainte de a efectua munca de cercetare reală se va efectua ancheta generală. Apoi au loc discuții
cu expertul districtual în știința animalelor și agentul de dezvoltare (DA) pentru a identifica
potențialele kebelle pe populația lor de oi în și în jurul orașului Fitche. Apoi eșantionul kebelle
va selecta prin metoda de eșantionare intenționată. Iar gospodăria/respondenții vor fi numerați cu
aceeași tehnică de eșantionare. Prin urmare, fife kebelle, apoi zece gospodării din 3 kebelle și
unsprezece gospodărie din două kebelle, care fac un total de cincizeci și două de gospodării vor
include în acest studiu.

3.3. Metoda de colectare a datelor

Înainte de colectarea datelor, selectăm kebellele vizate și gospodăria vizată, care sunt situate în și
în jurul orașului Fitche. Datele primare se vor colecta prin utilizarea chestionarelor pregătite de
interviu în acest scop și a listelor de verificare pentru discuții de grup și prin observație.
Chestionarele includ informații despre provocările și oportunitățile în producția de ovine din
zona Sălăle. Datele secundare vor fi colectate de la biroul raional de producție a animalelor și
furajelor.

3.4. Analiza datelor

13
 Toate datele colectate prin interviu cu gospodărie, discuții focus grup, observație și din surse
secundare vor fi interre în Microsoft Excel versiunea 1997-2003. Aceste date vor fi analizate prin
statistici descriptive, în special mijloacele și abaterea standard, numărul de frecvență și indicele
de clasare. Datele vor fi supuse unor statistici descriptive folosind software-ul de analiză
statistică (SAS 2008) .

4. Planuri de lucru

Data trimiterii/finalizării
s.nr. Activități
1 Intocmirea propunerii de ianuarie februari Martie Aprilie Mai
cercetare. e
2 Redactarea propunerii de X X
cercetare.
3 Dezvoltarea interviului. X

4 Dezvoltarea întrebării de X
cercetare.
5 Colectarea datelor și literatură. X X

6 Analiza datelor si redactarea X X

rezultatului.

7 Depunerea primului proiect. X

8 corectarea comentariului X

9 depunerea cercetării finale către X

consilier

10 prezentare/apărare de cercetare X
senior

14
11 depunerea finală a lucrării de X
cercetare

5. Cerința bugetară

s.nr. Articol Unitate Nr de Cost total

articol

1 hârtie Grămadă

2 Pix Grămadă

3 Liant Ambalaj

4 Imprimare pkt

5 Copie foto Pagină

6 Transport excursie

7 Costul instruirii

8 Flash Număr

Total

15
6. REFERINȚĂ

Abegaz, S., Negussie E., Duguma G. și Rege JEO, (2002): Estimări ale parametrilor genetici
pentru trăsăturile de creștere la oile Horro. Anim. Rasă. Genet., 119:35-45

Ameha, S., (2008): Caracteristicile și calitatea cărnii de oaie și capră. În: AlemuYami și RC
Merkel (eds). Manual de producție de oi și capre pentru Etiopia. Programul de
îmbunătățire a productivității ovine și caprine etiopiene (ESGPIP), Addis Abeba Etiopia,
323-328.

Amelmal, A., (2011): caracterizarea fenotipică a tipurilor de oi indigene din zona Dawuro și
woreda specială Konta din SNNPR, Etiopia. Msc. Teză.Universitatea Haromaya,
Haromaya, Etiopia, 25-30

Ann, W., Gegner L. și Earles R., (2000): Sustainable Sheep Production. Specialiști în agricultură
NCAT, 138.

Awgichew, K., (2000): Evaluarea comparativă a performanței oilor Horro și Menz din Etiopia în
condiții de pășunat și hrănire intensivă. Teză de doctorat, Universitatea Humboldt,
Berlin, Germania

Ayalew, W., ewburns, JM King și Rischkowsky B., (2002): Practicități ale susținerii unui
program de încrucișare a caprelor în estul Etiopiei. Etiopul. J. Anim. Prod. 2: 71-85.

Azage, T., Berhanu G. și Dirk H., (2006): Aranjamente instituționale și provocări în agricultura
animalelor orientată pe piață în Etiopia. ESAP (Societatea Etiopiană de Producție
Animală). În: Actele celei de-a 14-a conferințe anuale a Societății Etiopiene de Producție
Animală (ESAP) desfășurată la Addis Abeba, Etiopia, 1-20

Baker, RL, Mugambi, JM, Audho, JO, Carles, AB și Thorpe, W., (2002): Comparația dintre oile
roșii Maasai și Dorper pentru rezistența la productivitatea și eficiența paraziților
nematozi gastro-intestinali într-un mediu umed și semi-arid mediu în Kenya. În: Proc. Al
7-lea Congres mondial de genetică aplicată producției de animale. Montpellier, Franța,
639-642

16
Baker, RL și Gray GD, (2004): Rase adecvate și scheme de reproducere pentru oi și capre la
tropice. În: Sani, RA, Gray, GD, Baker, RL (Eds.), Worm Control for Small Rumiants in
Tropical Asia, Monografie, No. 113. Centrul Australian pentru Cercetare Agricolă
Internațională (ACIAR), 63–95 disponibil la http://www.worminfo.org .

Belachew, H. și Jemberu E. (2003): Provocări și oportunități ale marketingului animalelor în

Etiopia, în Proceedings of the 10th annual conference of the ESAP, Addis Abeba,
Etiopia, 1-13.,

Belete, S., (2009): Sisteme de producție și marketing ale rumegătoarelor mici în districtul Goma
din zona Jimma, vestul Etiopiei. Msc. Teză.Hawassa University Hawassa, Etiopia, 38-54

Benin, S., Ehui, S. și Pender, J. 2006. Politici pentru dezvoltarea animalelor în Etiopia
zonele înalte. În: Pender, J., Place, F. și Ehui, S. (eds), Strategies for sustainable land
management in the East African Highlands. Washington, DC: Institutul Internațional de
Cercetare a Politicii Alimentare. p. 141–164

Cloete, SWP, Snyman, MA și Herselman, MJ, (2000): Performanța productivă a oilor Dorper.
Rumin mic. Res., 36: 119-135.

CSA (Autoritatea Centrală de Statistică) (2008): Enumerarea probelor agricole etiopiene pentru
anul 2006/2007. Raport statistic privind practicile de management al fermelor, animalele
și instrumentele agricole. Autoritatea centrală de statistică, Addis Abeba, Etiopia.

DAD-IS (Domestic Animal Diversity-Information System) (2006): Disponibil la

http://www.fao.org/dad-is

Deribe, G., (2009): Evaluarea performanței la fermă a oilor și caprelor indigene în Alaba, sudul
Etiopiei. Msc. Teză. Universitatea Hawassa, noiembrie 2009, Awassa, Etiopia.
Devendra, C. și McLeroy, GB 1982. Producția de capre și oi la tropice. Londra, Marea Britanie:
Longman

Endrias, G. și Tsedeke K. (2006): Producția și comercializarea animalelor în zonele Wolaita și

Dawuro, SNNPR. Lucrare prezentată în Atelierul anual al Societății de Economie
Agricolă.

EARO (Ethiopian Agricultural Research Organisation) (2001). Strategia de cercetare a

rumegătoarelor mici. EARO (Ethiopian Agricultural Research Organization), Addis
Abeba, Etiopia, pp. 1-29.
Epstein, H. 1954. Oaia cu coada grasa din Africa de Est. Jurnalul Agricol din Africa de Est
20:109–17.

FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură).2010b.Date FAOSTAT.

(Disponibil la: http://faostat.fao.org/ ),

17
Gemeda, D., Schoeman, SJ, Cloete, SWP și Jordan, GF, (2002): Influența factorilor nongenetici
asupra trăsăturilor timpurii de creștere la mieii Merino Tygerhoek. Etiopul. J. Anim.
Prod., 2: 127-141.

Gavojdian, D., Sauer, M., Pacala, N. și Cziszter LT, (2013): Productive and reproductive
performance of Dorper and its crossbreds under a Romanian semi-intensive management
system. Universitatea Banatului, Romania.SouthAfri. J. Anim. Sci., 43: 223-225
Getahun, L., (2008): Performanța productivă și economică a producției de rumegătoare mici în
sistemul de producție al Țărilor înalte din Etiopia. Teză de doctorat Universitatea din
Hohenheim, Stuttgart-Hoheinheim, Germania.

Girma, A., (2008): Reproducerea la ovine și caprine. AlemuYami și RC Merkel (eds.). În: Cartea
manuală pentru producția de oi și capre pentru Etiopia. Etiopia. Programul de
îmbunătățire a productivității ovinelor și caprinelor (ESGPIP), Addis Abeba, Etiopia, 57-
72

Gizaw, S. 2008. Resursele de ovine din Etiopia: Diversitate genetică și strategie de reproducere.
Teză de doctorat, Universitatea Wageningen, Olanda

Gizaw, S. și Getachew, T. 2009. Proiectul de încrucișare a oilor Awassi × Menz în Etiopia:

Realizări, provocări și lecții învățate. În: Actele conferinței intermediare
a programului etiopian de îmbunătățire a productivității ovinelor și caprinei (ESGPIP), 13-14
martie
2009, Hawassa, Etiopia. Addis Abeba: EGSPIP. pp. 53–62.

Gizaw, S., Getachew, T. Tibbo, M. Haile, A. și Dessie, T. 2011a. Congruența dintre selecția pe
valorile de ameliorare și criteriile de selecție ale fermierilor în creșterea oilor în condiții
convenționale
schema de reproducere a nucleului. Animal 5(7):995–1001.

Gizaw S., Sisay Lemma, Komen, H. și van Arendonk, J. 2007a. Estimări ale tendințelor genetice
și ale parametrilor genetici pentru greutatea vie și trăsăturile de lână la oile Menz.
Cercetarea rumegătoarelor mici 70:145–153.

Kosgey, IS, (2004): Obiective de reproducție și strategii de reproducere pentru rumegătoarele

mici în tropice. Teză de doctorat, Universitatea Wageningen, Olanda.

Kosgey, IS, Baker, RL, Udo, HMJ și van Arendonk, JAM 2006. Succesele și eșecurile
programelor de creștere a rumegătoarelor mici la tropice: o revizuire. Cercetarea
rumegătoarelor mici 61:13–
28.

Kosgey, IS, Rowlands GJ, Van Arendonk J.AM și Baker. RL, (2008): Producția de rumegătoare
mici în sistemele agricole mici și pastorale/extensive din Kenya. Kenya Nairobi, rumin
mic. Res., 77: 11–24

18
Legesse, G., Abebe G., Siegmund-Schultze M. și Valle Zárate A., (2008): Producția de
rumegătoare mici în două sisteme agricole mixte din sudul Etiopiei: statut și perspective
de îmbunătățire. Experi. Agri., 3:399-412.

Mengistie, T., (2008): Spectacole la fermă ale oilor Washera la districtele Yilmanadensa și
Quarit ale statului regional național Amhara. O teză depusă la Departamentul de Științe
Animale și Range, Hawassa College of Agriculture, School of Graduate Studies,
Hawassa University, Hawassa, Etiopia

Mukasa-Mugerwa, E., Anindo, D., Sovani, S., Lahlou-Kassi, A., Tebely, S., Rege, JEO și Baker,
RL, (2002): Performanța reproductivă și productivitatea oilor Menz și Horro mieli în
anotimpurile umede și uscate din zonele înalte ale Etiopiei. Rumin mic. Res., 45: 261-
271

Mueller, JP 2006. Programe de reproducere și conservare cu comunitățile locale. Prezentare la

Reuniunea de experți FAO-WAAP Utilizarea durabilă a resurselor genetice animale, Ferentillo,
Italia, 2-4 iulie 2006. CommunicaciónTécnica INTA BarilocheNro PA 489.

Okello-onen, J., Hassan, SM & Essuman, S., 1999, Taxonomia căpușelor africane: un manual de
identificare, ICIPE Science Press, Nairobi.

Ryder, ML 1984. Oaie. În: Mason, IL (ed), Evolution ofdomestic animals. Londra, Marea
Britanie: Longman. pp. 63–85.

Samuel, M., (2005): Caracterizarea sistemului de producție animală: un studiu de caz al

bazinului hidrografic yerer, ada'alibenWoreda din east showa, Etiopia, MSc. Teză
depusă la Departamentul de Științe Animale, Școala de Studii Absolvente, Universitatea
Haromaya, Dire Dawa

Schoeman, SJ, (2000): O evaluare comparativă a oilor Dorper în diferite medii și sisteme de
producție. Africa de Sud. Small Rumin.Res., 36: 137- 146.

Snyman, MA și Herselman, MJ, (2005): Comparație între eficiența productivă și reproductivă a

oilor Afrino, Dorper și Merino în False Upper Karoo. Sud af. Anim. Sci., 35: 98-108

Sisay Lema. 2009. Caracterizarea fenotipică a raselor indigene de oi din statul regional național
Amhara Etiopia. Teză de master. Alemaya, Etiopia: Universitatea Alemaya.

Sissay, L., (2002): Clasificarea fenotipică și descrierea tipurilor de oi indigene în statul regional
național Amhara din Etiopia. M.Sc. Teză depusă la Departamentul de Genetică,
Universitatea din Natal. Pietermaritzburg, Africa de Sud, 104

Solomon, A., (2007): Caracterizarea in situ a oilor Gumuz sub conducerea fermierilor în zonele
joase de nord-vest ale regiunii Amhara. O teză de licență prezentată la Școala de Studii
Absolvente a Universității Haromaya, Dire Dawa, Etiopia.

19
Solomon, A., Girma A. și Awigichew K., (2008): Sistemul de producție de oi și capre la tropice.
AlemuYami și RC Merkel (eds.). ÎN: Cartea manuală pentru producția de oi și capre
pentru Etiopia. Programul de îmbunătățire a productivității ovine și caprine din Etiopia
(ESGPIP), Addis Abeba, Etiopia, 57-72

Taye, M., Abebe G., Gizaw S., Lemma S., Mekoya A. și Tibbo M., (2009): Performanțe de
creștere ale oilor Washara în cadrul sistemelor de management al micilor fermieri în
districtele Yilmanadensa și Quarit, Hawassa, Etiopia de Sud. Afri. Anim. Sci., 42:1-11.

Tesfaye G., (2008): Caracterizarea raselor de oi indigene Menze și Afar ale micilor proprietari și
păstori pentru a dezvalui strategiile de creștere bazate pe comunitate în Etiopia. O teză
de masterat prezentată la Școala de Studii Absolvente a Universității Haramaya, Dire
Dawa, Etiopia.

Tesfaye, K., Madsen JO, Azage T., (2004): Producția, manipularea și utilizarea gunoiului de
grajd în jurul Centrului de Cercetare Agricolă Holetta. În Proceedings of the 13th, o
conferință anuală a Societății Etiopiene de Producție Animală (ESAP) a avut loc la
Addis Abeba, Etiopia

Tessema, Z., Aklilu A. și Ameha S., (2003): Evaluarea sistemului de producție a animalelor, a
resurselor furajere disponibile și a situației de marketing în districtul Belesa: un studiu de
caz în zonele predispuse la secetă din regiunea Amhara, Etiopia. În: Proceedings of the
10th Annual Conference of the Ethiopian Society of Animal Production (ESAP) ținut în
Addis Abeba, Etiopia, 165-171...

Tibbo, M. (2006): Productivitatea și sănătatea raselor indigene de ovine și a încrucișărilor în

zonele muntoase centrale ale Etiopiei: Facultatea de Medicină și Știința Animalelor
Departamentul de Creștere și Genetică a Animalelor. Teza de doctorat, Universitatea
Suedeză de Științe Agricole, Uppsala, Suedia.

Tibbo, M. și Ginbar T., (2004): Caracterizarea fenotipică a oilor Bonga în zona Kaffa: Raport de
misiune pe teren. Kaffa, Bonga.

Tsedeke, K. (2007): Producția și comercializarea de oi și capre în Alaba, SNNPR.

Mscthesis.HawassaUniversity.Awassa, Etiopia, 25-54.

Tsedeke, K., Girma A., Azage T. și Berhanu G., (2011): Marketing value-chain of smallholder
sheep and goats in crop-livestock mixed farming system of Alaba, Southern Etiopia.
Oficial J. Inter. Goat Asso., 96: 102

Workneh, A., (2000): Micii fermieri beneficiază mai mult de încrucișarea (somaliză x anglo-
nubiană) decât de caprele indigene? Teză de doctorat, Universitatea Georg-August din
Goettingen, Goettingen, Germania

20
Workneh, A., Ephrem G.,.Tibbo M., Yetnayet M. și Rege JEO, (2004): State actuale ale
cunoștințelor privind caracterizarea resurselor genetice ale animalelor de fermă În:
Proceeding of the 11th Annual Conference of ESAP, Addis Abeba, Etiopia, 54

Wossenie Shibabaw. 2012. Caracterizarea fenotipică la fermă a oilor din munții Harerghe sub
conducerea fermierilor și sistemul lor de producție în estul Hararghe, Etiopia. Teză de
master. Haramaya, Etiopia: Universitatea Haramaya

Zewdu, E., (2008): Caracterizarea raselor indigene de oi Bonga și Horro ale micilor fermieri
pentru conceperea strategiilor de creștere bazate pe comunitate în Etiopia. Teză de
masterat depusă la departamentul de științe animale, școala de studii superioare,
Universitatea Haramaya, Haramaya.

7. ANEXĂ

PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI ALE PRODUCȚIEI DE OINE ÎN ȘI ÎN

împrejurimile orașului Fitche
Întrebător
Numărul chestionarului (cod) _______Data: _______enumerator: Regiune: …….Zonă:
___Woreda: ________kebele/PA/Sat: _________
Partea 1. Caracteristici socio-economice
1.1 Sexul respondentului: Bărbat ____ Femeie ____
1.2 Vârsta pârâtului: ______ ani
Statutul educațional
A. needucat b. citeste si scrie c. elementar d. secundare și mai sus
1.1. Sistemul de producție al ovinelor
A. intensiv b. semiintensiv c. Extensiv

21
1.2. Scopul ținerii oilor (clasează scopul)
Rang1. Rang2. Locul 3
A. sursa de venit _______ _______ _______
b. indicator de avere _______ _______ _______
c. activitati culturale _______ _______ _______
d. gunoi de grajd _______ _______ _______
e pielea _______ _______ _______
f. lână _______ _______ _______
g. alte _______ _______ _______

1.3. Membrii gospodăriei și forța de muncă angajată responsabilă cu activitățile ovine

2. Hrănire, pășunat și adăpare
2.1. Sursa de alimentare
A. Pășune naturală
b. Pășune înființată
c. Fân d. Reziduuri de cultură 0altele. --------------------------------------------------
-------------------------------------------------- -------------------------------------
2.2. Metoda de pășunat A. Pășunat liber b. Răzduit c.Padoc d .0ther.
-------------------------------------------------- --------------------------------------------------
--------------------------
2.3. Cum se păzește turma de oi în timpul zilei?
A. M și F sunt separate b. Mieii sunt separați
c. Toate clasele de oi strânse împreună d . Oile strânse separat
2.4. Există fluctuații sezoniere în aprovizionarea cu furaje?
A. da b. Nu
2.5. În ce sezon al anului vă confruntați cu lipsa de hrană? ___
2.6. Care este mecanismul tău de acoperire? ___________________________________
2.7. Regimul de suplimentare
A. Grozav
b. Minerale (săruri)/vitamine
c. Concentrate d.
Nimeni alții (specificați)
________________________________________________________________
2.8. Sursa de apa
A. Foraj/puţ de apă d. Arc
b. Baraj/iaz e. Apa din conducta
c. Râu f. Apa de ploaie
Altele (precizați)
________________________________________________________________
2.9. Distanța până la cel mai apropiat punct de udare
Sezon uscat;
22
A. acasă d. 6–10 km
b. <1 km e.>10 k
c. 1–5 km d.
sezonul umed;
A. d acasă d. 6–10 km
b. <1 km e. >10 km
c. 1–5 km
2.10. Calitatea apei
A. Curat c.Sărat
b.Noroios d. alte

3. Locuințe
3.1. Adăposturi/incinte pentru oi;
A. Kraal b. Curte
c . Altele (precizați)
________________________________________________________________
3.2. Tipul materialelor de locuit
A. Foi de fier
b. Iarbă/Bushesc Wood
c. Piatră/cărămizi
e. Pământ

23
 f. Beton Altele (precizați)
________________________________________________________________
4. Sănătate
4.1. Enumerați tipurile de boli care apar frecvent și afectează productivitatea oilor din zonă și
clasificați-le în funcție de importanță
4.2. Acces la serviciile veterinare
A. serviciul veterinar guvernamental
b. serviciu veterinar privat
4.3. Distanța până la cele mai apropiate servicii veterinare
A. < 1 km b. 1-5 km c. 5-10km d.>1okm

5. Cresterea
5.1. Sursa berbec(e)
A . Născut în turmă
b. Cumparat
c. împrumutat din sat
d. alte _____________________________________
5.2. Practicați selecția pentru berbec de reproducție?
A. da b. Nu
5.4. dacă răspunsul dvs. este da pentru 5.2 care sunt criteriile dvs. de selecție pentru creșterea
berbecului?
A. Aspect/ conformatie b. Culoare d. Caracter f. Creştere
l. Origine k. Lână/parAltele (specificați)
5.5. Tipul de împerechere utilizat
A. controlat b. necontrolat
6. Castrarea și sacrificarea
6.1. Castrezi?
A. da b. Nu
6.2. Dacă da, motivele castrarii
A. Controlul reproducerii b. Îmbunătățiți îngrășarea c. Temperament mai
bun
6.3. La ce vârstă castrezi?
6.4. Dați hrană suplimentară pentru oile castrate?
A. da b. Nu
6.5. Dacă da, tipul de furaj suplimentar
6.6. Ce clasă de oi vindeți mai întâi în cazul în care aveți nevoie de numerar?
6.7. Vârsta medie a pieței în luni
Masculin _____Femeie _______
6.8. Vârsta medie de sacrificare din cauza bătrâneții
Masculin _____Femeie _______

1
6.9. Metoda de vânzare
1. Vândut la piață 2. Vândut vecinului

7. Performanța reproductivă
7.1. Vârsta medie la maturitatea sexuală ____________
7.2. Vârsta la prima fătare ____________
7. 3. Interval de miel ____________
7.4. Durata medie de reproducere a oilor (în ani) ____________
7.5. Numărul mediu de miei pe durata de viață a oilor______
8. Împerecherea
1. Tipurile de oi selectate pentru creșterea viitoare ar trebui să aibă ce tipuri de
caracteristici/trăsături de producție? Indicați în tabelul de mai jos
A. Dimensiunea corpului b. Fertilitate c. Tolerant la secetă d. Rata de crestere
5. Rezistenta la boli 6. Tolerant la căldură 7.capacitatea de mers pe jos 8.Longevitate
2. Constrângeri pentru producția de ovine
1. Care sunt principalele constrângeri și oportunități pentru producția și productivitatea ovinelor?
Clasificați constrângerile în funcție de semnificația lor?
Rang1. Rang2. Locul 3
A. Lipsa de hrană _______ _______ _______
b. Boala _______ _______ _______
c. Secetă _______ _______ _______
d. Lipsa genotipurilor superioare _______ _______ _______
lipsa de apă _______ _______ _______
h. Prădător _______ _______ _______
i. munca _______ _______ _______
j. piata _______ _______ _______