CAPITOLUL 1

INTRODUCERE
LA FILOZOFIA JURIDICĂ

„În mijlocul curenților încrucișați și al nisipurilor mișcătoare ale vieții

publice
legea este ca un chivot mare pe care se poate pune omul
piciorul lui și fii în siguranță.”

— Lordul Cancelar Sankey

Jus ars boni et aequi 1

I. INTRODUCERE
O LEGE
Legea este o regulă de conduită, recunoscută prin
obicei sau prin adoptare formală, pe care o comunitate o
consideră obligatorie pentru membrii săi. 2 Stanford
Encyclopedia of Philosophy numește dreptul drept
„fenomen social complex” și este „unul dintre cele mai
complicate aspecte ale culturii umane”. Legea este
normativă prin faptul că ghidează comportamentul uman.
Dar nu este singura „sursă” de conduită normativă,
deoarece există și religie, moralitate, obicei și convenție.
Legea este cu siguranță legată de celelalte surse ale
comportamentului normativ, dar în același timp este
distinctă de acestea. De fapt, religia, morala, echitatea,
obiceiurile și convențiile societale se numără printre
izvoarele dreptului.

1
„Legea este dreptate și echitate.” Black's Law Dictionary definește
echitatea ca fiind corectitudine, imparțialitate și tranzacții echitabile; „corpul de
principii care constituie ceea ce este corect și corect; lege naturala."
2
The New International Webster's Comprehensive Dictionary of the
English Language, E. Adamson Hoebel, un antropolog juridic, a remarcat totuşi

1
că căutarea unei definiţii comune acceptate a dreptului este la fel de dificilă ca
şi căutarea Sfântului Graal.

1
2 FILOZOFIA JURIDICĂ PENTRU FILIPINI:
O ABORDARE DE STUDIU DE CAZ

Termenul lege provine din engleza veche lagu (pl.

laga ) care înseamnă „ceva stabilit sau fixat”. La rândul său,
provine din vechiul german lagan , care înseamnă „pune
sau pune”. „Legal” provine din latinescul legalis , unde lex
(pl. leges ) înseamnă lege. Astfel, avem lex terrae , legea
pământului; lex fori , legea forului sau a instanței; lex loci ,
legea locului; lex mercatoria , legea sau obiceiul
comercianților.
Cicero definește legea ca o „forță naturală”, „motivul
cel mai înalt”, unul „implantat în Natură, care comandă ce
trebuie făcut și interzice contrariul”. Este „mintea” și
„rațiunea omului inteligent” a cărei „funcție naturală” este
„să poruncească binele și să interzică răul”. 3
Aquinas scrie că „[legea] este o regulă și o măsură a
actelor [umane]... legate de rațiune”. 4 Când a fost
confruntat cu obiecția că legea nu este ceva ce ține de
rațiune, de exemplu „ Văd o altă lege în membrii mei ”, 5
Aquino a spus că „legea este în toate acele lucruri care
sunt înclinate spre ceva”. Astfel, înclinaţia membrilor către
concupiscenţă, adică . dorinta sexuala, se numeste legea
membrilor. 6 Alții insistă că „voința” nu „rațiunea” îi
determină pe oameni să acționeze așa cum fac ei. Acea
lege nu se referă la rațiune, ci la voință: „[Cine] ura îi place
suveranului, are puterea legii. Aquino spune că pentru ca
adevărata „voință” să fie legală, trebuie să fie în acord cu
rațiunea. Dacă voința suveranului ar avea forță de lege,
trebuie să fie sub comanda rațiunii, altfel „voința suveranului
ar avea mai degrabă gustul nelegiuirii decât a legii”. 7
Curtea Supremă definește legea ca o „regulă stabilită
pentru a ne ghida acțiunile”, „fără efect obligatoriu până
când nu este adoptată”; astfel, nu are nicio aplicație pentru
timpurile trecute, ci doar pentru timpul viitor. 8 În sensul său
„general și abstract”, dreptul este „știința legilor morale
întemeiată pe natura rațională a omului” care „guvernează
activitatea sa liberă pentru realizarea scopurilor individuale
și societale ale vieții”; în specificul său

3
Cicero, Legile.
4
St. Toma d'Aquino, Tratat de drept , ediţia Gateway, p.3.
5
Romani 7:23.
6
Aquinas, supra.
 7
2 Id.
8
Nilo v. Curtea de Apel, 128 SCRA 524.
 3
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA JURIDICĂ

și în sens concret este o „regula de conduită, dreaptă,

obligatorie, formulată de puterea legitimă pentru
respectarea și beneficiul comun”. 9

B. NESATISFACȚIE CU LEGEA?
Într-adevăr, principalul mijloc de reglementare a
afacerilor societale este prin lege. Relațiile omului și relațiile
cu semenii săi ar fi haotice fără conștiința că legea va fi
acolo, ghidând și protejând treburile de zi cu zi ale fiecărei
persoane. Când cineva se urcă în jeepney, intră într-un
restaurant, angajează serviciile unui tâmplar sau vorbește
în fața colegilor săi, el sau ea face acest lucru cu mâna
credincioasă a legii mereu gata să-l protejeze. Cu toate
acestea, se aude adesea comentarii nu numai critice, ci și
cinice cu privire la modul în care legea a tratat „oamenii
obișnuiți”.
Potrivit lui Weeramantry:

Dacă lipsa de respect din ce în ce mai mare a

laicului ronțăie astăzi bazele legii, motivul principal
este eșecul legii de a comunica cu profanul. Laicul își
vede în multe cazuri dezmințite așteptările sale față de
justiție și, cu fiecare deficiență între decizia practică și
rezultatul ideal, urmează o scădere a respectului,
scăzând prestigiul dreptului și al avocaților deopotrivă.
10

Printre acuzațiile aduse practicienilor în drept se

numără că unii nu sunt cu adevărat interesați de principiile
de bază ale legii: adevăr, corectitudine și dreptate. Mai
degrabă, în căutarea lor egoistă de a câștiga cazurile, ei
consideră practica juridică mai degrabă ca niște tranzacții
de afaceri umbrite care recurg la traficul de influență sau la
cumpărarea drumului către victorie. Aceștia sunt cei rătăciți,
iar legea adevărată nu ar avea loc pentru ei.

9
Lapitan v. Philippine Charity Sweepstakes Office, 60 OG 6841; 4 CAR
(2s) 704.
10
CG Weeramantry, The Law in Crisis: Bridges of Understanding ,
Capemoss, Londra, 1975, p.3.
FILOZOFIA JURIDICĂ PENTRU FILIPINI:
O ABORDARE DE STUDIU DE CAZ

de

GIL MARVEL P. TABUCANON

LL.M. în soluționarea litigiilor
Fellow Fulbright

„Legea este regele ființelor muritoare și nemuritoare.

– Plutarh

„Două lucruri mă uimesc cel mai mult, cerul înstelat deasupra și

morala
legea din interior.”
– Immanuel Kant

Publicat și distribuit de
?REX Book Store
856 Nicanor Reyes, Sr. St.
Tel. nr 736-05-67 • 735-13-64
1977 CM Recto Avenue
Tel. nr 735-55-27 • 735-55-34
Manila, Filipine
www.rexpublishing.com.ph
 Drepturi de autor filipineze 2011
de

ISBN 978-971-23-5992-7

Nicio parte a acestei cărți nu poate fi copiată sau

reprodusă în cărți, broșuri, contururi sau note, indiferent dacă sunt
tipărite, mimeografiate, dactilografiate, copiate în diferite
dispozitive electronice sau sub orice altă formă, pentru distribuție
sau vânzare, fără permisiunea scrisă a reprezentantului autorizat. al
editorului, cu excepția scurtelor pasaje din cărți, articole, recenzii,
documente juridice și proceduri judiciare sau alte proceduri
oficiale, cu citare adecvată.

Orice copie a acestei cărți fără corespondența numărul de

înregistrare și semnătura autorizată a autorului de pe această
pagină fie provin dintr-o sursă nelegitimă, fie sunt în posesia uneia
care nu are autoritatea să dispună de acestea.

TOATE DREPTURILE REZERVATE

Nu. ____________

Tipărit de

REX PRINRINQ COMPANU, INC.

TIPOGRAFIE ȘI LITOGRAFIE CREATIVĂ
84 P. Florentino St., Quezon City
Tel. nr. 857-77-77
 DEDICARE

Această lucrare este dedicată Frumuseții Binecuvântate, Baha'u'llah,

Profetul Fondator al Credinței Baha'i, a cărui învățătură despre unitatea
omenirii și fundamentul comun al tuturor religiilor m-a inspirat în zilele mele.

O, FIUL DUHULUI!
Cel mai iubit dintre toate lucrurile în ochii Mei este
Dreptatea; nu te depărta de el dacă Mă dorești și nu-l neglija, ca
să mă încred în tine. Cu ajutorul lui, vei vedea cu ochii tăi și nu
prin ochii altora și vei cunoaște propria ta cunoaștere și nu prin
cunoașterea aproapelui tău. bor. Gândește-te la asta în inima ta;
cum se cuvine să fii. Ver Dreptatea este darul Meu pentru tine și
semnul bunătății Mele iubitoare. Pune-l apoi în fața ochilor tăi.

– Baha'u'llah, Cuvintele Ascunse

iii
iv
 „Nulli vendemus, nulli negabimus, nulli differemus
rectum vel justitiam.”

(Nimănui nu vom vinde, nimănui nu vom nega sau amâna,

drept sau dreptate.)

– Magna Carta, 1215

v
vi
 PREFAŢĂ

Filosofia juridică nu este un subiect ușor de abordat; de altfel, de obicei

nu se află în topul celor zece materii preferate a studenților la drept. Aceste
observații le bazez pe cei peste șapte ani de predare a cursului. Voi cita trei
motive pentru care filosofia juridică i-a derutat pe studenții de drept în trecut
și continuă să o facă în prezent printre studenții presupușii cibernetici de
astăzi: 1) Nu este o materie de bară; ergo, trebuie să fie un subiect „minor”, 2)
studiul său nu ajută la aducerea primului „milion” al cuiva și 3) filosofia
juridică este numai pentru filozofii care locuiesc în turnuri de fildeș academice
închise.
Argumentele sunt deplasate. Adevărat, filozofia juridică nu este o
materie de barou. Dar la fel este și cercetarea juridică sau, strict, scrisul
juridic. Toate cele trei subiecte conferă abilități candidatului baroului care se
răspândește în toate cele opt materii baroului și nu numai. Imaginați-vă un
avocat care are deficiențe în cercetarea juridică: unde și-ar găsi legea și
deciziile pentru a-și susține argumentul, ca să nu mai vorbim de citații care
deconstruiesc erorile adversarului său. Sau un practicant ale cărui abilități de
scriere echivalează în cel mai bun caz cu un „mumbo-jumbo” legal, adică
unul care nu are nicio idee cum să-și prezinte gândurile pe hârtie în termeni
simpli, corecti din punct de vedere gramatical și clari.
Filosofia juridică echipează studenții cu abilități clare în chestionare,
analiză și capacitatea de a privi faptele și legea din diferite puncte de vedere.
Cursul îi învață pe cursanți cum să aibă o minte largă, să țină seama de
„esența” regulilor, mai degrabă decât să se țină doar de semnificația lor
literală, pentru că, în cele din urmă, litera este cea care „ucide” și spiritul care
„dă viață” (2 Corinteni 3). :6). Îl îndeamnă pe cineva să introspecteze, să fie
critic chiar și cu propriile convingeri, pentru că nu are întotdeauna dreptate, iar
adevărul poate veni de la oricine – prieten sau dușman – indiferent de statutul
său de viață: Lumina este lumină în orice lampă. strălucește, pentru a-l
parafraza pe Abdu'l-Baha. Astfel, o minte liniară, cu o singură pistă,
exprimată atât de periculos în modul în care unii oameni își exprimă opiniile
religioase sau politice, ar fi evitată.
Acordând argumentând că Filosofia juridică este un exercițiu nepractic
care nu aduce cu sine dolari sau pesos. Cu toate acestea, această linie de
gândire presupune că banii sunt tot ce există. Dacă cineva aspiră la o carieră în
a face bani, atunci afacerile, nu legea sunt potrivite. Studiul dreptului
analizează principiile dincolo de bogăție sau dincolo de „puterea este corectă”.

vii
Ea analizează determinarea drepturilor noastre în baza acelor principii mai
puternice decât puterea brută sau puterea brută. Printre acestea se numără
principiul dreptății și echității în relațiile noastre cu alte persoane. Acesta este
un principiu elementar a cărui pâlpâire constantă trebuie să se reflecte
întotdeauna în legile noastre. Căci fără dreptate, societatea și regulile ei s-ar
transforma în tiranie și opresiune.
Filosofia nu este doar pentru filozofi, ci pentru oricine îi pasă să
cunoască și să înțeleagă. După cum spune Will Durant, o mare parte din viața
noastră este petrecută fără sens, oscilând între „vacilație” și „inutilitate”. Nu
trebuie să fie așa, deoarece viața însăși este o mină de aur a sensului! A găsi
acest sens este „carnea și băutura”, ca să-l citez pe Browning. Dezbrăcat de
preocupările noastre neesențiale și de preocupările mărunte, în adâncul nostru
există ceva în noi care tânjește să exprime o dorință profundă: vrem să
înțelegem. Vrem să știm ce înseamnă să fii o persoană bună, un cetățean bun
și membru al societății umane. Vrem să știm cum funcționează instituțiile
noastre pentru noi și cum putem, la rândul nostru, să ne ajutăm instituțiile.
Dorim să urmăm o viață ordonată, cu reguli pe care să le respectăm și să le
respectăm nu numai pentru generația noastră, ci și pentru generațiile viitoare.
Filosofia ne ajută să înțelegem întrebările de bază ale vieții. Poate că putem
veni cu răspunsuri provizorii.

GIL MARVEL P. TABUCANON

Facultatea de Drept
Universitatea Macquarie – Sydney 14
martie 2011
gil.tabucanon@mq.edu.au

vii
i
 CUPRINS

Capitolul 1
Introducere în filosofia juridică
INTRODUCERE...................................................................1
LA FILOZOFIA JURIDICĂ.................................................1
O LEGE.............................................................................1
B. NESATISFACȚIE CU LEGEA?..................................5
FILOZOFIA JURIDICĂ PENTRU FILIPINI: O
ABORDARE DE STUDIU DE CAZ.......................................6
GIL MARVEL P. TABUCANON....................................6
?REX Book Store..................................................................6
ISBN 978-971-23-5992-7..................................................7
REX PRINRINQ COMPANU, INC. TIPOGRAFIE ȘI LITOGRAFIE
CREATIVĂ......................................................................................7
DEDICARE......................................................................iii
PREFAŢĂ.......................................................................vii
CUPRINS..........................................................................9
A.
Chapter 13
Şcoli de gândire de filosofie juridică
Teoria dreptului natural
INTRODUCERE...................................................................1
LA FILOZOFIA JURIDICĂ.................................................1
O LEGE.............................................................................1

9
 B. NESATISFACȚIE CU LEGEA?..................................5
FILOZOFIA JURIDICĂ PENTRU FILIPINI: O
ABORDARE DE STUDIU DE CAZ.......................................6
GIL MARVEL P. TABUCANON....................................6
?REX Book Store..................................................................6
ISBN 978-971-23-5992-7..................................................7
REX PRINRINQ COMPANU, INC. TIPOGRAFIE ȘI LITOGRAFIE
CREATIVĂ......................................................................................7
DEDICARE......................................................................iii
PREFAŢĂ.......................................................................vii
CUPRINS..........................................................................9

10