Pooja Mordani (2008) a explorat studiul privind investigarea percepției consumatorului față de

cumpărăturile electronice bazate pe internet și studiul a implicat un experiment în care respondenților li

s-a cerut să parcurgă procesul de cumpărături online și să își relateze experiențele. Studiul a constatat că
experiența pozitivă cu un site web joacă un rol vital în formarea încrederii consumatorilor în timpul
cumpărăturilor online și, dacă consumatorii au încredere în site-ul web, atunci ei vor percepe ușurința în
utilizare, vor percepe plăcerea și vor percepe site-ul 89 ca fiind mai puțin riscant, ceea ce ar culmina în
cele din urmă. într-o intenție de a tranzacționa cu site-ul web.

Sawney (2008) a identificat diverși indicatori de performanță esențiali pentru succesul comerțului cu
amănuntul online. Unele dintre ele includ ușurința de navigare, timpi rapidi de încărcare, sistem precis
de livrare a produselor/serviciilor, politici clare privind tranzacțiile, interactivitate online între
cumpărător și vânzător, siguranța tranzacțiilor și confidențialitatea tranzacțiilor.

Vijay, Sai. T. & Balaji, MS (mai 2009) în studiu au arătat că consumatorii, din întreaga lume, trec din ce în
ce mai mult de la magazinele aglomerate la formatul de cumpărături online cu un singur clic.

Quelch & Klein (1996) au realizat studiul despre „internetul și marketingul internațional” și au relevat
faptul că încrederea este un factor important în determinarea dacă un individ alege sau nu să
achiziționeze bunuri sau servicii prin intermediul Web-ului.

Maigan și Lukas (1997) au studiat percepția consumatorului față de e-shopping. Studiul a constatat că
cumpărăturile pe internet implică mai multă incertitudine și risc decât cumpărăturile tradiționale.
Nedorința consumatorilor de a furniza informațiile despre cardul de credit pe internet a fost citată ca un
obstacol major în calea achizițiilor online.

Lohse și Spiller (1999) au studiat cumpărăturile online și s-a constatat că cumpărăturile online sunt
rezultatul accesului convenabil la cantități mai mari de informații care îmbunătățesc luarea deciziilor
clienților și crește penetrarea pe piață pentru comercianți.

Goodwin (1999) în studiu a constatat că pentru majoritatea consumatorilor, problema securității și

confidențialității pe Internet este cea mai copleșitoare barieră cu care se confruntă adoptarea
Comerțului Electronic, care ia determinat să nu facă nicio achiziție de pe Internet. Deficiențele de
securitate mediatizate pe scară largă pe Internet, unde hackerii au accesat informații financiare
personale trimise electronic, nu au contribuit prea mult la creșterea încrederii consumatorilor în Internet
ca canal pentru comerț.

Kim & Lim, (2001) au realizat studiul despre cumpărăturile online și în studiul său a devenit destul de clar
că, pentru a supraviețui și a fi profitabile, afacerile online trebuie să urmărească bazele unui bun retail.
Unul dintre aceste principii este cunoașterea clienților existenți și potențiali și a preferințelor acestora.
Retailerii trebuie să acorde atenție percepțiilor, atitudinilor și comportamentului pieței țintă mai
degrabă decât caracteristicilor tehnologice ale site-urilor lor web.

Benedict et al (2001) în studiul său despre percepțiile față de cumpărăturile online dezvăluie că
percepțiile față de cumpărăturile online și intenția de a face cumpărături online nu sunt afectate doar de
ușurința de utilizare, utilitate și plăcere, ci și de factori exogeni cum ar fi trăsăturile consumatorilor,
factorii situaționali. , caracteristicile produsului, experiențele anterioare de cumpărături online și
încrederea în cumpărăturile online.
Slyke et al. (2002), în studiul lor asupra diferențelor de gen în percepția cumpărăturilor pe internet, au
arătat că genul este un predictor semnificativ al intenției unui individ de a face cumpărături pe Web. De
asemenea, au descoperit că bărbații au perceput cumpărăturile pe internet mai pozitiv decât femeile.
Tasi și Yeh (2010) și-au propus să studieze efectul calității site-ului web, în special informații despre calitatea produsului,
eficiența
calitatea serviciilor, stilul și caracteristicile designului site-ului web și capabilitățile de tranzacționare și livrare - pe riscul
perceput de
securitatea și confidențialitatea informațiilor și relația acesteia cu intenția de cumpărare. Rezultatele arată că consumatorii
care
cumpără produse durabile din punct de vedere ecologic, acordă atenție calității site-urilor web de pe care cumpără
acele produse.

Koufaris, (2002) a realizat un studiu privind „Aplicarea modelului de acceptare a tehnologiei și a teoriei
fluxului la comportamentul consumatorilor online”, iar studiul arată că comportamentul de cumpărături
online a fost un subiect important în domeniile de cercetare privind cumpărăturile online. Motivul
principal este că majoritatea consumatorilor sunt utilizatori de computere, iar consumatorii online
îndeplinesc toate funcțiile unui consumator tradițional pe computer cu site-uri web comerciale.

Halstead și Becherer (2003) au subliniat în studiul lor că marketingul pe internet este un domeniu care
va crește, iar conceptul de licitație online poate defini o alternativă de distribuție cu totul nouă și unică.
Studiul a constatat că oamenii care fac cumpărături pe internet doresc livrarea achiziției lor rapid și ușor.
Viteza și comoditatea sunt cei doi factori esențiali pentru cumpărarea online.

Shwu-Ing (2003) a efectuat studiul și a constatat că percepția consumatorilor asupra beneficiilor,

cuprinzând comoditatea, libertatea de selecție, abundența de informații, designul paginii de start și
familiaritatea numelui companiei, au o relație semnificativă cu atitudinea față de cumpărăturile online.
Consumatorii compară de obicei beneficiile percepute între canalele de cumpărături.

Schlosser, (2003) a studiat despre „navigarea online” și a constatat că un alt tip de consumatori se
numește „browser”, care are experiență și încearcă să găsească o experiență distractivă mai degrabă
decât informație. Odată ce utilizatorii de căutare și browserele sunt mulțumiți de experiențele pe care le
percep, aceștia pot deveni cumpărători.

Koyuncu & Bhattacharya, (2004) au condus studiul „Impactul rapidității, prețului, riscului de plată și
problemelor de livrare asupra cumpărăturilor online” și studiul a constatat că indivizii tind să cumpere
mai puțin prin internet, deoarece plata online a internetului. cumpărăturile implică un anumit risc În al
treilea rând, riscul pentru confidențialitate se referă la gradul în care un consumator își poate sacrifica
confidențialitatea atunci când i se cere să furnizeze informații confidențiale pentru a procesa o
tranzacție CE.

Sorce și colab. (2005) în studiul privind cumpărăturile online au constatat că consumatorii mai tineri au
căutat mai multe produse online și au mai multe șanse să fie de acord că cumpărăturile online sunt mai
convenabile.

Oppenheim, C. și Ward, L. (2006) au realizat studiul „Evaluarea site-urilor web pentru comerțul
electronic B2C” și studiul arată că motivul principal actual pentru care oamenii cumpără pentru internet
este confortul. Ei au descoperit că motivul principal anterior pentru cumpărături online a fost prețul,
care acum s-a transformat în comoditate

Syed Shah Alam (2008) în studiu a arătat că tinerii consumatori joacă un rol important în cumpărăturile
online. Utilizarea tot mai mare a internetului de către generația tânără din Malaezia oferă o perspectivă
emergentă pentru comercianții cu amănuntul online. S-a descoperit că designul site-ului web,
fiabilitatea site-ului, serviciul pentru clienți și confidențialitatea sunt cei patru factori cheie care
influențează percepția tinerilor consumatori despre cumpărăturile online.

Zhang şi colab. (2010) au efectuat studiul și au descoperit că comercianții cu amănuntul realizează acum
necesitatea de a avea o abordare integrată față de magazine și canale online pentru a exploata
potențialul de creștere al retailului multicanal.