PROCESUL

DE
ÎNGRIJIRE
SĂNĂTATE
 S
Ce este asistența medicală
Proces?

> Este un sistem deliberat

pentru identificarea și
rezolvarea problemelor de
sănătate pentru a satisface
nevoile de îngrijire a sănătății și
de îngrijire a sănătății unei
persoane.
 Ce este asistența medicală
Proces?

> Este o tehnică planificată,

sistematică, științifică, orientată spre
obiective, de rezolvare a problemelor,
care servește drept cadru pentru
îngrijirea sănătății.
 Principiul îngrijirii sănătății
Proces
■Orientat către probleme - Se concentrează
asupra componentelor unei probleme și a
posibilelor soluții ale acesteia.
■Științific - Procesul de îngrijire a sănătății
se bazează pe o abordare sistematică sau
metodică
| Centrat pe client - Planul de îngrijire
individualizat pentru fiecare persoană în
 care pacientul este încurajat să participe
activ.
। Dinamic - Starea sau starea de sănătate
a pacientului se schimbă în mod constant,
prin urmare, în evaluare, noi date sunt
colectate și interpretate și procesul va
începe din nou.
| Scopul direcționat - Efortul dintre pacient
și echipa de asistență medicală pentru a
obține rezultatele dorite în obiective pe
 termen scurt și lung.
। Universal acceptat - Un mod obișnuit și
acceptat de a face ceva. În toate țările,
îngrijirea sănătății este aceeași și
acceptată.
■ Ordonat, planificat – Pașii procesului de
asistență medicală sunt organizați și
sistematici.
 PASI IN
HEALTHCA
R
 E PROCES
∗ Evaluare ∗ Diagnoză ∗
Planificare ∗ Implementare ∗
Evaluare
 Evaluare

Colectarea sistematică de date pentru a

determina starea de sănătate a pacientului și
pentru a identifica orice probleme reale sau
potențiale.
Evaluare
∗ Efectuați istoricul de sănătate
∗ Efectuați evaluarea sănătății
∗ Intervievați familia pacientului sau
persoane semnificative.
∗ Studiați dosarele de sănătate
∗ Organizați, analizați, sintetizați și rezumați
datele colectate.
Istoricul asistenței medicale
Date despre starea de bine a clientului,
--- "
schimbări în tiparele de viață, socio rol
cultural, reacție mentală și emoțională la
boală.
Tipuri de date
∗ Date obiective – Observații sau măsurători
efectuate de colectorul de date. SEMNUL"
Date subiective - Informații percepute numai
de persoana afectată. „SIMPTOMUL”
Exemplu:
Date obiective Date subiective
Pacientul refuză să mănânce Pacientul verbalizează că nu are
poftă de mâncare
Temperatura pacientului este de Pacientul raportează că se simte
39 ° C rece

Dia g nosis
 este identificarea
natura si cauza
a unui anumit
fenomen.
Două categorii de diagnostic :

1. Diagnostic de asistență medicală -

Probleme de sănătate reale sau potențiale
care pot fi gestionate prin intervenții
independente de asistență medicală.
 Două categorii de diagnostic :

2. Probleme de colaborare
- anumite complicații fiziologice pe care
asistentele le monitorizează pentru a detecta
debutul sau schimbările de stare.
- Asistenta gestionează probleme de colaborare
folosind intervenții prescrise de medic și
prescrise de asistentă medicală pentru a
minimiza complicațiile evenimentelor
DIFERENȚĂ ÎNTRE
 DIAGNOSTICUL SĂNĂTĂŢII ŞI

∗ Diagnostic de asistență medicală - o

declarație care descrie problemele de
sănătate reale sau potențiale ale unui
pacient, care pot răspunde la terapia
medicală.
DIFERENȚĂ ÎNTRE
DIAGNOSTICUL SĂNĂTĂȚII ȘI
■ Diagnosticul medical - este o afecțiune
patologică, o problemă care poate
răspunde la managementul medical.
DIAGNOSTICUL SĂNĂTĂȚII

1. Identificați problemele de sănătate ale

pacientului, de exemplu, modificarea
confortului
2. Identificați caracteristicile problemelor
medicale, de exemplu durerea
3. Identificați etiologia problemelor de
 sănătate.
4. Diagnosticele medicale de stat în mod
concis și precis.
"- =— =
∗ Prioritate scăzută
Diagnostice de asistență medicală în
care nevoile clientului care pot să nu fie
direct legate de o anumită boală.
Ex. Risc ridicat pentru tulburări de somn
 S
MASLOW DS

STIMĂ DE SINE'
—=e

OVE I BELONGIN

SAFET & sscun

Nevoi fiziologice - Oxigen, hrană, apă ,
Odihnă, lumină solară, eliminare, Sex.
 Siguranță și securitate-
Prevenirea accidentelor , infectiei,
escare ; Constructuri
I
PREVENTi N este MAI BUN ;
DECÂT CORE
Dragoste și apartenență
Prezența altora semnificative.
 Stima de sine - „Cum mă simt despre
mine”; Imaginea corpului, performanța
rolului, identitatea personală,
dezvoltarea psihosocială. ;Stiluri de
comunicare, mecanisme de
coping/apărare.

∗ Autoactualizare -
Mulțumire, pace interioară.
 3.Planificare

∗ Dezvoltarea obiectivelor și a unui

plan de îngrijire menit să ajute
pacientul în rezolvarea problemelor
diagnosticate.
1. Acordați prioritate diagnosticelor
de îngrijire medicală
2. Specificați scopuri/Obiective
a) Dezvoltați obiective imediate, intermediare și pe
 termen lung.
∗) Scopul imediat - obiectivele pe care le veți atinge în
viitorul apropiat
∗) Scop intermediar - obiectiv care poate fi atins timp
de 1-5 ani
∗) Scop pe termen lung - obiectiv care este planificat
a fi atins pe o perioadă lungă de timp
b) stabiliți obiectivele în termeni realiști, observabili și
măsurabili
O modalitate eficientă de a stabili
obiective este să urmați binecunoscutul
acronim SMART.

∗ S -specific
∗ M -măsurabil
∗ A - realizabil
∗ Realistic
∗ Timp scalat
3. Identificați intervențiile de
asistență medicală adecvate
pentru atingerea scopului.

A. Obiectivele trebuie să fie centrate

pe client și orientate către obiective b.
Intervențiile pot fi
 independent sau interdependent
4. Stabiliți rezultatele așteptate

a. identifica momentele critice pentru

atingerea rezultatelor

b. stabiliți un interval de timp pentru

fiecare obiectiv și rezultatul așteptat.
5. Elaborarea unui plan scris de
asistență medicală
a. Includeți diagnosticul de asistență
medicală, obiectivele, intervențiile de
asistență medicală, rezultatele așteptate
b. Scrieți toate intrările precis, concis,
sistematic.
c. Stabilirea reciprocă a scopurilor asigură că
clientul și asistenta sunt de acord cu
privire la direcția și limitele de timp ale
îngrijirii
 5. Dezvoltați asistență medicală
scrisă
plan

d. Mențineți planul actual și flexibil pentru a

răspunde problemelor și nevoilor în
schimbare ale pacientului
e. Obiectivele scurte, realiste și rezultatele
așteptate pot oferi rapid clientului și asistentei
un sentiment de realizare care poate crește
motivația și cooperarea clientului.
 6. Implica pacientul, al lui
familială și semnificativă
alții, echipa medicală
membrii şi celălalt
membrii sănătăţii în totalitate
aspect al planificarii
 4. Implementare

∗ Actualizarea planului de îngrijire prin

intervenții medicale
1. Pune planul de asistență medicală în acțiune
2. Coordonează activitățile clientului, ale familiei
și ale altor persoane semnificative, ale
membrilor echipei de asistență medicală și
ale celorlalți membri ai sănătății
3. Înregistrați răspunsul pacientului la acțiunile
de asistență medicală
 Clasificarea asistenței medicale
Intervenții

∗ Independent
> Implicați aspecte ale practicii
profesionale în domeniul sănătății
cuprinse în licența și legea aplicabile.
Clasificarea asistenței medicale
Intervenții
∗ Dependent
> Pe baza instrucțiunilor sau a comenzilor
scrise ale altui furnizor de servicii
medicale, necesită responsabilitate
specifică în domeniul sănătății și
cunoștințe tehnice.
Clasificarea asistenței medicale
Intervenții

∗ Interdependent
> Atribuțiile sunt îndeplinite de asistentă cu
un alt profesionist din domeniul sănătății
într-o manieră colaborativă, prin judecata și
recomandările echipei interdisciplinare de
asistență medicală.
 5. Evaluare

1. Colectați date obiective

Comparați rezultatele comportamentale ale
2. clientului cu rezultatele așteptate
Includeți clientul, familia, membrii echipei de
3. asistență medicală și ceilalți membri ai sănătății în
evaluare
4. Identificați modificările care trebuie făcute în
intervențiile de asistență medicală și rezultatele
așteptate
5. Continuați toți pașii din procesul de asistență
medicală
 Caracteristicile
procesului de
îngrijire a sănătății
1. În domeniul de aplicare legal al
asistenței medicale
2. Bazat pe Cunoaștere
3. Planificat
4. Centrat pe pacient
5. Îndreptat către obiectiv
6. Prioritizate
7. Dinamic
1. În domeniul de aplicare legal al
asistenței medicale

• Conform actelor de practică ale

asistentei medicale de stat
„Rol independent de rezolvare a
problemelor care implică Dx și Tx
Răspunsuri umane la problemele reale
sau potențiale.”
2. Bazat pe Cunoaștere
-Gândirea critică le permite asistentelor să
determine care probleme
necesită colaborare cu Md și care se
încadrează în domeniul independent al
Asistență medicală – Pentru a alege
potrivit
Intervenții de asistență medicală pentru
obținerea de rezultate previzibile.
3. Planificat
 -Pașii procesului de
asistență medicală sunt
organizați și sistematici.
4 . Centrat pe pacient
-Plan de îngrijire individualizat
pentru fiecare persoană la
care pacienții sunt încurajați să
 participe activ.
5 . Îndreptată spre obiectiv
-Efortul dintre pacient și echipa de
asistență medicală pentru a obține
rezultate – scurte și
obiective pe termen lung.
6 . Prioritizate
-În ordinea importanței
scurtarea spitalizării pentru
a maximiza eficiența în
timp minim.
 7. Dinamic
-Starea de sănătate a pacientului este
în continuă schimbare, prin urmare
în evaluare se colectează date noi
și procesul începe din nou.
CLASIFICAT
ION DE
HEALTHCAR
E PROBLEMA
 AMENINȚARE
PENTRU
SĂNĂTATE
Condiții care conduc la
boală, accident sau eșecul
de a-și realiza potențialul de
sănătate.
 Exemple :
■ Istoric familial de boală ereditară
■ Amenințare de infecție încrucișată
■ Pericole de accident
■ Obiceiuri alimentare defectuoase
■ Salubritate proastă a mediului
■ Stil de viață/obiceiuri personale nesănătoase
DEFICIT DE SĂNĂTATE
 Un decalaj între real
și sănătate realizabilă
stare. Este, de asemenea,
cazuri de eşec în
mentinerea sanatatii.
 Posibilii precursori ai
deficit de sanatate:

∗ Antecedente de infecții repetate sau

avort spontan

∗ Nici un control regulat

 Exemple :
■ STĂRI DE BOALA, diagnosticată sau
nediagnosticată
■Neconducerea/dezvoltarea
■Invaliditate
■ Tranzitorie (afazie sau paralizie temporară după
un accident vascular cerebral)
■ Permanent (Amputație de picior secundar
diabetului, orbire de la rujeolă,
 Criză previzibilă

■ Sunt perioadele anticipate de

solicitare neobișnuită asupra
individului sau familiei în ceea
ce privește adaptarea sau
resursele familiei
 E ample:

■ Căsătoria
■ Sarcina
■ Calitatea de
părinte
 ample:
■ Divorț
■ Pierderea locului de
muncă
■ Menopauza
■ Moarte
 MAJOR
CLASIFICARE
N OF
SĂNĂTATE
STRATEGII
 PROMOVAREA
SĂNĂTĂȚII

∗ Servicii menite să reducă

riscul de îmbolnăvire, să
mențină funcția maximă și să
promoveze obiceiuri bune de
sănătate
 EXEMPLE
∗ Cursuri de nutriție prenatală
∗ Cursuri de exerciții
∗ Managementul stresului
clase
∗ Servicii concepute pentru a
reduce factorii de risc într-un
efort de a evita intervențiile
de sănătate primare,
 PREVENIREA
IBOLĂRILOR
secundare sau terțiare.
∗ Grupuri de sprijin pentru a renunța
la fumat
∗ Controlul reproducerii insectelor
∗ Program de educație privind
prevenirea SIDA
∗ imunizare
 DIAGNOSTIC ȘI
TRATARE

∗ Cele mai frecvent utilizate servicii

de îngrijire a sănătății
∗ De obicei căutat odată ce o
persoană se simte bolnavă sau
este indicată o problemă.
 EXEMPLE

∗ Predarea despre sinele sânului

examinare
∗ Programe de screening a vederii în
școli
∗ Tratamente oferite în orice cadru
medical
 REABILITARE

∗ Restabilirea unei persoane la cel mai înalt

nivel de funcționare, maximizând abilitățile și
independența
∗ Programele s-au extins dincolo de a ajuta
persoanele cu boli sau răni ale sistemului
nervos
∗ Le include pe cele pentru deficiențe
cardiovasculare, pulmonare și induse de
substanțe chimice.
 REABILITARE

∗ Implică clientul, familia și întreaga echipă de

sănătate care individualizează un program de
reabilitare pentru client.
∗ Furnizat în diferite medii (de exemplu, spital,
casă, casă de îngrijire medicală, ambulatoriu)
 Ce este
Moartea?
MOARTEA ȘI
MOARTE
∗ Moartea este definită ca:

„Încetarea inimii funcția

pulmonară sau a funcției întregului
creier sau a funcției superioare a
creierului”
 Ce este
Moartea?

PROCESUL DE
DOLIERE
 Teoria Kubler-Ross (1969)

∗ Teoria etapelor durerii când o persoană este

pe moarte a câștigat o largă acceptare în
asistență medicală și în alte discipline. Etapele
morții, la fel ca și etapele durerii, se pot
suprapune, iar durata oricărei etape poate varia
de la câteva ore până la câteva luni.

∗ Procesul variază de la persoană la

Teoria Kubler-Ross (1969)
persoană. Unii oameni pot fi într-o
singură etapă pentru o perioadă atât
de scurtă încât pare că au sărit peste
acea etapă. Uneori persoana revine la
o etapă anterioară.
Potrivit lui Kubler-Ross, cele cinci
etape ale morții sunt: eu E . E - E
E •smu
-Negare
-Furie
- Negociere
-Depresie
-Acceptare
 Teoria Kubler-Ross (1969)
*Sunt cunoscuți pe scară largă în
acronimul DABDA.
1) Negare
-Când i se spune că cineva este pe moarte,
apare o reacție inițială de șoc. -Pacientul
poate părea amețit la început și apoi poate
refuza să creadă diagnosticul sau să nege
că ceva este în neregulă.
-Unii pacienți nu trec niciodată dincolo de
această etapă și pot merge de la medic la
medic până când găsesc pe cineva care să
le susțină poziția.
2) Furie

-Pacienții devin frustrați, iritabili și furioși că

sunt bolnavi.
- Un răspuns comun este „De ce eu?” - Ei
pot deveni supărați pe Dumnezeu, pe
soarta lor, pe un prieten sau pe un membru
al familiei.
- Furia poate fi deplasată asupra
personalului spitalicesc al medicilor care
sunt acuzați de boală.
3) Negociere

-Pacientul poate încerca să negocieze cu

medicii, prietenii sau chiar cu Dumnezeu,
că, în schimbul unui leac, persoana va
îndeplini una sau mai multe promisiuni,
cum ar fi dăruirea de caritate sau
reafirmarea credinței în Dumnezeu.
4) Depresie
-Pacientul prezintă semne clinice de
retragere la depresie, retard psihomotorie,
tulburări de somn, lipsă de speranță și posibil
idee suicidară.
-Depresia poate fi o reacție la efectele bolii
asupra vieții sale sau poate fi în anticiparea
morții care se apropie.
5) Acceptare

-Pacientul realizează că moartea este inevitabilă

și acceptă universalitatea experienței.
-În circumstanțe ideale, pacientul este curajos și
este capabil să vorbească despre moartea sa în
timp ce se confruntă cu necunoscutul.
-Oamenii cu credințe religioase puternice și cei
care sunt convinși de o viață după moarte pot
găsi mângâiere în aceste credințe.
 SEMNE ŞI
SIMPTOME
DE
APROPIERE
NG MOARTE
∗ Faza preactivă – poate dura
aproximativ două săptămâni
∗ Faza activă – mai durează
aproximativ trei zile
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ

∗ neliniște crescută, confuzie, agitație,

incapacitatea de a rămâne mulțumit într-o
singură poziție și insistarea în schimbarea
frecventă a pozițiilor (epuizarea familiei și a
îngrijitorilor)
∗ retragerea de la participarea activă la
activități sociale
∗ perioade crescute de somn, letargie
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ
∗ scăderea aportului de alimente și lichide
∗ începe să arate perioade de pauză în
respirație (apnee), indiferent dacă este
treaz sau dormit
∗ pacientul raportează că a văzut persoane
care
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ

∗ pacientul afirmă că moare ∗ pacientul

solicită o vizită la familie pentru a rezolva
„treburile neterminate” și a lepăda „capetele
libere”
∗ incapacitatea de a vindeca sau de a
recupera după răni sau infecții
∗ umflare crescută (edem) fie a
extremităților, fie a întregului corp
∗ incapacitatea de a trezi pacientul deloc (comă)
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ
sau, capacitatea de a trezi pacientul doar cu un
efort mare, dar pacientul revine rapid la starea
sever de insensibilitate (semicomă)
∗ agitație severă la pacient, halucinații,
comportament „nebun” și nu în maniera sau
personalitatea normală a pacientului
∗ perioade mult mai lungi de pauză în respirație
(apnee)
∗ modificări dramatice ale modelului de respirație,
inclusiv apneea, dar inclusiv respirația foarte
rapidă sau modificări ciclice ale tiparelor de
respirație (cum ar fi progresia lentă la foarte
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ
rapidă și apoi din nou lent sau progresarea
superficială la o respirație foarte profundă, în timp
ce ritmul de respirație se modifică). foarte repede
și apoi încet)
∗ alte tipare de respirație foarte
anormale
∗ congestie respiratorie severă crescută
sau acumulare de lichid în plămâni
∗ incapacitatea de a înghiți deloc lichide
(nu luați alimente pe cale orală
y______J______■ eu _ _____ ______ IIX
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ

∗ pacientul afirmă că el sau ea va muri

∗ pacientul respiră continuu prin gura larg
deschisă și nu mai poate vorbi chiar dacă
este treaz
∗ incontinență urinară sau intestinală la un
pacient care nu a fost incontinent înainte
∗ scăderea marcată a producției de urină
și culoarea întunecată a urinei sau culori
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ
foarte anormale (cum ar fi roșu sau maro)
∗ scăderea tensiunii arteriale dramatic de
la nivelul normal al tensiunii arteriale a
pacientului (mai mult de 20 sau 30 de
puncte)
∗ tensiune arterială sistolică sub 70,
tensiune arterială diastolică sub 50
∗ extremitățile pacientului (cum ar fi mâinile,
brațele, picioarele și picioarele) sunt foarte
reci la atingere
∗ pacientul se plânge că
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ
picioarele/picioarele lui sunt amorțite și că
nu pot fi simțite deloc
∗ cianoză, sau o colorare albăstruie sau
violetă a brațelor și picioarelor pacientului,
în special picioarele și mâinile)
∗ corpul pacientului este ținut în poziție
rigidă neschimbată
∗ căderea maxilarului; maxilarul pacientului
nu mai este ținut drept și poate cădea în
partea spre care este întins capul
 FAZĂ PRE-ACTIVĂ

CE SE ÎNTÂMPLĂ
PENTRU FIZICUL
NOSTRU
RĂMÂNE DREPT
DUPA MOARTE
FAZĂ PRE-ACTIVĂ

SE APARĂ?
Flaciditate primară

Ora 1
Toți mușchii corpului se relaxează.
∗ Pleoapele își pierd tensiunea,
pupilele se dilată
∗ Maxilarul se poate deschide
∗ Articulațiile și membrele corpului
sunt flexibile
Pallor Mortis

∗ Inima umană bate de peste 2,5

miliarde de ori
∗ Circulați sânge aproximativ 5,6 litri
în sistemul circulator.
∗ Cu câteva minute de oprire a
Pallor Mortis

inimii, de obicei, persoana

caucaziană devine palidă pe
măsură ce sângele se scurge din
venele mai mici ale pielii.
Algor Mortis

∗ Corpul începe să se răcească de la

temperatura sa normală de 37 Celsius (98,6
Fahrenheit).
∗ Provoacă scăderea temperaturii corpului
urmează o progresie oarecum liniară.
Orele 2-6
∗ Gravitația începe să tragă inima către zonele
corpului spre pământ.
Livor Mortis
∗ Dacă corpul rămâne nedistribuit suficient de
mult timp, părțile corpului cele mai apropiate de
sol pot dezvolta o decolorare roșiatică-violet din
cauza sângelui acumulat. Encambalmers se
referă uneori la aceasta ca „pata
postmortem”.
Rigor Mortis

∗ Începând cu a treia oră după

moarte, provoacă toți mușchii să
înceapă să se rigidizeze.
∗ În primul rând, mușchii afectați includ
pleoapele, maxilarul și gâtul.
Rigor Mortis

∗ Următoarele ore, se răspândește în

sus în față și în jos prin piept și
abdomen, brațe și picioare până
ajunge la degetele de la mâini și de
la picioare.
Orele 7-12
∗ Rigiditatea musculară maximă
pe tot corpul apare după
aproximativ 12 ore. acest lucru
va fi afectat de vârsta lui decent,
condiția fizică, sexul, aerul
temp. etc.
Orele 7-12

∗ În acest moment, membrele

defunctului sunt greu de mișcat sau
manipulat.
∗ Genunchii și coatele vor fi ușor
flectate, iar degetele de la mâini sau de
la picioare pot apărea neobișnuit de
strâmbe.
 A doua flacciditate
12 ore și mai mult
∗ Mușchiul va începe să se slăbească din
cauza modificărilor chimice continue din
interiorul celulelor și a degradarii țesuturilor
interne. Acest proces are loc pe o perioadă de
una până la trei zile și va fi influențat de
condițiile externe, cum ar fi temperatura.
∗ În cele din urmă, toți mușchii se vor relaxa
din nou atingând o stare cunoscută sub
numele de secundă
cI ■ eu ■ eu
POST
MORTEM
ÎNGRIJIRE
 Îngrijire post-
mortem
∗ Este îngrijirea acordată unui pacient imediat
după moarte
∗ Scop:
∗ Asigurarea identificării corecte a pacientului
∗ Asigurarea unei dispoziții adecvate a
bunurilor pacientului
∗ Menținerea organelor vitale, dacă este
planificată donarea
∗ Evaluare
 Îngrijire post-
mortem
1. Evaluați folosind următoarele criterii:
A. Corpul îngrijit și transportat
corespunzător
B. Toate notificările necesare
efectuate
 Îngrijire post-
mortem
∗ Documentație
1. Documentați activitățile post-mortem, inclusiv:
A. Momentul de încetare a semnelor vitale
B. Persoane sesizate și ora sesizării
C. Lista și documentația efectelor personale și
valoroase
D. Corpul de timp eliminat din unitate, destinație și de
către cine a fost eliminat.
GRUPA 4: CRASCO MAQUERA MEDENILLA
 Îngrijire post-
mortem
PAGADDU PANADO PINEDA QUIJANO
SANTOS ZAMORA