Recreere pentru muzică și dramă pentru preșcolar

Alexis Bon Castillo

Lotul 67B
Activitatea nr. 2

1. Ce jucărie ar stimula mai bine creativitatea unui copil mic, a unui bloc de lemn sau a unui robot de
jucărie? Explică-ți răspunsul.

Pentru mine, jucăria care stimulează mai bine creativitatea unui copil mic este un bloc de lemn
sau acum, îi spunem blocuri de construcție, pentru că i-a ajutat pe copii să- și dezvolte abilită țile
motorii și coordonarea mână-ochi, le îmbunătățește raționamentul spațial, flexibilitate cognitivă,
abilități lingvistice și îi va face gânditori divergenți. Nu le stimulează creativitatea, dar există și
alte abilități care se pot îmbunătăți și îmbunătăți la fel ca și capacitatea lor de gândire logică,
unde oferă stimulare mentală și îi învață pe copii cauza și efectul, de exemplu dacă copilul
plasează blocul prea aproape de margine, atunci turnul se prăbușește. În cele din urmă, cred că
beneficiul jocului cu blocuri este că îi ajută pe copii să- și dezvolte vocabularul, să- și
îmbunătățească abilitățile de matematică și chiar îi învață despre gravita ție și echilibru. Ei vor
învăța, de asemenea, cum să descrie culorile, formele, dimensiunile și pozi țiile pe măsură ce
construiesc diferite structuri.

2. Ce spune teoria inteligenței multiple despre creativitatea la copii? Care sunt implicațiile sale
asupra predării?

Teoria inteligenței multiple a lui Howard Gardner spune că copiii au abilități și capacită ți
diferite în ceea ce privește învățarea și descoperirea propriilor capacități. De exemplu, teoria
postulează că un copil care învață să se înmulțească ușor nu este neapărat mai inteligent decât
un copil care are mai multe dificultăți în aceeași sarcină. Copilul care este lent în stăpânirea
înmulțirilor o poate învăța cel mai bine printr-o altă abordare care îi oferă o în țelegere mai
profundă a conceptului de înmulțire la un nivel fundamental mai profund sau poate chiar
excela în afara domeniului matematicii. Copilul care folosește cealaltă abordare pentru a
înțelege procesul de înmulțire la un nivel fundamental mai profund poate fi lent și poate
ascunde o inteligență matematică potențial mai mare decât cea a unui copil care memorează
rapid tabla înmulțirii fără a înțelege procesul de înmulțire.
Gardner a propus că există opt inteligențe și a sugerat posibila adăugare a uneia nouă,
cunoscută sub numele de „inteligență existențialistă”. Stilurile de învățare sunt după cum
urmează; Verbal – lingvistic, logic – matematic, vizual – spațial, corporal – kinestezic, muzical –
ritmic, inter-personal, intra-personal și naturalist.
Implicația acestei teorii în predare este că ar trebui să se concentreze asupra inteligen țelor
particulare ale fiecărei persoane. De exemplu, dacă un individ are inteligențe spațiale sau
muzicale puternice, ar trebui încurajat să-și dezvolte aceste abilități. Gardner subliniază că
diferitele inteligențe reprezintă nu numai domenii diferite de conținut, ci și modalită ți de
învățare. O altă implicație a teoriei este că evaluarea abilităților ar trebui să măsoare toate
formele de inteligență, nu doar lingvistică și logico-matematică.

3. De ce trebuie să predăm arte creative, muzică și mișcare, precum și jocul dramatic la preșcolar?

În calitate de profesori, trebuie să predăm artele creative în preșcolar, deoarece acestea

favorizează dezvoltarea abilităților cognitive ale copiilor. Explorarea și participarea la jocul
creativ declanșează utilizarea imaginației copiilor, care, la rândul său, le stimulează și le extinde
capacitățile mentale. Artele creative oferă copiilor mici o ieșire de a explora și de a ob ține
controlul asupra emoțiilor lor.
 De asemenea, trebuie să predăm muzică, deoarece ascultarea muzicii și jocurile muzicale îi ajută
pe copii să-și folosească simultan diferitele părți ale creierului. Muzica stimulează, de asemenea,
lobii frontali ai copilului, care sunt importanți atât pentru limbaj, cât și pentru dezvoltarea
motorie. Mișcarea este, de asemenea, foarte importantă, deoarece stimulează creierul, ceea ce
întărește conceptele de limbaj. Lobii frontali ai creierului trec prin crize principale de cre ștere –
unul între doi și șase ani și unul la aproximativ douăzeci și doi de ani. Prin urmare, orele de
muzică și mișcare sunt cele mai benefice în anii de copil mic și preșcolar. Cursurile de muzică și
mișcare dezvoltă înțelegerea înnăscută a muzicii la copii, ceea ce le permite să acceseze acest
aspect al muzicii mai târziu în viață.
În cele din urmă, este un joc dramatic, deoarece este o parte integrantă a unui program
preșcolar complet, deoarece este sănătos pentru dezvoltarea timpurie a copilăriei. Beneficiile
predării jocului dramatic sunt următoarele; Jocul dramatic învață autoreglementarea,
încurajează dezvoltarea limbajului, învață rezolvarea conflictelor, sprijină matematica și
alfabetizarea, ameliorează tensiunea emoțională și dă putere copiilor.

4. Cum ajută activitatea artistică sau sporește creșterea copiilor în următoarele domenii?

a. Fizic - îmbunătățirea abilităților motorii fine și grosiere. De exemplu, atunci când copiii lucrează cu
aluat, își reglează controlul muscular în degete. Toate mi șcările de manipulare implicate în artă
ajută la dezvoltarea mușchilor mâinii și ale degetelor care sunt necesari pentru a ține și utiliza corect
un creion.

b. Emoțional - Copiii învață despre ei înșiși și despre ceilalți prin activități artistice. Îi ajută cu adevărat
să-și construiască stima de sine. Este o oportunitate pentru copii de a face o declara ție personală
despre unicitatea lor prin artă, permițându-le în același timp să-și exprime fericirea, bucuria și
mândria.

c. Social - Artele îi ajută să-și dea seama cine sunt, expunându-i la alte culturi, la noi moduri de a
gândi, de a se exprima și de a comunica cu ceilalți.

d. Cognitiv - Arta îmbunătățește, de asemenea, dezvoltarea cognitivă a copiilor, ceea ce îi poate ajuta
pe copii cu abilitățile lor timpurii de matematică. Copiii care au experimentat o gamă largă de
oameni și locuri vor avea o gamă largă de idei din care să aleagă atunci când fac artă. Arta reflectă
ceea ce un copil știe despre lume și îi permite copilului să aleagă cum să traducă acele idei și
experiențe.

5. În ce fel muzica și activitățile de mișcare îi ajută pe copii să crească?

Muzica și activitățile de mișcare îi ajută pe copii să se dezvolte în următoarele domenii:

 Sănătate și dezvoltare fizică – Trecerea la muzică servește ca o activitate aerobă minunată pentru copii. Le
oferă șansa de a fi activi, de a menține o greutate sănătoasă, de a menține oasele și mu șchii puternici și
de a lucra la dezvoltarea abilităților motorii.

 Dezvoltare socială – Dansul și muzica joacă un rol imens în culturile din întreaga lume, a șa că este logic
că ele joacă, de asemenea, un rol important în a ajuta copiii să se conecteze între ei printr-o experien ță
de legături sociale jucăușă și distractivă.

 Alfabetizare urgentă – Muzica și activitățile de mișcare îi ajută pe copii să învețe să interpreteze semnalele
auditive, să susțină memoria auditivă și să introducă cuvinte noi pentru a-i ajuta pe copii să- și
construiască vocabularul.
  Concepte muzicale – Activitățile de muzică și mișcare îi introduc pe copii la concepte muzicale cu o
abordare multisenzorială. Auzirea profesorului discutând și demonstrând un concept muzical, cum ar
fi soft și tare, rapid și lent și legato și staccato, iar apoi efectuarea activității de mișcare în sine întărește și
întărește învățarea copiilor.

 Matematică – Învățarea copiilor să păstreze ritmul muzicii și arătându-le modul în care activitatea sau
mișcările lor sunt într-un model îi ajută să învețe concepte de bază atât în matematică, cât și în muzică.

 Dezvoltare emoțională – Muzica și activitățile de mișcare le oferă copiilor oportunități de a câ știga

încredere, de a se elibera, de a se relaxa și de a fi jucăuși și proști.

6. Cum ajută activitățile de muzică și mișcare la dezvoltarea bazelor învățării pe tot parcursul vieții?

Muzica și mișcarea la copii pot ajuta la creșterea memoriei, percepției, limbajului, aten ției, emo țiilor și
luării deciziilor. Unt de arahide și jeleu, șosete și pantofi, lilieci și mingi, ascunsele, muzică și copii - toate
sunt elemente ale copilăriei. Copiii sunt în mod natural interesați de muzică, iar muzica este în mod natural
bună pentru copii. De ce este muzica atât de atractivă pentru copii și de ce este muzica atât de potrivită
copiilor?

 Muzica este o limbă, iar copiii sunt orientați spre învățarea limbii.
 Muzica evocă mișcare, iar copiii se bucură de mi șcare și au nevoie de mi șcare pentru dezvoltarea și cre șterea
lor.
 Muzica activează creierul în timp ce stimulează căile neuronale asociate cu forme superioare de inteligen ță
precum gândirea abstractă, empatia și matematica.
 Modelele melodice și ritmice ale muzicii asigură exerciții pentru creier și ajută la dezvoltarea memoriei. Cine
dintre noi a învățat ABC-urile fără cântecul ABC?
 Muzica este o artă auditivă, iar copiii mici sunt elevi auditivi. Deoarece urechile sunt pe deplin mature înainte
de naștere, bebelușii încep să învețe din sunetele mediului lor înainte de naștere.
 Muzica este perfect concepută pentru formarea abilităților de ascultare ale copiilor. Abilită țile bune de
ascultare și rezultatele școlare merg mână în mână.
 Activitățile muzicale adecvate dezvoltării implică întregul copil - dorin ța copilului pentru limbaj, corpurile
îndeamnă să se miște, atenția creierului la modele, conducerea urechii în ini țierea comunicării, răspunsul vocii
la sunete, precum și coordonarea ochi-mână asociată cu cântarea la instrumente muzicale.
 Muzica este o experiență creativă care implică exprimarea sentimentelor. Copiii de multe ori nu au cuvinte
pentru a se exprima și au nevoie de modalități pozitive de a-și elibera emoțiile.
 Muzica transmite cultura și este o cale prin care cântecele, rimele și dansurile îndrăgite pot fi transmise de la o
generație la alta.
 Muzica este o activitate socială care implică participarea familiei și a comunității. Copiilor le place să cânte și să
danseze acasă, la școală și la biserică.

7. Explicați afirmația: „Cât de bine un copil îndeplinește abilitățile motorii depinde de interacțiunea
dintre elev, sarcină și mediu”.
Înțelegerea mea în această afirmație este că dezvoltarea unui copil va depinde de interac țiunea
dintre elev, sarcină și mediu. Cel care învață mai întâi, pentru că poate fi influențat de oamenii
din jur și de ceea ce văd, îl va folosi întotdeauna până când cre ște. Al doilea este sarcina, pentru
că în îndeplinirea sarcinilor îi forțați să o facă, ceea ce îi va ajuta în viitor sau în rezolvarea
problemelor din viața reală. În cele din urmă este mediul, pentru că aici este locul în care copilul
vede oportunitățile și strategiile pentru a-l face un elev mai bun.