Subiecte

• Introducere
• Resursele forestiere
• Resurse forestiere-Scenariu indian
• Funcțiile pădurilor
• Importanța pădurilor
• Importanța ecologică și economică
• Tipuri de păduri
• Cauze și efecte defrișări
• Degradarea pădurilor în India
 Introducere
• Resursele forestiere joacă un rol important în economia
orică rei ță ri. Este un mediu extrem de complex,
schimbă tor, format din lucruri vii și nevii.
• Ființele vii includ copaci, arbuști, animale să lbatice etc. și
non viețuitoare includ apa, nutrienții, rocile, lumina
soarelui și aerul.
• Pă durile variază foarte mult ca compoziție și densitate și
sunt diferite de pajiști și pă șuni.
• Pă durile sunt importante pentru oameni și pentru lumea
naturală . Pentru oameni, ei au multe valori estetice,
recreative, economice, istorice, culturale și religioase.
• Pă durea oferă combustibil, lemn, cherestea, animale
să lbatice, habitat, produse industriale, forestiere,
reglementă ri climatice, medicamente etc.
 Resursele forestiere
• Cuvâ ntul pă dure este derivat dintr-un cuvâ nt latin
• „Foris” înseamnă Afară
• Pă durile sunt una dintre cele mai importante resurse naturale
ale pă mâ ntului.
• Aproximativ 1/3 din suprafața totală a pă mâ ntului este acoperită
de pă duri
• În India, acoperirea pă durii În general, 21.02% a tarii
aria geografică este acum sub acoperire verde (conform datelor din
2009*) Acoperirea totală a pă durilor din India este de 6.90.899 km2

• Acoperirea pă durii din India este definită ca fiind toate terenurile cu o

suprafață de peste un hectar cu o densitate a copacului de peste 10%.
Pădure foarte densă Toate terenurile cu acoperire de copaci cu o
densitate a copacului de 70% și mai mult
oderat Pădurea deasă Toate terenurile cu acoperire arborescentă cu o
densitate a copacului între 40% și 70%
Pădurea Deschisă Toate terenurile cu acoperire arborescentă cu o
densitate a copacului cuprinsă între 10% și 40%.
Scrub Terenuri forestiere degradate cu densitatea
coronamentului mai mică de IO %.
Non-păduri Orice zonă care nu este inclusă în cele de mai sus
 Acoperirea pădurii din India
Sateliți și senzori Acoperire de pădure Scara hărții disponibilă
Ciclu An Rezoluție (m) Perioada de date Estima

Primul 1987 Landsat-MSS 80 1981-83 640,819 (19.499) 1: 1 milion

Al doilea 1989 Landsat-TM 30 1985-87 638,804 (19.43%) 1:250,000

Al treilea 1991 Landsat-TM 30 1987-89 639,364 (19.45%) 1:250,000

Al patrulea 1993 Landsat-TM 30 1989-91 639,386 (19.45%) 1:250,000

a cincea 1995 IRS-1B LISS II 36.25 1991-93 638,879 (19.43%) 1:250,000

Şaselea 1997 IRS-1B LISS II 36.25 1993-95 633,397 (19.27%) 1:250,000

IRS-1B LISS II 36.25

Al șaptelea 1999 1996-98 637,293 (19.39%) 1:250,000
IRS- 1C81D LISS III
23.5

IRS-1C&1D
Al optulea 2001 23.5 2000 653,898 (19.89%) 1:50,000
LISS III

Nouălea 2003 IRS-1D LISS III 23.5 2002 677,816(20.62%) 1:50,000

IRS-P6 LISS III

Al zecelea 2005 23.5 2004 1:50,000
 COPERTURA PĂDURĂ A INDIEI

OCEANUL INDIAN
 Funcțiile pădurilor
• Funcțiile pă durii se pot clasifica în linii mari în urmă toarele
categorii
• Funcția de protecție
• Funcția productivă
• Funcția de reglementare
• Funcție de accesorii
 Funcții de protecție
• Pă dure Oferă protecție împotriva eroziunii solului, secetelor,
inundațiilor, zgomotului, radiațiilor

Eroziunea Eroziunea Inund Secete

solului solului ații
• Forest Furnizează diverse produse precum ră șini de gumă ,
medicamente, Katha, miere, pulpă , bambus, cherestea și fructe
 Funcții de reglementare
• Pă durea reglează nivelul de oxigen și dioxid de carbon din
atmosferă . Pă durile ajută și la reglarea condițiilor de
temperatură
 Plantele iau dioxid de carbon și oferă
oxigen în timpul fotosintezei în
ziua aceea.

Animalele inspiră
oxigen și expiră dioxid
de carbon.

OXIGEN ÎN ATMOSFERĂ
Plantele iau oxigen și dau dioxid de urhur
noapte
 Dioxidul de carbon în
atmosfera

Car folosit în
d07 fotosinteză
atmosferă carbonul este pentru a
când fossi I eliberat în atmosferă produce rate
Combustibili în timpul respirației de Crbohid
sunt arse

panrts
sunt
mâncat
e de
animal
Dioida de carbone în
materia în
descompunere și putrez
tuaste irea
Dioxid de carbon din ins
combustibilii fosili Plante
<cărbune •ulei) le
produ
c
 Funcție de accesorii
• Pă durea oferă estetică , habitat diverselor flore și faune pe lâ ngă
faptul că are și o valoare recreativă .
Importanța ecologică sau utilizări
ale
Păduri
• Reglarea climei și temperaturii globale
• Pă durea joacă un rol crucial în reglarea climei globale și a
temperaturii, deoarece acoperirea pă durii absorb radiațiile
solare care altfel ar fi reflectate înapoi în atmosferă de suprafața
goală a pă mâ ntului.
• Transpirația plantelor crește umiditatea atmosferei care
afectează precipitațiile, ră cește atmosfera și reglează astfel ciclul
hidrologic
 Reducerea încălzirii globale
• Principalul gaz cu efect de seră , CO este folosit de pă duri pentru
procesul de fotosinteză , pă durea acționează ca un rezervor
pentru CO2 prin reducerea efectului de seră datorat CO2.
 Producția de oxigen
• În timpul procesului de fotosinteză , pă durea eliberează oxigen,
un gaz foarte important pentru supraviețuirea umană , fiind
denumit astfel plă mâ nii pă mâ ntului.
 Conservarea
Solului
• Ele previn eroziunea solului prin legarea strâ nsă a particulelor
de sol în ră dă cinile lor. Ele reduc, de asemenea, viteza vâ ntului și
a ploii, care sunt agenți principali care cauzează eroziune
 Îmbunătățirea fertilității solului

• Fertilitatea solului crește datorită oamenilor formați prin

degradarea așternutului forestier
 Controlul debitului
de apă
• Pă durea acționează ca un burete gigant, care încetinește
scurgerea, absorbind și reținâ nd apa care reîncarcă izvoarele,
pâ raiele și apele subterane.
 Habitat la viața
sălbatică
• Ele furnizează habitatul speciilor de viață să lbatică înaltă
 Absorbția zgomotului

• Acoperirea pă durii absoarbe zgomotul și ajută la prevenirea

poluă rii fonice
 Absorbția poluanților din aer

• Pă durea absoarbe multe gaze toxice și poluanți ai aerului și

poate ajuta la menținerea aerului pur.
 Importanța economică a pădurii
• Cherestea : Lemn folosit in scopuri comerciale,
cum ar fi
pentru fabricarea de mobilier și alte articole
precum bă rci, poduri și alte utiliză ri de zi cu zi.

• Lemn de ardere : Lemnul este folosit drept

combustibil pentru gă tit și alte scopuri de că tre
oamenii să raci.

• Materii prime pentru industriile pe bază de

lemn: pă durile furnizează materii prime pentru
diverse industrii pe bază de lemn, cum ar fi hâ rtie
și celuloză , articole sportive, mobilier, cutii de chibrituri etc.
• Hrana : Fructele, ră dă cinile, frunzele plantelor și copacilor,
împreună cu carnea animalelor din pă dure, oferă hrana
oamenilor tribalului.
• Produse diverse : Produse diverse precum, ră șină , gume, uleiuri,
medicamente, Katha, miere sunt furnizate de pă duri
 Tipuri de păduri din India

PAKISTAN

, MYANMAR (BIRMANIA)

Litoral și roi
 Tipuri de păduri din India

Pădure tropicală umedă

a) Veșnic verde tropical umed: Ghats de A
Vest (Maharashtra, Karnataka, Kerala)
b) Semi veșnic verde tropical: dealurile
inferioare ale Ghats-ului de vest.
c) Foioase tropicale umede: Dehradun, b
mahableshwar
d) Pă duri umede: Sunder interdicții,
delta și Andaman .

d
Bengal
• PĂDURI TROPICALE USCATE :
a) Foioase tropicale uscate: Madhya Pradesh, A
Uttar Pradesh
b) Pă durea de spini tropicali: Delhi, Punjab,
Gujarat
c) Veșnic verde tropical uscat: Ghat de Est
(Andhra Pradesh, Tamil Nadu)
b
c
 Păduri subtropicale
din Montana
• Păduri de conifere
a) Subtropical întins: Shillong, Nilgiris b)
b
Pă durea subtropicală de pini: Arunachal
Pradesh, Kashmir c) Veșnic verde uscat
subtropical: Poalele dealurilor din Himalaya .
c
 Păduri temperate din
Montana
a) Montana temperat umed: Nilgiri, Palmi Hills
b) Himalaya temperat umed: Assam, Himachal Pradesh
c) Himalaya uscat temperat: Kashmir
 Păduri subalpine
a)Trujă alpină umedă - Himalaya înaltă b) Tufă alpină uscată :
Sikkim
• Dintre cele 16 tipuri diferite de pă dure ale ță rii, cea mai comună
este
• Foioase tropicale uscate (38,7%)
• Foioase tropicale umede (30,9%)
• Spin tropical (6,9%)
• Aceste 3 tipuri de pă duri tropicale de foioase reprezintă mai
mult de 76,5% din suprafața pă durii din India. Aproape 96 % din
pă duri sunt deținute de guvern și, 2,6 % de corporații, iar restul
sunt în proprietate privată .
 Despădurirea
• Pă durile sunt exploatate încă din timpuri pentru ca oamenii să
satisfacă cererea umană
• Distrugerea permanentă a pă durii se numește defrișare
 Cauzele defrișărilor
• Explozia populației: Explozia
populației este cauza principală a
tuturor problemelor de mediu, o
suprafață vastă de pă duri este
defrișată pentru așezarea umană

• Cultivarea schimbătoare: Este un

Sistemul agrosilvic tradițional,
practicat pe scară largă în regiunea de
nord-est a ță rii, în care tă ierea și
arderea pă durilor, urmată de
cultivarea recoltei timp de câ țiva ani
și abandonarea cultivă rii permit
pă durilor pentru recreștere să
cauzeze pagube extreme pă durii.
• Creșterea cererii de alimente: pentru a
satisface cererea de alimente a populației în
creștere rapidă , tot mai multe pă duri sunt
defrișate în scopuri agricole.

• Lemn de foc: Creșterea cererii de lemn

pentru combustibil crește presiunea asupra
pă durilor.

• Materii prime pentru industria lemnului:

Creșterea cererii de lemn pentru fabricarea de
mobilier, placaj, cutie de chibrituri etc duce la o
presiune enormă asupra pă durilor.
• Dezvoltarea infrastructurii :
Distrugerea masivă a pă durilor are loc
pentru diverse dezvoltă ri de
infrastructură , cum ar fi baraje mari,
proiecte de autostră zi etc.
• Incendii de pădure: incendiile de
pă dure pot fi naturale sau provocate de
om pot provoca o pierdere uriașă de
pă dure
• Pășunatul excesiv: Pă șunatul excesiv
al terenurilor de că tre vite are ca
rezultat eroziunea solului,
deșertificare.
• Forțe naturale: Inundațiile, furtunile,
vâ nturile puternice, ză pada, fulgerele
sunt câ teva dintre forțele naturale
•
Efectele defrișărilor
Defrișarea afectează negativ și dă unează mediului
• Efectele negative ale defrișă rilor sunt discutate mai
jos:
• Eroziunea solului : Solul este spă lat cu
apa de ploaie pe zonele neglijente în
absența copacilor care duc la eroziunea
solului.
• Expansiunea deșerților : Din cauza
vâ ntului puternic încă rcat de praful de
rocă , masa de pă mâ nt crește treptat
convertit în
atmosfera.
• Scăderea precipitațiilor : În absența
pă durii, precipitațiile scad considerabil
deoarece pă durea aduc ploi datorită ratei
ridicate de transpirație. Menține umiditatea
în atmosferă
• Pierderea terenurilor fertile: Precipitațiile
mai puține duc la pierderea terenurilor
fertile din cauza creșterii mai puțin naturale
a vegetației.
• Efectul asupra climei: Defrișarea induce
schimbă ri climatice globale. Clima devine mai
caldă din cauza lipsei de umiditate în zonele
defrișate, de asemenea, modelul de precipitații
se modifică
• Scăderea apei masa : Lipsă
reîncă rcarea rezervorului subteran are ca
rezultat scă derea apei freatice
• Pierderi economice: Defrișarea va cauza
pierderi de lemn industrial și produse
nelemnoase
• Pierderea biodiversității: Pierderea florei și
faunei are ca rezultat pierderea
biodiversită ții, ceea ce duce la perturbarea
echilibrului ecologic în întreaga lume.
• Schimbări de mediu: va duce la creșterea
concentrației de dioxid de carbon și a altor
poluanți, ceea ce duce la încă lzirea globală .
Împădurire
 Împădurire
• Mă sura de conservare împotriva
defrișă rilor este împă durirea.
Dezvoltarea pă durii prin plantarea de
copaci pe terenuri deșeuri se numește
împă durire
• Obiectivul principal al împă duririi
• La controlează defrișă rile
• Laprevenirea eroziunii solului
• La regla precipitaţiile şi menţine
temperatura

Schema
Corporativ
• Pentru a controla starea atmosferică menținâ nd-o curată
• Pentru a promova utiliză rile planificate ale terenurilor pustii
• Pentru a proteja ecosistemul forestier și pentru a beneficia de
produsele forestiere.
 Degradarea pădurilor în India
• La începutul secolului al XX -lea, aproximativ 30% din
pă mâ ntul din India era acoperit cu pă duri, dar pâ nă la
sfâ rșitul secolului al XX- lea acoperirea pă durii a fost redusă
la 19,4%
• Ca urmare a exploată rii, acoperirea pă durilor tropicale din
India este acum redusă doar la coasta de vest a Ghats și
nordul Indiei.
• Avem o populație uriașă și o suprafață de pă dure cu
precipitații foarte scă zute 0,075 Ha pe cap de locuitor,
comparativ cu 0,64 ha / cap de locuitor din suprafața
mondială de pă dure.
• Politica forestieră națională a recomandat 33 % suprafață de
pă dure pentru câ mpie și 67 % pentru dealuri
• Rata defrișă rii pe unitate de populație în India este cea mai
scă zută dintre principalele ță ri tropicale
• Pentru gestionarea eficientă a pă durilor din țară , trebuie să luă m
încrederea tribalilor care au tră it în pă dure.
Barajele și efectele lor asupra pădurii și tribale
oameni
• Când se construiește un baraj peste orice râu, în zona de
captare a barajului respectiv se dezvoltă un lac artificial imens.
Este cunoscut și sub numele de ape din spate. Backwaters care
acoperă o suprafață mare. Creați o mulțime de efecte negative
asupra mediului de viață. Acestea sunt după cum urmează:
• Se creează pierderea pădurilor care sunt scufundate sub apele
din spate ale barajului.
• Creează pericol pentru habitatul vieții sălbatice. Viața sălbatică
este forțată să migreze.
• De asemenea, afectează terenul cultivat, în zona de captare, pe
măsură ce culturile se scufundă sub apă.
• Drumurile, deja existente, sunt puse sub apă după construirea
barajului. Deci rețeaua de drumuri este avariată.
Povestea tribului Kani: compensare
Cunoașterea indigenă
• În decembrie 1987, o echipă de oameni de știință se afla într-o
expediție botanică în vestul Ghats din Kerala. Au luat cu ei câ țiva
membri ai tribului Kani ca ghizi. Oamenii de știință au observat că
ghizii mâ ncau un fruct care pă rea să -i mențină energici chiar și în
timpul că lă toriilor grele. Câ nd oamenii de știință au încercat-o, și ei au
simțit o „încă rcare bruscă de energie și forță ”.
• Inițial, kani au fost reticenți în a dezvă lui orice informații despre plantă ,
spunâ nd că este un secret tribal sacru care nu putea fi spus stră inilor.
După o convingere considerabilă , tribalii au ară tat planta,
Aarogyappacha, ca sursă de fructe.
• Oamenii de știință , care erau de la Gră dina Botanică Tropicală și
Institutul de cercetare (TBGRI). Thiruvananthapuram, a asigurat
specimene ale plantelor și a efectuat investigații. Ei au gă sit antistres și
alte proprietă ți benefice printre ingredientele active ale plantei.
Folosind Aarogyappacha și alte trei plante medicinale, au formulat un
medicament și i-au dat numele jeevani.
 Povestea tribului Kani: compensare
Cunoștințe indigene
• TBGRI a acordat dreptul de a produce medicamentul unei companii
private, Arya Vaidya Pharmacy (AVP) pentru o taxă de licență de
1.000.000 de Rs și o redevență de două procente. Totuși, institutul a
dorit ca kanis să obțină o parte din beneficii ca compensație pentru
împă rtă șirea cunoștințelor lor despre plante și proprietă țile acestora.
Kani urmau să primească jumă tate din taxă și jumă tate din redevență ,
acesta a fost primul caz în care o comunitate indigenă a primit
compensații în schimbul împă rtă șirii cunoștințelor lor tradiționale
despre plante și utiliză rile lor.
• Povestea tribului Kani ne informează despre resursele bogate și
cunoștințe pe care pă durile și triburile locale au de oferit
sunt protejate și menținute în forma lor naturală .
• Consultați: http://www.jeevani.com/arya_vaidya.htm
Aarogyappacha
 Activitate

• Plantați copaci oriunde puteți - în complex, cartier, parcuri,

stră zi, dar aveți grijă să alegeți un copac potrivit; de
exemplu, copacii baniani de lâ ngă clă diri nu este o idee
bună , deoarece sistemele lor puternice de ră dă cină pot
deteriora fundațiile.
•
• Descrieți importanța ecologică și economică a pă durilor.
• Ce este defrișarea? Care sunt principalele cauze ale
defrișă rilor?
 Întrebări importante
• Explicați modul în care pădurea ajută la menținerea
echilibrului ecologic.
• Împădurirea este nevoia momentului. Justifica.
• Oferiți clasificarea pădurilor și discutați efectele
defrișărilor asupra societății.
• Descrieți în detaliu tipurile de resurse forestiere și
care sunt problemele create de defrișările din India?
 Întrebări importante
• Descrieți tipurile de resurse forestiere și utilizările și
supraexploatarea acestora și efectele acelei activități umane.
• Explicați deșertificarea subliniind cauzele acesteia.
• Care sunt cauzele defrișărilor? Descrieți pe scurt câteva
proiecte majore de inginerie care au cauzat probleme de
defrișare în India.
• Care sunt importanța resurselor forestiere pentru bogăția
economică și ecologică a unei țări.
• Înscrieți funcțiile pădurii și explicați pe oricare dintre ele pe
scurt.