Fundamentele Istorice Ale Educației

Fundamentele istorice ale
educației
MICHAEL CARL SR DIVINAFLOR
MAED
PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Fundamentele istorice ale educației
De ce să studiem fundamentul istoric?

Fundamentele istorice ale educației din
perioada antică, epoca medievală până în
perioada contemporană și sistemul nostru
educațional actual se bazează pe gândurile și
ideile profunde ale marilor gânditori filozofi
ai lumii.
Modern
Educational
Era antică Perioada Filosofie și
medievala Educaţie

Era antică
-cuprinde opera gânditorilor greci și romani

-influentat de idei dezvoltate mult mai devreme
in Egipt si Mesopotamia
Filosofia greacă se împarte în trei părți:

- presocratic
- Opere ale lui Socrate, Platon și Aristotel
- Următoarele școli de gândire
Metafizicii
-au căutat realitatea din spatele tuturor

aparențelor
- Au încercat să explice natura universului și a
vieții de pe Pământ.
Moniști (mono/unu)
-a căutat să explice totul în termenii unei singure

realități de bază.
Moniști (mono/unu)
-a căutat să explice totul în termenii unei singure

realități de bază.

Thales din Milet
-a trait in secolele al VII-lea si al VI-lea i.Hr.
-S-a încercat să dea o explicație a lumii care nu
depinde de zei sau de mitologie ci doar de cauze
naturale.
-credea că totul are originea în apă.
- „Apa ca element fundamental al materiei.”
Anaximandru din Milet

-secolul al VI-lea î.Hr
-a explicat că lumea își are originea în conflictele
dintre contrarii precum cald și rece și umed și
uscat.
Anaximene din Milet
-a declarat că aerul este sursa tuturor apei

- „nimic nu poate fi creat din nimic”
-Materia, forța și energia sunt indestructibile.
Pitagora
-numerele sta la baza realitatii

-formele și relațiile lucrurilor pot fi toate explicate
numeric.
Heraclit
-a susținut că caracteristicile de bază ale

universului sunt schimbarea. Permanenta este
doar o aparenta.

Parmenide
-Permanenta este reala si schimba doar o iluzie
Pluralist
-doctrina multiplicităţii
-poziţia conform căreia nu există un mijloc
consistent de abordare a adevărurilor despre lume,
ci mai degrabă multe.
Empedocle (secolul al V-lea î.Hr.)
-credea că există patru elemente de bază: pământ,

foc, aer și apă.

Atomist
Anaxagoras (secolul al V-lea î.Hr.)
- a învățat că totul este făcut din particule
nelimitat de mici.
Democrit și Leucip
- a învățat că toată materia este formată din
atomi (unități mici invizibile)
Lucretius
-Filozof roman care a scris „On
natura lucrurilor” PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu
integritate
Sofist
-profesori de înțelepciune practică
-au luat bani pentru lecția lor
-primii sceptici
-Ei pun la îndoială meritul speculațiilor
- a învăța să trăiești și să reușești în lumea reală
este punctul de vedere al filosofiei

Protagoras
- „Omul este măsura tuturor lucrurilor”
- consideră că lumea reală este cea în care
oamenii trăiesc și o văd

Perioada clasică (430-320 î.Hr.)
PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu

integritate
Socrate
-l-a provocat pe sofist spunând că este posibil să

înveți virtutea absolută și să dobândești adevărul.
-a căutat principii universale urmărind
sensul clar, comun, a ridicat unele dintre
cunoștințele de bază și etica.
de termeni, și
-intrebare si raspuns
(CcI+; NI_NN\ întrebări de
Două ipoteze de bază conversaţie
-o persoană nu trebuie să greșească niciodată, fie
direct, fie indirect,
-Nimeni care știe ce este corect nu va acționa
contrar acesteia.

Platon
- Cel mai important discipol al lui Socrate și cel care
înregistrează multe dintre conversațiile sale
- a scris „Dialoguri”
-a dezvoltat o filozofie cu mai multe laturi
-teoria cunoașterii
-teoria comportamentului uman
-teoria universului statal
- „Există o lume a experienței simțurilor care se
schimbă mereu.”
PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu
integritate
Aristotel (100 d.Hr.)
- Cel mai important elev al lui Platon

-S-a îndepărtat de învățătura lui Platon în multe
puncte
-scrierile sale despre natură l-au făcut primul om
de știință adevărat din lume

Aristotel (100 d.Hr.)
- „Lumea materială este reală și nu o creație de

forme eterne”
- a învățat că lucrurile individuale combină forma și
materia în moduri care determină modul în care
cresc și se schimbă.
-fondatorul logicii formale

Urmând școlile de gândire
Epicureismul (100 d.Hr.)
-a considerat realitatea ca un aranjament
aleatoriu de atomi și a decretat că plăcerea este
scopul principal al vieții

Stoicism
-condus de Zeno
-credea că universul este ordonat și rațional
- „a trăi în conformitate cu natura”
„Oamenii trebuie să fie disciplinați pentru a-și
accepta locul în lume.”

Stoicism
-fatalism (soarta)
Marcus Aurelius
-a explicat clar filosofia în a lui
„Meditații”
Epictet
- nu a lăsat scrieri, dar învățăturile sale au fost
înregistrate și transmise în „Discursuri” de către
elevul său Arrian
Scepticismul (secolul al IV-lea și începutul
secolului al III-lea
BC)
- Fondată de Phyrro din Elis
-afirmă că oamenii nu pot ști nimic sigur.
- Cicero
-A introdus filosofia greacă la Roma
__•_ __eu _
Așa-numita filozofie păgână din Atena a luat
sfârșit când școlile din Atena au fost închise de
împăratul Justinian în anul 529 d.Hr.
Profesorii săi au supraviețuit o vreme în altă
parte, dar cu influență diminuată.
neoplatoniștii
-ideile lor de bază au fost derivate din Platon.
-punctul lor de vedere include idei derivate din
Aristotel și stoici.
neoplatoniștii
Plotin
-cei mai proeminenti neoplatoniști
-și-a folosit învățăturile pentru a combate
creștinismul.
-notele sale au fost publicate ca „Eneade” de
către discipolul său Porfirie.
-a învățat că cea mai înaltă realitate este binele
(Dumnezeu) și cel mai de jos nivel al realității este
lumea materială.
Perioada medievala
Perioada medievala
Creștinismul a devenit religia dominantă a
Imperiului Roman în secolul al IV-lea.
-a dominat filosofia și a tolerat puțină opoziție

- Platonismul și neoplatonismul au fost
absorbite și folosite de profesorii creștini și
amestecate cu doctrina biblică.
Filosofii din Evul Mediu

Sfântul Augustin din Hipona
-identifica ideile eterne ale lui Platon cu adevărul
care vin de la Dumnezeu.
-Această lume divină a adevărului este întâlnită
prin îndreptarea minții către revelația lui
Dumnezeu.
-Imoralitatea sufletului uman poate fi dovedită prin
posesia lui de adevăruri eterne.
Boethius
- a scris „Consolarea filosofiei”
-învață că ideile eterne sunt idei înnăscute pe
care oamenii le amintesc din existența anterioară
a sufletului.
Sfântul Anselm de Canterbury
-a folosit atât credința, cât și rațiunea pentru a
ajunge la adevăr
-cel mai amintit pentru dovezile sale despre
existența lui Dumnezeu, derivate din filosofia
neoplatonistă.
Sfântul Bernard de Clairvaux
-a fost suspicios în construirea credinței pe
concepte filozofice.
-a dezvoltat o doctrină a iubirii mistice ca cale
către adevăr
Petru Abelard
-metoda construită de întrebări și răspunsuri
pentru predarea teologiei.
-publicat „Sic et Non” (Da sau Nu)
- a învățat că lumea materială este reală
Accesarea scrierilor lui Aristotel

-Scrierile lui Aristotel au fost traduse în latină în
secolul al XII-lea d.Hr. din traduceri anterioare
arabe.
-Avicenna și Averroes, scriitori musulmani timpurii -
Metafizica lui Aristotel i-a îndepărtat pe filosofi de
Platon.
Scolastica, şcolarişti sau scolastici
- „Suma Theologica” (Rezumatul doctrinei) este o
abordare a predării cu întrebări și răspunsuri care

nu a fost niciodată egalată.
-a declarat obiective, apoi a prezentat răspunsuri
la fiecare obiecție.
Scolastica, şcolarişti sau scolastici
-a încercat să rezolve conflictul dintre credință și
rațiune arătând că rațiunea ar trebui să se ocupe de
faptele naturii, dar că adevărurile supranaturale ale
revelației trebuie acceptate de credință.
- „Unele adevăruri, cum ar fi existența lui

Dumnezeu, sunt atât revelate, cât și demonstrate
de rațiune.
Opoziție față de Sfântul Aquino (secolul al XIV-
lea d.Hr.)
Opoziția față de învățăturile sale a venit din partea
lui John Duns Scotus, William of Ockham Meister
Eckhart și Nicholas of Cusa.
Educația modernă
Filosofie și Educație
Filosofia și educația modernă a educației
-Ideile lui Platon, Aristotel și alții au trebuit să fie
tratate, dar mai ales pentru relația lor cu gândirea
practică.
-Metafizica avea încă susținătorii ei, dar multe școli
de gândire i-au negat valabilitatea.
-Filosofia Educaţiei s-a regăsit într-o lume
caracterizată de
-creșterea orașelor
- apariţia unor noi invenţii
- refuzul de a-l accepta pe Dumnezeu sau
supranatural
explicatii pentru realitate
- invenţiile tiparului pentru a răspândi idei
- apariţia unui nou sistem economic numit
capitalism
- călătoriile de descoperire în Lumea Nouă
- Reforma si,
- o mare fascinaţie pentru lumea naturală şi
abilităţile umane de a exploata şi
intelege.
Renaştere
-preocuparea cu matematica si stiintele naturii
-atenția s-a îndreptat către natura minții umane și
abilitățile sale de a stăpâni lumea naturală.
-cele două puncte filozofice principale au fost
raționalismul și empirismul
Secolul al XIX-lea
Romantism
-iraţional ca antidot al raţiunii pure
Liberalism
-a cerut democratizarea
proces politic
Socialism
-a cerut dreptate economică
bacon Francis
-apărător înflăcărat al noii învățături
- a susținut că cunoștințele nu pot fi bazate pe
autorități acceptate, ci trebuie să înceapă cu
experiență și să treacă prin inducție la principii
generale.
-a ajutat la aşezarea bazei empirismului britanic
Rene Descartes
-Rationalism modern
- "Gandesc, deci exist"
-a procedat deductiv la construirea unui sistem în
care Dumnezeu și mintea aparțin unei ordini de
realitate și natura altuia.
Epistemologie pe insulele britanice
-empirismul a suferit noi dezvoltări în Insulele
Britanice.
- Unii dintre cei mai importanți empiristi au fost
Thomas Hobbes, John Locke, George Berkeley și
David Hume
-Au fost preocupați în principal de modul în care
mintea poate ști.
John Locke
-a declarat că simțurile sunt ultimele idei.
-toate operatiile mentale rezulta din combinarea
perceptiilor in concepte.
David Hume
-a dus empirismul până la concluzia sa finală în
scepticismul său radical, susținând că nu există
nicio justificare pentru asumarea realității unei lumi
materiale sau spirituale.
-Nici o realitate dincolo de percepție nu poate fi
vreodată dovedită
David Hume
-lucrările sale i-au trezit pe oameni ca Immanuel
Kant din „somnul său filosofic” și l-au determinat să
lanseze un atac asupra lui în „Critica rațiunii
practice”.
David Hume
Critica rațiunii practice
-se ocupă de rațiune și de potențialele și limitele ei
-examinează etica
Critica judecății
-explorează rolul minții în estetică
-a influențat lucrările lui Johann Gottlieb Fichte,
Friedrich Schelling și Wilhelm Friedrich Hegel.
Wilhelm Friedrich Hegel
- unul dintre giganții intelectuali ai secolului al XIX-

lea
secol
-gânduri despre „marele constructor”
- a formulat o logică despre care credea că explică
evoluția în natură, istorie și gândirea umană.
- Johann Friedrich Herbart, Arthur
Schopenhauer, Ludwig Feuerbach, Karl Marx, I —
■ 1*1 m ■ ■ ■eu
Existențialismul
Soren Kierkegaard
- a susținut că realitatea nu poate fi înțeleasă pe
deplin de existența umană este întotdeauna
implicată în alegeri care sunt absurde din punct de
vedere rațional.
Existențialismul
Soren Kierkegaard
-el a conceput aceste puncte de vedere ca o ființă
umană și că toți oamenii sunt responsabili pentru
propria lor dezvoltare și liberi să-și conducă propriile

vieți.
Existențialismul
Soren Kierkegaard
-implică faptul că existența cuiva își creează
esența
-Oamenii devin ceea ce vor fi; nu sunt determinate
de la naştere de o natură care o determină din ele
Existențialismul
-alți filozofi cunoscuți ai acestei mișcări au fost

Martin Heidegger, Karl Jasper, Jean-Paul Sartre și
Gabriel Marcel.
Pozitivism
-fondat de Auguste Comte
-respinge speculatia pura ca forma de sine
indulgenţă
-afirmaţiile trebuie să fie supuse verificării
-a încercat să aplice metodele ştiinţelor naturii la
descoperirea legilor sociale
Pozitivism
-a influențat pe John Stuart Mill și Herbert

Spencer
-Herbert Spencer credea că noțiunea de

supraviețuire a celui mai apt se aplică atât societății,
cât și lumii biologice.
Idealismul german
-numele dat operei sau Kant și adepții săi

-critici ai empirismului
Pragmatism
-O filozofie americană în secolul al XIX-lea
- formulat mai întâi de Charles Sanders Peirce
-William James a extins pragmatismul pentru a
include o teorie a adevărului:
„ O propoziție este adevărată dacă își
îndeplinește
scop."
-John Dewey, un alt important exponent al
pragmatismului secolului XX
Iraționalism
-Arthur Schopenhauer și Friedrich Nietzsche -au
deplasat rațiunea cu voința umană și cu latura ei
întunecată, cu tendința ei de a căuta puterea prin
orice mijloace.
- alături de Kierkegaard, a oferit o explicație
nerațională a naturii umane, care a ajuns în prim-
plan în politica secolului al XX-lea.
Filosofia în secolul XX și
universități
-Filosofia a devenit captiva universităților

-Puțini profesori precum Jean-Paul Sartre în Franța
și George Santayana în Spania au scris pentru
publicul popular.
-profesionalismul a ascutit diferentele dintre scolile
de filozofie
-a făcut sarcina de a defini mai mult filozofia
Henri Bergson
- „Evoluție creativă”
- spune că mintea este capabilă de două tipuri
diferite de cunoaștere
- Metoda de analiză care este mijlocul utilizat în
științe.
-Intuiția prin care oamenii sunt capabili să-și
cunoască sinele cel mai profund și adevărurile
profunde ale realității.
North Whitehead
- un matematician cât și un filosof
- Metafizica era principalul său interes
-sarcina filozofiei este „de a încadra un sistem
coerent, logic, necesar de idei generale în termenii

căruia fiecare element al experienței noastre poate fi
interpretat.
John Dewey
- scrierile sale au cuprins etica, metafizica, educația
și metoda științifică.
- „ Filosofia ar trebui să fie adaptată nevoilor umane.”
- a dorit să găsească aceleași baze pozitive pentru
etică și politică care erau afirmate în științe.
Școli de gândire în secolul XX
> Empirism logic
> Analiza Lingvistică
> Fenomenologie
Empirism logic
-inspirat de David Hume, Bertrand Russel, Rudolf
Carnap și Ludwig Wittgenstein -A insistat că filosofia
trebuie să fie științifică. - „Obiectul filosofiei este
clarificarea logică a gândurilor. Filosofia nu este o

teorie, ci o activitate.”
-Rezultatul filozofiei este de a face propunerea clară.
Analiza Lingvistică
-a apărut din Wittgenstein după ce a devenit sceptic
cu privire la fundamentele logice ale matematicii și
științei.
-consideră că limbajul însuși este obiectul
investigațiilor filosofice
-Problemele tradiționale din filozofie pot fi rezolvate
dacă limbajul scapă de obscuritățile și confuzia ei.

Fenomenologie
-Originat de Edmund Husserl
-Este posibil să examinăm lumea fără nicio noțiune
preconcepută despre cauze sau structurile
subiacente.
- Explorând cu atenție toate datele disponibile
experienței conștiente.
Fenomenologie
-se poate ajunge la o explicaţie a structurilor
esenţiale ale fenomenelor.

-Fenomenele sunt realitățile percepute de simțuri.
În Statele Unite, Mortimer J. Adler a publicat „ The

Conditions of Philosophy ” în 1965, ca o apărare a
funcțiilor filozofice tradiționale.
Restul gândirii moderne a devenit extrem de
tehnică și complexă, ocupându-se în principal de
natura comunicării lingvistice și a simbolismului.
Cei care sunt hotărâți ca filosofia să fie științifică,
iar cei care sunt devotați speculațiilor metafizice merg
pe drumuri separate.
Funcția creierului este analizată de fiziolog.
Experții în domeniul computerelor pun posibilitatea
creării inteligenței artificiale.
Allan Turing, în Anglia, încearcă să creeze
dispozitive care să se potrivească cu capacitățile
intelectuale superioare ale oamenilor - cum ar fi
capacitatea de a raționa, de a descoperi semnificații
și de a genera din experiența trecută.

„Dacă ar fi realizată, inteligența artificială ar

reprezenta o provocare serioasă pentru opiniile
anterioare despre epistemologie și pentru natura
filosofiei în sine.” Francisco Zulueta
Mulțumesc
Michael Carl SR Divinaflor

Epistemologie
- teoria cunoașterii, în special în ceea ce privește

metodele, validitatea și domeniul de aplicare a
acesteia. Epistemologia este investigarea a ceea ce
distinge credința justificată de opinie

Fundamentele Istorice Ale Educației

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Fundamentele Istorice Ale Educației

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Fundamentele istorice ale

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

De ce să studiem fundamentul istoric?

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

-cuprinde opera gânditorilor greci și romani

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Filosofia greacă se împarte în trei părți:

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

-au căutat realitatea din spatele tuturor

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

-a căutat să explice totul în termenii unei singure

-a căutat să explice totul în termenii unei singure

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Anaximandru din Milet

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Anaximene din Milet

-a declarat că aerul este sursa tuturor apei

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

-numerele sta la baza realitatii

-a susținut că caracteristicile de bază ale

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

-Permanenta este reala si schimba doar o iluzie

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Empedocle (secolul al V-lea î.Hr.)

-credea că există patru elemente de bază: pământ,

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Perioada clasică (430-320 î.Hr.)

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu

-l-a provocat pe sofist spunând că este posibil să

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

- Cel mai important elev al lui Platon

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

- „Lumea materială este reală și nu o creație de

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate

Urmând școlile de gândire

-a dominat filosofia și a tolerat puțină opoziție

Filosofii din Evul Mediu

Accesarea scrierilor lui Aristotel

abordare a predării cu întrebări și răspunsuri care

- „Unele adevăruri, cum ar fi existența lui

- unul dintre giganții intelectuali ai secolului al XIX-

propria lor dezvoltare și liberi să-și conducă propriile

-alți filozofi cunoscuți ai acestei mișcări au fost

-a influențat pe John Stuart Mill și Herbert

-Herbert Spencer credea că noțiunea de

-numele dat operei sau Kant și adepții săi

-Filosofia a devenit captiva universităților

coerent, logic, necesar de idei generale în termenii

> Empirism logic

> Analiza Lingvistică

clarificarea logică a gândurilor. Filosofia nu este o

dacă limbajul scapă de obscuritățile și confuzia ei.

esenţiale ale fenomenelor.

În Statele Unite, Mortimer J. Adler a publicat „ The

și de a genera din experiența trecută.

„Dacă ar fi realizată, inteligența artificială ar

Michael Carl SR Divinaflor

PREDARE cu compasiune, CONDUCERE cu integritate