Codul Rețelei Polonez

A r Polskie 5ieci Elektroenergetyczne "v / Operator $.
A,
INSTRUCȚIUNEA DE
SISTEM DE TRANSMISIE
OPERAREA ŞI
ÎNTREȚINERE
(Instrukcja Ruchu i Eksploatacji Sieci Przesyłowej - IRiESP)
Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a

dezvoltarea rețelei
(Warunki korzystania, prowadzenia ruchu, eksploatacji și planowania
rozwoju sieci)
Versiunea 1.2
Data efectivă: 1
iunie 2006
Text consolidat care încorporează modificările implementate sub:
• Fișa de actualizare nr. K/1/2007 din 17
septembrie 2007
• Fișa de actualizare nr. K/2/2007 din 16
octombrie 2007
Varșovia, 17 martie 2006
Traducere în engleză – Konstancin-Jeziorna, aprilie 2009

OPERATOR SISTEM DE TRANSMISIE A
PUTERII
Preambul
Îndeplinind obligația care decurge din articolul 9g din Legea Energiei din 10 aprilie 1997, text
consolidat în Jurnalul Oficial 2003 nr. 153 pct. 1504 cu modificările ulterioare, operatorul de
transport și de sistem a elaborat Instrucțiunea de Exploatare și Întreținere a Sistemului de
Transport.
Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport, denumită în continuare

IRiESP – termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei, definește
regulile detaliate de utilizare a rețelelor de transport de către utilizatorii și destinatarii sistemului
și termenii și metoda de exploatare, întreținere și planificare a dezvoltării acestor rețele.
Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport conține, de asemenea, o parte

separată privind echilibrarea sistemului și gestionarea limitărilor sistemului, denumită în
continuare IRiESP – echilibrarea sistemului și managementul constrângerilor sistemului.
IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei
CUPRINS
Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină2 din 203

PUTERII
Termeni și definiții.........................................................................................................................19
IA Operator de sistem de transport................................................................................................32
IC Domeniul obiectiv și subiectiv al IRiESP...........................................................................35
și structura acestuia........................................................................................................................35
IC1. Sfera problemelor reglementate în IRiESP și structura..................................................35
IC2. Entitățile care trebuie să aplice IRiESP.............................................................................36
ID2. Procedura de efectuare și implementare a modificărilor la IRiESP..................................38
II .A. Caracteristicile rețelei.......................................................................................................41
III .A.1. Structura rețelei EHV și HV...................................................................................41
IV .A.1.1. Rețeaua națională de transport a energiei............................................................41
Conexiuni transfrontaliere......................................................................................................43
II.A.2.2. Tensiune și putere reactivă.......................................................................................47
Fiabilitatea în exploatare........................................................................................................48
condiţiile de conectare........................................................................................................54
11.8.2. Reguli de deconectare de la rețea............................................................................60
11.8.3.4. Cerințe tehnice pentru sistemele de telecomunicații............................................94
11.8.3.7. Cerințe tehnice pentru automatele de protecție a sistemului de alimentare și. . .102
dispozitive cooperante..........................................................................................................102
II B 3 9 1 Cerinţe privind comunicarea şi transmiterea datelor.................................115
Servicii de schimb transfrontalier de energie electrică............................................................120
Condiții de furnizare a serviciilor de transport de către operatorul de sistem de transport.....121
Condiții formal-legale pentru furnizarea serviciilor de transport.........................................121
Procedura de începere a serviciilor de transport...................................................................121
II.C.5.2.2. Cerere de încheiere a Acordului de transport............................................122
II.C.6.4. Cereri de eliberare a certificatelor de origine.........................................................129
VII .A. Dispoziții generale......................................................................................................133
111.8.15. Sfera de achizitie si actualizare a datelor si informatiilor......................................137
111.8.16. Date si informatii privind starea existenta.........................................................137
III.C.2. Date și informații privind starea prognozată...............................................................138
VII .A. Dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport........................................................142
VIII .A.1. Reguli de planificare a proiectelor de investiții...................................................142
V .A.2.2. Reguli de organizare și efectuare a acceptărilor................................................144
IX .B. Întreținerea rețelei de transport...................................................................................146
X .B.1. Reguli generale de întreținere a rețelei de transport.................................................146
IV .B.4. Planificarea lucrarilor de intretinere.....................................................................150

PUTERII
V .B.4.1. Reguli de elaborare a planurilor privind lucrările de întreținere...........................150

VI .B.7. Reguli de dezafectare a instalațiilor, sistemelor, instalațiilor și...........................156
echipamente..............................................................................................................................156
IV.B.8. Reguli de menținere a rezervelor de echipamente și piese de schimb........................156
VI .B.9. Securitatea si sanatatea in munca in timpul executarii lucrarilor.........................157
Siguranța privind incendiile.....................................................................................................159
Protectia mediului....................................................................................................................159
IV.B.12. Cerințe privind dezvoltarea și funcționarea pentru entități.......................................159
conectat la rețeaua de transport................................................................................................159
IV.C.4. Dezvoltarea bilanțurilor tehnice de putere în NPS......................................................169
IV.C.8. Operațiuni de comutare în rețeaua mesh.....................................................................184
Reducerea sarcinii și reduceri în alimentarea și consumul de energie.....................................191
IV.C.12.1. Cerințe privind achiziția de la distanță a datelor de contorizare.........................197
IV.C.12.3. Lista datelor de măsurare obținute de la centrale electrice și parcuri eoliene....199
VI .C.14. Registrul central al unităților generatoare și al parcurilor eoliene din CNE......202
VC Protecția informațiilor...........................................................................................................209
V in absenta SISTEM DE SCHIMB DE INFORMAȚII PRIVIND PIAȚA DE ENERGIE ELECTRICĂ.......211
V IA1. Rolul sistemului WIRE.............................................................................................211
V IA2. Arhitectura sistemului WIRE...................................................................................211
V IA3. Structura funcțională și cerințele aplicației WIRE.......................................................211
V IA4. Domeniul de aplicare al informațiilor transmise cu suportul sistemului WIRE.......212
V IA5. Proceduri ale sistemului WIRE................................................................................212
V IA5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului WIRE....................................212
VI.A.5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor arhivelor WIRE....................................212
V IA5.6. Schimbarea procedurilor la standardele tehnice ale sistemului WIRE..............213
V SISTEMUL IB DE COOPERARE OPERAȚIONALĂ CU CENTRALELE ELECTRICE.........................214
V IB1. Rolul sistemului SOWE............................................................................................214
V IB2. Arhitectura sistemului SOWE..................................................................................214
V IB3. Structura funcțională și cerințele de aplicare ale sistemului SOWE........................214
V IB4. Domeniul de aplicare al informațiilor transmise cu suportul sistemului SOWE......214
V IB5. Proceduri ale sistemului SOWE...............................................................................215
V IB5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului SOWE.......................................215
V IB5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor la arhivele SOWE...............................215
11.8.1.1.
11.8.1.2. Condiții de acord pentru conectarea la rețeaua Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.

PUTERII


PUTERII

echipamente..............................................................................................................................156
11.8.1.2.1.

PUTERII

PUTERII
echipamente..............................................................................................................................156
PUTERII

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagina 5 din 203

PUTERII

PUTERII

echipamente..............................................................................................................................156
CAPITOLUL III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII ȘI A COOPERĂRII ÎN SCOPUL

PUTERII
COORDONĂRII DEZVOLTĂRII REȚELEI DE TRANSMISIE ȘI

A REȚELEI DE DISTRIBUȚIE 110 kV.......................................... 118

PUTERII

echipamente..............................................................................................................................156

PUTERII


PUTERII

echipamente..............................................................................................................................156

PUTERII


PUTERII

echipamente..............................................................................................................................156

PUTERII

V

PUTERII
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII INTRODUCTORIE
Termeni și definiții
Control automat al frecvenței de Sistem automat de control al frecvenței de sarcină implementat în
încărcare (ARCM) sistemele electrice interconectate, ținând cont de criteriile care
prevede menținerea echilibrului schimbului de energie cu OTS
adiacente și, în același timp, restabilirea frecvenței sistemului
conform algoritmului specific.
Sistem automat de control al Sistem de control al tensiunii și puterii reactive la nodul de
tensiunii (ARNE) generare.
Robinet automat de Sistem de control al tensiunii în rețea folosind controlul tensiunii al
transformare sistem schimbător transformatorului.
(ARST)
Automatic Anti-Swinging și Sistem de control automat care previne oscilațiile sistemului
Protecție la supraîncărcare energetic național și supraîncărcările elementelor de rețea prin
Sistem (APKO) reducerea puterii care este generată de unitățile generatoare.
Perturbarea rețelei Un eveniment de operare care iese din exploatare o parte a

sistemului energetic național care furnizează sau consumă din rețea
cantitatea de energie electrică care nu depășește 5% din necesarul
curent de energie al sistemului național de energie.
Perturbarea sistemului Un eveniment de operare care declanșează din funcționarea

sincronă o parte a sistemului energetic național, care furnizează sau
consumă din rețea cantitatea de energie electrică care depășește 5%
din necesarul curent de energie al sistemului național de energie.
Condiții de funcționare de Configurarea rețelei preconizată de Operatorul de sistem în cazul

urgență situației neprevăzute.
Bilanțul puterii Fișa numerică a valorilor planificate sau efective ale cererii și
ofertei de energie electrică.
Unitate gaz-abur Set de dispozitive compus din turbină cu gaz, cazan de căldură
reziduală și generator(e). Acest echipament transformă energia
chimică conținută în combustibilul gazos în energia mecanică a
turbinei cu gaz, în timp ce energia de încălzire generată în timpul
acestui proces este utilizată în cazanul de căldură reziduală pentru a
produce aburul folosit la rândul său de turbina cu gaz și în scopuri
de încălzire. . Setul poate fi compus din mai mult de o turbină cu
gaz sau abur și generatoare sincrone, totuși toate aceste
echipamente sunt interconectate prin procesul tehnologic și
respectă definiția unității generatoare.
Sistem central de contorizare- Sistem informatic al OTS dedicat pentru determinarea volumelor
decontare (CSPR) livrate de energie electrică în scopuri de decontare.
Ora de pornire Timp de la momentul emiterii ordinului de pornire până la

PUTERII
momentul în care unitatea generatoare ajunge la nivelul de sarcină

prestabilit.
Activitățile de reglementare (controlul feedback-ului) acoperă
Activități de reglementare
următoarele operațiuni:
a) modificarea puterii reactive sau active generate de
unitati generatoare;
b) operațiuni de supraîncărcare sau subîncărcare a unităților
generatoare;
c) reprogramarea sistemului ARNE;
d) reprogramarea sistemului ARCM:
Activități de control
Activitățile de control includ:
a) pornirea/oprirea controlului primar sau secundar al unităților
generatoare,
b) pornirea/oprirea sistemului ARNE,
c) reprogramarea sau întreruperea sistemului APKO,
d) controlul centralelor cu acumulare prin pompare,
e) controlul întreruptorului de circuit sau al transformatorului sau
al comutatorului de prize al transformatorului,
f) sincronizarea unităților generatoare,
g) schimbarea manuală a robinetelor transformatorului,
h) modificarea tensiunii pe barele care controlează generarea
puterii reactive de către unitatea generatoare,
i) controlul sistemelor precum SPZ, APKO, SZR, APP,
j) controlul funcționării sistemelor EAZ în rețea.
Zi de operare
O perioadă cuprinsă între orele 00:00 și 24:00, în care sunt
implementate programele de funcționare a rețelei și a unităților
generatoare.
Interval pozitiv dacă controlul O parte a intervalului de control primar de la punctul de bază de
primar operare până la valoarea maximă a benzii de control primar.
Distributie
Transportul energiei electrice folosind rețelele de distribuție în
scopul livrării acesteia către clienți, cu excepția vânzării acestei
energie.
Zi de lucru
O perioadă de la 00:00 la 24:00 a fiecărei zile, care nu este
sâmbătă sau sărbătoare legală.
Funcționarea rețelei de
Un set de activități care asigură capacitatea rețelei de transport de
transport
a funcționa într-o manieră fiabilă și de a furniza clienții și de a
coopera cu alte rețele.
Energia livrată Energia electrică fiind diferența dintre energia ieșită și intrarea la
locul de livrare.
Energia electrică furnizată de unitatea generatoare către rețeaua

Energia furnizată rețelei electrică înregistrată de circuitul de contorizare instalat la

PUTERII
tensiunea transformatorului generatorului unei astfel de unități.
Energia generată Energia electrică generată de unitatea generatoare înregistrată de

circuitul de contorizare instalat pe tensiunea generatorului acestei
unități.
Fermă eoliană Un set de unități generatoare care utilizează energia eoliană pentru
generarea de energie electrică, conectate la rețea la un singur
punct de conectare.
Punct fizic de măsurare (FPP)
Un loc din rețea, echipament sau sistem, unde se măsoară fluxul
de energie electrică.
Programul schimburilor între
Date de tranzacționare care arată executarea planificată a
sisteme
acordului privind vânzarea energiei electrice în comerțul
internațional în fiecare oră a zilei comerciale.
Hidro-set Unitatea generatoare a hidrocentralei.
Informații despre expediere
Transferul de date între serviciile de dispecerat despre
evenimente, modificări ale configurației rețelei, echipamentelor și
instalațiilor și despre modificările parametrilor, care ar putea avea
impact și importanță pentru funcționarea sistemului de alimentare.
Unitate generatoare Set izolat de echipamente aparținând utilității electrice, destinate
producerii de energie și descrise prin datele tehnice și comerciale.
Unitatea generatoare include, de asemenea, transformatoarele
generatorului și liniile către sistem, inclusiv conexiunile la locul
de conectare a unității la rețea.
Expediat central
O unitate generatoare conectată la rețeaua de transport sau la
Unitate generatoare (JWCD)
rețeaua coordonată de 110 kV care face obiectul dispecerării
centralizate de către OTS.
Unitate generatoare care nu este O unitate generatoare care nu face obiectul dispecerării centrale
o unitate generatoare de către OTS.
dispecerată central (nJWCD)
Unitate de generare coordonată O unitate de generare, a cărei funcționare este supusă coordonării
central (JWCK) de către OTS.
Unitate generatoare dupa O unitate generatoare, ai carei parametri tehnici au fost restaurati
modernizare sau imbunatatiti ca urmare a activitatilor de modernizare in raport
cu parametrii observati la momentul instalarii acesteia.
Cod de identificare EIC Codul de identificare ETSO care identifică în mod explicit
Participantul la schimbul intersistem (UWM) pe piața europeană
de energie electrică, atribuit de Biroul de coduri ETSP sau Biroul
local de coduri EIC.
Unitate generatoare
O unitate generatoare care utilizează combustibilul (solid, lichid
convențională
sau gazos) sau apa pentru generarea de energie electrică.
Rețea coordonată de 110 kV O parte a rețelei de distribuție de 110 kV, în care fluxurile de
energie electrică depind și de condițiile de funcționare ale rețelei
de transport.

PUTERII
Sistemul Național de Energie Sistem de alimentare care funcționează pe teritoriul Poloniei.

(NPS)
Curba de sarcină Prezentarea grafică a variației sarcinii în funcție de timp.
Biroul local de coduri EIC
Oficiu care atribuie coduri de identificare EIC, care are autorizația
Biroului Central de coduri ETSO.
Punct de livrare
Punctul din rețea către care compania de energie electrică
furnizează energie electrică. Punctul este definit în contractul de
racordare sau contractul de furnizare a serviciilor de transport sau
distribuție, care este în același timp și locul de consum al energiei
electrice.
Punct de conectare Punctul din rețea în care conectorul este conectat la rețea.
Capacitatea disponibilă a Capacitatea disponibilă redusă cu pierderile de capacitate

unității de generare notificate de generator.
Capacitatea de funcționare Capacitatea disponibilă a unității de generare redusă prin
disponibilă a unității de pierderile de capacitate rezultate din condițiile de funcționare a
generare rețelei.
Capacitatea disponibilă a Capacitatea totală disponibilă pentru JWCD și nJWCD.
centralelor electrice domestice
Capacitatea de operare Capacitatea totală de operare disponibilă a JWCD și nJWCD.
disponibilă a centralelor
electrice domestice Capacitatea totală de operare disponibilă a sarcinii JWCD și
Capacitatea disponibilă a OTS nJWCD.
Minimul tehnic al unității Capacitatea minimă a unității de generare la care unitatea de
generatoare generare a centralei termice funcționează continuu, menținând în
același timp capacitatea de a funcționa sub control primar și
secundar, în cazul în care unitatea dată este obligată să furnizeze
serviciile de rezervă secunde sau minute. La hidrocentrale aceasta
este capacitatea minimă admisibilă a funcționării stabile a
grupului hidroelectric.
Capacitate disponibilă Capacitatea maximă continuă a unității de generare sau a

generatorului, confirmată de teste în condițiile nominale de
funcționare.
Capacitate de conectare Puterea activă programată pentru alimentarea rețelei sau decolare
specificată în contractul de racordare ca valoare maximă stabilită
în fiecare oră a perioadei de decontare din valorile medii ale
acestei puteri pe perioade de 15 minute, utilizate la proiectarea
racordării.
Putere de iesire
Puterea instantanee la bornele unității generatoare sau suma
puterilor instantanee ale unităților generatoare operate de
generator.
Capacitate instalata Cea mai mare capacitate continuă care poate fi generată, transmisă
sau furnizată de echipamentul de putere dat, ca

PUTERII
definit de producătorul său.

Capacitatea instalată a parcului Valoarea capacității active care este suma capacităților nominale
eolian ale unităților generatoare individuale care cuprind parcul eolian.
Tensiune foarte înaltă (EHV) 220 kV sau mai mare tensiune.

Tensiune nominală
Nivelul de tensiune planificat de producător cu referire la
funcționarea anumitor echipamente.
Configurație normală a rețelei Configurarea retelei si a unitatilor generatoare conectate asigurand
cele mai bune conditii tehnice si economice de transport a
energiei electrice si indeplinirea criteriilor de fiabilitate a
functionarii retelei si calitatea energiei furnizate utilizatorilor
retelei.
Condiții normale de funcționare
a rețelei Starea de funcționare a sistemului de alimentare, în care sunt
îndeplinite toate valorile parametrilor săi în limitele pragurilor
acceptabile și toate criteriile de siguranță ale funcționării acestuia.
Instalatie electrica
Instalatie care cuprinde circuitele de energie electrica,
dispozitivele, instalatiile dedicate generarii, transportului,
procesarii, distributiei si colectarii energiei electrice, inclusiv
cladirile in care se afla si zona pe care se afla.
Sisteme de reglementare a Sisteme de reglare automată primară și secundară cu semnal Y 1 ,
instalațiilor control terțiar cu semnal Y 0 instalate la unitatea generatoare.
Client Orice entitate care primeste sau colecteaza energie in baza

contractului incheiat cu utilitatea electrica.
Client final Client care achizitioneaza energie electrica pentru uz propriu.
Oferta de echilibrare
Oferta de producție-preț a creșterii producției de energie electrică
sau scăderii producției acestei energie sau a consumului de
energie electrică pentru unitatea de planificare depusă în sfera
pieței de echilibrare, cuprinzând datele comerciale și tehnice.
Constrângeri de rețea
Constrângerile în funcționarea unităților generatoare rezultate din
condițiile tehnice de funcționare a rețelei.
Reduceri în furnizarea și
Reduceri aplicate consumului de energie de catre clienti in cazul
livrarea energiei
deficitului de capacitate sau energie electrica si in cazul
perturbarii sau starii de urgenta in CNE.
Eveniment operațional
Orice modificare a:
a) starea de funcționare a echipamentului, b) configurația
sistemului, c) setările de reglare, d) setările de control.

PUTERII
Operații de comutare Operațiile de comutare includ în mod specific:

a) oprirea sau pornirea liniilor, transformatorului, reactorului,
bateriei,
b) comutarea echipamentelor în sistemul de bare de distribuție
din stație,
c) comutarea auxiliarelor sistemului de alimentare de la sursa
principală la sursa de rezervă,
d) oprirea sau pornirea hidrogeneratoarelor din/pentru operare de
compensare.
Operator tehnic comercial O entitate care este responsabilă de controlul unității de
(OHT) planificare a participantului pe piața de echilibrare în contextul
comercial și tehnic.
O entitate care este responsabilă de controlul unității de
Operator comercial (OH) planificare a participantului pe piața de echilibrare în contextul
comerțului.
Operator de contorizare (OP)
Entitate care răspunde de achiziționarea datelor de contorizare a
energiei electrice din circuitele de contorizare-decontare și
transmiterea acestora către OTS sau alt operator care se ocupă de
procesele de decontare.
Operator de sistem
Operatorul sistemului de transport sau operatorul sistemului de
distribuție.
Operator de sistem de
Compania electrică care se ocupă de activitatea de distribuție,
distribuție (DSO)
responsabilă de funcționarea rețelei în cadrul sistemului de
distribuție a energiei, funcționarea curentă și în siguranță pe
termen lung a acestui sistem, exploatarea, întreținerea, reparațiile
și dezvoltarea necesară a rețelei de distribuție, inclusiv racordările
la alte sisteme de energie electrică.
Sistem de transmisie
Compania electrică care se ocupă de activitatea de transport,
Operator (TSO)
responsabilă de funcționarea rețelei în cadrul sistemului de
transport al energiei electrice, funcționarea curentă și pe termen
lung în siguranță a acestui sistem, exploatarea, întreținerea,
reparațiile și dezvoltarea necesară a rețelei de transport, inclusiv a
conexiunilor la alte sisteme de energie electrică.
Interval de reglare secundar
Domeniul de reglare a sarcinii unităților generatoare în cadrul
comenzii secundare, unde regulatorul secundar poate exercita
controlul automat în ambele direcții de la punctul prestabilit
curent.
Planul zilnic de coordonare Plan de coordonare elaborat de OSP pe parcursul n-1 zi pentru
(PKD) fiecare oră a zilei n cu suportul Algoritmului de Distribuție a
Încărcăturii, care asigură selecția Unităților Generatoare de
Programare care participă la Piața de Echilibrare, pe baza datelor
comerciale și tehnice transmise în Echilibrarea ofertelor, luând în
considerare constrângerile sistemului și puterea necesară

PUTERII
rezerva la NPS si egalitatea participantilor pe piata si notificat

pentru executarea fizica a Contractelor de Vanzare a Energiei.
Planul zilnic de coordonare conține planul de funcționare al
JWCD pentru fiecare oră a zilei având în vedere echilibrarea
prognozei zilnice a cererii, rezervele necesare și constrângerile de
sistem observate în NPS.
Dispecer O\comandă
Ordin emis de dispecer cu privire la executarea evenimentelor
operaționale determinate sau a operațiunilor de verificare
efectuate la instalația electrică dată.
Funcționarea la suprasarcină a Funcționarea unității de generare cu sarcina peste capacitatea
unității de generare disponibilă.
Funcționarea la subsarcină a
Funcționarea unității de generare cu sarcina sub minimul tehnic.
unității de generare
Funcționarea independentă și stabilă a unității de generare sau a
Operare izolata
câtorva unități generatoare din cadrul centralei electrice în lipsa
alimentării cu energie electrică de la SNP privind sursa auxiliară
de alimentare și alimentarea cu energie electrică pentru nevoile
generale ale centralei și executarea instrucțiunilor OTS privind
creșterea zona izolata.
Funcționare pe insulă
Funcționarea independentă a unei părți a SEN care este izolată
după deconectarea de urgență a acesteia de la SEN, având cel
puțin o unitate generatoare în funcțiune, care în situația de
deconectare de la SEN este capabilă să alimenteze clienții și alte
unități generatoare.
Operațiuni de urgență Operațiuni neprogramate privind întreținerea instalațiilor,
echipamentelor și instalațiilor sistemului electric, legate de
repararea defecțiunilor minore sau prevenirea defecțiunilor și
perturbărilor.
Program special de comutare Program de operațiuni complexe de comutare efectuate în legătură

cu lucrările de rețea efectuate sau încercările de sistem.
Test de sistem
Încercări funcționale menite să evalueze starea tehnică a
sistemului de alimentare sau a părții acestuia pe baza performanței
acestuia în condițiile care simulează condițiile normale de
funcționare sau condițiile observate în potențiale perturbări.
Transmitere Transportul energiei electrice folosind rețeaua de transport în
vederea livrării acesteia către rețelele de distribuție sau clienții
finali conectați la rețeaua de transport, cu excepția vânzării acestei
energie.
Conector
Secțiune sau element al rețelei destinat racordării echipamentelor,
instalației sau rețelei entității caracterizat prin capacitatea de
racordare cerută de aceasta, cu rețeaua regiei electrice care asigură
pentru aceasta entitate serviciul de transport sau distribuție.

PUTERII
Punct de măsurare Loc în sistemul de alimentare, unde se măsoară volumul de

energie electrică și parametrii electrici determinați.
Controlul frecvenței
Sistem de control care are loc în sistemul de alimentare menit să
mențină valoarea stabilă a frecvenței sau să reducă abaterea
timpului sincron de la timpul astronomic până la limitele
acceptabile.
Control primar
Sistemul de control al puterii unității de generare realizat cu
sprijinul regulatorului individual de viteză în funcție de frecvența
rețelei.
Control terțiar Schimbarea automată sau manuală a punctelor de funcționare a
unităților generatoare menită să modifice capacitatea de filare a
acestora în jurul căruia se concentrează controlul primar și
secundar.
Control secundar Sistem de control al sarcinii și al frecvenței în sistemul de
alimentare realizat cu sprijinul utilizării coordonate a
guvernatorilor individuali ai unităților generatoare selectate de
către sistemul automat de control al frecvenței de sarcină
(ARCM).
Controler de sistem
Unitatea centrală a sistemului automat de control al frecvenței de
încărcare (ARCM).
Rezervă orară Intervalul capacității disponibile a unității de generare în funcțiune
aflată la dispoziția OTS, orele suplimentare disponibile nu mai
mult de 15 minute de la momentul emiterii comenzii, conform
descrierii creșterii sarcinii pentru unitatea generatoare dată,
înțeleasă ca interval de puterea declarată în ofertă neacoperită de
contractul de vânzare a energiei, redusă cu volumul de putere
rezervat pentru rezerva a doua și/sau minute pe baza piețelor de
utilizare de control definite în WPKD.
Rezervă de minute (R m ) Domeniul de control al unității generatoare activat sub sistemul de

control secundar folosind semnalul Y 1 .
Rezerva de capacitate a unității Puterea dispecerabilă a unității generatoare neutilizată în perioada
generatoare dată.
Rezerva de putere de
Puterea de operare dispecerabilă a unității de generare nu este
funcționare a unității de
utilizată în momentul dat.
generare
Rezerva de putere la centralele Surplusul puterii de exploatare dispecerizabile a unității de
electrocasnice generare față de cererea care urmează să fie acoperită de
centralele electrice domestice determinat pentru perioada dată.
Rezerva de putere a OTS Surplusul puterii dispecizabile a OTS față de cererea care urmează
să fie acoperită de centralele electrice interne determinat pentru
perioada dată.
A doua rezervă (R s ) Domeniul pozitiv de control al unității generatoare date activat în

cadrul procedurii de control primar.

PUTERII
Rezervă de filare Rezervă totală de secunde, minute și oră.

Rezervă la rece
Rezervă la unități generatoare care pot fi pornite din oprire în
timpul rezultat din parametrii lor de pornire.
Stabilitate dinamică (stabilitate
Capacitatea sistemului de a menține funcționarea sincronă a
globală)
unităților generatoare la perturbări majore ale condițiilor de
funcționare (de o amplitudine mare și o rată mare de creștere).
Stabilitate statică (stabilitate Capacitatea sistemului de a menține funcționarea sincronă a
locală) unităților generatoare în cazul unor perturbări minore ale
condițiilor de funcționare (de o amplitudine redusă și o rată redusă
de creștere).
Operațiune de probă
Funcționarea neîntreruptă a echipamentelor, instalațiilor sau
rețelelor pe o perioadă determinată de timp cu parametrii de
funcționare specificati.
Piața de echilibrare
Mecanism de echilibrare continuă a cererii de energie electrică și
generarea acestei energie în SEN.
Sistem de protecție la
Deversarea automată a grupurilor definite de clienți care are loc
deversarea în frecvență (SCO)
atunci când frecvența este redusă până la nivelul specific rezultat
din deficitul de capacitate în sistemul de energie electrică.
Sistem de protecție la Deversarea automată a grupurilor definite de clienți atunci când
deversarea sarcinii (SNO) tensiunea scade la nivelul specific rezultat din deficitul puterii
reactive, ceea ce poate provoca pierderea stabilității tensiunii în
zona dată a sistemului de alimentare.
SCADA
Sistem informatic utilizat pentru colectarea, prelucrarea și
vizualizarea datelor privind funcționarea continuă a SNP și
inițierea procedurilor de operare la distanță, comutare și control.
Retea de distributie
Rețea electrică de înaltă, medie și joasă tensiune, DSO fiind
responsabil pentru funcționarea acesteia.
Sistem de energie
Instalații conectate care funcționează în conjuncție, sunt utilizate
pentru transportul sau distribuția aparținând rețelei electrice sau
unui utilizator de sistem.
Rețeaua de transport
Sistem de alimentare de foarte înaltă sau înaltă tensiune cu OTS
fiind responsabil pentru funcționarea acestuia.
Rețea Meshed Rețea de transport și rețea coordonată de 110 kV.
Forță majoră
Eveniment neprevăzut sub controlul părților care împiedică, în
totalitate sau parțial, respectarea obligațiilor contractuale fie
temporar, fie definitiv, ale cărui rezultate nu pot fi prevenite sau
contracarate în ciuda unei due diligence. Evenimentele
considerate evenimente de forță majoră includ în mod specific:
a) dezastre naturale, inclusiv incendiu, inundații, secetă, cutremur,
uragan, îngheț,
b) acțiuni ale autorităților guvernamentale, inclusiv starea de
război,
Data:27 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagina 17 din 203

PUTERII
legea marțială, embargouri, blocade etc.,

c) acte de război, sabotaj, terorism,
d) greve generale sau alte tulburări sociale, inclusiv demonstrații
publice, blocaje.
Serviciu de expediere sau
Unitate organizatorică a unei companii de energie electrică
operare
împuternicită să efectueze exploatarea rețelei și gestionarea
exploatării unităților de generare.
Sistem de monitorizare a
Sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare dedicat
parametrilor de operare
monitorizării funcționării unităților generatoare în scopul
(SMPP)
gestionării eficiente a funcționării SEN, evaluării activităților de
control ale acestora și analizării funcționării sistemului energetic.
Stare de urgență în NPS
Condiții de funcționare care implică riscul apariției unei perturbări
a rețelei sau a sistemului în legătură cu neîndeplinirea cerințelor
privind calitatea și fiabilitatea funcționării rețelei.
Scăderea controlului unității
Raportul dintre modificarea relativă a frecvenței și modificarea
generatoare
relativă corespunzătoare a capacității de generare cu setarea fixă a
regulatorului unității de generare.
Scăderea controlului tensiunii
Raportul dintre modificarea relativă a tensiunii și modificarea
relativă a puterii reactive în punctul de funcționare specificat în
starea specificată.
Sarcina controlabilă Încărcarea unei valori care poate fi controlată de către operatorul
de sistem corespunzător – de la distanță sau prin automatele
instalate.
Sincronizare cu rețeaua Operațiunea privind conectarea unității de generare la sistemul de
alimentare sau conectarea diferitelor sisteme de alimentare după
ce frecvențele, faza și tensiunile acestora sunt egalizate pentru a
reduce disparitatea vectorilor tensiunilor conectate la o valoare
apropiată de zero.
Sistem telemecanic Set de echipamente utilizate pentru achiziționarea și transmiterea
de la distanță a datelor în cadrul sistemului de alimentare
cuprinzând telemetrie (transmiterea măsurătorilor),
telesemnalizare (transmiterea semnalelor discrete), telecontrol
(transmiterea comenzilor) sau alte informații speciale.
Sistem automat de înregistrare Ansamblu de echipamente care îndeplinesc funcția de citire și

a datelor înregistrare automată a valorilor măsurate de sistemele de
măsurare dotate cu porturi de comunicație pentru transmiterea
datelor la distanță.
Sistem de energie Rețele de alimentare și echipamente și instalații conectate care
funcționează împreună cu rețeaua.

PUTERII
Sistem de cooperare Sistem care asigură pentru OTS comunicarea între departamentele
operațională cu centrale de operare ale centralelor electrice și transmiterea directă de către
electrice (SOWE) departamentele de operațiuni OTS către departamentele de
operare ale unităților generatoare a sarcinilor planificate pentru
unitățile generatoare către departamentele de operațiuni ale
unităților generatoare pentru perioade de 15 minute și ordinele de
Sistem de contorizare-decontare exploatare
Tehnologia. informației și telecomunicațiile (TELE
INFORMAȚII) sistem de achiziție, prelucrare și punere la
dispoziție a datelor de contorizare și a datelor de contorizare-
decontare provenite din sistemul de citire la distanță a datelor de
măsurare, sisteme automate de înregistrare a datelor și alte
sisteme.
Sistemul de schimb de informații Sistem de tehnologia informației și comunicații dedicat
de piață (WIRE) schimbului de date comerciale, tehnice, de contorizare și
decontare ale pieței de echilibrare și servicii ale sistemului de
control, între departamentele comerciale și departamentele tehnice
ale OTS și Operatorilor de piață.
Sistem de citire la distanță a
Subsistemul sistemului de contorizare-decontare care îndeplinește
datelor de măsurare
funcția de achiziție de la distanță a datelor de contorizare de la
sistemele de contorizare dotate cu sistem automat de înregistrare a
datelor.
Tensiune medie înaltă (MHV) Tensiune mai mare de 1 kV și mai mică de 110 kV.
Eroare de control Diferența dintre valoarea dată a variabilei controlate și valoarea sa

actuală la momentul dat.
Participant la schimbul între
sisteme (UWM)
Participant al Pieței de Echilibrare care a încheiat acordul de
furnizare a serviciilor de transport cu OTS care reglementează în
mod specific condițiile de participare la Inter schimb de sistem.
Sistem de contorizare-decontare Sistem de contorizare utilizat pentru măsurarea energiei electrice
și a variabilelor electrice utilizate pentru decontările cantitative și
financiare.
Sistem primar de contorizare-
decontare Sistem de contorizare-decontare ale cărui citiri formează temeiul
decontărilor cantitative și financiare.
Sistem de contorizare-decontare
Sistem de contorizare-decontare ale cărui citiri formează temeiul
de rezervă
decontărilor cantitative și financiare în cazul funcționării incorecte
a sistemului primar de contorizare-decontare.
Sistem de contorizare Contoare și circuitele lor de conectare utilizate direct sau indirect
în scopuri de măsurare.
Sistem de măsurare echilibrare-
Sistem de contorizare ale cărui citiri formează temeiul
control
monitorizării indicațiilor corecte ale sistemelor de contorizare-
decontare prin compararea variabilelor măsurate și/sau
echilibrarea instalațiilor electrice sau a zonelor de rețea.

PUTERII
Sistem de control al excitației Set de echipamente pentru controlul tensiunii sau puterii reactive
la bornele unității generatoare prin modificarea curentului de
excitație.
Sistem de excitare
Sistem utilizat pentru generarea curentului de magnetizare al
unității generatoare.
Contract de vânzare Contractul notificat sub forma graficului comercial în zona de
transfrontalier de energie schimb transfrontalier.
electrică (USE WM )
Uniunea pentru Coordonare Uniune asociind operatorii de sistem din Vest și Central
de transport de energie Europa ale cărei sisteme de transport cooperează sincron.
(UCTE)
Servicii de sistem
Servicii furnizate OTS necesare OTS pentru a asigura
funcționarea corectă a NPS, fiabilitatea acestuia și menținerea
calității energiei.
Utilizator de sistem
Entitate care furnizează energie electrică la sistemul de alimentare
sau furnizată din acest sistem.
Oscilații de tensiune
Modificări pe termen scurt ale tensiunii care au loc la o rată mai
mare de 1% din tensiunea nominală pe secundă.
Factorul de protecție a Raportul dintre curentul de siguranță nominal al instrumentului și
instrumentului (FS) curentul primar nominal. Curentul de siguranță nominal al unui
instrument este definit ca valoarea efectivă a curentului primar
sub care eroarea totală a transformatorului de curent în scopuri de
măsurare este egală cu sau mai mare de 10% sub sarcina
nominală.
Factor de tensiune de înaltă Raportul dintre rădăcina pătrată a sumei pătrate a valorilor
frecvență efective ale conținutului de armonici de ordin superior și valoarea
efectivă a primei armonice.
Zilnic preliminar
Planul preliminar de coordonare zilnică este planul de operare
Plan de coordonare (WPKD)
care conține informații despre starea SNP în ceea ce privește
capacitățile de producere și transport, sprijinind entitățile de piață
în luarea deciziilor privind încheierea contractelor de vânzare a
energiei electrice și tranzacțiilor de piață în timpul orelor
individuale ale zilei. Planul WPKD publicat în ziua n-2 include și
lista unităților generatoare prevăzute de OTS pentru funcționarea
sub control primar și secundar în fiecare oră din ziua n.
Graficul circular al unității
Grafic care prezintă domeniul de funcționare admisibil teoretic al
generatoare
unității de generare, care definește inter alia sarcina de putere
reactivă a unității de generare.
Generator Utilitate electrică implicată în producerea energiei electrice, ale
cărei echipamente de generare sunt conectate la sistemul de
energie electrică.
Perturbare Opriri automate sau manuale neplanificate sau nerespectarea
parametrilor de funcționare așteptați ai componentelor activelor
rețelei. Perturbarea poate avea loc cu sau fără deteriorarea
activelor rețelei.

PUTERII
Domeniu de control secundar Intervalul de schimbare a puterii unităților generatoare în cadrul

controlului secundar, unde regulatorul secundar poate exercita
controlul automat în ambele direcții de la punctul de operare
curent.
Marja de stabilitate statică
Raportul disparității dintre valoarea maximă admisibilă a
variabilei de funcționare date sub care sistemul rămâne în stare de
echilibru și valoarea variabilei menționate în starea de funcționare
analizată a sistemului, la ultima dintre cele două valori.
Cererea de acoperire de Cererea care urmează să fie acoperită de centralele electrice
către centralele electrice interne, adică cererea de putere a NPS crescută de sarcina în
interne modul de pompare și redusă de echilibrul schimbului între
sisteme.
Cererea de putere NPS
Cererea de putere NPS este puterea totală consumată de toți
clienții casnici, puterea auxiliară a centralelor electrice și
pierderile din rețea.
Telecomandă Controlul funcționării echipamentelor efectuat de către serviciul

de dispecerat al operatorului de sistem competent cu utilizarea
echipamentului de telecomunicații dedicat.
Eveniment operațional Orice modificare a:
a) starea de funcționare a echipamentului, instalației sau rețelei,
b) configurația sistemului,
c) setări de reglementare,
d) setările de control.

PUTERII
IA Operator de sistem de transport

IA1. Operatorul de sistem de transport, denumit în continuare OTS sau
operatorul de sistem de transport, în temeiul Legii energiei din 10 aprilie 1997
(text consolidat în Jurnalul Oficial 2003 nr. 153 pct. 1504 cu modificările
ulterioare), este o companie de energie electrică implicată în transportul
energiei electrice, responsabilă de operarea rețelei în cadrul transportului de
energie electrică. sistem, securitatea continuă și pe termen lung a funcționării
acestui sistem, exploatarea, întreținerea, reparațiile și dezvoltarea necesară a
rețelei de transport, inclusiv a interconexiunilor cu alte sisteme energetice.
IA2. În conformitate cu prevederile Legii energiei sistemul de transport
operatorul este responsabil în mod specific pentru:
a) securitatea aprovizionării cu energie electrică prin asigurarea funcționării în
siguranță a sistemului energetic și a capacității de transport corespunzătoare
în rețeaua de transport;
b) desfășurarea exploatării rețelei în rețeaua de transport într-o manieră
eficientă, menținând fiabilitatea necesară a alimentării cu energie electrică
și a calității furnizării acesteia, precum și coordonarea exploatării rețelei în
rețeaua coordonată de 110 kV în cooperare cu operatorii sistemului de
distribuție a energiei electrice, denumite în continuare denumiți DSO sau
operatori de sistem de distribuție;
c) exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor și instalațiilor, inclusiv a
interconexiunilor cu alte sisteme de alimentare, într-o manieră care să
asigure funcționarea fiabilă a sistemului de alimentare;
d) asigurarea capacității pe termen lung a sistemului energetic de a satisface
nevoile justificate în ceea ce privește transportul de energie electrică în
comerțul intern și transfrontalier, inclusiv dezvoltarea rețelei de transport
și, după caz, dezvoltarea interconexiunilor cu alte sisteme de energie
electrică ;
e) cooperarea cu alți operatori de sisteme de transport sau utilități electrice
pentru a asigura funcționarea fiabilă și eficientă a sistemelor de energie și
pentru a coordona dezvoltarea acestora;
f) dispecerizarea capacitatii unitatilor generatoare racordate la reteaua de
transport si a unitatilor generatoare cu putere disponibila egala cu 50 MW
sau mai mare, racordate la reteaua coordonata de 110 kV, avand in vedere
acordurile cu utilizatorii sistemului de transport si constrangerile tehnice
ale acestui sistem. ;
g) gestionarea capacităților de transmisie a legăturilor cu alte sisteme
energetice;
h) achiziționarea serviciilor de sistem necesare pentru buna funcționare a
energiei electrice

PUTERII
sistem, fiabilitatea funcționării sistemului menționat și menținerea

parametrilor de calitate a puterii;
i) echilibrarea sistemului energetic, inclusiv echilibrarea cererii curente de
energie electrică cu furnizarea acestei energii în cadrul sistemului energetic
intern, denumit în continuare SNP, gestionarea congestiilor în sistem și
menținerea sistemului de decontare cu utilizatorii rețelei. sistemul
menţionat rezultat din neechilibrarea energiei electrice furnizate de şi
extrasă de la NPS;
j) gestionarea fluxurilor de energie electrică în sistemul de transport în mod
coordonat cu alte sisteme electrice interconectate și în cooperare cu DSO în
rețeaua coordonată de 110 kV având în vedere constrângerile tehnice ale
sistemului;
k) achiziționarea de energie electrică pentru acoperirea pierderilor survenite în
rețeaua de transport în timpul transportului de energie electrică prin această
rețea și aplicarea procedurilor de piață transparente și nediscriminatorii
privind achiziționarea energiei respective;
l) livrarea către utilizatorii sistemului și operatorilor altor sisteme de energie
electrică interconectate cu sistemul de transport a informațiilor privind
condițiile de furnizare a serviciilor de transport a energiei electrice, inclusiv
condițiile privind comerțul transfrontalier și gestionarea rețelei și
echilibrarea energiei electrice care sunt necesare pentru a obține accesul la
transport. sistem și să-l folosească;
m) elaborarea planurilor de acțiune în cazul riscului de apariție a unei
perturbări majore în sistemul de energie electrică și refacerea sistemului
respectiv după apariția unei astfel de perturbări;
n) executarea reducerilor la livrarea energiei electrice;
o) dezvoltarea condițiilor normale de configurare a sistemului pentru
funcționarea sistemului de transport și în cooperare cu DSO a condițiilor
normale de funcționare pentru funcționarea rețelei coordonate de 110 kV.
IA3. Polskie Sieci Elektroenergetyczne Operator SA (abrevierea PSE Operator SA)
îndeplinește funcția de OTS pe teritoriul Republicii Polone. PSE Operator SA
deține concesiunea pentru transportul energiei electrice nr.
PEE/272/4988/W/2/2004/MS emisă de Președintele Oficiului pentru
Reglementare în domeniul Energiei la 15 aprilie 2004.
IA4. Operatorul de sistem de transport îndeplinește atribuțiile menționate la pct.
IA2, inclusiv prin următoarele entități care operează pentru și în numele OTS:
a) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Centrum SA;
b) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Południe SA;
c) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Północ SA;

PUTERII
d) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Wschód SA;

e) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Zachód SA
IA5. Descrierea detaliată a sarcinilor executate de aceste entități menționate în
punctul IA4. este prevăzut în prevederile ulterioare ale prezentei instrucțiuni de
operare și întreținere a sistemului de transport.
IA6. Entitățile obligate să respecte prevederile Instrucțiunii din
Operarea și întreținerea sistemului de transport sunt obligate să coopereze cu
entitățile menționate la punctul IA4 în ceea ce privește sarcinile îndeplinite de
aceste entități pentru și în numele OTS.
IB Context juridic pentru elaborarea Instrucțiunii de operare și

întreținere a sistemului de transport și a documentelor
aferente
1.8.1. De asemenea, Instrucțiunile privind operarea și întreținerea sistemului de
transport
denumită IRiESP, a fost întocmit de OTS în conformitate cu articolul 9g din
Legea Energiei.
1.8.2. Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport are în vedere
cerintele:
a) cuprinse în actele juridice naționale, inclusiv în special Legea energiei și
reglementările executive emise în temeiul actului respectiv;
b) rezultate din concesiunea OTS pentru transportul energiei electrice;
c) cuprinse în reglementările Comunităţii Europene, inclusiv în special
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1228/2003/CE
din 26 iunie 2003 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile
transfrontaliere de energie electrică;
d) rezultate din standardele internaţionale de securitate şi fiabilitate a
funcţionării sistemelor de energie.
1.8.3. Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport este
regulile definite în articolul 384 § 1 din Codul civil.
1.8.4. Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport este
scrisă inițial în poloneză.

PUTERII
IC Domeniul obiectiv și subiectiv al IRiESP

și structura acestuia
IC1. Sfera problemelor reglementate în IRiESP și structura

IRiESP
IC1.1. Instrucțiunile de operare și întreținere a sistemului de transport definesc termenii

detaliați de utilizare a rețelelor de energie de către utilizatorii și clienții
sistemului, precum și termenii și metoda de operare, întreținere și planificare a
dezvoltării acestor rețele. Condițiile menționate mai sus sunt definite într-o
parte ulterioară a IRiESP, denumită în continuare IRiESP – Termenii de
utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei.
Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport conține și o
parte separată privind echilibrarea sistemului și gestionarea reducerilor de
sistem, denumită în continuare IRiESP – Balancing of the System and System
Constraints Management.
Părțile menționate mai sus formează împreună Instrucțiunile de operare și
întreținere a sistemului de transport.
1 .C.1.2. IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

definesc în mod specific:
a) condițiile de conectare a instalațiilor de generare, a rețelelor de distribuție,
a instalațiilor clienților finali, a conexiunilor intersistem și a liniilor directe;
b) cerințe tehnice pentru instalații, instalații și rețele, inclusiv infrastructura
auxiliară necesară;
c) criteriile de securitate pentru funcționarea sistemului de energie electrică,
inclusiv reconcilierea planurilor de acțiuni în cazul apariției unei perturbări
semnificative în sistemul electric și restabilirea unui astfel de sistem după o
perturbare;
d) termenii de cooperare între operatorii de sisteme de energie electrică,
inclusiv zona rețelei coordonate de 110 kV;
e) condițiile de schimb de informații între utilitățile electrice și clienți;
f) parametrii de calitate a energiei electrice și standardele de calitate a
serviciului utilizatorilor sistemului și clienților.
1 .C.1.3. IRiESP – Balancing of the System and Management of System Constraints definește
în mod specific:
a) condiţiile care ar trebui îndeplinite în domeniul echilibrării sistemului şi
IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei managementul

constrângerilor sistemului;

PUTERII
b) procedura de depunere și acceptare de către OTS pentru executarea

contractelor de vânzare a energiei electrice și a programelor de livrare și
colectare a energiei electrice;
c) procedura de notificare către OTS cu privire la contractele privind prestarea
serviciilor de transport;
d) procedura de echilibrare a sistemului, inclusiv modalitatea de decontare a
costurilor de echilibrare a acestuia;
e) procedura de gestionare a constrângerilor de sistem, inclusiv metoda de
decontare a costurilor acestor constrângeri;
f) proceduri de urgență;
g) procedura de operare în condiții care amenință securitatea alimentării cu
energie electrică;
h) procedurile și domeniul de aplicare al schimbului de informații necesare
pentru echilibrarea sistemului și gestionarea constrângerilor sistemului;
i) criterii de dispecerizare a capacității unităților generatoare și de gestionare
a racordurilor la sistemul electric.
1 .C.1.4. Având în vedere condițiile definite în IRiESP, OTS se pregătește și în scopul
executării sarcinilor sale:
a) instrucțiuni de expediere;
b) instructiuni de functionare a instalatiilor, circuitelor, echipamentelor si
instalatiilor;
c) „Instrucțiunea de sănătate și securitate în muncă pentru echipamente și
instalații electrice”;
d) Proceduri organizatorice si tehnice.
IC2. Entitățile care trebuie să aplice IRiESP
1 .C.2.1. Prevederile IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a

dezvoltării rețelei se aplică pentru:
a) operatorul sistemului de transport;
b) operatori de sisteme de distributie;
c) entități care utilizează serviciile furnizate de OTS;
d) entități, la ale căror rețele de tensiune nominală de 110 kV și mai mare sunt
conectate echipamentele, instalațiile sau rețelele utilizatorilor și clienților
sistemului;
e) entitățile la care sunt conectate echipamente, instalații sau rețele

PUTERII
sistemul de transport;
f) entitățile care intenționează să utilizeze serviciile de transport furnizate de
OTS;
g) entitățile care determină termenele de conectare și realizează racordarea la
rețeaua de tensiune nominală de 110 kV și mai mare;
h) generatoare cu unitati generatoare la care OTS este responsabil de
expedierea energiei acestora conform prevederilor Legii Energiei.
IC2.2. Lista entităților care trebuie să aplice prevederile IRiESP – Echilibrarea sistemului și
managementul constrângerilor de sistem este definită în partea separată a
IRiESP.
IC2.3. Fiecare entitate care încheie cu OTS un acord de racordare sau un acord de furnizare a
serviciilor de transport (denumit în continuare contract de transport) primește
gratuit o copie a IRiESP.
ID Intrarea în vigoare a IRiESP și procedura de efectuare și

implementare a modificărilor la IRiESP

PUTERII
ID1. Intrarea în vigoare a IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și

planificare a dezvoltării rețelei
ID1.1. IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei și

orice modificări aduse acelei părți a IRiESP sunt supuse aprobării conform
rezoluției Consiliului de administrație al OTS.
ID1.2. IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei și
orice alte modificări aduse acelei părți a IRiESP intră în vigoare la data definită
în rezoluția Consiliului de administrație al OTS, însă nu mai devreme de 14 zile
de la data publicării. de către OTS a IRiESP în consecință – termenii de
utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau modificările
aduse acelei părți a IRiESP.
ID1.3. Data intrării în vigoare a IRiESP - Termeni de utilizare, operare, întreținere și
planificare a dezvoltării rețelei este notă pe pagina de titlu.
ID1.4. Operatorul de sistem de transport publică IRiESP – Termeni de utilizare, operare,
întreținere și planificare a dezvoltării rețelei obligatorii pe site-ul său web și îl
pune la dispoziția publicului la sediul său.
ID2. Procedura de efectuare și implementare a modificărilor la IRiESP
1 .D.2.1. Modificările aduse IRiESP se efectuează prin emiterea unui nou IRiESP – Termeni de
utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau prin
emiterea Tabelului de actualizare pentru IRiESP obligatoriu – Termeni de
utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei , denumit în
continuare ca diagramă de actualizare.
2 .D.2.2. Orice modificare a IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a
dezvoltării rețelei este precedată de procesul de consultare cu utilizatorii
sistemului și clienții.
3 .D.2.3. Tabelul de actualizare include în mod specific:
a) Data intrării în vigoare a Diagramei de actualizare;
b) Motivul actualizării IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și
planificare a dezvoltării rețelei ;
c) Domeniul actualizării IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și
planificare a dezvoltării rețelei ;
Noua redactare a prevederilor modificate ale IRiESP – Termeni de utilizare,
operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau textul care
completează prevederile actuale.
ID2.4. Procesul de efectuare a modificărilor la IRiESP – Termeni de utilizare, operare,
întreținere și planificare a dezvoltării rețelei se desfășoară conform
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei următoarea

procedură:
a) Operatorul de sistem de transport elaborează noul proiect IRiESP – Termeni
de utilizare, exploatare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau

PUTERII
Schema de actualizare și îl publică pe site-ul său web;

b) Publicarea noului proiect IRiESP – Termeni de utilizare, operare,
întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau a Diagramei de actualizare
va fi însoțită de publicarea de către OTS pe site-ul său a comunicatului de
informare despre demararea procesului de consultare a modificărilor. către
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a
dezvoltării rețelei , locul și modalitatea de transmitere a comentariilor și
perioada de timp prevăzută pentru consultări.
ID2.5. Perioada de timp preconizată pentru consultări nu poate fi mai mică de 14 zile de la data
publicării proiectului noului IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere
și planificare a dezvoltării rețelei sau a proiectului de diagramă de actualizare,
în timp ce OTS respinge comentariile sau propuneri primite după expirarea
termenului prevăzut pentru consultări în cursul elaborării modificărilor la
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării
rețelei .
ID2.6. Operatorul de sistem de transport, în cursul procesului de consultare, poate organiza
ședințe de informare pentru a prezenta modificările planificate la IRiESP –
Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei .
1 .D.2.7. La expirarea termenului prevăzut pentru consultări, OTS:
a) analizează comentariile și propunerile primite;
b) în cazuri justificate depune propriile completări sau modificări;
c) întocmește versiunea finală a noului IRiESP – Termeni de utilizare,
operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau a Tabelului de
actualizare, luând în considerare în mod justificat comentariile și propunerile
depuse;
d) întocmește raportul din procesul de consultare cuprinzând rezumatul
comentariilor sau propunerilor primite, informații privind modalitatea de
includere a acestora și rezumatul completărilor sau modificărilor proprii;
e) publică pe site-ul său versiunea finală a noului IRiESP – Condiții de
utilizare, exploatare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei sau
Tabelul de actualizare inclusiv comunicatul de stabilire a datei de intrare în
vigoare a modificărilor aduse IRiESP – Termeni de utilizare, funcționare ,
întreținerea și planificarea dezvoltării rețelei și raportul din procesul de
consultare a acestei părți a IRiESP.
I .D.2.8. În cazul în care modificările aduse IRiESP – Termenii de utilizare, operare,
întreținere și planificare a dezvoltării rețelei nu sunt acceptate de utilizatorul
sistemului sau de un client care are un acord de transport încheiat cu OTS,
utilizatorul sau clientul sistemului va avea dreptul de a rezilia contractul
respectiv. cu un preaviz de 10 zile cu efect în ziua anterioară datei intrării în
vigoare a

PUTERII
modificări la IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare

a dezvoltării rețelei realizate de OTS.
ID2.9. La rezilierea contractului de transport, utilizatorul sistemului – cu condiția că
ar dori în continuare să utilizeze serviciile de transport furnizate de OTS –
informează în scris OTS-ul despre modificările aduse IRiESP – Termeni de
utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei pe care le face.
nu sunt de acord cu și motivul unui astfel de dezacord. Prezentarea
informațiilor în scris constituie temeiul pentru a se adresa președintelui
Oficiului pentru Reglementare în domeniul Energiei cu cerere de soluționare a
unui litigiu privind stabilirea condițiilor de prestare a serviciilor de transport și
cererea de stabilire a condițiilor de continuare a prevederilor aceste servicii
până la soluționarea litigiului.
ID2.10. Procedura de realizare și implementare a modificărilor la IRiESP – Balancing
and Management of System Constraints este determinată în partea separată a
IRiESP.

PUTERII
CAPITOLUL II. CONECTAREA ȘI UTILIZAREA REȚELEI
II .A. Caracteristicile rețelei

III .A.1. Structura rețelei EHV și HV
IV .A.1.1. Rețeaua națională de transport a energiei
V .A.1.1.1. Rețeaua națională de transport de energie de înaltă tensiune (HV) și de foarte înaltă
tensiune (EHV) are un impact decisiv asupra funcționării în siguranță și
integrității NPS. Din punct de vedere funcțional poate fi împărțit în:
a) Rețeaua mesh cuprinzând elementele de rețea care funcționează continuu sau
periodic în regim de inel (excluzând inelele locale de 110 kV alimentate
unilateral), care ar trebui să asigure executarea fiabilă a funcțiilor de
transmisie la NPS. Fluxurile de energie electrică prin elementele individuale
ale rețelei cu plasă depind de starea de funcționare a altor elemente ale acelei
rețele și de dispecerizarea producției între unitățile generatoare conectate la
acea rețea (Fig 1.),
b) Rețea deschisă care cuprinde elemente de rețea de 110 kV care funcționează
continuu sub configurație radială sau inele locale alimentate unilateral, care
ar trebui să execute exclusiv funcțiile de distribuție (Fig 2.).
Sieć NN și WN
Q9
1 (cb 1
g—g
111
Fig 1 . Diagrama picturală a configurației rețelei mesh
Glosar la Fig 1.: Sieć NN i WN – Rețeaua EHV și HV

PUTERII

PUTERII
Glosar la Fig 2.: Sieć WN – Rețeaua HV
jednostronnie ... – inel local furnizat unilateral

Rețeaua mesh este împărțită în termeni de funcționare în:
II.A.1.1.2. a) rețeaua de transport, în cadrul căreia OTS este responsabil pentru
dezvoltarea, întreținerea și exploatarea rețelei;
b) Rețeaua de distribuție 110 kV care funcționează în regim de inel cu rețeaua
de transport, denumită în continuare rețea de distribuție 110 kV, în cadrul
căreia OD-ul corespunzător este responsabil pentru dezvoltarea, întreținerea
și exploatarea rețelei sub rezerva competențelor de decizie ale OTS
rezultate din Legea Energiei și reglementările executive emise în temeiul
acestui act.
Conexiuni transfrontaliere
II.A.1.2. Sistemul Energetic Național Polonez este conectat la sistemele energetice ale
țărilor vecine: sincron (conexiuni de curent alternativ de 220 și 400 kV) cu
II.A.1.2.1. sisteme cehe, germane și slovace și asincron (cablu de curent continuu) cu
sistemul de alimentare suedez.
Cooperarea transfrontalieră cu operatorii sistemelor conectate sincron are loc
în termenii definiți în cadrul Uniunii pentru
II.A.1.2.2.
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei de coordonare de

transport de energie electrică, denumită în continuare UCTE.

PUTERII
II.A.1.2.3. Cooperarea transfrontalieră cu operatorul sistemului energetic suedez are loc în

condițiile definite în acordul bilateral.
II.A.1.2.4. Unitatile de generare separate de sistemele electrice ale tarilor invecinate,
functionand asincron conform termenilor definiti prin acordurile bilaterale, pot
fi conectate periodic la SEN prin racordurile de curent alternativ.
II.A.1.2.5. Conexiunile rețelei naționale coordonate de 110 kV cu rețelele de distribuție străine
se pot realiza numai în circuite separate prin separarea unităților generatoare sau
a zonelor rețelei de distribuție. Cooperarea în ceea ce privește aceste conexiuni
are loc conform condițiilor convenite între operatorii de sistem corespunzători.
II.A.1.2.6. Racordurile menționate la punctul II.A.1.2.1., II.A.1.2.4. și II.A.1.2.5. sunt utilizate
pentru a executa schimbul transfrontalier de energie electrică, care este împărțit
în:
a) schimb paralel executat între NPS și sistemele de alimentare care creează
sistemele UCTE conectate,
b) schimb neparalel executat cu suportul conexiunilor de curent continuu sau
circuite separate.
II.A.1.3. Parametrii și dispozitivele tehnice ale rețelei
II.A.1.3.1. Elementele de bază ale rețelei plasate includ liniile aeriene și de cablu,
transformatoarele și stațiile EHV și 110 kV.
II.A.1.3.2. Domeniul de aplicare al datelor de bază care caracterizează liniile aeriene și cablurile
EHV sau 110 kV acoperă:
a) codul liniei de alimentare,
b) codurile substațiilor la care este conectată linia de alimentare;
c) tensiunea nominală a liniei de alimentare,
d) lungimea liniei electrice,
e) rezistența, reactanța, conductanța și susceptința liniei de alimentare;
f) capacitatea termică a liniei de alimentare (în funcție de temperatura
ambiantă),
g) reactanța pentru componenta simetrică cu secvență zero și reactanța pentru
componenta simetrică consistentă cu secvență pozitivă;
h) numele operatorului de sistem, căruia îi este alocată linia electrică în termeni
de exploatare.
II.A.1.3.3. Domeniul de aplicare al datelor de bază care caracterizează transformatoarele
EHV/EHV și EHV/110 kV acoperă:
a) codul transformatorului,
b) codurile posturilor la care este conectat transformatorul,

PUTERII
c) puterea nominală a transformatorului,

d) tensiunile nominale ale înfășurărilor transformatorului,
e) rezistența, reactanța, conductanța și susceptința transformatorului;
f) tensiunea de scurtcircuit, funcționarea fără sarcină și pierderile de sarcină,
curentul de funcționare fără sarcină și configurația conexiunilor
transformatorului;
g) rapoartele de transformare și domeniul de aplicare al reglementării acestora,
h) numele operatorului de sistem, căruia îi este alocat transformatorul în
termeni de funcționare.
II.A.1.3.4. Domeniul de aplicare al datelor de bază care caracterizează stațiile EHV și 110 kV
acoperă:
a) denumirea și codul substației,
b) tensiunea nominală a substației,
c) configurația de funcționare a substației,
d) parametrii echipamentelor stației (ex. transformatoare, reactoare, bănci de
condensatoare) necesari pentru executarea calculelor de rețea,
e) capacitatea disponibilă a unităților generatoare racordate la substație sau
capacitatea disponibilă a unităților generatoare din ramura rețelei radiale
racordate la substație sau capacitatea de racordare sau capacitatea
contractuală a clienților racordați la stație;
f) capacitatea consumatorilor de energie controlabilă conectați la substație,
g) cererea de sarcină activă și reactivă în timpul orelor caracteristice de
măsurare (de vârf și în afara vârfului pentru vară și iarnă);
h) cererea de sarcină auxiliară activă și reactivă,
i) capacitatea echipamentului de a compensa puterea reactivă instalată la
substație,
j) puterea de scurtcircuit a substației,
k) numele operatorului de sistem, căruia îi este alocată substația în termeni de
funcționare.
II.A.1.3.5. Sfera datelor de bază care caracterizează unitățile generatoare conectate la rețeaua de
transport sau la rețeaua de distribuție de 110 kV acoperă:
a) numele și codul substației și tensiunea nominală a stației, la care este
conectată unitatea generatoare;

PUTERII
b) puterea activă maximă și minimă a unității generatoare,

c) rezistența și reactanța ramificației, unitate generatoare – transformator
unitate,
d) valoarea maximă a puterii electromotoare E'max definită la nivelul
tensiunii substației, la care este conectată unitatea generatoare,
e) relația de reactanță pentru componenta simetrică cu secvență zero și
reactanța pentru componenta simetrică cu secvență pozitivă a ramificației,
unitate generatoare – transformator unitate,
f) tensiunea de scurtcircuit a transformatorului unității și puterea de referință,
g) modulul de raport al transformatorului unității în unități relative și
domeniul de aplicare al reglarii tensiunii sub sarcină,
h) reactanța: sincronă, tranzitorie și subtranzitorie a unităților generatoare din
axa d și q, în unități relative,
i) rezistența statorului și reactanța scurgerii statorului,
j) constanta de timp mecanică a setului de turbine,
k) constanta de timp tranzitorie și subtranzitorie în axa d și q (setată cu
circuitul statorului deschis),
l) curba de saturație,
m) diagrama circulară a generatorului,
n) tipurile și setările circuitelor de excitație și ale stabilizatorului sistemului
de alimentare, inclusiv configurația unității conform standardului IEEE,
o) tipuri și setări ale regulatorului turbinei,
p) caracteristici ale cererii auxiliare a generatorului (putere activă și reactivă)
ca funcție de sarcină.
II.A.2. Cerințe privind calitatea și fiabilitatea funcționării rețelei mesh
II.A.2.1. Frecvența sistemului
II.A.2.1.1. Frecvența nominală în rețeaua de transmisie este de 50 Hz.

Calitatea frecvenței în rețeaua mesh ar trebui să îndeplinească următorii
II.A.2.1.2. parametri:
1) valoarea medie a frecvenței măsurate timp de 10 secunde în punctele de
conectare ar trebui să se încadreze în următorul interval:
a) 50 Hz ± 1 % (de la 49,5 Hz la 50,5 Hz) până la 99,5 % din săptămână,

PUTERII
b) 50 Hz + 4 %/-6% (de la 47 Hz la 52 Hz) până la 100% din săptămână;

2) din cauza funcționării sistemelor conectate UCTE, conform Instrucțiunilor
de operare a sistemelor interconectate UCTE, denumit în continuare
Manual de operare UCTE, calitatea frecvenței este considerată
satisfăcătoare, dacă pe parcursul unei luni:
a) abaterea standard pentru 90% și 99% dintre parantezele de măsurare
este mai mică de 40 mHz și, respectiv, 60 mHz;
b) numărul de zile de funcționare la frecvența prestabilită de 49,99 Hz
sau 50,01 Hz nu depășește opt zile.
II.A.2.2. Tensiune și putere reactivă
II.A.2.2.1. Tensiunea nominală la rețeaua plasată este de 750, 400, 220 și 110 kV.
II.A.2.2.2. Abaterea medie acceptabilă a tensiunii nominale timp de 10 minute la stațiile
EHV și 110 kV, la care sunt conectați clienții finali care trag puterea la un nivel
nu mai mare decât capacitatea de conectare, cu coeficientul tgφ nu mai mare de
0,4, trebuie să rămână în următoarele paranteze:
a) de la -10 % la +5 % în rețeaua cu tensiune nominală de 400 kV,
b) ± 10 % în rețeaua de tensiune nominală de 220 și 110 kV.
II.A.2.2.3. La stațiile EHV și 110 kV, altele decât cele menționate la punctul II.A.2.2.2. în
condiții normale de funcționare a rețelei, tensiunile trebuie menținute în
parantezele definite în tabelul 1.
Tabelul 1 Tensiuni la stațiile EHV și 110 kV în condiții normale de funcționare a rețelei
Tipul de substație/rețea 750 kV 400 kV 220 kV 110 kV
Statii EHV si 110 kV, la care sunt

conectate direct unitatile
generatoare si statiile alimentate - 400÷420 220÷245 110÷123
de la transformatoare EHV/110
kV
Alte EHV
710÷787 380÷420 210÷245 105÷123
și stații de 110 kV
II.A.2.2.4. La stațiile EHV și 110 kV, altele decât cea menționată la punctul II.A.2.2.2 în
funcționare perturbată a rețelei, tensiunile trebuie menținute în parantezele
definite în tabelul 2.
Tabelul 2 Tensiuni la stațiile EHV și 110 kV în condiții de perturbare a rețelei

PUTERII
Tipul de substație/rețea 400 kV 220 kV 110 kV
Statii EHV si 110 kV, la care sunt conectate 380÷420 210÷245 105÷123
direct unitatile generatoare si statiile
alimentate de la transformatoare EHV/110
kV
Alte stații EHV și 110 kV 360÷420 200÷245 99÷123
II.A.2.3.1.
II.A.2.2.5. Amplitudinile oscilațiilor tensiunii în raport cu valoarea nominală din rețea nu
trebuie să fie mai mari de 1%, dacă oscilațiile se repetă în mod regulat. Sunt
permise oscilațiile de tensiune care nu se repetă în mod regulat sub 3%
amplitudine, dacă nu reprezintă un risc pentru echipament.
II.A.2.2.6. Coeficientul de deformare a tensiunii la locurile de conectare a entităților la
rețea și conținutul armonicilor superioare individuale se raportează la armonica
de bază nu trebuie să depășească respectiv:
a) 1,5 % și 1 % pentru rețeaua cu tensiunea nominală de 400 și 220 kV,
b) 2,5 % și 1,5 % pentru rețeaua cu tensiune nominală de 110 kV.
II.A.2.2.7. Valoarea maximă a componentei simetrice cu secvență negativă a tensiunii în
condiții de perturbare nu trebuie să depășească 1% din valoarea componentei
simetrice cu secvență pozitivă.
II.A.2.2.8. Condițiile de tensiune, altele decât cele definite la punctul II.A.2.2.2. la
II.A.2.2.7. sunt definite în acordul de transmitere.
Coeficientul tan(φ) pentru absorbția agregată a puterii active și reactive orare la
II.A.2.2.9. stațiile 110/MHV din zonele rețelei de distribuție convenite între OTS și OD
nu trebuie să fie mai mare de 0,3 pe partea de tensiune 110 kV.
Menținerea parametrilor de tensiune de către OTS în locurile de livrare a

II.A.2.2.10.
energiei electrice din rețeaua de transport este condiționată de OSO
compensând puterea reactivă în rețeaua de distribuție și acoperirea cererii de
putere reactivă din acea rețea de la sursele locale de putere reactivă în măsura
în care este necesar. să se păstreze nivelul tg φ definit la punctul II.A.2.2.9.
Zonele menționate la punctul II.A.2.2.9. sunt convenite și actualizate de către

II.A.2.2.11.
OTS și OD individual o dată pe an pe baza analizei tehnice a configurației de
funcționare a rețelei de distribuție de 110 kV în asociere cu nodurile rețelei de
transport EHV și 110 kV, realizate și livrate OTS de către un anumit OD la cel
puțin o dată pe an.
II.A.2.3. Fiabilitatea în
exploatare Următoarele condiții tehnice care determină funcționarea fiabilă a

PUTERII
rețeaua mesh ar trebui să fie îndeplinită în condiții normale de funcționare a

rețelei respective:
a) sarcina curentă a elementelor individuale ale rețelei ar trebui să fie mai mică
decât sarcina acceptabilă într-o perspectivă pe termen lung,
b) tensiunile din nodurile individuale ale rețelei trebuie să fie în intervalul
acceptabil conform punctului II.A.2.2.2. și II.A.2.2.3.,
c) puterea de scurtcircuit (curent) în stațiile individuale nu trebuie să
depășească puterea de întrerupere (curent) a întrerupătoarelor instalate,
d) centralele individuale ar trebui să lucreze cu o rezervă de stabilitate statică
în valoare de minim 10%, în funcție de metoda de reglare a tensiunii de
excitare. Se adoptă că, dacă tensiunea de excitație nu poate fi reglată,
centrala trebuie să funcționeze cu o rezervă de stabilitate statică de
minimum 20%.
II.A.2.3.2. În urma întreruperii de urgență a liniei cu un singur circuit sau a unui circuit de linie
cu dublu circuit, a unui singur transformator sau a unui sistem de bare
colectoare, circuitele de operare ale rețelei trebuie să îndeplinească următoarele
condiții tehnice care determină funcționarea fiabilă a rețelei :
a) nu ar trebui să existe întreruperi ale aprovizionării clienților, cu excepția
clienților alimentați direct din elementul decupat,
b) nu ar trebui să existe pierderi ale puterii generate mai mari de 750 MW (se
aplică autodecupării sistemului de bare),
c) sarcina curentă a elementelor de rețea trebuie să fie mai mică decât valorile
acceptabile pe termen lung sau să le depășească cu cel mult 20%, cu
condiția ca astfel de suprasarcini să poată fi eliminate în maximum 20 de
minute fără a introduce vreo limitare în alimentarea cu energie pentru clienți
(prin realizarea întrerupătoare în rețea, supra sau subgenerare) sau le
depășesc cu mai mult de 20% cu condiția ca astfel de supraîncărcări să
poată fi eliminate ca urmare a unor acțiuni automate fără a limita
alimentarea cu energie a clienților (prin întreruperea automată a
generatorului). unități, supra sau subgenerație),
d) tensiunile din nodurile individuale ale rețelei ar trebui să rămână în
intervalele acceptabile conform punctului II.A.2.2.4.,
e) centralele individuale trebuie să funcţioneze cu rezerva de stabilitate statică
în valoare de minim 5% în funcţie de metoda de control al tensiunii de
excitaţie. Se adoptă că, dacă tensiunea de excitație nu poate fi reglată,
centrala ar trebui să funcționeze cu o rezervă de stabilitate statică de
minimum 10%,
f) nu ar trebui să existe cazuri de pierdere a stabilității dinamice de către
unitățile generatoare presupunând că întreruperea elementului de rețea a fost
rezultatul unui scurtcircuit trifazat în punctul cel mai puțin favorabil al
rețelei, întrerupt la funcționare. a primei sau a doua zone de protecție, în
timp ce stabilitatea poate fi menținută ca urmare a decupării automate a
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării unităților generatoare de

PUTERII
rețea situate în apropierea locației de scurtcircuit.

II.A.2.3.3. În cazul întreruperii paralele sau secvenţiale a două linii nu trebuie să aibă loc
exploatarea părţii din reţea cu o cerere totală mai mare de 200 MW.
II.A.2.3.4. Pierderea alimentării cu energie electrică a clienților nu ar trebui să aibă loc în
zonele deficitare, unde puterea absorbită în această zonă este mai mare decât
puterea generată în cazul întreruperii celei mai mari unități generatoare care
funcționează în această zonă și a unei singure linii. sau transformator care
alimentează această zonă.
II.A.3. Modele de rețea mesh
II.A.3.1. Structura modelului
II.A.3.1.1. Modelele matematice ale rețelei mesh sunt create pentru a efectua analizele de
sistem care să permită determinarea condițiilor de funcționare ale rețelei în
diferitele sale stări de funcționare. Rezultatele analizelor de sistem sunt un
element important de luare a deciziilor în procesul de planificare pe termen
scurt, mediu și lung.
II.A.3.1.2. Următoarele elemente sunt mapate în modelul matematic al rețelei mesh:
a) toate liniile electrice, transformatoarele și substațiile care fac parte din
rețeaua de plasă,
b) rețelele sistemelor energetice învecinate, în măsura în care este necesar
pentru corectitudinea calculelor,
c) unități generatoare conectate la rețeaua mesh,
d) surse de putere reactivă, altele decât unitățile generatoare,
e) receptoare de putere reactivă conectate la rețeaua mesh.
II.A.3.1.3. Modelul rețelei mesh conține următoarele date:
a) parametrii electrici ai liniilor electrice (rezistență, reactanță, susceptibilitate,
valori nominale acceptabile rezultate din temperatura ambiantă) care fac
parte din rețeaua mesh,
b) parametrii electrici și de control ai transformatoarelor care fac parte din
rețeaua de plasă,
c) nivelul presupus de putere activă la aparatele de comutare individuale EHV
și 110 kV, la care unitățile de generare sunt conectate direct,
d) parametrii tehnici ai unităților generatoare conectate la rețeaua ochisă,
e) topologia rețelei în configurația nodului,

PUTERII
f) cererea totală de putere împărțită la aparatele de comutare individuale EHV

și 110 kV, la care sunt conectați clienții finali sau rețelele radiale.
11 .A.3.1.4. Operatorul de sistem de transport actualizează modelul matematic al rețelei
ochiului în cel mai înalt grad posibil, în cazul modificării condițiilor de
funcționare a rețelei ochiului, pe care îl privește analiza.
12 .A.3.1.5. Operatorul de sistem de transport efectuează următoarele analize de sistem:
a) calcule ale fluxurilor de sarcină în rețeaua ochiată,
b) calcule ale parametrilor de scurtcircuit ai rețelei mesh,
c) calcule ale stabilității statice și dinamice a rețelei mesh,
d) calcule ale parametrilor de fiabilitate ai alimentărilor cu energie electrică în
rețeaua de plasă.
II.A.3.2. Modele de bază ale rețelei mesh
II.A.3.2.1. Operatorul sistemului de transport creează modelele matematice de bază ale rețelei
mesh pentru condițiile normale de funcționare ale acelei rețele.
II.A.3.2.2. Modelele matematice de bază ale rețelei mesh sunt create pentru perioadele de timp
caracteristice enumerate mai jos în timpul anului calendaristic:
a) ora de vârf dimineața și seara și ora de vârf noaptea în timpul sezonului de
iarnă,
b) ora de vârf dimineața și ora de vârf de noapte în timpul sezonului de vară.
II.A.3.2.3. OTS pune la dispoziția celorlalți operatori de sistem modelele matematice de bază
ale rețelei mesh.
II.B. Conexiune la rețea

II.B.1. Conectare la rețeaua de instalații de generare, rețele ale altor operatori, dispozitive
ale clienților finali, conexiuni transfrontaliere și linii directe
11.8.1.1. Reguli de conectare la rețea
11.8.1.1.1. Conexiunea la rețea este conexiunea fizică a echipamentelor, instalațiilor sau a
unei rețele de entități conectate la rețea.
11.8.1.1.2. Conexiunea la rețea permite entităților să utilizeze infrastructura tehnică a
rețelei.
11.8.1.1.3. Pentru a maximiza utilizarea infrastructurii tehnice a rețelei existente se adoptă
ca regulă de bază racordarea echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
entităților la stațiile existente.

PUTERII
11.8.1.1.4. OTS poate emite condițiile de racordare având în vedere construcția noii stații
dacă racordarea nu este posibilă la stațiile existente.
11.8.1.1.5. Conectarea la rețeaua de transport a liniilor directe și încrucișate legăturile de
frontieră necesită (pe lângă acordul de racordare) încheierea unui acord separat
cu OTS pentru a stabili regulile de cooperare cu OTS a operatorilor care
operează astfel de linii sau conexiuni.
11.8.1.1.6. Entitățile, ale căror echipamente, instalații sau rețele sunt sau pot fi racordate,
depun cererea de stabilire a condițiilor de racordare la utilitatea electrică
implicată în transport sau distribuție, la a cărei rețea urmează să aibă loc
racordarea.
11.8.1.1.7. Racordarea echipamentelor, instalatiilor sau retelelor entitatii la retele are loc la
incheierea contractului de racordare dupa indeplinirea conditiilor de racordare
de catre entitate asa cum sunt definite de utilitatea electrica si mentionate la
punctul II.B.1.1. 6.
11.8.1.1.8. Conectarea echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor entităților la rețea cuprinde
următoarele etape:
a) depunerea cererii de stabilire a condițiilor de racordare de către entitatea
care solicită racordarea,
b) determinarea condițiilor de racordare de către compania de energie
electrică, la a cărei rețea urmează să fie conectată entitatea;
c) încheierea contractului de racordare,
d) pregătirea și efectuarea construcției conectorului,
e) punerea în funcțiune a conectorului și a echipamentelor, instalațiilor sau
rețelelor conectate,
f) activarea conectorului și a echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
conectate.
11.8.1.1.9. Condițiile de racordare la rețeaua de distribuție și condițiile de realizare a
expertizei menționate la II.B.1.2.1.7.c) necesită coordonare cu operatorul de
transport și de sistem în cazul:
a) echipamente, instalații și rețele aparținând entităților clasificate în grupa
a 2 - a de racordare,
b) interconexiuni ale rețelelor interne și internaționale de tensiune
nominală de 110 kV.
11.8.1.1.10. Compania electrică care nu este operator, înainte de emiterea condiţiilor de
racordare pentru entitatea încadrată în grupa I sau a II -a de racordare, trebuie să
le coordoneze cu operatorul, la a cărui reţea este racordată respectiva utilitate.
11.8.1.1.11. În cazul în care condițiile de racordare definite de utilitatea electrică care deține
concesiunea de transport sau distribuție a energiei electrice care nu este an

PUTERII
operatorul solicită coordonarea cu OTS conform prevederilor pct. II.B.1.1.9.,

această coordonare se face de către OD.
II.B.1.1.12. Pentru conexiunile internaționale ale rețelei de transport se aplică procedura
ținând cont de cerința UCTE convenită de fiecare dată între OTS și operatorul
sistemului de transport din țara vecină.
II.B.1.1.13. Modificările condițiilor de conectare la echipamentele, instalațiile sau rețelele
entităților conectate pot fi efectuate:
a) la cererea entității conectate,
b) la cererea operatorului sistemului, care documentează această nevoie.
Regulile de modificare a condițiilor de conectare pentru echipamentele,
instalațiile sau rețelele entităților deja conectate sunt definite la punctul
II.B.1.2.3.
II.B.1.1.14. Formularele model de cerere definite de utilitățile electrice implicate în
transportul sau distribuția energiei electrice în zona racordării la rețeaua de
distribuție a tensiunii nominale de 110 kV trebuie să conțină sfera informațiilor
cel puțin aceeași cu cea conținută în formularele model de cerere definite de
OTS.
II.B.1.2. Determinarea condițiilor de conectare
II.B.1.2.1. Aplicații pentru determinarea condițiilor de conectare

II.B.1.2.1.1. Entitatea care solicită racordarea la rețeaua de transport depune cererea de
stabilire a condițiilor de racordare conform modelului de formular definit de
OTS.
II.B.1.2.1.2.
Modelele de formulare de cerere pentru determinarea condițiilor de racordare
sunt publicate de OTS pe site-ul său.
II.B.1.2.1.3. Cererea pentru determinarea condițiilor de conectare trebuie să cuprindă:
a) identificarea solicitantului,
b) determinarea capacității de conectare pentru fiecare punct de livrare a
energiei electrice,
c) consumul anual estimat de energie electrică,
d) data estimată a începerii livrării energiei electrice sau a tragerii acesteia,
e) parametrii tehnici, caracteristicile de funcționare și întreținere ale
echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor conectate;
f) determinarea capacității minime necesare pentru asigurarea siguranței
persoanelor și proprietății în cazul introducerii unor restricții la livrarea
energiei electrice;
g) informatii tehnice privind perturbatiile introduse de echipamentele
solicitantului si ale caracteristicilor de sarcina pentru determinarea
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

condiţiile de conectare.
PUTERII
11.8.1.2.1.4. Cererea pentru determinarea condițiilor de conectare pentru echipamentele,

instalațiile sau rețelele generatoarelor trebuie să definească următoarele, în plus
față de datele și informațiile menționate la punctul II.B.1.2.1.3.:
a) numărul de unități generatoare conectate, capacitatea dispecerizată,
capacitatea disponibilă, capacitatea instalată și puterea aparentă a
unităților generatoare, sfera modificărilor admisibile la sarcina unităților
generatoare sau a grupurilor acestora, cantitatea maximă anuală de
energie electrică generată și cantitatea de această energie livrată în rețea,
b) valoarea puterii auxiliare planificate și a cererii de energie electrică a
generatorului pentru a acoperi nevoile auxiliare ale generatorului;
c) gradul de compensare a puterii reactive aferente recepției de energie
electrică pentru nevoile proprii ale generatorului și aferente livrării în
rețea a energiei electrice generate.
11.8.1.2.1.5. Cererea pentru determinarea condițiilor de racordare a parcurilor eoliene în
raport cu caracteristica de exploatare și întreținere menționată la punctul
II.B.1.2.1.3. e) trebuie să conţină:
a) specificațiile tehnice ale turbinelor eoliene,
b) extrasul din raportul de testare a calității energiei furnizate de turbinele
eoliene, întocmit în limba poloneză;
c) parametrii capacității turbinei eoliene în funcție de viteza vântului.
11.8.1.2.1.6. Cererea pentru determinarea condițiilor de racordare poate include și cerințe
diferite de parametrii tehnici standard ai energiei electrice sau de parametrii de
livrare a acesteia, inclusiv cerințele privind:
a) conținutul admisibil de interarmonici și armonici superioare,
b) asimetria de tensiune admisibilă,
c) abaterile și oscilațiile admisibile ale tensiunii în punctul de livrare a
energiei electrice,
d) durata admisibilă a întreruperii livrării energiei electrice.
11.8.1.2.1.7. La cererea de stabilire a condițiilor de conectare trebuie anexate următoarele:
a) un document care confirmă titlul legal al solicitantului de a utiliza obiectul,
în care vor fi utilizate echipamentele, instalațiile sau rețelele conectate și în
cazul în care nu deține un astfel de document la data depunerii cererii –
declarația privind depunerea acesteia înainte de încheierea acordul de
conectare,
b) planul de amenajare a terenului sau proiectul de amplasament care definește

amplasarea obiectului, în care echipamentele, instalațiile sau rețelele
conectate vor fi utilizate în raport cu rețeaua existentă și obiectele
învecinate;
c) studiul de expertiză al impactului echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
conectate asupra SNP efectuat în sfera de aplicare și în condițiile convenite
Data: 17 martie 2006 cu OTS; Versiunea 1.2 Pagină54 din 203
si alte documente mentionate in cererea de stabilire a conditiilor de racordare.
PUTERII
11.8.1.2.1.8. Domeniul de aplicare al expertizei și condițiile de realizare a acestuia sunt

valabile pe perioada de 1 an de la data predării poziției pe această temă de către
OTS.
11.8.1.2.1.9. Cerința efectuării studiului de expertiză menționată la punctul II.B.1.2.1.7. c) nu
se aplică:
a) generatorii care depun cererea de stabilire a condițiilor de racordare a
unităților generatoare a capacității totale instalate nu mai mare de 2 MW,
b) clienții finali care depun cererea pentru determinarea condițiilor de
racordare a echipamentelor lor a capacității totale de racordare nu mai mare
de 5 MW.
II.B.1.2.2. Condiții de conectare
11.8.1.2.2.1. Următoarele acțiuni sunt efectuate pentru a determina condițiile de conectare la

rețeaua de transport:
a) solicitantul depune cererea la OTS pentru a stabili condițiile de racordare;
b) la primirea cererii de stabilire a condițiilor de racordare operatorul de sistem
de transport o verifică în termen de 14 zile de la data primirii acesteia în
ceea ce privește caracterul complet și actualizat al datelor cuprinse în
aceasta și a documentelor anexate. În urma verificării cererii de stabilire a
condițiilor de racordare, OTS-ul transmite solicitantului informațiile privind
acceptarea sau respingerea acesteia sau îl obligă pe solicitant să completeze
cererea;
c) operatorul de sistem de transport obligă solicitantul să completeze cererea
de stabilire a condițiilor de racordare dacă cererea a fost transmisă contrar
modelului de formular de cerere sau în cazul absenței datelor, documentelor
solicitate sau a caracterului incomplet al acestora. Solicitantul depune
cererea completata de stabilire a conditiilor de racordare in termen de 14
zile de la data primirii informatiilor. În cazul nedepunerii de către solicitant
a cererii completate de stabilire a racordării
condiții până la
termenul limită, OTS respinge cererea depusă;
d) informațiile privind respingerea cererii de stabilire a condițiilor de conectare
împreună cu motivul respingerii sunt furnizate de către OTS solicitantului în
formă scrisă.
Operatorul de sistem de transport definește condițiile de racordare în termen de
trei luni de la data depunerii cererii complete de stabilire a condițiilor de
racordare.
11.8.1.2.2.2. Regulile de determinare și plată a taxei de către solicitant pentru racordarea la

rețeaua de transport sunt definite în tariful OTS.
11.8.1.2.2.3. Condițiile de racordare sunt valabile doi ani de la data lor
determinare.
11.8.1.2.2.4. Solicitantul primește proiectul de acord de racordare și IRiESP împreună cu
condițiile de racordare definite de OTS.
Condițiile dePUTERII
conectare la rețea definesc în mod specific:
II.B.1.2.2.5.
a) punctul de conectare definit ca punctul din rețea, unde
conectorul este conectat la rețea,
b) punctul de livrare a energiei electrice,
c) capacitatea de conectare,
d) tip de conexiune,
e) domeniul de aplicare al modificărilor necesare rețelei legate de conexiune,
f) datele nominale ale echipamentelor, instalațiilor și rețelelor și parametrii de
frontieră admisibili ai funcționării acestora și nivelul acceptabil de
variabilitate a parametrilor tehnici ai energiei electrice;
g) locul de instalare a sistemului de contorizare-decontare,
h) cerințele privind echipamentul de contorizare-decontare și sistemul de
contorizare-decontare,
i) tipul și locația garanției principale, datele nominale și alte cerințe necesare
în ceea ce privește protecția și automatizarea alimentării sistemului;
j) date care permit determinarea valorii curentului de scurtcircuit multifazic în
punctul de conectare și a timpilor întreruperii acestora;
k) date care permit determinarea valorii curentului de defect la pământ la
punctul de conectare și a momentului întreruperii sau a duratei acestora;
l) gradul necesar de compensare a puterii reactive,
m) cerințele în domeniul adaptării echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
conectate la sistemele de control al expedierii,
n) cerințele privind adaptarea sistemului de contorizare-decontare la sistemele

de citire a datelor de contorizare la distanță,
o) cerințele în domeniul protecției rețelei împotriva perturbațiilor electrice
cauzate de echipamentele, instalațiile sau rețelele entității conectate;
p) cerințele privind montarea echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor, așa
cum este necesar pentru interacțiunea cu rețeaua, la care urmează să fie
conectate;
q) posibilitatea de a furniza energie electrică în condiții diferite de standardele
definite în IRiESP, inclusiv în mod specific electricitatea, definiți
individual următorii parametri: conținutul de armonici superioare, asimetria
tensiunii și abaterile și oscilațiile tensiunii;
r) date și informații privind rețeaua necesare selecției sistemului de protecție
împotriva șocurilor electrice în instalația sau rețeaua entității, ale cărei
instalații sau rețele urmează să fie conectate.
11.8.1.2.2.6. Operatorul de sistem de transport poate refuza definirea condițiilor de racordare
atunci când nu are capacități tehnice de realizare a conexiunii sau atunci când
conexiunea la rețeaua de transport nu este viabilă din punct de vedere
economic.
II.B.1.2.3. Modificări ale condițiilor de conectare pentru entitățile conectate la rețea
11.8.1.2.3.1. Fiecare dintre următoarele
PUTERII modificări necesită determinarea noului
conditii de conectare la reteaua mesh:
a) cererea de capacitate de conectare,
b) condițiile de funcționare a rețelei legate de dezvoltarea sau modernizarea
acesteia.
11.8.1.2.3.2. În cazul menționat la punctul II.B.1.2.3.1. a) entitatea este obligata sa aplice
pentru determinarea noilor conditii de racordare la utilitatea electrica implicata
in transport sau distributie, la a carei retea sunt conectate echipamentele,
instalatiile sau retelele respectivei entitati.
11.8.1.2.3.3. Necesitatea modificării condițiilor de conectare pentru echipamentele,
instalațiile sau rețelele entităților deja conectate cauzată de modificările
condițiilor de funcționare ale rețelei menționate la punctul II.B.1.2.3.1. b) să fie
documentate de către operatorul de sistem, în a cărui rețea s-au produs
modificările în exploatare care creează necesitatea adaptării echipamentelor,
instalațiilor sau rețelelor entității conectate la condițiile modificate, pe baza
studiului de expertiză care confirmă necesitatea adaptării; echipamentele,
instalațiile sau rețelele conectate la condițiile modificate de funcționare a rețelei
sau la valorile parametrilor rețelei.
11.8.1.2.3.4. Prevederile punctului II.B.1. privind studiul de expertiză menționat la punctul
II.B.1.2.1.7. c) se aplică în mod corespunzător studiului de expertiză menționat
la

PUTERII
punctul II.B.1.2.3.3.
II.B.1.2.3.5. Entitatea conectată trebuie informată în formă scrisă de către operatorul de
sistem corespunzător sau de către utilitatea electrică implicată în transportul
sau distribuția de energie electrică, care nu este operatorul, la a cărui rețea sunt
conectate echipamentele, instalațiile sau rețelele entității, despre necesitatea de
a adapta echipamentele, instalațiile sau rețelele la condițiile de funcționare
modificate ale rețelei. Notificarea trebuie făcută cu cel puțin trei ani înainte.
II.B.1.2.3.6.
Notificarea menționată la punctul II.B.1.2.3.5. ar trebui să conțină:
a) studiul de expertiză care justifică necesitatea adaptării echipamentelor,
instalațiilor sau rețelelor entității conectate la modificările rețelei;
b) conditii de conectare,
c) proiect de acord de racordare.
II.B.1.3. Acord de conectare
II.B.1.3.1. Pe perioada de valabilitate a condițiilor de racordare OTS este obligat să

încheie acordul de racordare cu entitatea care solicită racordarea la rețea în
conformitate cu principiul egalității de tratament, cu condiția să existe
condițiile tehnice și economice pentru racordare.
II.B.1.3.2.
Contractul de racordare constituie temeiul începerii lucrărilor de proiectare și
montaj de construcție în condițiile definite în contractul de racordare.
II.B.1.3.3. Acordul de conectare la rețeaua de transport definește în mod specific:
a) părțile care încheie acordul,
b) obiectul acordului rezultat din condițiile de racordare,
c) obligațiile de bază ale părților, inclusiv data finalizării conexiunii,
d) conditiile tehnice de executare a contractului,
e) capacitatea de conectare,
f) amploarea lucrărilor necesare realizării conexiunii,
g) cerințele privind amplasarea circuitului de contorizare-decontare și
parametrii acestuia,
h) locația distribuției dreptului de proprietate dacă rețeaua de utilități electrice
și echipamentele, instalațiile și rețelele entității conectate;
i) nivelul taxei de conectare și regulile de plată a acesteia,
j) responsabilitatea părților pentru nerespectarea termenilor acordului și
anularea acordului,
k) metoda de schimb de date și informații și confidențialitatea

PUTERII
clauze,
l) metoda de coordonare a lucrărilor efectuate de părți și controlul respectării

termenilor contractului,
m) domeniul de aplicare și datele efectuării testelor și acceptărilor parțiale și
acceptării financiare a conectorului și a echipamentelor, instalațiilor sau
rețelelor conectate;
n) volumele planificate de energie electrică extrasă și data planificată pentru
începerea livrării sau extragerii energiei electrice;
o) condițiile de punere la dispoziție OTS a imobilului aparținând entității
conectate în scopul construirii sau dezvoltării rețelei necesare realizării
racordului;
p) data preconizată a încheierii acordului de transmitere,
q) data valabilității acordului și prevederile privind modificările condițiilor
acordului, rezilierea acordului și procedura de soluționare a litigiilor.
II.B.1.3.4. În domeniul conexiunilor la rețeaua de transport OTS
înființează Comisia de acceptare pentru racordarea și echipamentele,
instalațiile și rețelele conectate cu participarea reprezentanților autorizați ai
părților, care au încheiat acordul de racordare.
II.B.1.3.5. Domeniul de aplicare a testelor și acceptărilor parțiale și acceptarea finală a
conectorul și echipamentele, instalațiile sau rețelele conectate ar trebui să fie în
concordanță cu condițiile contractului de conectare.
II.B.1.3.6. Rezultatele testelor și acceptările parțiale și acceptarea financiară a
conectorul și echipamentele, instalațiile sau rețelele conectate sunt confirmate
de părți în protocoalele de încercări și recepții. Testarea modelului și
protocoalele de acceptare sunt definite de OTS.
II.B.1.3.7. Pe baza protocoalelor de încercări definite și a acceptărilor parțiale și finale
Comisia de acceptare definită la punctul II.B.1.3.4. efectuează recepția finală a
conectorului și a echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor conectate și
pregătește cererea de acceptare în exploatare a obiectului, circuitului,
echipamentului, instalației sau rețelei conectate. Regulile de acceptare în
exploatare a obiectelor, circuitelor, echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
sunt revizuite la punctul IV.A.2.
II.B.1.3.8. Originalele protocoalelor de încercări și acceptările parțiale și finale ale
conectorul și echipamentele, instalațiile sau rețelele conectate se păstrează de
către OTS pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la data întocmirii protocolului
de recepție finală. Copiile protocoalelor de încercări și acceptările parțiale și
finale se primesc de către părți, care au încheiat contractul de racordare.
Acordarea condițiilor de conectare la rețea
II.B.1.4.
11.8.1.4.1. Coordonarea condițiilor de racordare menționate la punctul II.B.1.1.9. cuprinde

coordonarea PUTERII
cerințelor tehnice cuprinse în condițiile de racordare și se
realizează în termen de 60 de zile de la data primirii de către OTS a
documentelor menționate la punctul II.B.1.4.2.
11.8.1.4.2. OD-ul transmite OTS proiectul de condiții de racordare însoțit de următoarele
documente pentru coordonarea condițiilor de racordare menționate la punctul
II.B.1.1.9.:
a) o copie a cererii de stabilire a condițiilor de racordare,
b) un studiu expert al impactului echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
conectate asupra SEN.
11.8.1.4.3. Studiul de expertiză al influenței echipamentelor, instalațiilor sau
echipamentelor conectate asupra SNP menționată la punctul II.B.1.4.2. b)
trebuie realizată în conformitate cu domeniul de aplicare și în condițiile
convenite cu OTS.
11.8.1.4.4. Coordonarea cu OTS în ceea ce privește sfera și termenii studiului de expertiză
este valabilă 1 an de la data predării poziției pe această temă către OD de către
OTS.
11.8.1.4.5. Operatorul de sistem de transport poate refuza coordonarea condițiilor de
conectare atunci când:
a) condițiile de racordare depuse în scopul coordonării nu asigură funcționarea
în siguranță a SEN;
b) studiul de expertiză s-a realizat în baza coordonării cu OTS cu privire la
sfera de aplicare și termenele acestuia, care și-a încetat valabilitatea sau s-a
realizat fără a ține cont de această coordonare.
11.8.2. Reguli de deconectare de la rețea
11.8.2.1. Operatorul de sistem de transport deconectează de la sistemul de transport

echipamentele, instalațiile sau rețelele entităților la solicitarea entității
conectate la rețeaua de transport.
11.8.2.2. Cererea de deconectare de la rețeaua de transport menționată la punctul II.B.2.1.
contine in mod specific:
a) punctul actual de conectare al echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor pe
care le privește deconectarea,
b) motiv pentru deconectare,
c) data planificată a deconectarii.
11.8.2.3. Operatorul de sistem de transport analizează cererea de deconectare de la
rețeaua de transport și determină:
a) locul de conectare a echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor pe care le

probleme PUTERII
de deconectare,
b) data deconectarii,
c) datele persoanei responsabile pe partea OTS pentru deconectarea corectă a
echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor entității;
d) metodele de deconectare a echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor
entității cuprinzând: sfera lucrărilor solicitate legate de deconectarea
entității, amplasarea conectorilor necesari pentru a efectua deconectarea
planificată a echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor entității; și
programul cronometru al activităților de conectare în stații individuale;
e) schema rețelei de transport înainte și după deconectare cuprinzând posturile
și liniile electrice din vecinătatea echipamentelor, instalațiilor și rețelelor
entității deconectate.
II.B.2.4. Operatorul de sistem de transport are în vedere posibilitățile tehnice de

desfășurare a procesului de deconectare a echipamentelor, instalațiilor sau
rețelelor entității în determinarea datei deconectării echipamentelor,
instalațiilor sau rețelelor entității. Entitatea deconectată este notificată de OTS
cu privire la revizuirea cererii de deconectare și a datei de deconectare a
echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor în maximum 14 zile de la data
debranșării.
II.B.2.5.
Operatorul sistemului de transport efectuează modificările configurației
sistemului de transport permițând deconectarea de la rețea a echipamentelor,
instalațiilor sau rețelelor entității. Entitatea deconectată de la rețeaua de
transport coordonează cu OTS procedura și datele necesare reconstrucției sau
lichidării activelor rețelei deținute de entitate rezultată din deconectarea de la
rețeaua de transport.
II.B.2.6.
Prevederile cuprinse în IRiESP încetează să oblige entitatea deconectată de la
data deconectării de la rețeaua de transport. Reconectarea echipamentelor,
instalațiilor sau rețelelor entității la rețeaua de transport are loc în condiții
identice cu cele pentru obiectele nou conectate.
II.B.2.7. Deconectarea echipamentelor, instalațiilor sau rețelelor care necesită conform
prevederilor punctului II.B.1.1.9. coordonarea condițiilor de conectare cu OTS
ar trebui să fie coordonată cu OTS.
II.B.3. Cerințe tehnice pentru dispozitive, instalații și rețele, inclusiv
infrastructura de suport necesară
II.B.3.1. Probleme generale
II.B.3.1.1. Echipamentele, instalațiile și rețelele entităților care solicită

PUTERII
racordarea trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și de întreținere în

conformitate cu prevederile Legii energiei care să asigure:
a) securitatea funcționării sistemului de alimentare,
b) protecția sistemului de alimentare împotriva daunelor cauzate de
funcționarea necorespunzătoare a echipamentelor, instalațiilor și rețelelor
conectate,
c) protecția dispozitivelor, instalațiilor și rețelelor conectate împotriva
deteriorării în cazul perturbării sau punerii în aplicare a restricțiilor la
livrarea sau preluarea energiei electrice;
d) menținerea parametrilor de calitate a energiei electrice la punctul de
conectare a dispozitivelor, instalațiilor și rețelelor,
e) opțiunea de măsurare a valorilor și parametrilor necesari funcționării rețelei
și decontărilor pentru energia electrică extrasă,
f) îndeplinirea cerințelor de mediu prevăzute în reglementări separate.
11.8.3.1.2. Dispozitivele, sistemele, instalațiile și rețelele conectate la rețea trebuie să
îndeplinească cerințele stipulate în acte juridice separate, inclusiv în special
următoarele reglementări:
a) cuprinse în Legea construcțiilor,
b) privind protectia anti-soc,
c) privind securitatea la incendiu,
d) privind sistemul de evaluare a conformității,
e) referitor la tehnologia de producere a energiei electrice.
11.8.3.1.3. Conectarea dispozitivelor, instalațiilor și rețelelor de noi entități sau
modernizarea dispozitivelor, instalațiilor și rețelelor entităților deja conectate
nu poate determina depășirea parametrilor acceptabili de calitate a energiei de
frontieră la punctele de conectare la rețeaua altor entități. și reducerea nivelului
de fiabilitate a livrării de energie electrică.
11.8.3.1.4. Cerințele tehnice privind dispozitivele de generare, rețelele de distribuție,
dispozitivele clienților finali, conexiunile transfrontaliere și liniile directe ale
entităților conectate sau care solicită conectarea la rețea, astfel cum sunt
prevăzute în IRiESP, includ cerințele tehnice pentru:
a) dispozitive, instalații și rețele ale destinatarilor de energie electrică,
b) dispozitive, instalații și rețele de generatoare de energie electrică,
c) sisteme de telecomunicații,
d) circuite de contorizare a energiei electrice
e) sisteme de contorizare-decontare,

PUTERII
f) alimentarea sistemelor automate de protecție și a dispozitivelor asociate,

g) sisteme de transmisie de date și schimb de informații.
11.8.3.1.5. Cerințele tehnice cuprinse în IRiESP se aplică entităților menționate la punctul
IC2.1.
11.8.3.1.6. OTS publică „Standarde tehnice ale TSO utilizate în rețeaua de transport”
pentru a permite unificarea soluțiilor tehnice în cadrul rețelei mesh.
11.8.3.1.7. Cerințele tehnice privind dispozitivele, instalațiile și rețelele, care nu sunt sau
nu vor fi conectate la rețeaua mesh pot fi modificate prin definirea lor
individuală în contractele de conectare la rețea, acordurile privind prestarea
serviciilor de distribuție sau acordurile cuprinzătoare.
11.8.3.1.8. Modificările la cerințele tehnice menționate la punctul II.B.3.1.7. necesită
coordonarea cu DSO corespunzător punctului de conectare.
11.8.3.1.9. Cerințe tehnice pentru dispozitivele, instalațiile și rețelele clienților
conectate la rețea
11.8.3.2.1. Dispozitivele, instalațiile și rețelele clienților conectați la rețeaua de plasă

trebuie să fie adaptate la condițiile de scurtcircuit la punctul lor de conectare și
să fie echipate cu aparate care să asigure eliminarea scurtcircuitelor prin
sistemul de protecție din zona de bază în timpul nu depasind:
a) 120 ms – în cazul scurtcircuitelor apărute în rețea cu tensiune nominală
egală cu 220 kV sau mai mare,
b) 150 ms – în cazul scurtcircuitelor apărute în rețeaua coordonată de 110 kV.
11.8.3.2.2. Transformatoarele conectate la rețeaua plasată, prin care sunt alimentate
echipamentele, instalațiile și rețelele clienților, trebuie să fie:
a) echipat cu regulatoare de prelevare care funcționează sub sarcină,
b) adaptat pentru a lucra cu sistemele de control superioare.
11.8.3.2.3. Rețeaua de plasă trebuie să funcționeze cu punctul neutru direct legat la pământ,
astfel încât, în toate condițiile de funcționare, coeficientul de defect la pământ
definit ca relația dintre valoarea maximă a tensiunii de fază în timpul
scurtcircuitului cu pământul și valoarea nominală a tensiunii de fază la punct
dat al rețelei nu depășește următoarele valori:
a) 1.3 – în rețeaua de tensiune nominală egală cu 220 kV sau mai mare;
b) 1.4 – în rețeaua coordonată de 110 kV.

PUTERII
II.B.3.2.4. Îndeplinirea cerințelor menționate la punctul II.B.3.2.3. este posibil sub rezerva
asigurării:
XR
A 1 0
≤ ≤ ≤
2 și 0 0,5 – în rețeaua de tensiune nominală egală cu 220 kV
) Termeni și definiții...................................................................................19
IA Operator de sistem de transport..........................................................................................32
IC Domeniul obiectiv și subiectiv al IRiESP....................................................................35
și structura acestuia..................................................................................................................35
IC1. Sfera problemelor reglementate în IRiESP și structura............................................35
IC2. Entitățile care trebuie să aplice IRiESP.......................................................................36
ID2. Procedura de efectuare și implementare a modificărilor la IRiESP............................38
II .A. Caracteristicile rețelei.................................................................................................41
III .A.1. Structura rețelei EHV și HV............................................................................41
IV .A.1.1. Rețeaua națională de transport a energiei......................................................41
Conexiuni transfrontaliere................................................................................................43
II.A.2.2. Tensiune și putere reactivă.................................................................................47
Fiabilitatea în exploatare..................................................................................................48
condiţiile de conectare..................................................................................................54
11.8.2. Reguli de deconectare de la rețea......................................................................60
11.8.3.4. Cerințe tehnice pentru sistemele de telecomunicații......................................94
11.8.3.7. Cerințe tehnice pentru automatele de protecție a sistemului de alimentare și
102
dispozitive cooperante....................................................................................................102
II B 3 9 1 Cerinţe privind comunicarea şi transmiterea datelor...........................115
Servicii de schimb transfrontalier de energie electrică......................................................120
Condiții de furnizare a serviciilor de transport de către operatorul de sistem de transport121
Condiții formal-legale pentru furnizarea serviciilor de transport...................................121
Procedura de începere a serviciilor de transport.............................................................121
II.C.5.2.2. Cerere de încheiere a Acordului de transport......................................122
II.C.6.4. Cereri de eliberare a certificatelor de origine...................................................129
VII .A. Dispoziții generale................................................................................................133
111.8.15. Sfera de achizitie si actualizare a datelor si informatiilor................................137
111.8.16. Date si informatii privind starea existenta...................................................137
III.C.2. Date și informații privind starea prognozată.........................................................138
VII .A. Dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport..................................................142
VIII .A.1. Reguli de planificare a proiectelor de investiții.............................................142
V .A.2.2. Reguli de organizare și efectuare a acceptărilor..........................................144
IX .B. Întreținerea rețelei de transport.............................................................................146
X .B.1. Reguli generale de întreținere a rețelei de transport...........................................146
PUTERII
IV .B.4. Planificarea lucrarilor de intretinere...............................................................150

V .B.4.1. Reguli de elaborare a planurilor privind lucrările de întreținere.....................150
VI .B.7. Reguli de dezafectare a instalațiilor, sistemelor, instalațiilor și.....................156
echipamente.......................................................................................................................156
IV.B.8. Reguli de menținere a rezervelor de echipamente și piese de schimb..................156
VI .B.9. Securitatea si sanatatea in munca in timpul executarii lucrarilor...................157
Siguranța privind incendiile...............................................................................................159
Protectia mediului..............................................................................................................159
IV.B.12. Cerințe privind dezvoltarea și funcționarea pentru entități.................................159
conectat la rețeaua de transport..........................................................................................159
IV.C.4. Dezvoltarea bilanțurilor tehnice de putere în NPS................................................169
IV.C.8. Operațiuni de comutare în rețeaua mesh...............................................................184
Reducerea sarcinii și reduceri în alimentarea și consumul de energie...............................191
IV.C.12.1. Cerințe privind achiziția de la distanță a datelor de contorizare...................197
IV.C.12.3. Lista datelor de măsurare obținute de la centrale electrice și parcuri eoliene
........................................................................................................................................199
VI .C.14. Registrul central al unităților generatoare și al parcurilor eoliene din CNE 202
VC Protecția informațiilor.....................................................................................................209
V in absenta SISTEM DE SCHIMB DE INFORMAȚII PRIVIND PIAȚA DE ENERGIE ELECTRICĂ. 211
V IA1. Rolul sistemului WIRE.......................................................................................211
V IA2. Arhitectura sistemului WIRE.............................................................................211
V IA3. Structura funcțională și cerințele aplicației WIRE.................................................211
V IA4. Domeniul de aplicare al informațiilor transmise cu suportul sistemului WIRE.212
V IA5. Proceduri ale sistemului WIRE..........................................................................212
V IA5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului WIRE..............................212
VI.A.5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor arhivelor WIRE..............................212
V IA5.6. Schimbarea procedurilor la standardele tehnice ale sistemului WIRE........213
V SISTEMUL IB DE COOPERARE OPERAȚIONALĂ CU CENTRALELE ELECTRICE...................214
V IB1. Rolul sistemului SOWE......................................................................................214
V IB2. Arhitectura sistemului SOWE............................................................................214
V IB3. Structura funcțională și cerințele de aplicare ale sistemului SOWE..................214
V IB4. Domeniul de aplicare al informațiilor transmise cu suportul sistemului SOWE214
V IB5. Proceduri ale sistemului SOWE.........................................................................215
V IB5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului SOWE.................................215
V IB5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor la arhivele SOWE.........................215
Unde:
X 1 – a doua reactanță pentru componenta simetrică pozitivă a circuitului
de defect la pământ,
PUTERII
X 0 și R 0 – reactanța și rezistența pentru componenta simetrică de ordine

zero a circuitului de defect la pământ.
11.8.3.2.5. În scopul îndeplinirii cerințelor menționate la punctul II.B.3.2.3. și II.B.3.2.4.,
înfășurările transformatoarelor cu tensiune nominală egală cu 110 kV și mai
mare trebuie să fie conectate în stea cu punctul neutru adaptat pentru
împământare sau dezlegare.
11.8.3.2.6. Pentru a păstra parametrii necesari de calitate a energiei, clientul conectat la
rețeaua de plasă trebuie să instaleze dispozitivele eliminând introducerea
deformărilor de tensiune și curent. Tipul de dispozitive instalate care elimină
introducerea deformărilor de tensiune și curent trebuie consultat de către client
cu operatorul corespunzător punctului de conectare.
11.8.3.2.7. În cazul în care unitățile de generare sunt conectate la instalația clientului
conectată la rețeaua de plasă, atunci acestea trebuie să îndeplinească cerințele
tehnice menționate la punctul II.B.3.3.
11.8.3.2.8. Cerințe tehnice și recomandări pentru dispozitivele, instalațiile și rețelele
producătorilor de energie electrică conectate la rețea
11.8.3.3.1. Cerințe tehnice de bază și recomandări pentru unitățile generatoare
convenționale.
II.B.3.3.1.1. Noile unități de generare sau după următoarea modernizare a echipamentelor cu
o capacitate disponibilă egală cu 50 MW sau mai mare ar trebui să fie echipate
cu:
a) regulator de turbină care permite funcționarea în modul de control al vitezei
de rotație (regulator de viteză de rotație tip P) conform specificației statice
modelate,
b) controlere de tensiune capabile să coopereze cu sistemele superioare de
control al tensiunii și puterii reactive,

PUTERII
c) întrerupătoare de curent pe partea de tensiune a generatorului,

d) transformatoare de unitate cu opțiunea de modificare a raportului sub
sarcină, conform cerințelor detaliate definite la punctul II.B.3.3.
11.8.3.3.1.2. Unitățile de generare termică, unitățile de generare a condensului și unitățile de

gaz-abur cu o capacitate disponibilă egală cu 100 MW sau mai mare conectate
la rețeaua de plasă trebuie adaptate la:
a) operare sub control primar,
b) funcționarea sub controlul automat al puterii secundare în funcție de
semnalul de control setat de la distanță,
c) setarea de la distanță a sarcinii de bază,
d) manipularea declanșării la sarcina casei (PPW),
conform cerințelor detaliate definite la punctul II.B.3.3.
Cerința definită la punctul d) se aplică exclusiv noilor unități generatoare sau
după următoarea modernizare a dispozitivelor care condiționează îndeplinirea
acelei cerințe.
11.8.3.3.1.3. Unitățile generatoare termice, unitățile generatoare de condens și unitățile gaz-

abur cu o capacitate disponibilă egală cu 100 MW sau mai mare conectate la
rețeaua de plasă trebuie să fie echipate cu:
a) sistem de monitorizare a funcționării unităților de generare care să permită
controlul tuturor valorilor necesare pentru funcționarea eficientă a SEN,
evaluarea funcționării lor reglementare și efectuarea analizelor de
funcționare a sistemului energetic conform cerințelor OTS;
b) sistem de cooperare eficientă cu centralele electrice care să permită
schimbul de informații necesare pentru gestionarea eficientă a funcționării
SEN compatibil cu sistemul SOWE utilizat de OTS;
cu excepția cazului în care OTS își dă acordul pentru neutilizarea unor astfel de
sisteme.
11.8.3.3.1.4. Descrierea funcțională a sistemelor menționate la punctul II.B.3.3.1.3. este
prevăzut la pct. VI.B. și VI.C., în timp ce cerințele tehnice sunt prevăzute la
punctul II.B.3.9. și II.B.3.11.
Generatoarele cu unitatile generatoare racordate la reteaua ochitata care nu
indeplinesc cerintele mentionate la punctul II.B.3.3.1.1. la II.B.3.3.1.32. la data
intrării în vigoare au obligația de a conveni cu OTS programul de ajustare a
unităților lor de generare la cerințele menționate.
11.8.3.3.1.5. Unitățile de generare ar trebui să fie echipate cu circuite de excitație automate
care funcționează continuu, menținând tensiunea la bornele unităților de
generare la un nivel stabil în întreaga gamă de reglare a acestora.

PUTERII
11.8.3.3.1.6. Circuitele de excitație ale unităților de generare trebuie să fie echipate cu

următoarele dispozitive:
a) un circuit de control al tensiunii al unității de generare cu opțiunea de
control de la distanță a valorii prezente,
b) limitatorul minim de putere reactivă (al unghiului de putere),
c) limitator al curentului maxim al statorului,
d) limitator al curentului maxim al rotorului,
e) limitator de inducție,
f) stabilizator al sistemului de alimentare,
g) circuitul de control al tensiunii de excitație sau circuitul de control al
curentului de excitație al unității generatoare.
11.8.3.3.1.7. Tipul circuitelor de control al tensiunii instalate, stabilizatorii sistemului de
alimentare și setările acestora necesită coordonare cu OTS. Stabilizatorii
sistemului de alimentare trebuie să aibă două intrări pentru noile unități de
generare și unitățile după următoarea modernizare.
11.8.3.3.1.8. Sistemul de control al tensiunii de excitație al unității de generare ar trebui să
asigure nivelul tensiunii de excitare a valorii nu mai mici de 1,5 ori valoarea
tensiunii de excitație nominale. În cazul excitatoarelor statice, nivelul tensiunii
de excitație trebuie selectat având în vedere asigurarea operațiunii de selecție a
sistemului de protecție al unității de generare și alimentarea corectă a
echipamentelor auxiliare ale unității de generare.
11.8.3.3.1.9. Sistemul de excitare și control al tensiunii al unității de generare ar trebui să
asigure gradul de creștere a tensiunii de excitare nu mai mic de 1,5% din
tensiunea nominală pe secundă.
11.8.3.3.1.10. Regulatorul de tensiune al unității generatoare ar trebui să asigure opțiunea de
reglare a tensiunii la bornele unității generatoare în intervalul de la 80 la 110%
minim din tensiunea nominală.
11.8.3.3.1.11. Domeniul de aplicare al setărilor de compensare a curentului a regulatorului de
tensiune al unității generatoare nu trebuie să fie mai mic de ± 15 % pentru
puterea activă și reactivă.
11.8.3.3.1.12. Regulatorul de tensiune al unității generatoare trebuie să mențină următoarea
relație între tensiunea și frecvența generatorului:
∆ ≤ pentru f ≥ 48
U g
0,05 Hz
∆
U ≤ U
g
f
g 48
48 pentru f < 48 Hz

PUTERII
Unde:
∆f – variația de frecvență, în valori absolute,
∆U g – variația tensiunii la bornele unității generatoare corespunzătoare
variațiilor de frecvență ale ∆f, în valori absolute,
U g – tensiune la bornele unității generatoare cu frecvența f,
U g 48 – tensiune la bornele unității generatoare cu frecvența 48 Hz.

PUTERII
11.8.3.3.1.13. După schimbarea setată a valorii tensiunii în timpul vitezei de funcționare fără
sarcină a unității de generare cu ± 10 %, timpul de aducere a tensiunii la
valoarea nominală de către regulatorul de tensiune ar trebui să fie mai scurt
decât:
a) 0,3 s – pentru circuitele de excitație statică cu tiristoare,
b) 1 s – pentru circuite electromecanice de excitație.
11.8.3.3.1.14. În urma respingerii sarcinii reactive generate de unitatea generatoare de la
valoarea nominală a puterii reactive la viteza de funcționare fără sarcină,
timpul de reglare a tensiunii al unității generatoare ar trebui să fie mai scurt
decât:
a) 0,5 s – pentru circuitele de excitație statică cu tiristoare,
b) 1,5 s – pentru circuite electromecanice de excitație.
11.8.3.3.1.15. Odată cu autoexcitarea unității generatoare cu reglarea automată a tensiunii,
creșterea tensiunii unității generatoare de către regulator nu poate depăși 15%
din valoarea tensiunii nominale.
11.8.3.3.1.16. Regulatorul de tensiune al unității de generare trebuie să asigure stabilitatea
locală pe întregul interval de funcționare admis de către generator, cu puterea
de scurtcircuit a rețelei pe partea tensiunii superioare a transformatorului
unității egală cu de patru ori valoarea nominală. a puterii aparente a unitatii
generatoare.
11.8.3.3.1.17. Limitatoarele curenților maximi ai statorului și rotorului unității generatoare
trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) limitatorii curenților maximi ai statorului și rotorului ar trebui să reducă
valoarea setată a tensiunii unității generatoare atunci când curentul
statorului sau al rotorului depășește valoarea setată;
b) limitatorul de curent al statorului nu trebuie să reducă valoarea setată a
tensiunii unității generatoare atunci când supraîncărcarea statorului este
cauzată de curentul capacitiv,
c) intervalele de setări ale valorilor limitate ale curenților de stator și rotor ar
trebui să rămână în intervalul de la 80 la 110% din valoarea nominală,
d) curentul statorului și al rotorului ar trebui limitate cu o precizie nu mai
mică de ± 5 % din valoarea nominală în sfera de aplicare a modificărilor
tensiunii de la 80 la 100 % din tensiunea nominală;
e) limitatorul de curent maxim al statorului ar trebui să fie echipat cu element
de întârziere care să permită supraîncărcarea pe termen scurt a unității de
generare în domeniul de aplicare permis în instrucțiunile producătorului
unității de generare, în timp ce întârzierea ar trebui să depindă de nivelul de
suprasarcină. și să fie mai scurtă decât timpul de funcționare al întârzierii
protecția curentă a unității de generare,
f) funcţionarea limitatoarelor trebuie semnalizată.

PUTERII
11.8.3.3.1.18. Sistemul de excitație trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerințe pentru

auxiliarii unității de generare:
a) funcționarea corectă în condiții normale și în alte condiții de funcționare a
sistemului de alimentare, așa cum este definit la punctul IV.C.11.4.,
b) în urma scurtcircuitului trifazat la bornele de pe partea tensiunii superioare
a transformatorului unității, circuitul de excitație trebuie să asigure
restabilirea tensiunii pe barele auxiliare până la valoarea de 70% din
tensiunea nominală în 1 s. din momentul deconectării grupului generator de
la rețea prin garanțiile de rezervă ale celui mai lung timp de funcționare.
11.8.3.3.1.19. Unitatile generatoare pot fi echipate cu sisteme de protectie care asigura
deconectarea automata de la reteaua machiata in urmatoarele cazuri:
a) scăderea frecvenței sub 47,5 Hz cu întârzierea convenită cu OTS,
b) pierderea stabilității,
c) scăderea tensiunii la bornele de conectare a rețelei cu transformatorul
unității până la nivelul de 80% din valoarea nominală, în ciuda faptului că
regulatorul de tensiune al unității generatoare susține tensiunea cu
întârzierea convenită cu OTS.
Generatorul este obligat să informeze imediat OTS cu privire la activarea
sistemelor de protecție menționate mai sus.
Atunci când sistemele de protecție menționate anterior nu îndeplinesc cerințele
definite în această parte a IRiESP, în special în ceea ce privește setările și
logica de funcționare a acestora, generatorul la comanda OTS este obligat să
oprească astfel de sisteme de protecție.
11.8.3.3.1.20. La deconectarea unității de generare de la rețea din motivele specificate la

punctul II.B.3.3.1.19.., sistemul de control al turbinei ar trebui să permită
declanșarea în siguranță la sarcina auxiliară în conformitate cu cerințele
definite la punctul II.B.3.3. .1.2.
11.8.3.3.1.21. Odată cu creșterea frecvenței până la 52,5 Hz, unitatea generatoare nu trebuie
deconectată de la rețeaua de plasă înainte de a realiza rotațiile asigurând
funcționarea sistemelor de protecție împotriva creșterii rotației.
11.8.3.3.1.22. Dacă două sau mai multe unități de generare funcționează pentru un
transformator sau linie electrică, atunci în cazul deconectarii unităților
generatoare de la rețeaua de plasă, funcționarea lor în paralel ar trebui
întreruptă.
11.8.3.3.1.23. Unitățile generatoare ar trebui să aibă posibilitatea de sincronizare cu rețeaua
mesh în intervalul de frecvență de la 48,0 la 51,5 Hz.
11.8.3.3.1.24. Unitățile de generare ar trebui să aibă opțiunea de a funcționa în cadrul
frecvenței
IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei variază de la 49,0 la
PUTERII
48,5 Hz continuu de 30 de minute, în total 3 ore pe an; de la 48,5 la 48,0 Hz continuu până la
20 de minute, un total de 2 ore pe an și în intervalul de la 48,0 la 47,5 Hz până la 10 minute, un
total de 1 oră pe an. Odată cu scăderea frecvenței sub 48,5 Hz, capacitățile generate ale
unităților generatoare ar trebui să se ridice la cel puțin 95% din capacitatea instalată, sub
rezerva caracteristicilor liniare ale scăderii puterii în intervalul de la 48,5 la 47,5 Hz.
11.8.3.3.1.25. Toate cerințele privind puterea activă generată de unitățile generatoare trebuie
îndeplinite și atunci când tensiunea rețelei la care sunt conectate unitățile
generatoare scade la nivelul de 85% din valoarea nominală.
11.8.3.3.1.26. Unitatea generatoare ar fi trebuit să asigure posibilitatea de funcționare fără
restricții de timp în intervalul de frecvență de la 49 la 51 Hz și în domeniul de
frecvență la bornele de tensiune superioară a transformatorului unității de la
95% la 105% din tensiunea nominală, în timp ce la menținând în același timp
capacitatea nominală și factorul de putere nominală, indiferent de ușoarele
abateri ale tensiunii unităților generatoare în intervalul de la 97% la 103% din
tensiunea nominală.
11.8.3.3.1.27. Unitățile de generare ar trebui să fie adaptate la generarea capacității
disponibile sub factorul de putere în schimbare, în intervalul de la 0,85 de
natură de inducție la 0,05 de natură capacitivă. Gama disponibilă de putere
reactivă ar trebui să fie în mod corespunzător mai mare (conform graficului
circular al generatorului) atunci când funcționează cu o putere mai mică decât
capacitatea disponibilă.
11.8.3.3.1.28. Acționările dispozitivelor unităților generatoare trebuie să funcționeze astfel
încât puterea activă a fiecărei unități generatoare cu scăderea frecvenței la 47,5
Hz și scăderea tensiunii la 80% din tensiunea nominală nu scădea sub puterea
necesară pentru alimentarea auxiliarelor. a unității generatoare.
11.8.3.3.1.29. Unitățile generatoare conectate la rețeaua de transport trebuie să fie echipate cu
următoarele dispozitive de protecție a sistemului de alimentare:
a) împotriva scurtcircuitelor externe în rețea,
b) împotriva scurtcircuitelor interne în unitatea generatoare,
c) împotriva scurtcircuitelor interne în transformatorul unității,
d) defecțiune la pământ în punctul neutru al transformatorului unității,
e) supratensiune,
f) împotriva pierderii excitației,
g) împotriva asimetriei sarcinii,
h) împotriva puterii returnabile,
i) rezervă împotriva scurtcircuitelor interne în transformatorul unității sau
linia unității,
j) împotriva alunecării stâlpului.

PUTERII
11.8.3.3.1.30. Grupurile de generare ar trebui să aibă opțiunea de a funcționa fără întreruperi,

în cazul apariției componentei de secvență negativă de curent în timpul
scurtcircuitelor bifazate eliminate la funcționarea sistemelor de protecție de
rezervă din rețeaua de transport.
11.8.3.3.1.31. Unitățile de generare trebuie să fie adaptate pentru continuarea funcționării în
cadrul rețelei în cazul apariției scurtcircuitelor apropiate eliminate în timpul nu
mai mult de:
a) 120 ms – pentru rețelele cu tensiunea nominală egală cu 220 kV sau mai
mare,
b) 150 ms – pentru rețeaua coordonată de 110 kV.
11.8.3.3.1.32. Setările unităților generatoare conectate la rețea ar trebui să fie coordonate cu
setările sistemelor de protecție a rețelei.
11.8.3.3.1.33. Se recomandă ca timpii de pornire ai unităților de generare convenționale să
îndeplinească următoarele cerințe:
a) cu oprirea până la 8 ore – timpul de pornire de la 1 la 2 ore,
b) cu oprirea de la 8 la 50 de ore – timpul de pornire de la 1 la 3 ore,
c) cu oprirea peste 50 de ore – timpul de pornire de la 2 la 5 ore.
11.8.3.3.1.34. Se recomandă ca modificările puterii generate necesare executării programelor
unităților generatoare de lucru la comanda OTS să fie executate în proporție de
4 până la 8% din capacitatea instalată pe minut.
11.8.3.3.1.35. Se recomandă ca unitățile de generare să aibă opțiunea de a funcționa în
intervalul de la 40 la 100 % din capacitatea instalată.
11.8.3.3.1.36. Se recomandă ca unitatea generatoare să fie adaptată la cel puțin 200 de porniri
pe parcursul anului.
II.B.3.3.2. Cerințe tehnice detaliate pentru unitățile generatoare convenționale
11.8.3.3.2.1. Cerințe tehnice pentru sistemele de control primar, secundar și terțiar și

pentru sistemele de grup automat de control al tensiunii ale unităților
generatoare
11.8.3.3.2.1.1. Dispozitivele pentru controlul primar la unitățile generatoare care participă la
controlul primar trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) unitățile de generare trebuie să fie echipate cu regulatoare cu acțiune rapidă
a vitezei de rotație a turbinelor. Funcționarea controlului primar al unității
de generare în cazul modificării frecvenței trebuie să aibă loc într-un
interval de timp nu mai mare de 30 s și să realizeze întregul interval de
răspuns rezultat din scăderea setată a regulatorului și abaterea frecvenței cu
precizie. de δ p = ± 1 % din puterea nominală – P n ,

b) unitățile de generare ar trebui să fie capabile să elibereze o schimbare
foarte rapidă a capacității de reglare primară ∆ P( ∆ f) = 0 … ± 5% P n ,

PUTERII
disponibilă pe toată banda capacității de reglare a unității de generare

(Pmin ÷ Pos) inclusiv rezerve de reglementare de frontieră +2,5 % P n pe
malul superior și – 2,5 % P n pe malul de jos al regulamentului, cu
răspunsul complet la saltul puterii setate ∆P z ∆ f) = 0 ⎡ +5% P
( n
realizat în 30 s, adică∆ P(t<30 s) = ± 5 % P n , cu o precizie de δ p ≤ ±

1% P n în condițiile stabilite după 30 s,
c) insensibilitatea sistemelor de control al frecvenței nu trebuie să fie mai
mare de ∆ f i = ± 10 mHz,
d) ciclul de măsurare a frecvenței pentru operațiunea de control primar trebuie
să fie de cel puțin o dată pe secundă;
e) ajustarea frecvenței în sistemul de control al puterii ar trebui să poată fi
∆ P( ∆ f) = 0 … ± 5% P cu modificările
setată în intervalul de cel puțin n
caderii s = 2…8% și morți zona de frecvență ∆ f = (0, ± 10, ... ± 500)

0
mHz,
f) Structura sistemelor de control al vitezei de rotație și puterii cu reglarea
frecvenței ar trebui să asigure funcționarea stabilă a NPS în cazul apariției
perturbațiilor prin interacțiunea corespunzătoare a controlerului de rotație a
turbinei cu reacție rapidă cu regulatorul de putere care reacționează lent,
având în vedere optimizarea setările constantelor de amplificare,
diversificare și integrare,
g) structura sistemului de control al turbinei ar trebui să prevadă blocarea
funcționării controlului primar prin setarea zonei moarte la nivelul definit
de OTS, fără a elimina semnalul de reglare a puterii din frecvență (fără a
întrerupe puterea de la linia de reglare a frecvenței).
11.8.3.3.2.1.2. Comanda secundară în cadrul controlerului central ARCM este executată de
către unitățile generatoare ale centralelor termice care răspund la schimbarea
semnalului Y 1 și unitățile generatoare ale hidrocentralelor răspunzând la
schimbarea semnalului Y 1s . Metoda de distribuție a semnalelor de control este
definită de OTS.
11.8.3.3.2.1.3. Echipamentele pentru controlul secundar la unitățile generatoare care participă
la controlul secundar trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) capacitatea de a elibera schimbarea rapidă a puterii de control secundar ∆
P(t) urmând la o rată uniformă modificările capacității setate ∆P Y1 (-
31...0...+31) = (-5%.. .0…+5 %) P n ,
b) în urma saltului intervențional (Y 1i ) al semnalului ∆P Y1 (0 ⎡ +31 sau 0
⎣ -31) răspunsul complet este necesar în timpul t < 30 s,
1 .e. ∆ P (t < 30 s) = ± 5 % P n , cu precizia puterii de control p<±1% δ
P n în condiția determinată după timpul t = 30 s,
c) disponibilitatea schimbării intervenționale a semnalului Y 1i pe tot
parcursul

PUTERII

PUTERII
banda de putere de control a unității generatoare (Pmin ÷ Pos),

d) cerințele definite pentru controlul primar trebuie îndeplinite pentru
cooperarea controlului secundar cu controlul primar în timpul modificărilor puterii P(t) ca
urmare a modificărilor semnalului ∆ PY1(-31...0...+31).
II.B.3.3.2.1.4. Este necesar ca echipamentele de control secundar de la unitățile generatoare
ale hidrocentralelor, care la data intrării în vigoare a IRiESP sunt capabile să
participe la controlul secundar, să mențină această capacitate. În mod specific,
este necesar ca capacitatea să fie menținută pentru a elibera schimbarea rapidă a
puterii de control secundar ∆ P(t) urmând la o rată uniformă modificările
capacității setate ∆
P Y1s = 0…> ± 5 % P cu controlul puterii precizie δ p <
n
± 1 % P n (t > 30 s) disponibilă pe toată banda de putere de control a grupului

II.B.3.3.2.1.5. hidro.
Setarea de la distanță a sarcinii de bază pentru unitatea din sfera controlerului
central ARCM este executată de unitățile generatoare ale centralelor termice care răspund la
schimbarea semnalului Y 0 . Metoda de distribuție a semnalelor de control este definită de
OTS.
11.8.3.3.2.1.6. Este necesar ca sistemele de control ale instalației, care la data intrării în
vigoare a IRiESP sunt capabile să execute sarcina de bază stabilită de semnalul
Y 0 , să mențină această capacitate și să îndeplinească următoarele cerințe
detaliate:
a) Unitățile generatoare ale centralelor termice trebuie adaptate la controlul de
la distanță cu semnal Y 0(i) la puterea de control P(t) în urma modificărilor
capacității setate∆ P Y0(i) sub control automat (controlat de la distanță de
controler central). ) sau schimbarea controlului manual la o rată medie de 2
% P n /min, cu precizia controlului puterii δ
p < ± 1 % P n (t > 5 min) pe
toată banda disponibilă a puterii de control a unității;
b) Semnalul Y 0(i) poate fi utilizat ca metodă de rezervă de stabilire a sarcinii
de bază a unităților în cazul unei defecțiuni a sistemelor de teleinformații
ale OTS sau în situația unui risc pentru securitatea sistemului energetic;
c) Generatoarele ar trebui să aibă opțiunea de pornire/oprire manuală sau
automată a circuitului de comandă cu semnalul Y0(i) la comanda OTS.
11.8.3.3.2.1.7. Următoarele cerințe ar trebui îndeplinite, indiferent de metoda de utilizare a
sistemului SOWE pentru executarea sarcinii de bază:
a) Utilizarea punctului de operare curent, denumit în continuare BPP, pentru a
seta automat capacitatea de bază a unității nu poate elimina opțiunea de a
seta capacitatea de bază a unității în conformitate cu regulile actuale cu
suportul semnalului automat Y 0(i) ,
b) posibilitatea de operare separată a controlului primar și secundar cu
utilizarea semnalului Y 1(i) și control cu semnalul Y 0(i) ,
c) funcționarea în comun a sistemului de control primar, a sistemului de
control secundar Y 1(i) și a sistemului de control terțiar cu semnal Y 0(i)

PUTERII
trebuie să îndeplinească cerințele stabilite pentru sistemele de control

individuale;

d) valoarea maximă adoptată a gradientului variațiilor de putere în zona
modificărilor puterii de bază cu utilizarea BPP nu poate limita nivelul
necesar al gradientului de putere în zona puterii controlate de semnalul Y
1(i) furnizat este preconizat pentru utilizare,
e) domeniul de aplicare acceptabil al funcționării unității cu sistemele de

control primar și secundar activat prin semnalul Y 1(i) nu poate cauza
funcționarea sub sarcină sau suprasarcină a unității de generare;
f) trebuie îndeplinite cerințele actuale stabilite pentru sistemele de control
primar și secundar Y 1(i), iar în cazul oricăror modificări și modificări ale
acestora este necesar să se obțină acceptarea scrisă a OTS pentru
implementarea acestor modificări.
11.8.3.3.2.1.8. Cerințele tehnice ale sistemelor automate de control al tensiunii în nodurile
generatoare, denumite în continuare sisteme ARNE:
a) Sistemul ARNE ar trebui să permită controlul tensiunii la substația la care
sunt conectate unitățile generatoare în raport cu modificările puterii
reactive în întreaga suprafață rezultate din graficul circular al acestor
unități,
b) Sistemul ARNE ar trebui să fie adaptat pentru a funcționa cu sistemul de
control al tensiunii ARST care controlează raportul transformatoarelor de
cuplare de la stație, la care sunt conectate unitățile generatoare,
c) Sistemul ARNE trebuie să funcționeze astfel încât frecvența modificărilor
întrerupătoarelor transformatoarelor de cuplare de la stația la care sunt
conectate unitățile generatoare nu depășește frecvența medie zilnică
acceptabilă pentru comutatorul dat;
d) Sistemul ARNE ar trebui să permită ajustarea abaterii tensiunii la valoarea
setată într-un timp mai mic de 3 minute (pentru sistemul ARST timpul de
ajustare a abaterii nu este standardizat),
e) Sistemul ARNE ar trebui să-și blocheze funcționarea în cazul depășirii
valorilor de limită ale tensiunii reglate,
f) Sistemul ARNE ar trebui să-și blocheze funcționarea în cazul depășirii
valorii de limită a tensiunii unității generatoare,
g) Sistemul ARNE nu poate provoca oscilația tensiunii la substație și oscilația
puterii reactive în timpul ciclului său de funcționare,
h) Sistemul ARNE trebuie să asigure distribuția uniformă a puterii reactive
pentru unitățile generatoare de aceeași putere nominală care funcționează
pentru sistemul de bare colectoare dat al stației, iar pentru unitățile
generatoare cu putere nominală diferită sistemul ar trebui să asigure
distribuția puterii reactive. proporțional cu capacitatea lor,
i) Sistemul ARNE ar trebui să permită stabilirea valorilor reglate local și de la

PUTERII
distanță de la centrele de dispecerat superioare,

PUTERII
j) Sistemul ARNE ar trebui să permită setarea valorilor tensiunii în cadrul

modificărilor de tensiune acceptabile definite de OTS pentru stația
respectivă,
k) Sistemul ARNE ar trebui să permită setarea valorii de limită a tensiunii
unității generatoare în funcție de relație U gmax < 1,1 U
gn
(U gn – tensiunea nominală a unității generatoare),
l) Sistemul ARNE ar trebui să permită setarea căderii controlerului de
tensiune definită ca relația dintre modificarea relativă a tensiunii reglate și
modificarea relativă a puterii reactive la punctul de operare dat în condiții
definite (exprimat ca procent) în intervalul de la 0 la 3 %,
m) eroarea de reglare a tensiunii a sistemului ARNE nu poate fi mai mare de
0,5 %,
n) Sistemul ARNE ar trebui să permită setarea zonei de insensibilitate u ε

definită ca sfera de insensibilitate a sistemului la modificările tensiunii
reglate în intervalul de la 0,1 la 1% (pentru circuitul ARST zona de
insensibilitate ε T definită ca sfera de insensibilitate a modulului de
reglare). raportul de transfer al cuplajului ar trebui să fie reglabil în
intervalul de la 0,5 la 5 %;
o) Sistemul ARNE ar trebui să permită setarea marjelor de siguranță 2,5 – 5 %
Q gmax, astfel încât modificările puterii reactive să nu determine
funcționarea durabilă a limitatoarelor de funcționare a acestuia (pentru
sistemul ARST controlul raportului transformatoarelor de cuplare ar trebui
să aibă loc în zonă. limitat de valorile acceptabile ale curenților și
tensiunilor laturii primar și secundar, excesul zonei respective ar trebui să
declanșeze funcționarea sistemului de control în direcția în care excesul
valorilor acceptabile s-ar putea intensifica);
p) Sistemul ARNE ar trebui să permită setarea intervalelor dintre impulsurile
care controlează regulatoarele de tensiune unităților generatoare – tp > 5 s
(pentru sistemul ARST domeniul de aplicare al setărilor intervalelor dintre
impulsuri care controlează întrerupătoarele prizelor transformatorului ar
trebui să fie de 3 min < tp < 30 min),
II.B.3.3.2.2. Cerințe tehnice pentru unitățile generatoare în sfera capacității de
apărare și restabilire a sistemului energetic național
11.8.3.3.2.2.1. Cerințele tehnice în domeniul adaptării unităților generatoare la participarea la

apărarea și restabilirea alimentării SEN cuprinse în IRiESP sunt obligatorii
pentru toate entitățile care au noile unități generatoare sau după următoarea
modernizare a echipamentelor, care determină apărarea și capacitatea de
restabilire, a unei capacități disponibile egale cu 50 MW sau mai mare,
conectată la rețeaua ochiată, cu excepția cazului în care OTS acordă acordul
pentru derogarea de la aplicarea acestora.
11.8.3.3.2.2.2. Cerințele tehnice detaliate sunt definite de OTS în mod separat pentru fiecare
unitate generatoare preconizată să participe la apărarea și refacerea SEN.

PUTERII
PUTERII
alimentare în funcție de amplasarea acesteia în cadrul CNE și de rolul său în

procesul de apărare și restabilire a alimentării CNE și ar trebui luată în
considerare în planurile de acțiune în cazul pierderii conexiunii cu CNE sau
colapsului complet de tensiune în sistemul respectiv.
11.8.3.3.2.2.3. În sfera de adaptare a unităților de generare a centralelor electrice pentru a
participa la apărarea și restabilirea alimentării SEN se identifică următoarele:
a) capacitatea centralei electrice de a funcționa într-o configurație de rețea
separată – capacitatea centralei de comutare de urgență la funcționare
independentă în cazul lipsei alimentării cu energie electrică de la NPS,
conform planului coordonat cu OTS, și capacitatea de funcționarea
permanentă în această configurație și disponibilitatea de a executa ordinele
OTS în ceea ce privește extinderea zonei separate,
b) capacitatea centralei electrice de a porni automat – capacitatea de a porni
centrala fără alimentarea cu energie electrică de la NPS, conform planului
coordonat cu OTS, și capacitatea de funcționare permanentă într-o astfel de
configurație și disponibilitatea de a executa ordinele OTS în ceea ce
privește începutul ridicarea centralelor ulterioare și extinderea zonei
separate.
11.8.3.3.2.2.4. Controlorii turbinelor unităților de generare în ceea ce privește capacitatea lor
de a apăra și restabili sursa de alimentare a NPS ar trebui:
a) să poată funcționa în modul de control al vitezei de rotație executat de
regulatorul proporțional al vitezei de rotație RO(P) în conformitate cu
parametrii statici modelați (capacitatea de a regla frecvența în rețeaua
flexibilă cu mai multe mașini);
b) au opțiunea de schimbare automată în avans a modului de funcționare al
controlerului turbinei din modul de control al puterii RN(PI) în modul de
control al vitezei de rotație RO(P) (identificarea creării unei insule conform
criteriilor convenite cu OTS),
c) asigurarea dobândirii sigure a salturii creșteri de putere de la 0 la + 0,1 P n
în timpul reconectarii sarcinii în cursul restabilirii sau creșterea gradului de
putere la rata v = 1...4 % P n /min în cazul încărcarea cvasiliniară a
clienților din rețeaua separată. Termenul „achiziție anume de putere”
înseamnă capacitatea regulatorului de viteză de rotație de a accepta sarcina
de putere de salt ∆ P = 0 ⎡
± 0,1 P n în condiții de funcționare
insulă/separată cu diverse conexiuni și conectori la frecvența care variază
nu mai mult de o ∆ f < ± 1,0 Hz,
d) asigura trecerea eficientă la operațiunea separată atât cu surplus, cât și cu
deficit moderat al puterii generate în raport cu puterea absorbită de insulă la
momentul separării,
e) Structura sistemului de control al turbinei ar trebui să permită schimbarea
automată și manuală a modurilor de funcționare a controlerului turbinei în
conformitate cu prevederile punctului b),

PUTERII
f) structura de control ar trebui să permită setarea în modul operator a zonei

moarte a parametrilor statici ai turbinei setate în intervalul de la 0 la 500
mHz.
11.8.3.3.2.2.5. Cerințe tehnice pentru unitățile de generare în ceea ce privește capacitatea de a
funcționa în configurații separate de rețea:
a) trebuie asigurată funcționarea sistemelor automate de control (UAR) a
sarcinii unităților generatoare, unde regulatoarele de putere a turbinei
RP(PI) și regulatoarele de combustibil al cazanului RB(PI) urmăresc
puterea setată astfel încât unitățile să poată fi oprite dacă este necesar.
automat sau de către operatorul unității la funcționarea inițială a
regulatorului de viteză de rotație RO(P),
b) descărcarea/încărcarea turbinei de către regulatorul de viteză de rotație
RO(P) ar trebui să fie susținută – în special la trecerea modului de
funcționare al unității de generare la modul de funcționare separat sau de
funcționare pe insulă – prin funcționarea adaptată corespunzător a
controlului aburul care reacţionează eficient la alimentarea cu combustibil
a cazanului (asigurarea funcţionării coordonate a cazanului şi turbinei în
modul de control al vitezei de rotaţie de tip P),
c) modificările temporare ale valorilor controlate la cazan, care au de obicei
un grad ridicat de inerție, nu trebuie să aibă impact negativ asupra
funcționării controlului vitezei de rotație a turbinei în cazul unei perturbări
a sistemului, sub forma unei perturbări suplimentare pentru turbină;
d) funcţionarea regulatoarelor de presiune a aburului staţiilor de bypass WP şi
SP/Np. trebuie optimizat astfel încât abaterile presiunii aburului în timpul
funcționării stației să nu aibă impact negativ asupra preciziei puterii
menținute de unitatea generatoare;
e) sistemele de control automat al turbinei si cazanului si sistemele de
protectie a grupurilor generatoare trebuie sa asigure manevrarea declansarii
la sarcina auxiliara de la orice nivel.
f) furnizarea de medii, altele decât energia electrică, necesară pentru pornirea
unității de generare din starea fără tensiune, cu condiția ca o astfel de
nevoie să rezulte din planul de acțiune convenit cu OTS în cazul pierderii
conexiunii la NPS sau al căderii complete a tensiunii în sistemul respectiv,
așa cum menționate la punctul IV.C.11.8.,
g) cerințele prevăzute la lit. b), c), d) și e) nu se aplică unităților gaz-abur;
h) sistemele automate ale unităților generatoare trebuie să asigure capacitatea
de a gestiona descărcarea sarcinii din orice punct de operare al unității
generatoare la orice sarcină separată, având în vedere în mod special
funcționarea sarcinii auxiliare PPW (fără identificarea stării poziției
întreruptorului rețelei) .
11.8.3.3.2.2.6. Cerințele tehnice pentru unitățile generatoare în ceea ce privește autopornirea

capacitate:

PUTERII
a) unitățile de generare trebuie să mențină capacitatea de a furniza tensiune la

linia de pornire separată în termen de 15 minute de la data instrucțiunilor;
b) unitățile de generare ar trebui să mențină capacitatea de a efectua cel puțin
trei autoporniri consecutive în decurs de 2 ore;
c) unitățile de generare ar trebui să aibă o capacitate de generare adecvată,
suficientă pentru a pune în funcțiune o altă centrală care se preconizează a
fi pusă în funcțiune în cadrul planurilor de restabilire a alimentării cu
energie electrică a SEN.
11.8.3.3.2.2.7. Cerințe pentru controlerele de tensiune ale unităților generatoare din zonă o
capacitatea de a apăra și restabili sursa de alimentare a NPS:
a) unitățile de generare trebuie să fie adaptate la controlul tensiunii în
intervalul de modificare admisibil și să compenseze puterea reactivă în
zona de funcționare admisă a unității de generare atât în timpul alimentării
cu tensiune, cât și în timpul încărcării liniei și transmiterii puterii de pornire
prin acea linie necesară pentru a porni unitatea generatoare a altei centrale
electrice,
b) funcționarea corectă a controlului tensiunii menținând 0,95 ≤ U ≤ 1,05 U

nîn timpul creșterilor consecutive de putere de salt a sarcinii rețelei ∆ P ≤
0 ⎡ +0,05 P , n
c) asigurarea nivelului adecvat de putere reactivă capacitivă și inductivă în

intervalul compatibil cu graficul circular al unității generatoare;
d) funcționarea în modul de control automat al tensiunii în întreaga zonă de
funcționare admisă în intervalul de la cel puțin 80 la 110 % U n .
11.8.3.3.2.2.8. Generatorul care are unitățile generatoare pregătite pentru a participa la
apărarea și restabilirea alimentării cu energie electrică a SEN are obligația de a
transmite către OTS instrucțiunea care definește în detaliu sfera acțiunilor
preconizate în cazul participării acestor unități generatoare la apărare sau
pregătire. să participe la restabilirea alimentării cu energie electrică a NPS.
11.8.3.3.2.2.9. Teste de acceptare și teste de verificare a capacității unităților generatoare
de a funcționa sub control primar și secundar
11.8.3.3.2.3.1. Generatoarele sunt obligate să efectueze în următoarele cazuri recepțiile

tehnice ale circuitelor instalației care execută controlul primar și secundar:
a) pornirea noilor sisteme de control al instalațiilor,
b) modernizarea sistemelor de control existente,
c) modificări ale structurii algoritmului sistemelor de control,
d) modificări hardware ale sistemelor de control,

e) modificări ale domeniului de control sau domeniului de putere al unității de
generare controlate de sistemele de control al instalației care cuprind
PUTERII
domeniul de control mai larg în raport cu domeniul acoperit de acceptarea

anterioară a sistemelor de control (modificarea puterii de extragere sau a
minimului tehnic admisibil). sarcină),
f) modernizarea unității de generare, ale cărei efecte ar putea afecta calitatea
controlului,
g) modificări ale algoritmilor sau structurilor sistemelor automate de execuție
BPP,
h) modificări ale procedurii de setare a modului de funcționare al unității de
generare în cadrul sistemului SOWE,
i) la efectuarea reviziei generale.
11.8.3.3.2.3.2. Încercările și măsurătorile menționate la punctul II.B.3.3.2.3.1. sunt realizate
de o companie profesionistă independentă convenită cu OTS în conformitate
cu programul coordonat cu OTS.
11.8.3.3.2.3.3. Generatorii în scopul efectuării recepțiilor tehnice ale sistemelor instalației
responsabile cu controlul primar și secundar îi anunță OTS pentru recepție
tehnică cu 14 zile înainte. Generatorul organizează recepția tehnică cu
participarea reprezentanților OTS.
11.8.3.3.2.3.4. În cazul în care OTS determină funcționarea circuitelor de control într-o
manieră neconformă cu regulile definite în protocoalele de acceptare a
controlului sau lipsa de pregătire a unității generatoare date pentru efectuarea
controlului, OTS poate instrui efectuarea testelor de verificare mai devreme
decât este prevăzut. la punctul II.B.3.3.2.3.1. sub rezerva prevederilor
punctului II.B.3.3.2.3.3.
11.8.3.3.2.3.6. Încercările de verificare efectuate în cazurile menționate la punctul
II.B.3.3.2.3.1. și II.B.3.3.2.3.4. sunt efectuate pe cheltuiala generatorului.
11.8.3.3.2.3.7. În cazuri justificate, operatorul de sistem de transport își rezervă dreptul de a
efectua și alte încercări decât cele menționate în prezentul capitol în scopul
verificării îndeplinirii cerințelor stabilite pentru noile echipamente sau
echipamente după următoarea modernizare, care determină îndeplinirea acelor
cerințe. de către unitățile generatoare conectate la rețeaua de plasă. În acest
caz, testele sunt efectuate pe cheltuiala operatorului.
II.B.3.3.2.4. Teste de acceptare și teste de verificare a capacității unităților generatoare de
apărare și restabilire a sistemului energetic național
11.8.3.3.2.4.1. În cadrul testelor efectuate care confirmă disponibilitatea unităților generatoare

de a apăra și restabili alimentarea cu energie electrică a NPS, sunt introduse
cele două categorii de teste:
a) teste de acceptare,

b) teste de verificare periodică și teste de sistem.
11.8.3.3.2.4.2. Obiectivul testelor de recepție efectuate vizează verificarea adaptării unității de

PUTERII
generare pentru a participa la apărarea și restabilirea alimentării SEN.

11.8.3.3.2.4.3. Obiectivul testelor de verificare periodică și testelor de sistem efectuate vizează
confirmarea adaptării centralelor electrice pentru a participa la apărarea și
restabilirea alimentării cu energie electrică a SEN.
11.8.3.3.2.4.4. Testele de verificare și testele de sistem pentru centralele electrice cu capacitate
de pornire automată includ:
a) încercarea de autopornire a centralei electrice privind autopornirea
grupurilor generatoare și alimentarea cu tensiune a barei colectoare alese a
stației locale până la stabilizarea tensiunii și frecvenței în intervalul de
abatere admisibil – încercările se efectuează la comanda OTS de cel puțin
două ori pe an;
b) verificarea capacității de a controla frecvența în rețeaua flexibilă privind
pornirea automată a unității de generare și funcționarea în paralel a acesteia
cu alte unități generatoare ale centralei care asigură serviciul de pornire
automată, asigurând în același timp sarcina minimă a acestora unitati
(nevoi proprii si generale ale centralei, pompe, alte acceptari disponibile –
testarea se efectueaza la comanda OTS cel putin o data pe an impreuna cu
testarea definita la pct. a);
c) testul de pornire automată a centralei electrice privind pornirea automată
(așa cum este definit la punctul
a) a unităților generatoare alese aleatoriu care furnizează tensiune la linia
de pornire separată la unitatea generatoare a centralei electrice până la
stabilizarea tensiunii la capătul acelei linii la stația centrală – încercarea se
efectuează la comanda OTS o dată la fiecare 3 ani;
d) testul de pornire automată a centralei electrice privind pornirea automată a
unităților generatoare selectate aleatoriu și alimentarea cu tensiune și putere
de pornire la linia de pornire separată la centrala electrică fără pornire
automată cu pornirea unitatea (unitățile) generatoare alese ale centralei
electrice principale din starea de funcționare și sincronizarea (lor) și
funcționarea pe insulă cu autopornire centrală – testul se efectuează la
comanda OTS cel puțin o dată la 5 ani.
11.8.3.3.2.4.5. Testele de verificare și traseele de sistem pentru centralele electrice cu
capacitatea de a funcționa în circuite separate includ:
a) încercările de descărcare a puterii la unități generatoare individuale cu
comutare la PPW (individual în configurație cu o singură mașină cu
activarea vitezei de rotație de tip PI și a configurației cu două mașini cu
activarea vitezei de rotație de tip P) și conectarea la acestea nevoile
generale ale centrala – testul se efectuează la comanda OTS cel puțin o dată
la 3 ani;

PUTERII
b) încercările de descărcare a puterii la unități generatoare selectate cu

comutator la PPW și conectarea la acestea a nevoilor generale ale centralei
electrice și alimentarea cu tensiune și putere de pornire pentru pornirea
spatelui vecin până la unitatea generatoare sau unitatea (unitățile)
generatoare ale centralei electrice învecinate – testarea se efectuează la
comanda OTS cel puțin o dată la 5 ani.
11.8.3.3.2.4.6. Încercările menționate la punctul II.B.3.3.2.4.1. se desfășoară cu participarea
reprezentantului OTS și a companiei profesionale independente.
11.8.3.3.2.4.7. În cazul modernizării sau modificării stării tehnice și organizatorice a centralei
electrice având capacitatea de pornire automată sau capabilă să funcționeze în
configurație separată, OTS poate solicita efectuarea testelor de verificare
conform procedurii și condițiilor prevăzute pentru astfel de teste.
11.8.3.3.2.4.8. Operatorul de sistem de transport informează generatorul cu privire la planurile
de efectuare a încercărilor cu o avertizare prealabilă corespunzătoare nu mai
scurt de 72 de ore pentru a permite pregătirea tehnico-organizatorică a
încercărilor menționate la punctul II.B.3.3.2.4.1.
11.8.3.3.2.4.9. În cazul determinării lipsei capacității centralei de a apăra și restabili

alimentarea cu energie electrică la CNE ca urmare a încercărilor efectuate
menționate la punctul II.B.3.3.2.4.1., generatorul este obligat să efectueze Test.
Celălalt test este considerat testul de acceptare. Generatorul informează TSO
despre data efectuării testului anterelor cu cel puțin 72 de ore înainte.
11.8.3.3.2.4.10. Încercările menționate la punctul II.B.3.3.2.4.1. sunt efectuate pe cheltuiala
generatorului.
11.8.3.3.2.4.11. Operatorul de sistem de transport își rezervă dreptul de a efectua alte încercări
decât cele menționate la punctul II.B.3.3.2.4.1. încercări de sistem pentru
îmbunătățirea adaptării NPS la funcționarea în condiții de urgență. Sfera și
obiectivele detaliate ale acestor teste sunt definite de OTS. Metoda de finanțare
a acestor teste este convenită de fiecare dată cu participanții la aceste teste.
11.8.3.3.2.4.12. Operatorul de sistem de transport își rezervă dreptul de a efectua alte teste decât
cele menționate în acest capitol pentru a verifica conformitatea cu cerințele
stabilite pentru noile echipamente sau după următoarea modernizare a
echipamentelor, care determină îndeplinirea acelor cerințe pentru unitățile
generatoare conectate. la rețeaua mesh.
II.B.3.3.2.5. Testele de acceptare și verificare pentru sistemele automate de control al
tensiunii de grup de unități de generare
11.8.3.3.2.5.1. Generatoarele sunt obligate să efectueze testele de recepție ale circuitelor
ARNE în următoarele cazuri:
a) punerea în funcțiune a noilor sisteme de control al instalației.
b) modernizarea sistemelor de control existente.

PUTERII
c) modificările aduse structurii sau algoritmului sistemelor de control.

d) modificări hardware ale sistemelor de control.
e) modificări ale domeniului de control al sistemelor ARNE.
11.8.3.3.2.5.2. Încercările menționate la punctul II.B.3.3.2.5.1. sunt realizate de o companie
profesionistă independentă convenită cu OTS în conformitate cu programul
coordonat cu OTS.
11.8.3.3.2.5.3. Generatorii depun sistemele ARNE pentru acceptare tehnică cu 14 zile în avans
în scopul acceptării lor de către OTS.
11.8.3.3.2.5.4. Generatorul, cu participarea reprezentanților OTS, organizează acceptarea
tehnică a comisiei, verificând îndeplinirea cerințelor de reglementare de către
unitatea generatoare, așa cum sunt definite de OTS, sub rezerva menținerii
celorlalți parametri în domeniul de funcționare în siguranță a dispozitivelor.
11.8.3.3.2.5.5. Operatorul de sistem de transport confirmă punerea în funcțiune a sistemului de
control la îndeplinirea cerințelor menționate la punctul II.B.3.3.2.5.4.
11.8.3.3.2.5.6. În cazul în care OTS stabilește că sistemele de control funcționează în mod
contrar prevederilor protocoalelor de acceptare a sistemelor ARNE, OTS poate
dispune teste suplimentare de măsurare de verificare.
11.8.3.3.2.5.7. Testele de acceptare și verificare efectuate în cazurile menționate la punctul
II.B.3.3.2.5.1. și II.B.3.3.2.5.6. sunt efectuate pe cheltuiala generatorului.
11.8.3.3.2.5.8. Operatorul de sistem de transport își rezervă dreptul de a efectua alte teste decât
cele menționate la punctul II.B.3.3.2.5.1. sa verifice conformitatea cu cerintele
stabilite pentru noile unitati generatoare sau unitati generatoare dupa
urmatoarea modernizare a echipamentelor racordate la reteaua mash, care
determina indeplinirea acelor cerinte.
11.8.3.3.2.5.9. Cerințe tehnice și condiții de funcționare pentru parcurile eoliene
11.8.3.3.2.5.10. Domeniul de aplicare al cerințelor și condițiilor pentru parcurile
eoliene
11.8.3.3.3.1.1. Cerințele tehnice pentru parcurile eoliene cu puterea nominală la punctul său de
conectare egală cu 50 MW sau mai mare, care sunt conectate la rețeaua de
plasă, se referă la:
a) controlul puterii active,
b) funcționare în funcție de frecvență și tensiune,
c) pornire/oprire pentru funcționarea în rețeaua mesh,
d) controlul tensiunii și puterii reactive,
e) exploatarea parcurilor eoliene sub perturbații din rețeaua de plasă, f)
menținerea standardelor de calitate a energiei electrice,
g) sisteme automate de protecție a puterii,

PUTERII
h) sisteme de monitorizare și telecomunicații,

i) teste de verificare.
11.8.3.3.3.1.2. Cerințele tehnice pentru parcurile eoliene menționate la punctul II.B.3.3.3.1.1.
se poate aplica și parcurilor eoliene de putere nominală la punctul de
interconectare, mai mică de 50 MW, atunci când:
a) puterea nominală totală a parcurilor eoliene conectate la o stație de
comutație cu tensiune nominală de 110 kV prin transformatoare 110/MV
depășește 50 MW;
b) puterea nominală totală a parcurilor eoliene conectate la linia radială de
tensiune nominală de 110 kV și mai mare depășește 50 MW;
c) puterea nominală totală a parcurilor eoliene conectate la traseul liniei de
tensiune nominală 110 kV care conectează cel puțin două substații
depășește 50 MW;
d) puterea nominală totală a parcurilor eoliene conectate prin transformatorul
separat EHV/110 kV depășește 50 MW.
Operatorul de sistem corespunzător punctului de racordare decide asupra
îndeplinirii obligațiilor privind cerințele menționate anterior prin condițiile de
racordare.
11.8.3.3.3.1.3. Operatorul de sistem este îndreptățit să controleze execuția condițiilor de
racordare și poate solicita operatorului parcului eolian să elibereze
documentația care determină că parcul eolian îndeplinește cerințele definite în
IRiESP și în condițiile de racordare. Documentația trebuie să conțină în mod
specific rezultatele măsurătorilor necesare pentru evaluarea impactului parcului
eolian asupra calității energiei electrice și simulările computerizate cu modelul
acceptat de operatorul de sistem corespunzător care arată răspunsul parcului
eolian la perturbațiile rețelei. .
11.8.3.3.3.1.4. Parcurile eoliene conectate la rețeaua de plasă ar trebui să fie echipate cu
dispozitive bazate pe tehnologie care să permită cooperarea în siguranță cu NPS
în diferite condiții posibile de funcționare.
11.8.3.3.3.1.5. Cerințele detaliate pentru fiecare parc eolian sunt definite de operatorul de
sistem corespunzător în condițiile de conectare în funcție de capacitatea
nominală a parcului eolian, amplasarea acestuia în rețea, situația în sistem și
rezultatele evaluării de către experti a impactului parc eolian conectat la sistem.
11.8.3.3.3.1.6. Operatorul de sistem poate defini în condițiile de conectare pentru parc eolian
de putere nominală egală cu 50 MW sau mai mare cerința de ajustare a parcului
eolian pentru a participa la controlul parametrilor sistemului și poate solicita ca
controlul puterii parcului eolian să fie ajustat la telecomanda automată.
11.8.3.3.3.1.7. Parcul eolian, în cazul neîndeplinirii standardelor de calitate a energiei electrice
definite la punctul II.B.3.3.3.7.1. la II.B.3.3.3.7.8., poate fi deconectat de la
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei de către operatorul
de sistem până la eliminarea neregulilor.
11.8.3.3.3.2. Controlul puterii active

PUTERII
11.8.3.3.3.2.1. Parcul eolian trebuie să fie echipat cu sisteme de control al puterii care să
permită funcționarea în următoarele regimuri:
a) funcționare nerestricționată, în funcție de condițiile vântului,
b) operarea de intervenție conform cerințelor operatorului de sistem
corespunzător în situațiile de perturbări și riscuri pentru funcționarea
sistemului de energie electrică,
c) participarea la controlul frecvenței (pentru parcuri eoliene cu putere
nominală egală cu 50 MW sau mai mare).
11.8.3.3.3.2.2. În condiții normale de funcționare a sistemului și a parcului eolian, puterea
activă furnizată rețelei de parcul eolian cu o putere nominală egală cu 50 MW
sau mai mare nu poate depăși limita de putere (cu o precizie de ± 5 %)
specificată de operatorul de sistem corespunzător. .
11.8.3.3.3.2.3. În condiții normale de funcționare a parcului eolian, inclusiv pornire normală
creșteri și întreruperi, gradientul mediu al schimbării puterii active a parcului
eolian pentru o perioadă de 15 minute nu poate depăși 10% din puterea
nominală a fermei pe minut. Gradientul mediu nu poate depăși 30 % din puterea
nominală pe un minut.
11.8.3.3.3.2.4. În cazul perturbărilor sistemului, gradientul de sarcină menționat mai sus poate
fi depășit de parcurile eoliene care participă la controlul frecvenței sau atunci
când TSO solicită descărcarea rapidă sau încărcarea suplimentară a parcului
eolian, cu condiția ca aceasta să fie fezabilă din punct de vedere tehnic.
11.8.3.3.3.2.5. Sistemul de control al puterii unităților individuale de generare trebuie să
asigure scăderea puterii la cel puțin 20% din puterea nominală în perioada mai
mică de 2 s.
11.8.3.3.3.2.6. Operatorul de sistem are dreptul de a limita temporar puterea parcului eolian de
valoare nominală egală cu 50 MW sau mai mare la valoarea nu mai mică de 5%
din puterea nominală a parcului respectiv. Limita de putere poate fi stabilită
prin semnal extern în MW sau % din puterea curentă a parcului eolian sau sub
forma unei relații cu frecvența și/sau tensiunea rețelei. Algoritmul de control al
puterii active al parcului eolian ar trebui adaptat la executarea acestei cerințe.
Rata de reducere a puterii pentru atingerea valorii stabilite ar trebui să fie de cel
puțin 10 % din puterea nominală a parcului eolian pe minut.
11.8.3.3.3.2.7. În situații de risc pentru funcționarea în siguranță a sistemului, operatorul de
sistem corespunzător poate solicita oprirea completă a parcului eolian.
Operatorul de sistem definește în condițiile de conectare cerințe pentru reglarea
parcului eolian pentru declanșarea la distanță, monitorizarea și transmiterea
datelor.
11.8.3.3.3.3. Funcționarea unui parc eolian în funcție de frecvență și tensiune

11.8.3.3.3.3.1. Parcul eolian trebuie să poată funcționa în următorul interval de frecvență:
a) cu 49,5 ≤ f ≤ 50,5 Hz, parcul eolian ar trebui să poată funcționa continuu la
capacitatea nominală ,
PUTERII
b) cu 48,5 ≤ f < 49,5 Hz, parcul eolian ar trebui să poată funcționa la o

capacitate mai mare de 90% din puterea rezultată din viteza curentă a
vântului pe o perioadă de minim 30 de minute;
c) cu 48,0 ≤ f < 48,5 Hz, parcul eolian ar trebui să poată funcționa la o
vântului în perioada de minim 20 de minute,,
d) cu 47,5 ≤ f < 48,0 Hz, parcul eolian ar trebui să poată funcționa la o
vântului pe o perioadă de minim 10 minute;
e) cu f < 47,5 Hz parcul eolian poate fi deconectat de la rețeaua de plasă cu
întârzierea convenită cu OTS,
f) cu 50,5 < f ≤ 51,5 Hz, parcul eolian ar trebui să poată funcționa continuu
cu o capacitate redusă, împreună cu creșterea frecvenței la zero la 51,5 Hz,
g) cu f > 51,5 Hz, parcul eolian trebuie deconectat de la rețeaua ochiată în
maximum 0,3 s, cu excepția cazului în care operatorul de sistem
corespunzător definește o altă valoare în condițiile de conectare.
11.8.3.3.3.3.2. Parcul eolian trebuie să îndeplinească condițiile menționate la punctul
II.B.3.3.3.3.1. a) și b) cu variațiile tensiunii la punctul de interconectare la
rețeaua de plasă în intervalul definit la punctul II.A.2.2.4.
11.8.3.3.3.3.3. Valorile tensiunii și frecvenței prevăzute la punctul II.B.3.3.3.3.1. și
II.B.3.3.3.3.2 sunt cvasi-staționare cu gradientul de modificare pentru frecvența
mai mică de 0,5% pe minut și pentru tensiunea mai mică de 5% pe minut.
11.8.3.3.3.3.4. Scăderea puterii necesare sub creșterea frecvenței de peste 50,5 Hz se poate
executa prin oprirea ulterioară a unităților generatoare care funcționează la
parcul eolian.
11.8.3.3.3.3.5. Parcurile eoliene cu puterea nominală egală cu 50 MW sau mai mare ar trebui
adaptate pentru a participa la controlul frecvenței la NPS prin modificarea
puterii în urma schimbării frecvenței. Această cerință se aplică întregii game de
sarcină a parcului eolian.
11.8.3.3.3.3.6. Sistemul de transport determină în condițiile de conectare pentru parc eolian a
puterii nominale egale cu 50 MW sau mai mare condițiile de participare a
acelei ferme la controlul frecvenței și parametrii de control necesari în
intervalul definit în tabelul 3.

PUTERII
Tabelul 3 Rezumatul valorilor care determină participarea parcului eolian la controlul

frecvenței
Valorile setărilor
Descriere
min. max.
Reducerea puterii (interval de control) 0% 25 %
Zona moartă în raport cu 50 Hz 0,0 Hz ±0,5 Hz
Modificarea frecvenței care provoacă 3% 20 %
modificarea sarcinii cu 100 % (scădere)
11.8.3.3.3.3.7. În funcție de locația și amploarea dezvoltării producției de energie eoliană în

țară, operatorul de sistem poate prevedea în condițiile de racordare cedări de la
cerințele definite la punctul II.B.3.3.3.3.1. prin II.B.3.3.3.3.6.
11.8.3.3.3.4. Operațiuni de comutare a parcurilor eoliene în rețeaua de plasă
11.8.3.3.3.4.1. Parcul eolian trebuie să transmită operatorului de sistem corespunzător un

semnal care să informeze despre starea curentă a unităților sale de generare.
Semnalul privind starea unităților generatoare ar trebui să fie generat pe baza
identificării stării și a motivelor întreruperii unităților. Semnalul care
informează asupra stării unităților generatoare și măsurătorile de frecvență
locală și măsurătorile tensiunii rețelei sunt luate în considerare în algoritmii de
pornire a parcului eolian pentru funcționare conform acordului de racordare.
11.8.3.3.3.4.2. Gradientul de creștere a puterii parcului eolian nu poate depăși valoarea definită
la punctul II.B.3.3.3.2.3. de asemenea, în timpul repornirii parcului eolian în
urma scăderii vitezei vântului sub limita care necesită oprirea parcului eolian.
11.8.3.3.3.4.3. Algoritmul de pornire a parcului eolian ar trebui să includă controlul condițiilor
de tensiune la punctul de conectare la rețea.
11.8.3.3.3.4.4. În cazul unui parc eolian cu o putere nominală egală cu 50 MW sau mai mare,
operatorul de sistem corespunzător ar trebui să fie informat cu 15 minute în
avans despre pornirea planificată a parcului eolian după oprirea mai mare de 1
minut din cauza opririi de urgență sau a excesului. a vitezei limită a vântului. O
astfel de notificare nu este necesară dacă sarcina parcului eolian prognozată
pentru următoarea oră nu depășește 5 MW sau când pornirea este rezultatul
creșterii vitezei vântului peste valoarea minimă necesară pentru producerea de
energie. Pentru fermele eoliene rămase, aceste condiții sunt definite în Acordul
de conectare.
11.8.3.3.3.4.5. Cu excepția perturbărilor din rețea și a perturbărilor la parcul eolian

PUTERII
reducerea puterii parcului eolian trebuie executată cât mai aproape posibil în
funcție de gradientul de modificare a puterii active definit la punctul
II.B.3.3.3.2.3.
11.8.3.3.3.5. Controlul tensiunii și puterii reactive
11.8.3.3.3.5.1. Dispozitivele parcului eolian trebuie selectate astfel încât să se asigure

menținerea condițiilor de tensiune definite în condițiile de conectare la punctul
de conectare la rețea și interoperarea stabilă cu NPS.
11.8.3.3.3.5.2. Parcul eolian ar trebui să fie capabil să controleze factorul de putere sau
factorul de tensiune la punctul de conectare la rețea. Operatorul de sistem
definește cerințele în acest domeniu în condițiile de conectare și poate solicita
aplicarea telecomenzii automate.
11.8.3.3.3.5.3. În timpul generării de energie activă, parcul eolian ar trebui să fie capabil să
funcționeze cu factorul de putere la punctul de conectare la rețea în intervalul
de la 0,975 de natură inductivă la 0,975 de natură capacitivă în intervalul
complet de sarcină a fermei.
11.8.3.3.3.5.4. În funcție de condițiile de tensiune la punctul de conectare la rețea, operatorul
de sistem corespunzător poate modifica, în modul operativ, domeniul de
control al factorului de putere menționat la punctul II.B.3.3.3.5.3. sau necesită
operarea cu factorul de putere fix determinat. Pentru parcurile eoliene de
putere nominală egală cu 50 MW sau mai mare modificarea parametrilor de
control ar trebui să aibă loc de la distanță, în timp ce pentru celelalte parcuri
eoliene aceste condiții sunt definite în Acordul de conectare.
11.8.3.3.3.5.5. Pentru parcurile eoliene cu putere nominală la punctul de conectare egal cu 50
MW sau mai mare, sistemul de control automat al tensiunii și al puterii
reactive ar trebui să fie prevăzut cu menținerea opțiunii de cooperare cu
sistemele de control al tensiunii primare și ale puterii reactive, inclusiv cu
sistemele existente de control al tensiunii la statia ARST.
11.8.3.3.3.6. Exploatarea parcurilor eoliene sub perturbări în rețeaua ochiată
11.8.3.3.3.6.1. Parcurile eoliene trebuie adaptate pentru a menține funcționarea în cazul

apariției unor scurtcircuite în rețea care au ca rezultat scăderea tensiunii la
punctul de conectare la rețea. Curba prezentată în graficul 3 arată zona,
deasupra căreia unitățile generatoare ale parcului eolian nu pot fi oprite.

PUTERII
t [s]
Fig 3 . Parametrii intervalului de funcționare necesar al parcului eolian în caz

de apariție a perturbărilor de rețea
11.8.3.3.3.6.2. În unele locații, operatorul de sistem poate solicita ca parcurile eoliene în
timpul perturbărilor sistemului să genereze o putere reactivă posibil ridicată în
limitele constrângerilor tehnice. Această cerință este definită de operatorul de
sistem în condițiile de conectare.
11.8.3.3.3.6.3. Cerințele detaliate privind funcționarea parcului eolian în condiții de perturbații
în sistem sunt definite de operatorul de sistem în condițiile de racordare având
în vedere tipul unităților generatoare, capacitatea parcului eolian, amplasarea
acestuia în rețea, concentrarea producției de energie eoliană. în sistem și
rezultatele evaluării impactului racordării parcului eolian asupra SEN.
11.8.3.3.3.6.4. În cursul perturbărilor care au ca rezultat variațiile de tensiune, parcul eolian nu
poate pierde capacitatea de control al puterii reactive și ar trebui să sprijine
menținerea tensiunii.
11.8.3.3.3.6.5. La parcul eolian cu puterea nominală egală cu 50 MW sau mai mare,
înregistratoarele de perturbații trebuie instalate conform cerințelor prevăzute la
punctul II.B.3.7.22. Înregistratoarele trebuie să asigure înregistrarea curselor cu
10 s înainte de perturbări și 60 s după perturbare.
11.8.3.3.3.7. Menținerea standardelor de calitate a energiei electrice
11.8.3.3.3.7.1. Parcul eolian nu trebuie să provoace schimbări bruște și salturi de tensiune care
depășesc 3%. Chiar dacă perturbările de tensiune rezultate din exploatarea
parcului eolian sunt recurente, intervalul de schimbare rapidă unică a valorii
tensiunii efective nu poate depăși 2,5% pentru frecvența a 10 perturbări pe oră
și 1,5% pentru frecvența a 100 perturbări. pe ora. Aceste cerințe se aplică și la
pornirea și întreruperea unităților de generare.
11.8.3.3.3.7.2. Rapoartele oscilațiilor de tensiune pe termen scurt (P st ) și pe termen lung (P
lt ) ale
parcurile eoliene
conectate la rețeaua de plasă nu trebuie să depășească, respectiv, următoarele valori:

PUTERII
a) medie pentru o perioadă de 10 minute: P st < 0,35 pentru rețeaua coordonată

de 110 kV și P st < 0,30 pentru rețeaua cu tensiune nominală egală cu 220
kV sau mai mare,
b) medie pe perioada de 2 ore: P lt < 0,25 pentru rețeaua coordonată 110 Kv și
P lt < 0,20 pentru rețeaua de tensiune nominală egală cu 220 kV sau mai
mare.
11.8.3.3.3.7.3. Parcurile eoliene conectate la rețeaua de tensiune nominală egală cu 220 kV
sau mai mare nu trebuie să provoace la punctul de conectare la rețea armonici
unice ale tensiunii de la 2 la 50 mai mari de 1,0 %. Raportul total de
distorsiune armonică THD la punctul de conectare la rețea ar trebui să fie mai
mic de 1,5 %.
11.8.3.3.3.7.4. Parcurile eoliene conectate la rețeaua coordonată de 110 kV nu trebuie să
provoace la punctul de conectare la rețea armonici unice ale tensiunii de la 2 la
50 mai mari de 1,5 %. Raportul total de distorsiune armonică THD la punctul
de conectare la rețea ar trebui să fie mai mic de 2,5 %.
11.8.3.3.3.7.5. Valorile de calitate a energiei menționate mai sus trebuie îndeplinite în
perioade săptămânale cu o probabilitate de 99%.
11.8.3.3.3.7.6. Parcurile eoliene de putere nominală egală cu 50 MW sau mai mare conectate
la o singură linie de circuit trebuie să fie echipate cu sistemul de măsurare și
recodare a calității energiei (măsurarea oscilațiilor și armonicilor de tensiune și
curent) și sistemul de transmitere a datelor către operatorul de sistem
corespunzător.
11.8.3.3.3.7.7. Factorul de perturbare a armonicilor pentru telefonia THFF pentru punctul de
conectare al parcurilor eoliene la rețeaua de plasă ar trebui să fie sub 1 %.
11.8.3.3.3.7.8. Datorită protecției dispozitivelor de telecomunicații, nivelul perturbațiilor
cauzate de parcul eolian la punctul de conectare la rețeaua de plasă ar trebui să
îndeplinească cerințele reglementărilor corespunzătoare de telecomunicații.
11.8.3.3.3.8. Automate de protecție a sistemului de alimentare
11.8.3.3.3.8.1. Proprietarul parcului eolian este responsabil pentru proiectarea și instalarea

dispozitivelor de protecție care protejează ferma împotriva efectelor curenților
de scurtcircuit, a tensiunii de recuperare după eliminarea scurtcircuitelor din
sistem, a funcționării asincrone a fermei respective și a altor impacturi ale
perturbări ale sistemului la parc eolian.
11.8.3.3.3.8.2. Setarile de protectie ale parcurilor eoliene trebuie sa fie coordonate cu protectia
instalata in reteaua ochitata.
11.8.3.3.3.8.3. Setările de protecție ale parcului eolian ar trebui să asigure selectivitatea
cooperării cu protecția rețelei plasate pentru scurtcircuite, atât în rețea
respectivă, cât și la fermă.

11.8.3.3.3.8.4. Scurtcircuitele din cadrul parcului eolian ar trebui eliminate selectiv și să
provoace o pierdere cât mai mică de putere a parcului eolian.

PUTERII
11.8.3.3.3.8.5. În etapa de pregătire a proiectării de bază a parcului eolian, analiza protecției

trebuie efectuată și coordonată cu operatorul de sistem, inclusiv verificarea:
a) integralitatea protecției,
b) corectitudinea setărilor la unitățile individuale de generare și la instalațiile
de comutare ale parcului eolian,
c) coordonarea cu protecţiile sistemului de distribuţie sau ale sistemului de
transport.
Rezultatele analizei trebuie prezentate operatorului de sistem corespunzător.
Cerințele detaliate ale OTS pentru automatele de protecție a energiei sunt
definite la punctul II.B.3.7.
11.8.3.3.3.9. Monitorizarea și comunicarea parcurilor eoliene cu OTS
11.8.3.3.3.9.1. Operatorul de sistem, la care rețea este conectat parcul eolian, ar trebui să aibă
acces la semnalele de măsurare și parametrii înregistrați conform regulilor
convenite cu proprietarul parcului eolian. Domeniul de aplicare al datelor
măsurate și înregistrate de către operatorul de sistem de transport este prevăzut
la punctul IV.C.4.
11.8.3.3.3.9.2. Domeniul minim de măsurare a parametrilor analogici din parcul eolian
furnizat operatorului de sistem include valorile temporare ale:
a) putere activă,
b) putere reactiva,
c) tensiune la punctul de conectare la rețea,
d) viteza medie a vântului pentru fermă.
11.8.3.3.3.9.3. Domeniul minim de aplicare a datelor cu două stări furnizate operatorului de
sistem include:
a) starea curentă a unităților generatoare, inclusiv numărul de unități de lucru,
unități gata de lucru,
b) starea sistemului de control al frecvenței,
c) alte fapte care pot avea ca rezultat deconectarea parcului eolian, rezultate
din condițiile definite în Acordul de racordare.
11.8.3.3.3.9.4. Echipamentul standard al parcului eolian de putere nominală egală cu 50 MW
sau mai mare se referă la sistemul de monitorizare în timp real a stării și a
parametrilor de funcționare care asigură transmiterea datelor către operatorul
de sistem corespunzător.
11.8.3.3.3.9.5. Proprietarul parcului eolian va asigura livrarea către operatorul de sistem a

prognozei de putere medie orară a parcului eolian cu cel puțin 24 de ore înainte
și a prognozei actualizate la fiecare 6 ore. Metoda de îndeplinire a acestei
cerințe este definită prin condițiile de conectare și în Acordul de conectare.

PUTERII
11.8.3.3.3.9.6. Proprietarul parcului eolian furnizează operatorului de sistem corespunzător

parametrii actuali ai echipamentului parcului eolian (dispozitive primare și
sisteme de control) necesari pentru a efectua analizele sistemului. Înainte de
punerea în funcțiune a parcului eolian, acestea ar fi datele producătorilor de
dispozitive.
11.8.3.3.3.9.7. Operatorul de sistem definește în condițiile de conectare la rețea intervalul de

date tehnice pentru parcul eolian dat, care este necesar pentru planificarea
funcționării sistemului.
11.8.3.3.3.9.8. Parametrii tehnici ai sistemului de telecomunicații ale parcului eolian vor fi
definiți de operatorul de sistem corespunzător în condițiile de conectare la
rețea.
11.8.3.3.3.10. Teste de verificare
11.8.3.3.3.10.1. Parcurile eoliene racordate la rețeaua plasată sunt obligate să efectueze în

primul an de funcționare testele de verificare care confirmă îndeplinirea
cerințelor definite în IRiESP. Metoda de realizare a testelor parcului eolian este
convenită în Acordul de conectare.
11.8.3.3.3.10.2. Proprietarul parcului eolian cu cel puțin 2 luni înainte de data punerii în
funcțiune a parcului eolian prezintă operatorului de sistem corespunzător
domeniul de aplicare și programul de încercări și furnizează documentele
necesare, cum ar fi instrucțiuni pentru sistemele de control și manualul de
operare. Procesul de coordonare a planului de testare ar trebui finalizat cu o
lună înainte de data începerii parcului eolian.
11.8.3.3.3.10.3. Testele ar trebui să privească în mod specific:
a) curbele de putere a parcului eolian în funcție de viteza vântului,
b) punerea în funcțiune a parcului eolian cu vântul permițând atingerea a cel
puțin 75% din puterea nominală cu controlul creșterii puterii și a
gradientului modificărilor de tensiune,
c) întreruperea parcului eolian cu viteza vântului care depășește valoarea la
care este atinsă puterea nominală,
d) viteza de schimbare a tensiunii de către sistemul de control al tensiunii,
e) funcționarea sistemelor de control al puterii și frecvenței,
f) impactul parcului eolian asupra calității energiei electrice.
11.8.3.3.3.10.4. Operatorul de sistem emite acordul pentru prima punere în funcțiune a parcului
eolian și efectuarea testelor.

11.8.3.3.3.10.5. Raportul detaliat din testele efectuate ar trebui să fie transmis operatorului de
sistem corespunzător în termen de 6 luni de la finalizarea acestora.
11.8.3.4. Cerințe tehnice pentru sistemele de telecomunicații
11.8.3.4.1. Cerințele tehnice pentru sistemele de telecomunicații se referă la obiectele și

PUTERII
dispozitivele de rețea mesh, instalațiile și rețelele entităților conectate la

rețeaua mesh.
11.8.3.4.2. Obiectele și dispozitivele de rețea mesh, instalațiile sau rețelele entităților
conectate la rețeaua mesh trebuie să fie echipate cu televiziune. dispozitive de
control și telecomunicații necesare pentru:
a) transmiterea comunicarii,
b) transmiterea și recepția datelor necesare gestionării funcționării rețelei
mesh, adică a semnalelor către/de la sistemele de telecontrol în domeniul
telesemnalizării, telecontorizării, telecomandării și teleguvernării unităților
generatoare;
c) transmiterea semnalelor sistemelor de teleprotecții și teleautomate, d)
transmiterea datelor de contorizare în scopuri de decontare,
e) transmiterea de informații comercial-tehnice,
f) asigurarea comunicării operaționale în cadrul unităților în sfera de aplicare
a cerințelor nevoilor instalației,
g) asigurarea comunicarii cu institutiile publice.
11.8.3.4.3. Canalele de telecomunicații necesare executării problemelor menționate mai
sus ar trebui să asigure transmiterea datelor la rata de transmisie definită de
OTS și să aibă rezervarea independentă fizic a legăturilor către nodurile de
telecomunicații OTS.
11.8.3.4.4. Dispozitivele de telecomunicații trebuie să aibă surse de alimentare cu energie
din surse rezistente la defecțiunile de alimentare primară asigurând
continuitatea funcționării acestora pe o perioadă de cel puțin 8 ore de la
momentul dispariției alimentării primare.
11.8.3.4.5. Dispozitivele tehnologice ale sistemelor de telecomunicații trebuie să fie
aprobate pentru instalarea și utilizarea pe teritoriul Republicii Polone și
certificatele de calitate în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor și
instalațiilor în instalațiile electrice. Îndeplinirea criteriilor și cerințelor stipulate
în acesta garantează funcționarea corectă a rețelei de telecomunicații și permite
producătorilor de dispozitive să depună certificat de conformitate de fabricație
și marcare cu standardele aplicabile.
11.8.3.4.6. Următoarele documente suplimentare ar trebui să fie livrate pentru elementele
noi ale sistemului de telecomunicații puse în funcțiune pentru operarea OTS:
a) protocoale de acceptare a dispozitivelor întocmite prin acceptarea
investitorului
comision,
b) protocoale de măsurare a liniilor de fibră optică construite pe linii de înaltă
tensiune, construite sau certificate de firme autorizate,
c) documentația completă post-finalizare, inclusiv protocoalele din testele de

PUTERII
post-asamblare și pornire, verificate de inspectorul de supraveghere tehnică

a proiectului de investiții dat și acceptate de OTS.
11.8.3.4.7. Instalațiile de rețea mesh și rețelele entităților conectate la rețeaua mesh ar
trebui să fie echipate cu următoarele sisteme de comunicații de dispecer:
a) sistemul de comunicare de dispecer primar și de rezervă cu centrele de
dispecer adecvate aranjate ierarhic;
b) sistemul de comunicații cu instalațiile învecinate, inclusiv rezervarea
necesară a acestuia pentru dotări majore, în funcție de nevoi.
11.8.3.4.8. Centrala telefonică dedicată instalată la instalația de alimentare este utilizată
pentru construcția sistemului de comunicații primar de dispecerat. In cazuri
justificate si in cazul instalatiilor cu tensiunea superioara de 110 kV este
permisa folosirea telefoanelor scoase din alte centrale telefonice.
11.8.3.4.9. Sistemul de comunicare de dispecerat de rezervă poate utiliza rețelele și tele
structuri de transmisie și comutare ale altor operatori de telecomunicații.
11.8.3.4.10. Orice apeluri de expediere efectuate cu utilizarea sistemului de comunicare de
dispecerare primar sau de rezervă sunt înregistrate la fiecare centru de
dispecerat care este parte la un astfel de apel. Perioada necesară de stocare a
informațiilor înregistrate nu trebuie să fie mai mică de 1 an.
11.8.3.4.11. Operatorul de sistem de transport definește cerințele pentru elementele
sistemului de comunicații de dispecer în instalațiile sistemului de transport pe
baza standardelor adoptate la OTS.
11.8.3.4.12. Instalațiile de rețea interconectată și sediile serviciilor de dispecer ale OTS și
entităților conectate la rețeaua de rețea ar trebui să fie echipate cu dispozitive
de transmitere a datelor care să permită transmiterea informațiilor necesare
pentru gestionarea și controlul funcționării dispozitivelor și subsistemelor
instalate la instalațiile de rețea. în domeniul telesemnalizării, telecontorizării și
telecontrolului, monitorizării și supravegherii, în special:
a) cu dispozitive de telesemnalizare care permit transmiterea informațiilor
necesare cartografierii topologiei instalației de alimentare cu energie
supravegheată,
b) cu dispozitive de telecontorizare care permit transmiterea valorilor
temporare ale măsurării valorilor necesare cartografierii parametrilor
instalației de alimentare cu energie supravegheată,
c) cu dispozitive de telecomandă care permit efectuarea de la distanță a
acțiunilor de comutare și control.
În perioada de tranziție, până la 31 decembrie 2010, sunt permise abaterile de

la cerințele definite la punctul c) de mai sus.
11.8.3.4.13. Sediile serviciilor de dispecer ale operatorilor de sistem ar trebui să fie echipate
cu sisteme informatice utilizate pentru schimbul de date privind funcționarea
rețelei. Aceste sisteme ar trebui să asigure schimbul de date conform
PUTERII
protocoalelor ICCP sau Elcom. În perioada de tranziție până la 31 decembrie

2010 este permisă utilizarea protocoalelor IEC 870-5-101, IEC 870-5-104,
DNP3.0 sau Elcom/TASE.1.
11.8.3.4.14. Dispozitivele de telecomunicații aplicate pentru transmiterea datelor de
măsurare a energiei electrice către sistemele OTS ar trebui să permită
transmiterea valorilor măsurate de către sistemele de contorizare la o rată
minimă de 9 600 Bd prin utilizarea:
a) sisteme de comutație aplicate pentru comunicarea directă (legături
analogice fixe sau legături digitale cu suport de linii de fibră optică) sau
comunicații radio prin adăugarea portului de comunicație al sistemului
automat de înregistrare a datelor la centrala telefonică locală sau la distanță
selectată;
b) canale de transmisie a datelor în rețeaua de telecomunicații primară de
energie sau canale de transmisie a datelor la rețelele altor operatori de
telecomunicații prin conectarea permanentă a portului de comunicație al
sistemului automat de înregistrare a datelor cu portul de comunicație al
sistemului de achiziție de la distanță a datelor de contorizare,
c) dispozitivele și elementele sistemelor informatice ale OTS care execută
legătura emulată a porturilor de comunicație ale sistemului automat de
înregistrare a datelor și a sistemului de citire de la distanță a datelor de
contorizare.
În perioada de tranziție până la 31 decembrie 2010 este permisă utilizarea
celorlalte rate de viteză de transmisie.
11.8.3.4.15. Distribuția către unitățile generatoare a semnalelor de control secundar și terțiar
poate fi executată numai cu utilizarea protocoalelor UTRT sau ICCP. Tipul
protocolului aplicat este de fiecare dată convenit între OTS și proprietarul
unității de generare.
11.8.3.5. Cerințe tehnice pentru sistemele de contorizare a energiei
11.8.3.5.1. Cerințele tehnice pentru sistemele de contorizare a energiei electrice se aplică

OTS, DSO din sfera rețelei coordonate de 110 kV și entităților conectate la
rețeaua de plasă.
11.8.3.5.2. Rețeaua de transport și dispozitivele, instalațiile și rețelele entităților conectate
la rețeaua ochiată ar trebui să fie echipate cu sisteme de contorizare, cu cel
puțin, funcțiile de contorizare a puterii active și reactive în două direcții.
11.8.3.5.3. Cerințele tehnice pentru sistemele de contorizare sunt definite pentru:
a) sisteme de contorizare-decontare pentru care se formează cantitatea de
energie măsurată
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei baza pentru așezări,
b) sisteme de contorizare de control al echilibrului, pentru care cantitățile de
energie măsurate formează baza pentru monitorizarea citirilor sistemelor de
contorizare-decontare și echilibrarea instalațiilor și zonelor rețelei.

PUTERII
11.8.3.5.4. Soluțiile tehnice pentru sistemele individuale de contorizare depind de nivelul

puterii nominale a dispozitivului, instalației sau rețelei conectate și sunt
împărțite în 3 categorii:
a) categoria 1 – pentru măsurarea energiei electrice cu puterea nominală a
dispozitivului egală cu 30 MVA sau mai mare,
b) categoria 2 – pentru măsurarea energiei electrice cu puterea nominală a
dispozitivului de la 1 MVA la 30 MVA,
c) categoria 3 – pentru măsurarea energiei electrice cu puterea nominală a
aparatului mai mică de 1 MVA.
11.8.3.5.5. Următoarele cerințe sunt definite pentru sistemele de măsurare din categoria 1
menționate la punctul II.B.3.5.4. A):
a) transformatoarele de curent și tensiune din sistemele de contorizare-
decontare trebuie să aibă două miezuri și două înfășurări de clasa de
precizie 0,2 utilizate pentru măsurarea energiei electrice;
b) contoarele de energie electrică din sistemele de contorizare-decontare
trebuie să aibă o clasă de precizie nu mai mică de 0,2 pentru puterea activă
și 1 pentru puterea reactivă;
c) transformatoarele de curent și tensiune din sistemele de contorizare-
decontare trebuie să fie de clasa nu mai mică de 0,5;
d) contoarele de energie electrică ale sistemelor de măsurare echilibrare-
control trebuie să aibă clasa de precizie nu mai mică de 2 pentru puterea
activă și 3 pentru puterea reactivă;
e) contoarele de energie electrică trebuie să asigure cooperarea cu sistemele
automate de înregistrare a datelor.
menționate la punctul II.B.3.5.4. b):
a) transformatoarele de curent și de tensiune trebuie să fie din clasa nu mai
mică de 0,5;
trebuie să aibă clasa de precizie nu mai mică de 0,5 pentru puterea activă și
3 pentru puterea reactivă;
c) contoarele de energie electrică ale sistemelor de măsurare echilibrare-
d) contoarele de energie electrică ar trebui să permită cooperarea cu sistemele

menționate la punctul II.B.3.5.4. c):
a) transformatoarele de curent și de tensiune trebuie să fie din clasa nu mai
PUTERII
mică de 0,5;
trebuie să aibă clasa de precizie nu mai mică de 1 pentru puterea activă și 3
pentru puterea reactivă;
c) contoarele de energie electrică ale sistemelor de măsurare echilibrare-
d) contoarele de energie electrică ar trebui să permită cooperarea cu sistemele
11.8.3.5.8. Pentru sistemele de contorizare-decontare a energiei electrice de categoria 1 și
2 sunt necesare cele două sisteme de contorizare, adică sistemele de
contorizare primară și de rezervă, cu excepția sistemelor de contorizare-
decontare menționate la punctul II.B.3.5.15. f), pentru care este necesar doar
sistemul primar de contorizare-decontare.
11.8.3.5.9. Sistemul de contorizare de rezervă trebuie să îndeplinească criteriile de
echivalență cu circuitul primar.
11.8.3.5.10. Sistemul de contorizare-decontare este definit ca fiind echivalent dacă:
a) pentru categoria 1 – contoarele de energie electrică din sistemele de
contorizare-decontare primară și de rezervă sunt alimentate din
miezuri/înfășurări separate ale transformatoarelor instalate în același
compartiment iar sistemele de contorizare-decontare primară și de rezervă
îndeplinesc cerințele tehnice definite la pct. II. B.3.5.5.,
b) pentru categoria 2 – sistemele de decontare de contorizare primară și de
rezervă îndeplinesc cerințele tehnice definite la punctul II.B.3.5.6.
11.8.3.5.11. Încărcarea transformatoarelor de tensiune și curent din sistemele de măsurare-
decontare și sistemele de măsurare de echilibrare-control nu trebuie să
depășească valorile nominale și să nu fie mai mică de 25% din puterea
nominală a transformatorului.
11.8.3.5.12. Coeficientul de siguranță al instrumentului de transformatoare de curent trebuie
să fie FS≤5.
11.8.3.5.13. Sistemele automate de înregistrare a datelor trebuie să îndeplinească
următoarele funcții:
a) asigura citirea automată a datelor de măsurare folosind perioade de
integrare de 15 până la 60 de minute,
b) permite înregistrarea energiei electrice cu împărțirea în zone ale zilei și

anotimpuri,
c) asigura verificarea automată a calității datelor de măsurare,
d) asigura stocarea datelor de contorizare pe o perioadă nu mai scurtă de 45 de

PUTERII
zile cu o perioadă de integrare de 60 de minute,

e) permite citirea semiautomată a datelor în cazul defecțiunii legăturilor de
transmisie.
11.8.3.5.14. Sistemele automate de înregistrare a datelor ar trebui să asigure opțiunea de
conectare:
a) cel puțin un canal de transmisie a datelor în cazul înregistrării datelor de la
sistemele de echilibrare-control al măsurătorilor,
b) cel puțin două canale de transmisie a datelor în cazul înregistrării datelor
din sistemele de contorizare-decontare cu excepția sistemelor menționate la
punctul II.B.3.5.15. f), care necesită asigurarea opțiunii de conectare a cel
puțin unui canal de transmisie a datelor.
11.8.3.5.15. Sistemele de contorizare-decontare a energiei electrice trebuie instalate în
următoarele locuri:
a) pe partea tensiunii superioare a transformatoarelor unității și a
transformatoarelor auxiliare ale unităților generatoare conectate la rețeaua
de tensiune nominală de 110 kV și mai mare,
b) pe partea de 110 kV a transformatoarelor EHV/110 kV cuprinzând
dispozitive de conectare puncte, instalații sau rețele ale altor entități,
c) pe partea de tensiune superioară a transformatoarelor de rețea sau în
tragurile de alimentare cu tensiune nominală de 110 kV și mai mare,
cuprinzând locul de conectare a clienților finali,
d) în tragurile de alimentare cu tensiune nominală de 110 kV și mai mare
dintre liniile care cuprind conectarea NPS cu sistemele de energie ale
țărilor învecinate,
e) în tragurile de alimentare cu tensiune nominală de 110 kV linii care
cuprind conexiunea între rețelele DSO,
f) la terminalele de generatoare ale unităților generatoare care prestează
servicii de sistem de reglementare și pentru unitățile care necesită
confirmarea de către OTS a cantității de energie electrică necesară obținerii
certificatelor de origine definite de Legea Energiei.
11.8.3.5.16. Sistemele primare de contorizare-decontare instalate pe latura tensiunii
superioare a transformatoarelor unității și a transformatoarelor auxiliare ale
unităților JWCD și a unităților generatoare conectate la rețeaua de tensiune
nominală egală cu 220 kV și mai mare, și în locurile menționate la punctele
II. .B.3.5.5.15. b) și d) și c) în raport cu clienții finali conectați la rețeaua de
220 și 400 kV

PUTERII
ar trebui să fie în posesia OTS.

II.B.3.5.17. Sistemele de echilibrare-control al măsurătorilor din rețeaua de transport
operată de OTS ar trebui instalate în posturile de transformare, trafurile de
cuplare și de alimentare cu tensiune nominală de 400, 220 și 110 kV, care să
permită echilibrarea instalațiilor rețelei împărțite pe niveluri individuale de
II.B.3.5.18. tensiune. .
A fost stabilită perioada de tranziție până la 31 decembrie 2008 pentru
adaptarea infrastructurii sistemelor de contorizare a energiei electrice la
cerințele menționate la II.B.3.5.
II.B.3.6. Cerințe tehnice pentru sistemele de contorizare-decontare
II.B.3.6.1. Cerințele tehnice pentru sistemele de contorizare-decontare se aplică OTS,

entităților conectate la rețeaua de tensiune nominală de 220 kV și mai mare și
entităților conectate la rețeaua de tensiune nominală 110 kV atunci când au
Contractul de transport încheiat cu OTS.
II.B.3.6.2. Sistemele de contorizare-decontare trebuie să îndeplinească următoarele
funcții:
a) citirea de la distanță a datelor de contorizare de la sistemele automate de
înregistrare a datelor,
b) punerea la dispoziție și achiziționarea datelor de contorizare prin sistemul
II.B.3.6.3. Funcția de citire a datelor de contorizare la distanță trebuie să permită
obținerea datelor de contorizare de la sistemele de contorizare echipate cu
sistem automat de înregistrare a datelor prin canalele de telecomunicații care
îndeplinesc cerințele definite la punctul II.B.3.4.
II.B.3.6.4.
Datele de măsurare trebuie obținute împreună cu marcatorii de calitate alocați
de sistemul automat de înregistrare a datelor în scopul verificării datelor de
măsurare.
II.B.3.6.5. Funcția de punere la dispoziție și de achiziție a datelor de contorizare ar trebui
să permită schimbul de date de contorizare care formează baza pentru
determinarea cantității de energie livrată, fiind baza pentru decontările
gestionate de OTS.
II.B.3.6.6.
Datele de măsurare ar trebui schimbate împreună cu marcatoarele de date
alocate de sistemul automat de înregistrare a datelor.
II.B.3.6.7.
Funcția de obținere a datelor din sistemele de contorizare-decontare situate:
a) pe partea de tensiune superioară a transformatoarelor unității și a
transformatoarelor auxiliare ale unităților JWCD și unităților generatoare
conectate la rețeaua de tensiune nominală egală cu 220 kV sau mai mare,
b) pe partea de 110 kV a transformatoarelor EHV/110 kV,
c) pe partea de tensiune superioară a transformatoarelor EHV/MHV, în
locașurile de alimentare cu tensiune nominală mai mare de 110 kV,

PUTERII
d) în tragurile de alimentare cu tensiunea nominală de 110 kV și mai mare a

liniilor care cuprind conectarea NPS cu sistemele de energie ale țărilor
învecinate,
e) la terminalele de generatoare ale unităților generatoare care furnizează
serviciile sistemului de reglementare și unitățile care necesită confirmarea
de către OTS a cantității de energie electrică necesară obținerii certificatelor
de origine definite de Legea Energiei,
ar trebui executat:
- pentru sistemele primare de contorizare-decontare prin sistemul
automat de înregistrare a datelor și sistemul de citire a datelor de
contorizare la distanță către sistemul de contorizare-decontare al OTS;
- pentru sistemele de contorizare-decontare de rezervă prin sistemul
WIRE către sistemul de contorizare-decontare al OTS.
11.8.3.7. Cerințe tehnice pentru automatele de protecție a sistemului de alimentare
și
dispozitive cooperante
Cerințele generale stabilite pentru dispozitivele de protecție a sistemului de

II.B.3.7.1.
alimentare sunt următoarele:
a) elementele individuale ale rețelei (linii aeriene și de cabluri, linii ale
consumatorului de energie electrică, transformatoare, reactoare, conectori
de magistrală și bare colectoare) ar trebui să fie echipate cu protecția
sistemului de alimentare și cu dispozitivele cooperante, denumite în
continuare sisteme și dispozitive EAZ , necesare pentru eliminarea fiabilă,
de sine stătătoare, potențial rapidă și selectivă a perturbațiilor rețelei;
reglarea sarcinii puterii reactive debite și niveluri de tensiune; exploatarea
stației de tensiune superioară de 750, 400, 220 și 110 kV cu suport de
comenzi, dispozitive locale de măsură și semnalizare; reproducerea
perturbărilor cu ajutorul înregistratoarelor de perturbări și evenimente,
b) Sistemele și dispozitivele EAZ ar trebui să reacționeze la perturbările în
funcționarea sistemului de energie și a unităților generatoare, dispozitivelor
și rețelelor entităților conectate la sistemele de energie, cum ar fi: defecțiuni
la pământ și inter defecțiuni de fază; scurtcircuite metalice și de înaltă
rezistență; defecțiuni tranzitorii și scurtcircuite permanente; defecte
evolutive; tulburări de natură tehnologică în dispozitive; funcționarea
incorectă a întreruptorului; si in cazuri speciale si: cresterea periculoasa a
tensiunii pe liniile electrice; riscul de a pierde stabilitatea sistemului de
alimentare,
c) garanțiile și protecția automată a elementelor individuale ale rețelei și
elementelor conectate ar trebui să fie adaptate la metoda de funcționare și la
parametrii acestora;
d) setări ale sistemelor și dispozitivelor EAZ și instalațiilor entităților
conectate la rețele de tensiune superioară de 750, 400, 220 și 110 kV

PUTERII
IRiESP – Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei ar trebui să fie
coordonate și calculate de OTS,
e) ar trebui să se asigure o copie de rezervă a dispozitivelor EAZ pentru a
crește siguranța eliminării perturbărilor de către circuitele și dispozitivele
EAZ, luând în considerare posibilitatea defecțiunii acestor circuite,
f) elementele individuale ale rețelei de transmisie ar trebui să fie echipate cu
două seturi independente de dispozitive EAZ,
g) se aplică două protecții primare ale liniilor în rețeaua de tensiune nominală
de peste 220 kV și în rețeaua de tensiune nominală de 220 și 110 kV dacă
este imposibilă rezervarea de la distanță a protecției liniilor și apariția
riscului de stabilitate a SEN;
h) pentru a asigura independența seturilor individuale de dispozitive EAZ,
fiecare dintre ele ar trebui să coopereze cu sisteme separate de măsurare a
curentului și a tensiunii, circuite auxiliare (de control) de tensiune și
circuite de întrerupere (bobine de rupere),
i) circuitele auxiliare de control al tensiunii ale sistemelor individuale ale
dispozitivelor EAZ ar trebui să fie alimentate din două secțiuni diferite de
substații de curent continuu care cooperează cu diferite bănci de baterii;
protecția încorporată în circuitele individuale ar trebui să utilizeze diferite
bobine (nuclee) ale transformatoarelor de curent sau alte înfășurări ale
transformatoarelor de tensiune. Se recomandă ca aceste cerințe să fie
aplicate și la instalațiile majore ale rețelei de plasă cu tensiune nominală de
110 kV,
j) dispozitivele EAZ primare ar trebui să fie echipate cu circuite pentru
controlul continuității circuitelor de întrerupere,
k) pentru asigurarea conexiunii sincrone a liniilor si transformatoarelor la
reteaua ochitata este necesara dotarea acestor elemente de retea cu circuite
de control al sincronizarii. Această cerință se aplică câmpului conector al
barei colectoare utilizat pentru a înlocui aceste câmpuri,
l) unitățile de generare trebuie să fie echipate cu sincronizatoare care să
permită conexiunea sincronă cu rețeaua,
m) la punctul de conectare la rețeaua mesh și pe liniile din punctele majore ale
acelei rețele, poate fi necesară instalarea de sincronizatoare pentru a
restabili sistemul,
n) sistemele de control și supraveghere a funcționării instalațiilor electrice
conectate direct la stația de tensiune superioară de 750 kV, 400 kV, 220 kV
și 110 kV deținute de OTS ar trebui să fie adaptate pentru a funcționa cu
sistemul de control și supraveghere a OTS;
o) în scopul efectuării analizei perturbațiilor, elementele individuale de rețea
cu ochiuri și unitățile generatoare, dispozitivele, instalațiile și rețelele
entităților conectate trebuie să fie echipate cu sisteme de înregistrare a
perturbațiilor, sisteme de semnalizare sau înregistrare a evenimentelor și

PUTERII
pentru liniile de
tensiune nominală peste 110 kV și instrumentele de localizare a defecțiunilor; se recomandă
aplicarea instrumentelor de localizare a defecțiunilor și la rețeaua coordonată de 110 kV,
p) pe liniile cu tensiune nominală mai mare de 110 kV, legăturile trebuie
utilizate pentru funcționarea concomitentă a protecției și pentru automate;
în cazuri excepționale, poate fi necesară aplicarea legăturilor pe liniile de
tensiune nominală de 110 kV,
q) pentru a asigura o disponibilitate ridicată a dispozitivelor EAZ este
necesară utilizarea dispozitivelor cu circuite continue de control și
supraveghere,
r) asigurarea securitatii reciproce a circuitelor secundare prin aplicarea:
elementelor de izolare corespunzatoare, protectiei corespunzatoare la
supratensiune, de inalta calitate a fitingurilor de instalare (cleme, intrari,
cuplari etc.) si a instrumentelor de instalare, dispozitive rezistente la
perturbatii (compatibilitate electromagnetica) in circuitele secundare ale
stației și asigurarea arhitecturii transparente a circuitelor secundare și
realizarea conexiunilor; aplicarea circuitelor și dispozitivelor EAZ și
fitingurilor de instalare care au certificate de calitate, aplicarea în circuitele
auxiliare a elementelor de circuit și soluții de calitate corespunzătoare,
s) deteriorarea uneia dintre protecțiile dedicate protejării unui element de rețea
la substațiile de tensiune superioară 400 și 220 kV (stații majore de sistem
și substații centrale electrice) nu ar trebui să determine necesitatea opririi
câmpului, ci trebuie doar să formeze pământul. pentru planificarea
activitatilor de reparatii.
11.8.3.7.1. A. Cerințele tehnice pentru circuitele EAZ în scopul asigurării pe o perioadă scurtă
de eliminare a perturbațiilor ar trebui să se refere la:
a) menținerea condițiilor de stabilitate dinamică a rețelei,
b) atenuarea sferei defectelor la locurile de perturbare
c) prevenirea îmbătrânirii dispozitivelor de rețea și centrale electrice,
d) atenuarea perturbărilor tehnologice la clienții finali,
e) îmbunătățirea condițiilor de siguranță pentru oameni și dispozitive la
instalațiile de rețea.
11.8.3.7.1.8. Obținerea perioadelor scurte necesare de scurtcircuite și asigurarea
întreruperilor selective necesită aplicarea:
a) protecții primare care funcționează într-o perioadă mai mică de 30 ms,
b) întrerupătoare cu timpul de rupere care nu depășește 40 ms (cu opțiunea de
plecare în cazuri justificate),
c) legături pentru cooperarea cu dispozitivele teleautomate cu timp de
transmisie a semnalelor nu mai mare de 20 ms – pentru semnale binare și
nu

PUTERII
depășind 5 ms pentru semnalele analogice,

d) circuite de rezervare locală a întreruptoarelor cu două criterii ale
deschiderilor întreruptorului: curent folosind transformatoarele de curent cu
acțiune rapidă și retur (sub 20 ms) pentru fiecare fază și întreruperea
folosind contactele de semnal ale întreruptorului,
e) cel mai mic număr potențial de relee intermediare,
f) protecția barei colectoare cu un timp de funcționare care nu depășește 20
ms,
g) protectii unitatii.
11.8.3.7.2. Liniile de transmisie cu tensiune nominală de 750 și 400 kV ar trebui să fie
echipate cu următoarele dispozitive și circuite EAZ cooperante:
a) protecția unității (în condițiile disponibilității calității corespunzătoare a
conexiunii) care să permită întreruperi în 1 și 3 faze,
b) două protecții la distanță (de la diverși producători sau algoritm de
funcționare diferit în cazul produselor de la același producător) cu memorie
de tensiune, blocare împotriva fluctuațiilor de putere care permit întreruperi
monofazate și trifazate,
c) protecție cu dublu nivel direcțional către defecțiune la pământ,
d) circuite de restabilire automată a sarcinii (SPZ) care permit efectuarea unui
ciclu de 1 și 3 faze de restabilire automată a sarcinii,
e) localizator de scurtcircuit,
f) circuit de control al tensiunii și sincronizării,
g) automate împotriva creșterii tensiunii (dacă este necesar din motive de
sistem la punctele de rețea solicitate).
11.8.3.7.3. Liniile de transmisie cu tensiune nominală de 220 kV ar trebui să fie echipate
alternativ cu următoarele dispozitive și circuite cooperante EAZ:
a) protectii unitatii (in conditiile de disponibilitate a calitatii corespunzatoare a
legaturii) care permit rupturi de 1 si 3 faze,
b) aceeași protecție ar trebui să fie aplicată în liniile de ieșire ale substațiilor
principale ale sistemului și stațiilor centralelor electrice ca și în cazul
liniilor de 400 kV;
c) in alte linii este permisa folosirea unei singure protectii la distanta sau a
doua protectii primare – unitate si protectie la distanta,
d) o protecție de curent în două trepte care reacționează la defecțiunile la
pământ,
e) circuite de restabilire automată a sarcinii (SPZ) care permit efectuarea unui
ciclu de 1 și 3 faze de restabilire automată a sarcinii,
f) localizator de scurtcircuit,
g) circuit de control al tensiunii și sincronizării.
11.8.3.7.4. Liniile de tensiune nominală de 110 kV ar trebui să fie echipate cu următoarele

PUTERII
PUTERII
dispozitive și circuite EAZ cooperante:

a) o singură protecție primară – distanță sau unitate. În cazul liniilor de cablu
sau a liniilor aeriene cu lungime mai mică de 2 km, trebuie aplicată
protecția unității,
b) o singură protecție de rezervă - protecție la distanță sau la sol și curent
pentru liniile radiale,
c) protecția automată de restabilire a sarcinii trifazate (SPZ),
d) localizator de scurtcircuit recomandat pentru linii caracterizate prin numărul
mare de perturbări.
11.8.3.7.5. Șters.
11.8.3.7.6. Liniile unității ar trebui să fie echipate cu următoarele EAZ și dispozitive

cooperante (toate protecțiile liniei unității ar trebui să reacționeze la
declanșarea trifazată a întreruptorului unității):
a) două protecții primare care permit întreruperi trifazate,
b) protecție de rezervă care reacționează la defecțiuni asimetrice la pământ în
linia unității și rețeaua externă,
c) elemente de circuit de protecție automată care previn fluctuațiile de putere
și supraîncărcarea elementelor de rețea, denumite în continuare circuite
APKO,
d) circuitul de declanșare necondiționată a întreruptorului unității de la
semnalul transmis de camera de comandă a unității.
Toate protecțiile menționate mai sus reacționează la deschiderea trifazată a
întreruptorului.
11.8.3.7.7. Transformatoarele cu tensiune nominală superioară de 750 kV, 400 kV și 220
kV ar trebui să fie echipate cu următoarele sisteme și dispozitive EAZ
cooperante:
a) două protecții primare (diferențiale) care reacționează la scurtcircuite
situate în transformator, cu excepția scurtcircuitelor bobinei,
b) două protecții de rezervă (protecție la distanță, la protecție împotriva
defecțiunii la pământ) pe fiecare parte a înfășurării tensiunii superioare și
inferioare a transformatorului,
c) protecții tehnologice (protecția producătorului): protecții de curgere de gaz,
modele de căldură și senzori de temperatură a transformatorului,
d) protecții în punctul neutru al transformatorului,
e) protecție la defect la pământ pe partea tensiunii superioare și inferioare a
transformatorului,
f) protecție la supracurent împotriva suprasarcinii transformatorului,
g) circuite automate de control a tensiunii ARST,
h) circuit care semnalizează suprasarcina de curent a transformatorului,

PUTERII
i) circuit de monitorizare a condițiilor de funcționare a transformatoarelor, în

cazul unităților noi și unităților imediat după modernizarea dispozitivelor.
11.8.3.7.8. Transformatoarele cu două și mai multe înfășurări 110 kV/MT/MT ar trebui să
fie echipate cu următoarele circuite EAZ și dispozitive de cooperare:
a) protecţie primară care reacţionează la scurtcircuitele din transformator –
defecţiune protectie de curent si protectie diferentiala pentru
transformatoare de peste 5 MVA,
b) fiecare parte a transformatorului ar trebui să fie echipată cu supracurent
protectie la intarziere,
c) fiecare parte a transformatorului trebuie să fie echipată cu protecție la
suprasarcină (transformatoarele cu înfășurare dublă sunt protejate doar pe o
parte),
d) se recomandă ca fiecare parte de medie tensiune (MT) a transformatorului
să fie echipată cu protecție care să permită scurtarea timpului de scurtcircuit
pe barele de medie tensiune (MT),
e) protecția din fabrică a transformatoarelor: temperatura și debitul de gaz al
rezervoarelor și suflarea de gaz a comutatorului,
f) protecția transformatorului care reacționează la scurtcircuite interne și
externe ar trebui să reacționeze la rupere.
11.8.3.7.9. În cazul utilizării înfăşurării de medie tensiune a transformatoarelor menţionate
la punctele II.B.3.7.7. și II.B.3.7.8. pentru alimentarea auxiliară și/sau
conectarea reactorului, partea de medie tensiune a transformatorului ar trebui să
fie echipată suplimentar cu următoarele dispozitive EAZ:
a) protecție în două trepte de tensiune împotriva defecțiunilor la pământ,
b) protecție la supracurent în două etape,
c) protecție suplimentară la supracurent și zero tensiune în configurația cu un
întrerupător pe partea de medie tensiune.
11.8.3.7.10. Reactoarele cu izolație de aer conectate la partea de medie tensiune a
transformatoarelor menționate la punctele II.B.3.7.7 și II.B.3.7.8 trebuie să fie
echipate cu următoarele circuite și dispozitive EAZ:
a) protecție la supracurent în două etape,
b) protecția curentă a componentei negative,
c) protecție la supracurent a barelor MT.
Reactoarele trebuie acoperite de protecția diferențială a transformatorului.
Reactoarele cu izolație de ulei trebuie echipate suplimentar cu protecție
tehnologică.
11.8.3.7.11. Reactoarele cu izolație de ulei de tensiune nominală de 750 și 400 kV ar trebui
să fie echipate cu următoarele circuite și dispozitive EAZ:

PUTERII
a) protectie diferentiala,
b) protecție cu impedanță sau întârziere la supracurent,
c) protectie tehnologica,
d) în cazuri speciale – protecția la supracurent a barelor MT.
11.8.3.7.12. Transformatoarele de tensiune nominală superioară de 220 sau 110 kV, unde
tensiunea inferioară este medie tensiune la rețelele radiale, ar trebui să fie
echipate cu următoarele circuite și dispozitive EAZ:
a) protectie diferentiala,
b) protecție cu impedanță în două trepte sau întârziere la supracurent pe partea
superioară a tensiunii,
c) protecție împotriva defecțiunii la pământ pe partea de tensiune superioară a
transformatorului care funcționează în configurația unității cu linia,
d) protecție la supracurent în două trepte pe partea inferioară a tensiunii,
e) protectie tehnologica.
Protecția menționată la punctele b) și c) se instalează în punctul de conectare al
transformatorului de rețea.
11.8.3.7.13. Toate tipurile de conectori de bare colectoare ar trebui să fie echipate cu
următoarele circuite EAZ și dispozitive de cooperare:
a) o protecție primară care funcționează în modul de scindare a barelor
colectoare care reacționează la declanșarea trifazată a întreruptorului
propriu,
b) locașurile conectorilor de bare colectoare care înlocuiesc locașurile liniilor
de transmisie, transformatoarelor și liniilor de unitate ar trebui să fie
echipate cu un set suplimentar de dispozitive EAZ care să permită
executarea tuturor funcțiilor de protecție, necesare cu utilizarea
conectorului de bare colectoare depus pentru înlocuire alt compartiment,
inclusiv circuitul care permite cooperarea conectorului magistralei cu
protecția tehnologică a transformatorului și a unității centralei electrice,
c) este permisa folosirea uneia in loc de doua protectii primare si a nu folosi
localizatorul de scurtcircuit.
11.8.3.7.14. Șters.
11.8.3.7.15. Barele colectoare ale aparatului de distribuție cu tensiunea de 750, 400, 220 și
110 kV trebuie să fie echipate cu un set de bare de protecție care să asigure
ruperea sistemelor (secțiunilor) de bare, inclusiv scurtcircuitele situate între
întrerupător și curent. transformator în locașul conectorilor barei colectoare.
11.8.3.7.16. A. Aparatajele de 110 kV nou construite, reconstruite și reparate ale stațiilor de
bare colectoare trebuie să fie echipate cu circuite de protecție a barelor
colectoare independente de protecția întreruptorului local.
11.8.3.7.17. B. În stațiile simplificate de tip „H” de 110 kV este permisă utilizarea
automatelor de bare bazate pe zonele inverse de protecție la distanță a
compartimentelor de alimentare.
PUTERII
11.8.3.7.15. C. În posturile de comutație 1.5 și 2 ar trebui aplicată protecția simplificată a

barelor de distribuție, care nu utilizează informații despre poziția
secționatoarelor barelor.
11.8.3.7.16. Toate stațiile de rețea de 750, 400, 220 și 110 kV ar trebui să fie echipate cu
circuite de întrerupător local (LRW) independent pe circuitele de protecție ale
barelor colectoare, în timp ce cu permisiunea OTS este permisă utilizarea
circuitelor LRW integrate cu protecția barelor colectoare.
Controlul suplimentar al disjunctorului de compartiment de către elementul
LRW atribuit compartimentului în care întrerupătorul nu a reacționat trebuie
asigurat înainte de ruperea sistemului de bare colectoare corespunzător.
11.8.3.7.17. A. Toate stațiile de rețea de 750, 400, 220 și 110 kV, în funcție de configurația de
funcționare a stației, ar trebui să fie echipate cu circuite întrerupătoare de
rezervă la distanță – în cazul funcționării circuitului EAZ de bare colectoare. În
cazul defecțiunii întreruptorului, circuitele întreruptorului de rezervă de la
distanță ar trebui:
a) în compartimentul de alimentare de transmisie - trimiteți semnalul la
celălalt capăt,
b) în locașul de alimentare al unității – trimiteți semnalul de oprire a
transformatorului pe partea inferioară a tensiunii sau semnalul de
dezexcitare al generatorului – atunci când nu există întrerupător al
generatorului,
c) în cazul defecțiunii întreruptorului în compartimentul transformatorului de
tensiune superioară de 400 sau 220 kV - trimiteți semnalul de oprire a
transformatorului pe partea de tensiune inferioară,
d) în locașul conectorilor de bare colectoare, cuplarea sistemelor – rupe
ambele sisteme de bare conectate de acel întrerupător.
În cazul defecțiunii oricărui întrerupător care pornește de către circuitele EAZ și
dispozitivele barelor de distribuție, circuitele întreruptorului de rezervă la
distanță ar trebui să deconecteze imediat întrerupătorul deteriorat.
11.8.3.7.18. Legăturile din circuitele EAZ și dispozitivele cooperante ar trebui să asigure
liniilor de transmisie transmiterea următoarelor semnale:
a) de la prima protectie la distanta,
b) de la a doua protecție la distanță,
c) de protecțiile unității,
d) de la protecția împotriva defecțiunii la pământ,
e) din sistemul de protecție automată împotriva creșterii excesive a tensiunii,
f) de la circuitul întrerupător de rezervă de la distanță pentru deconectarea
necondiționată a elementului sistemului de linie la celălalt capăt al acestuia,
g) topologii ale compartimentelor opuse pentru automatele anti-swing-
descărcare (de la sistemele APKO),

PUTERII
h) pe liniile unităților pentru a transmite semnalele de la protecția dintre

substație și unitatea generatoare.
11.8.3.7.19. A. Se recomandă utilizarea în același timp pentru transmiterea semnalelor
menționate la punctul II.B.3.7.17. două legături independente, inclusiv cel puțin
una dedicată exclusiv circuitului EAZ.
11.8.3.7.20. Semnalele de deconectare necondiționată a celui de-al doilea capăt al liniei
necesită două legături independente – două legături, semnale codificate. Cele
două căi de transmisie independente ar trebui utilizate pentru protecția automată
și semnalele între unitatea generatoare și substație. Întreruperea pentru timpul
reparației sau revizuirii unei legături nu ar trebui să ducă la restricții de operare
în funcționarea rețelei.
11.8.3.7.21. Unitatea de protecție a liniilor de transmisie ar trebui să fie echipată cu o legătură
proprie folosită doar pentru cuplarea semi-seturi. Conductoarele separate din
fascicul de fibre optice instalate pe linie sunt utilizate în cazul legăturii de fibră
optică.
11.8.3.7.22. Transmiterea semnalelor de la protecția liniilor de transmisie ar trebui să aibă loc
în primul rând cu menținerea fiabilității ridicate a transmisiei acestora și să aibă
prioritate cu menținerea fiabilității ridicate a transmisiei semnalelor, mai ales în
cazul deconectarii necondiționate a celorlalte capătul liniei (două legături,
semnale codificate).
11.8.3.7.23. Structura, regulile de funcționare și modul de funcționare a dispozitivului de
protecție a liniilor de transmisie și legăturile care cooperează cu acestea ar
trebui privite ca un set de dispozitive.
11.8.3.7.24. Înregistratoarele de perturbații ale rețelei dedicate efectuării analizelor cursului
perturbațiilor și funcționării circuitelor EAZ și întrerupătoarelor trebuie
instalate în toate spațiile active ale stațiilor de transport. Înregistratoarele de
perturbări ale rețelei ar trebui:
a) se înregistrează în fiecare compartiment semnalele analogice: 3 tensiuni și 3
curenți de fază și tensiune 3U 0 și curent 3I 0 ,
b) înregistrați semnalele la inițierea protecției primare, toate semnalele la
inițierea protecției sau a protecției automate în ceea ce privește întreruperea,
toate semnalele de teleprotecție (atât de difuzare, cât și de recepție),
semnalele de restabilire din circuitele SPZ,
c) înregistrați cursele care variază lentă,
d) salvați înregistrarea în formatul recomandat Comtrade.
Ar trebui să existe acces ușor la înregistratorul de perturbări de rețea – local la
locul instalării acestuia și de la distanță.
În perioada de tranziție până la 31 decembrie 2010 sunt permise abaterile de la
cerințele definite la acest punct.

PUTERII
11.8.3.7.22. A. Releele indirecte trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) se recomandă utilizarea în protecția releelor de ieșire (de deconectare) a
contactelor de capacitate de deconectare adaptate la nivelul de consum al
bobinelor de deconectare a întrerupătorilor și echipate cu circuite de
limitare a supratensiunii apărute în timpul deconectării circuitului de
întrerupător a bobinei,
b) transformatoarele cu două stări de înaltă calitate ar trebui utilizate în
circuitele de comandă.
11.8.3.7.22.8. Următoarele transformatoare de curent trebuie utilizate în circuitele EAZ:
a) cu cinci nuclee de sine stătătoare instalate în locașuri ale elementelor rețelei
de transport, unde miezurile 3, 4 și 5 sunt miezurile de protecție din clasa
5P20 și capacitatea adecvată pentru circuitele date și pentru circuitele și
dispozitivele EAZ furnizate;
b) combinate,
c) instalat în bucșele transformatoarelor - se are în vedere utilizarea a cel puțin
două miezuri de parametri corespunzători pentru circuitele și dispozitivele
EAZ,
d) instalate în conductoarele de împământare a punctului neutru al
transformatoarelor.
11.8.3.7.22. C. Transformatoarele capacitive, inductive și combinate de tensiune sunt utilizate
în compartimentele elementelor rețelei de transport care au trei înfășurări
secundare, în timp ce a treia este conectată în triunghiul deschis. Înfășurarea nr.
II și III cooperează cu circuitele și dispozitivele EAZ (înfășurarea nr. II din
clasa 3P, înfășurarea nr. III din clasa 6P de capacitate adecvată circuitelor
specifice și dispozitivelor EAZ furnizate).
11.8.3.7.23. D. Selectarea transformatoarelor de curent capacitive și inductive și a
transformatoarelor de curent trebuie să asigure cooperarea corectă verificată cu
circuitele și dispozitivele EAZ la locul instalării acestora.
11.8.3.7.24. E. Întreruptoarele de 750, 400 și 220 kV ar trebui să fie echipate cu:
a) cu coloanele necuplate mecanic, cu protecție împotriva poziției incorecte a
coloanelor sale,
b) cu blocarea, care la declanșarea întreruptorului împiedică activarea acestuia
prin potențial impuls de activare permanentă,
c) cu setul de contacte auxiliare în număr și configurație adaptate nevoilor
circuitelor secundare ale golfului,
d) pentru controlul deschiderii întreruptorului trebuie utilizate două criterii:
curent cu releele pentru fiecare fază și întrerupător cu utilizarea contactelor
de semnal ale întreruptorului,
– și activați execuția funcției de restaurare automată.
11.8.3.7.25. F. Separatoarele ar trebui sa fie echipate cu un set de contacte in numarul si

PUTERII
configurație adaptată nevoilor circuitelor de comandă, semnalizare, protecție a

barelor și circuitului întrerupător local.
11.8.3.7.26. G. Circuitele și dispozitivele EAZ trebuie să îndeplinească cerințele detaliate
definite de OTS sau DSO corespunzător. Acest lucru se aplică atât
dispozitivelor active, cât și celor nou proiectate. Circuitele și dispozitivele
EAZ nou proiectate în stadiul proiectelor preliminare tehnico-asamblare ar
trebui să fie coordonate și aprobate de OTS sau DSO.
11.8.3.7.27. H. Dispozitivele și circuitele EAZ, sculele, fitingurile de instalare și elementele
acestora trebuie să aibă certificate de calitate și certificate de admitere pentru
utilizare în obiectele rețelei de transport. Acest lucru se aplică în mod specific:
a) certificate de calitate și protocoale cu rezultatele testelor efectuate de
laboratoare care confirmă conformitatea dispozitivelor cu cerințele
standardelor internaționale și europene;
b) certificate de calitate și protocoale cu rezultatele testelor efectuate de
instituțiile de cercetare,
c) certificat actual de admitere pentru utilizare în rețea.
11.8.3.7.28. Releele care execută funcția de reducere automată a frecvenței (SCO) trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe:
a) permite setarea valorilor de frecvență în intervalul de la 47 la 50 Hz cu
schimbarea pasului la fiecare 0,05 Hz,
b) activați setarea întârzierii în intervalul de la 0,05 la 1 s cu schimbarea
pasului la fiecare 0,05 s,
c) timpul propriu al releelor nu poate fi mai mare de 100 ms,
d) ar trebui să asigure funcționarea corectă în intervalul de la 0,5 la 1,1 U n ,
e) precizia măsurătorilor nu poate fi mai mică de 10 mHz,
În perioada până la 31 decembrie 2008, timpul propriu al releului mai mare de
200 ms este permis pentru releele instalate.
În perioada de după 31 decembrie 2010, timpul propriu al tuturor releelor nu
poate fi mai mare de 100 ms.
II.B.3.8. Cerințe pentru sistemul de schimb de informații privind piața energiei WIRE
11.8.3.8.1. Cerințe privind comunicarea și transmiterea datelor
11.8.3.8.1.1. Schimbul de date are loc cu suportul unei legături redundante folosind rețeaua
extranet sectorului energetic, inclusiv mecanismele de rețea bazate pe
protocolul TCP/IP. Accesul direct la sistemul central prin legăturile
modemului (dial-up) poate fi folosit ca legături de rezervă.
11.8.3.8.1.2. Subsistemul de transmisie a datelor TSO asigură comunicarea sub protocolul
TCP/IP cu orice server WIRE/UR la o rată garantată de 64 kB/s pentru fiecare

PUTERII
canal și are adresa IP permanentă și porturile de comunicație disponibile.
II.B.3.8.1.3. Subsistemele de transmisie de date WIRE/UR ar trebui să asigure comunicarea

garantată prin protocolul TCP/IP între serverul WIRE/UR și serverul WIRE
central la o rată de 64 kB/s.
II.B.3.8.1.4.
Fiecare server WIRE/UR ar trebui să aibă adresa IP permanentă și porturile de
comunicație identificate disponibile.
II.B.3.8.1.5.
Subsistemul de transmisie de date al OTS asigură transmisia de date fiabilă și
sigură între serverele sistemului WIRE prin separarea subsistemului de
transmisie utilizat exclusiv pentru nevoile sistemului WIRE.
II.B.3.8.1.6. Cerințele detaliate privind hardware-ul, software-ul utilitar și software-ul de
sistem ale sistemelor WIRE/UR conțin cerințele de securitate pentru
subsistemele de transmisie a datelor SOWE/EL, WIRE/UR, care sunt publicate
de OTS pe site-ul său.
II.B.3.8.2. Cerințe privind protocoalele și standardele
II.B.3.8.2.1.
Mecanismul de criptare și autorizare bazat pe protocolul SSL este utilizat
pentru comunicarea între sistemele WIRE/UR și WIRE ale OTS.
II.B.3.8.2.2. Transmiterea și recepția documentelor este asigurată prin instrumentele
WebSphere MQ, în timp ce distribuția documentelor se execută cu suportul
bibliotecilor JMS în mediul JAVA.
II.B.3.8.2.3.
Protecția comunicațiilor între serverele WIRE/UR și WIRE ale TSO este
executată la nivelul canalului SSL WebSphere MQ. Canalul SSL este asamblat
cu suportul certificatelor managerilor de cozi WebSphere MQ și pe baza
numelui canalului și a adresei IP.
II.B.3.8.2.4.
Regulile de generare a certificatelor managerilor de cozi WebSphere MQ ale
sistemului WIRE/UR sunt definite în cerințele menționate la punctul
II.B.3.8.2.6.
II.B.3.8.2.5. Accesul securizat la modulul WIRE Archives, modulul WIRE/RP și modulul
CCO este executat prin canalul criptat, apelând la tehnologia EkstranetVPN
(AppGate) și autorizarea prin instrumentele RSA SecurID.
II.B.3.8.2.6. Specificația detaliată a soluțiilor tehnice pentru sistemele admise pentru
cooperare cu sistemul WIRE al OTS este prevăzută în cerințele de securitate
pentru sistemele de transmisie de date SOWE/EL, WIRE/UR.
II.B.3.8.2.7.
Schimbul de informatii in sistem WIRE are loc prin intocmirea
corespunzatoare a documentelor electronice in functie de formatul determinat
si metoda de inregistrare in standard XML (eXtensible Markup Language).
Standardul de limbaj XML definește metoda de descriere a documentelor,
tipurile de date de bază și regulile de creare a șabloanelor de documente.
II B 3 8 2 8 Specificarea detaliată a documentelor electronice, a funcțiilor sistemelor WIRE/UR

PUTERII
și a setului de șabloane de documente XML pentru sistemul WIRE creează

standardele tehnice ale sistemului WIRE, care sunt publicate de OTS pe site-ul
său web
II B 3 9 Cerințe privind sistemul de cooperare în exploatare cu centralele electrice
(SOWE)
II B 3 9 1 Cerinţe privind comunicarea şi transmiterea datelor
II B 3 9 1 1 Schimbul de date are loc cu suportul unei legături redundante folosind rețeaua
protocolul TCP/IP Accesul direct la sistemul central prin legăturile modem
(dial-up) poate fi utilizate ca link-uri de rezervă
II B 3 9 1 2 Subsistemul de transmisie a datelor OTS asigură comunicarea sub protocolul
TCP/IP cu orice server SOWE/EL la o rată garantată de 64 kB/s pentru fiecare
canal și are adresa IP permanentă și porturile de comunicație disponibile
II B 3 9 1 3 Subsistemele de transmisie de date de la centralele electrice ar trebui să asigure
comunicația garantată prin protocolul TCP/IP între fiecare server SOWE/EL și
sistemul central SOWE la o rată de 64 kB/s
II B 3 9 1 4 Fiecare server SOWE/EL ar trebui să aibă o adresă IP permanentă și porturile de
comunicație disponibile
II B 3 9 1 5 Subsistemul de transmisie de date al OTS asigură transmisia de date fiabilă și
sigură între elementele sistemului SOWE prin separarea subsistemului de
transmisie utilizat exclusiv pentru nevoile sistemului SOWE
II B 3 9 1 6 Cerințele detaliate privind hardware-ul, software-ul utilitar și software-ul de sistem
ale sistemelor SOWE/EL conțin cerințele de securitate pentru subsistemele de
transmisie a datelor SOWE/EL, WIRE/UR, care sunt publicate de OTS pe site-
ul său web
II B 3 9 2 Cerințe pentru protocoale și standarde
II B 3 9 2 1 Se utilizează mecanismul de criptare și autorizare bazat pe protocolul SSL

pentru comunicarea dintre sistemele SOWE/EL și SOWE ale OTS
II B 3 9 2 2 Transmiterea și recepția documentelor este asigurată prin instrumentele WebSphere
MQ, în timp ce distribuția documentelor se execută cu suportul bibliotecilor
JMS în mediul JAVA
II B 3 9 2 3 Protecția comunicațiilor între serverele SOWE/EL se execută la nivelul canalului
SSL WebSphere MQ Canalul SSL este asamblat cu suportul certificatelor
managerilor de cozi WebSphere MQ și pe baza numelui canalului și adresa IP
II B 3 9 2 4 Regulile de generare a certificatelor managerilor de cozi WebSphere MQ ale

PUTERII
Sistemul SOWE/EL sunt definite în cerințele menționate la punctul II.B.3.8.2.6.
II.B.3.9.2.5. Accesul securizat la modulul SOWE Archives și modulul CCO se realizează

prin intermediul canalului criptat care dă în judecată tehnologia EkstranetVPN
(AppGate) și autorizare prin instrumente RSA.
II.B.3.9.2.6.
Specificația detaliată a soluțiilor tehnice pentru sistemele admise pentru
cooperare cu sistemul SOWE al OTS este prevăzută în cerințele de securitate
pentru sistemele de transmisie de date SOWE/EL, WIRE/UR.
II.B.3.9.2.7. Schimbul de informatii in sistem SOWE are loc prin intocmirea
corespunzatoare a documentelor electronice in conformitate cu formatul
determinat si metoda de inregistrare conform standardului XML. Standardul
limbajului XML definește metoda de descriere a documentelor, tipurile de date
de bază și regulile de creare a șabloanelor de documente.
II.B.3.9.2.8. Specificațiile detaliate ale documentelor electronice, funcțiilor sistemelor
SOWE/EL și setului de șabloane de documente XML pentru sistemul SOWE
creează standardele tehnice ale sistemului SOWE, care sunt publicate de OTS
pe site-ul său web.
II.B.3.10. Cerințe privind sistemele de operare și control SCADA
II.B.3.10.1. Cerințe privind comunicarea și transmiterea datelor
II.B.3.10.1.1. Achiziția datelor de la instalațiile energetice are loc prin legături punct-punct
sau cu sprijinul rețelei extranet din sectorul energetic.
II.B.3.10.1.2.
Schimbul de date cu OTS are loc cu suportul legăturii primare folosind rețeaua
protocoale TCP/IP.
II.B.3.10.1.3.
Subsistemul de transmisie de date al OTS asigură comunicarea garantată sub
protocolul TCP/IP între toate serverele care fac parte din sistemul SCADA.

PUTERII
1.1.1.1.1.1. Cerințe pentru protocoale și standarde
11.8.3.10.2.1. Achiziția datelor de la instalațiile electrice are loc cu suportul protocoalelor

UTJ, DNP 3.0, IEC 870-5-101, IEC 870-5-104.
11.8.3.10.2.2. Protocolul ICCP/TASE.2 este utilizat pentru schimbul de date cu sistemele
SCADA ale OTS. În perioada de tranziție până la 31 decembrie 2008 este
permisă utilizarea protocoalelor IEC 870-5-101, IEC 870-5-104, DNP3.0 sau
Elcom/TASE.1.
11.8.3.10.2.3. Sistemul SCADA al TSO permite asamblarea unei legături cu sisteme externe
prin routerul de acces dedicat. Routerul este echipat cu funcția de protecție
împotriva accesului la servere de către personal neautorizat.
1.1.1.1.1.2. Cerințe privind acuratețea prelucrării măsurătorilor utilizate în sistemul
SCADA
11.8.3.10.3.1. Cerințele privind acuratețea măsurătorilor mărimilor electrice utilizate de

sistemul SCADA se referă la:
a) intervalul de măsurare detaliată, adică domeniul de măsurare, în care
precizia globală nu este mai slabă decât cea rezultată din clasa de precizie
definită la punctul II.B.3.10.3.3.,
b) acuratețea cuprinzătoare a măsurătorilor.
Precizia complexă a măsurătorilor este definită ca abaterea dintre valorile sursei
(valorile măsurate inițiale) și valorile obținute la locul de dedicare în raport cu
intervalul nominal complet al valorilor măsurate (PN-EN 60870-4).
11.8.3.10.3.2. Următoarele cerințe se aplică în ceea ce privește intervalul de măsurare detaliată
la mărimile electrice de măsurare utilizate de sistemul SCADA pentru întregul
traseu de măsurare (transformatoare de măsurare, convertoare, cale de
transmisie):
a) pentru măsurarea valorii curentului – se cere să se asigure măsurarea exactă
a valorilor de la 0 la 150 % I n , sub sarcina nominală a transformatoarelor,
b) pentru măsurarea valorii tensiunii – se cere să se asigure măsurarea exactă
pentru valorile de la 0 la 130 % U n ,
c) pentru măsurarea puterii – este necesar să se asigure măsurarea exactă
pentru valorile de la -150 la +150 % din puterea nominală,
d) pentru măsurarea frecvenței de la 45 la 55 Hz.
11.8.3.10.3.3. În ceea ce privește acuratețea cuprinzătoare a măsurătorilor pentru sistemul
SCADA, este necesar să se obțină:
a) pentru măsurarea curentului și tensiunii – clasa 0,5 în cazul
transformatoarelor categoria 0.2 și clasa 1.0 în cazul transformatoarelor
categoria 0.5;
b) pentru măsurarea valorilor calculate de ex. P, Q – clasa 2.0;

Data: 17 martie 2006 c) pentru frecvență – precizie de ±51.2
Versiunea mHz. Pagină119 din 203
11.8.3.10.3.4. Cerințe pentru sistemele de monitorizare a parametrilor de funcționare a
PUTERII
unităților (SMPP)
11.8.3.11.1. Cerințe pentru comunicare și transmitere de date
11.8.3.11.1.1. Schimbul de date are loc prin legătura primară cu suportul rețelei extranet din
sectorul energetic, inclusiv mecanismul de rețea bazat pe protocolul TCP/IP.
11.8.3.11.1.2. Subsistemul de transmisie de date la OTS asigură comunicarea garantată sub
protocolul TCP/IP între toate serverele SMPP la o rată de 64 kB/s pentru fiecare
canal și are adresa IP permanentă și porturile de comunicație disponibile.
11.8.3.11.1.3. Subsistemele de transmisie de date de la centralele electrice trebuie să asigure
comunicarea garantată sub protocol TCP/IP între serverul nod local al SMPP și
serverul central la o rată de 64 kB/s.
11.8.3.11.1.4. Fiecare server SMPP ar trebui să aibă adresa IP permanentă și porturile de
comunicație disponibile.
11.8.3.11.1.5. Subsistemul de transmisie a datelor la OTS asigură transmisia de date fiabilă și
sigură între serverele sistemului SMPP prin separarea subrețelei de transmisie
utilizată numai pentru nevoile sistemului SMPP.
11.8.3.11.1.6. Operatorul de sistem de transport pune la dispoziție entităților interesate
cerințele detaliate privind hardware-ul, software-ul utilitar și software-ul de
sistem al sistemelor SMPP.
11.8.3.11.2. Cerințe pentru protocoale și standarde
11.8.3.11.2.1. Transmiterea datelor se realizează cu suportul protocolului ICCP/TASE.2

(blocurile 1 și 2) bazat pe protocolul TCP/IP conform următoarelor standarde:
IEC 870-6-503, IEC 870-6-802, IEC 870-6 -702, ISO/IEC 9506, în timp ce
suplimentarea datelor de arhivă este disponibilă prin protocolul https.
11.8.3.11.2.2. Specificația detaliată a soluțiilor tehnice verificate și admise pentru utilizare cu
sistemul SMPP este prevăzută în specificația tehnică pentru nodurile locale ale
sistemului SMPP, care este furnizată de OTS entităților interesate.
II.C. Utilizarea rețelelor de energie electrică

II.C.1. Caracteristici de utilizare a rețelelor de energie electrică

PUTERII
II.C.1.1. Utilizarea rețelelor de energie electrică permite realizarea alimentării cu

energie electrică în mod continuu și fiabil, sub rezerva cerințelor de calitate
aplicabile.
II.C.1.2. Operatorul de sistem de transport bazat pe principiul egalității de tratament și
pe principiile legislației aplicabile și IRiESP furnizează servicii de transport de
energie electrică pentru a satisface nevoile justificate ale tuturor utilizatorilor
sistemului și clienților în ceea ce privește transportul de energie electrică în
mediul casnic și transvers. -comerțul la frontieră.
II.C.2. Caracteristicile și domeniul de aplicare a serviciilor de transport furnizate
de operatorul de sistem de transport.
II.C.2.1.
Operatorul de sistem de transport asigură serviciile de transport intern și
internațional.
II.C.2.2. Serviciile interne de transport includ:
a) transportul energiei electrice definit ca transportul energiei electrice prin
rețeaua de transport;
b) menținerea continuității furnizării și recepției energiei electrice în cadrul
sistemului de energie electrică și a fiabilității livrării acesteia și menținerea
parametrilor de calitate ai energiei electrice;
c) performanța așezărilor rezultate din dezechilibrul dintre producția de
energie electrică și cererea în SEN.
II.C.2.3. Serviciile de transport de schimb internațional includ:
a) determinarea nivelului și furnizarea capacităților de transport pentru
transferul transfrontalier de putere;
b) rezervarea capacităților de transport pentru transferul transfrontalier de
energie;
c) realizarea transferului transfrontalier de putere.
II.C.3. Servicii de transport intern
II.C.3.1. În domeniul furnizării de energie electrică, în special, OTS:

a) transportă energia electrică furnizată sau primită de la punctele de livrare,
astfel cum sunt definite în Acordul de transport;
b) asigură capacitatea pe termen lung a SNP de a răspunde nevoilor justificate
în domeniul transportului de energie electrică prin dezvoltarea,
îmbunătățirea, întreținerea, exploatarea și repararea corespunzătoare a
infrastructurii de rețea;
c) transferă datele de contorizare-decontare necesare procesului de decontare.
II.C.3.2. În scopul menținerii continuității furnizării și recepției de energie electrică în
cadrul SNP și a fiabilității livrării acesteia și menținerea calității

PUTERII
parametrii energiei electrice, în special OTS:

a) asigură echilibrul continuu între producerea și cererea de energie electrică în SN;
b) efectuează controlul continuu al frecvenței și tensiunii;
c) achiziționează rezerva de putere și alte servicii de sistem necesare funcționării
corespunzătoare a SEN, fiabilității funcționării acestuia și menținerii parametrilor de
calitate a energiei electrice;
d) asigură structura și fiabilitatea corespunzătoare a rețelei de transport și, în cooperare
cu OD, coordonarea funcționării rețelei coordonate de 110 kV;
e) previne apariția defecțiunilor, inclusiv elaborarea și executarea planurilor de acțiuni
în cazul unui risc de apariție a unei defecțiuni în SEN și planuri de refacere a SEN
după apariția unei defecțiuni.
În scopul efectuării decontărilor rezultate din dezechilibrul dintre producția de energie
electrică și cererea în SN, în mod specific OTS:
a) furnizează sistemul informatic utilizat în procesul de echilibrare a SNP și efectuarea
II.C.3.3. decontărilor;
b) primește și verifică declarația de vânzare a energiei electrice depusă pentru execuție;
c) efectuează decontări cu utilizatorii și clienții sistemului ca urmare a dezechilibrului
în SNP și gestionarea constrângerilor sistemului.
Efectuarea decontărilor rezultate din dezechilibru în SNP are loc conform regulilor
definite în IRiESP – Balancing of the System and Management of System Constrains.
Servicii de schimb transfrontalier de energie electrică
Serviciile internaționale de transport includ transferul transfrontalier paralel de putere

II.C.3.4.
menționat la punctul II.A.1.2.6. A).
Nivelurile capacităților de transfer transfrontalier de energie sunt stabilite de OTS
conform documentului intitulat „Regulile de stabilire a capacităților de transport pe
II.C.4.
conexiunile transfrontaliere” întocmit de OTS și convenit cu Președintele Oficiului de
II.C.4.1. Reglementare în Energie.
Operatorul de sistem de transport convine cu operatorii de sistem de transport din țările
II.C.4.2. vecine regulile pentru licitațiile coordonate ale capacității de transport la frontierele
comune.
Accesul și rezervarea capacităților transfrontaliere de transport are loc în condițiile
definite și acceptate de OTS și de operatorii de sisteme de transport din țările vecine în
II.C.4.3. regulile pentru licitațiile coordonate ale

II.C.4.4.
PUTERII
capacitatea de transport la frontierele comune.

II.C.4.5. „Regulile de stabilire a capacităților de transport pe conexiunile
transfrontaliere” obligatorii și regulile pentru licitațiile coordonate ale
capacității de transport la frontierele comune sunt publicate de OTS pe site-ul
II.C.4.6. său.
În ceea ce privește în mod specific OTS-ul de transfer transfrontalier de putere:
a) rezervă pentru utilizatorul de sistem sau pentru un client capacitățile de
transport transfrontalier obținute de acest utilizator sau client de sistem
conform regulilor pentru licitațiile coordonate de capacitate de transport la
frontierele comune;
b) primește și verifică contractele de vânzare a energiei electrice în ceea ce
privește cross comerțul de energie la frontieră depus sub forma programelor
de transfer transfrontalier de energie;
c) coordonează programele de transfer transfrontalier de energie transmise cu
operatorii de sisteme de transport din țările învecinate;
d) realizează execuția fizică a transferului transfrontalier de putere în
cooperare cu operatorii de sisteme de transport din țările vecine.
II.C.5.
Condiții de furnizare a serviciilor de transport de către operatorul de
sistem de transport
II.C.5.1.
Condiții primare de furnizare a serviciilor de transport de către
operatorul de sistem de transport
II.C.5.1.1.
Serviciile de transport sunt furnizate de OTS sub rezerva principiului
tratamentului egal al tuturor entităților care utilizează astfel de servicii.
II.C.5.1.2.
Serviciile de transport sunt furnizate în baza Acordului de Transport și în
condițiile definite în documentele menționate la punctul IB2, IRiESP și Tariful
OTS aprobat de Președintele Oficiului de Reglementare în Energie.
II.C.5.1.3.
Utilizatorii și clienții sistemului, care au obținut dreptul de a achiziționa energie
electrică de la vânzătorul selectat de aceștia, conform prevederilor Legii
Energiei, au dreptul de a utiliza serviciile de transport furnizate de OTS.
II.C.5.1.4.
Operatorul de sistem de transport furnizează serviciile de transport dacă există
circuite de contorizare-decontare, inclusiv infrastructura sistemelor de
teleinformații, care sunt necesare pentru furnizarea serviciilor de transport și
efectuarea decontării acestora.
II.C.5.1.5.
Condițiile detaliate de furnizare a serviciilor de transport, inclusiv serviciile de
transport transfrontalier, sunt definite în prevederile ulterioare ale IRiESP și în
prevederile Acordului de transport.
II.C.5.2.
Condiții formal-legale pentru furnizarea serviciilor de transport
II.C.5.2.1.
Procedura de începere a serviciilor de transport

PUTERII
II.C.5.2.1.1. OTS începe furnizarea de servicii de transport conform următoarei proceduri:

a) cererea entității către OTS pentru încheierea Acordului de transport;
b) determinarea de către OTS a posibilităților și condițiilor de furnizare a
serviciilor de transport;
c) încheierea Acordului de transport de către părți;
d) începerea procesului de furnizare a serviciilor de transport.
II.C.5.2.2. Cerere de încheiere a Acordului de transport
II.C.5.2.2.1. Entitatea interesată să utilizeze serviciile de transport furnizate de OTS este

obligată să depună cererea de încheiere a Acordului de transport .
II.C.5.2.2.2. Modelul de cerere pentru încheierea Acordului de transport definește în mod
specific:
a) adresa la care trebuie trimisa sau livrata cererea completata;
b) datele de identificare ale solicitantului, cum ar fi numele complet al
entității, adresa acesteia, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-
mail;
c) informatii privind concesiunile pentru producerea, transportul, distributia
sau comercializarea energiei electrice;
d) tipul solicitantului determinat în ceea ce privește domeniul de aplicare al
Acordului de transport planificat;
e) numerele de identificare ale solicitantului, cum ar fi NIP (numărul de
identificare fiscală) sau REGON (numărul statistic al afacerii);
f) numele, adresa băncii și numărul de cont bancar al solicitantului, care vor fi
utilizate pentru decontările în contul serviciilor de transport produse;
g) lista persoanelor fizice, inclusiv adresele de telecomunicații și de date ale
acestora autorizate de solicitant pentru contacte directe cu OTS cu privire la
aspectele referitoare la Acordul de transport;
h) date privind administratorul sistemelor de securitate: WIRE/UR sau SOWE
din partea solicitantului.
II.C.5.2.2.3. Entitatea interesată să utilizeze serviciile de transport furnizate de OTS în legătură
cu transferul transfrontalier de energie care nu se află în posesia Acordului de
transport încheiat cu OTS, pe lângă informațiile menționate mai sus, ar trebui
să includă în cererea de încheiere a transportului. Acordați următoarele
informații suplimentare minime:
a) lista de persoane, inclusiv datele lor de telecomunicații și adrese
autorizate de
solicitant pentru contacte directe cu OTS pe seama participării solicitantului la transferul
transfrontalier de putere;
b) lista entităților și persoanelor fizice autorizate să depună în numele

PUTERII
solicitantului datele și documentele privind executarea crucii transferul de

putere la frontieră;
c) Codul(e) EIC deținut(e) de entitatea atribuită de biroul de cod EIC
îndreptățit.
II.C.5.2.2.4. Documentele suplimentare definite în cererea model pentru încheierea acordului
de transport ar trebui să fie anexate cererii de încheiere a acordului de transport,
inclusiv în mod specific:
a) extrasul actual din Registrul Comerțului al Registrului Curții Naționale și,
în cazul solicitantului, care nu are sediul social pe teritoriul Republicii
Polone, extrasul actual din registrul Comerțului aplicabil obținut în
condițiile definite de legea țării în care se află sediul solicitantului;
b) documentele care confirmă dreptul persoanelor care îl reprezintă pe
solicitant de a-și asuma obligațiile în numele acestuia;
c) declarația de autorizare a entității, care în numele și pentru solicitant va
îndeplini funcția de operator comercial sau operator tehnic comercial,
întocmită conform modelului de declarație definit de OTS (se aplică
exclusiv solicitanților, care nu vor deține pe cont propriu funcția de operator
comercial sau de operator comercial-tehnic).
În cazul unui solicitant, care nu are sediul social pe teritoriul Republicii Polone,
documentele menționate mai sus trebuie să fie livrate împreună cu traducerea
lor în poloneză.
II.C.5.2.2.5. Entitatea interesată să utilizeze serviciile de transport furnizate de OTS aferente
transferului transfrontalier de energie, care are contractul de transport încheiat
cu OTS și, în același timp, nu este participant la transferul transfrontalier de
energie, depune cererea de participare în transferul transfrontalier de putere
conform regulilor definite la punctul II.C.5.3.1.
II.C.5.2.2.6. Formularul șablon de cerere obligatorie pentru încheierea Acordului de transport
este publicat de OTS pe site-ul său web.
II.C.5.2.2.7. Operatorul de sistem de transport la primirea cererii de încheiere a Acordului de
transport o verifică din punct de vedere al caracterului complet și al caracterului
actual al datelor cuprinse în acesta și a documentelor anexate. Operatorul de
sistem de transport analizează cererea de încheiere a Acordului de transport în
termen de 14 zile de la data primirii acestuia. La examinarea cererii de
încheiere a Acordului de transport, OTS furnizează solicitantului informații
despre acceptarea sau respingerea acesteia sau îl cheamă pe solicitant să
completeze cererea.
II.C.5.2.2.8. Operatorul de sistem de transport îl cheamă pe solicitant pentru a completa
IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei cerere de

încheiere a Acordului de transmitere în cazul lipsei datelor necesare sau al incompletității
acestora. Solicitantul trebuie să prezinte cererea completată pentru încheierea Acordului de
transport în termen de 14 zile de la data primirii cererii de suplimentare. În cazul neprevăzurii
de către solicitant a cererii completate de încheiere a Contractului de transport până la termenul
PUTERII
prevăzut, OTS respinge cererea depusă.

II.C.5.2.2.9. Informațiile despre respingerea cererii de încheiere a Acordului de transport
împreună cu explicarea motivului respingerii acestuia vor fi transmise
solicitantului de către OTS în scris.
II.C.5.2.2.10. Operatorul de sistem de transport respinge cererea de încheiere a Acordului de
transport întocmită contrar modelului de cerere publicat de OTS pe site-ul său.
II.C.5.2.2.11. Acceptarea de către OTS a cererii de încheiere a Acordului de transport
constituie temeiul pentru determinarea posibilității și condițiilor de furnizare a
serviciilor de transport și pregătirea proiectului de Acord de transport pentru
solicitant.
II.C.5.2.2.12. Entitatea care depune cererea pentru încheierea Acordului de transport este
obligată să notifice imediat OTS orice modificare a datelor și documentelor
conținute în cererea depusă și să transmită din nou datele și documentele
actuale modificate. Cerința menționată mai sus se aplică modificărilor, care ar
avea loc între data depunerii cererii de încheiere a Contractului de transport de
către solicitant până la data încheierii Contractului de transport cu respectivul
solicitant.
II.C.5.2.2.13. Încheierea Acordului de transport de către solicitant înseamnă acceptarea tuturor
prevederilor IRiESP de către acest solicitant.
II.C.5.2.3. Acord de transmisie
II.C.5.2.3.1. Operatorul de sistem de transport pregătește și pune la dispoziție utilizatorilor și

clienților sistemului standardele Acordurilor de transport aplicabile grupurilor
individuale de părți contractante ale OTS.
II.C.5.2.3.2. În cazuri speciale, legate, printre altele, de modificările din IRiESP sau de actele
juridice care influențează modificări ale condițiilor actuale de furnizare a
serviciilor de transport care au ca rezultat modificări ale prevederilor
Acordurilor de transport încheiate, OTS poate furniza anexele la Acordurile de
transport.
II.C.5.2.3.3. Furnizarea anexelor la Acordurile de transport sau a anexelor standard la
Acordurile de transport se realizează prin publicarea și actualizarea acestora pe
site-ul OTS.
II.C.5.2.3.4. Standardele menționate la punctul II.C.5.2.3.1. și II.C.5.2.3.2. formează temeiul
pregătirii proiectului de acord de transport sau a proiectului de anexe la acordul
de transport, astfel cum este menționat la punctul II.C.5.2.2.11. și

PUTERII
II.C.5.3.1.11.
II.C.5.2.3.5. Proiectele de acorduri de transport și anexele la acordurile de transport întocmite
de utilizatorii sau clienții sistemului nu formează temeiul pentru pregătirea
proiectului de acord de transport sau a proiectului de anexă la acordul de
transport menționat la punctul II.C.5.2.2.11. și II.C.5.3.1.11.
II.C.5.3. Condiții de bază pentru serviciile de transport legate de schimbul

transfrontalier de energie electrică de către operatorul de sistem de
II.C.5.3.1. transport
Condiții formale-legale pentru serviciile de transport legate de executarea
schimbului transfrontalier de energie electrică de către operatorul de
sistem de transport
II.C.5.3.1.1. Operatorul de sistem de transport furnizează serviciile de transport legate de
executarea transferului transfrontalier de putere exclusiv entităților care:
a) a încheiat cu OTS Acordul de transport care stipulează în mod specific
condițiile de participare la transferul transfrontalier de energie;
b) a obținut rezervarea capacităților de transport transfrontalier necesare
executării contractelor de vânzare a energiei electrice notificate OTS în
sfera comerțului transfrontalier.
II.C.5.3.1.2. Rezervarea capacităților de transport transfrontaliere se obține conform
regulilor pentru licitațiile coordonate de capacitate de transport la frontierele
comune menționate la punctul II.C.4.4.
II.C.5.3.1.3.
Entitatea care solicită participarea la transferul transfrontalier de putere, care
are Acordul de transport încheiat cu OTS și, în același timp, nu este participant
la transferul transfrontalier de putere, este obligată să depună cererea de
participare la transferul transfrontalier de energie. transferul puterii la frontieră.
II.C.5.3.1.4. Modelul de cerere pentru participarea la transferul transfrontalier de putere
specifică:
a) adresa la care trebuie trimisa sau livrata cererea completata;
b) datele de identificare ale solicitantului precum numele complet al entității,
adresa acesteia, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail;
c) Codul(e) de identificare EIC atribuit(e) de biroul autorizat pentru coduri
EIC;
d) codul de identificare al solicitantului ca participant la piata de echilibrare;
e) Număr NIP (Număr de identificare fiscală);
f) lista persoanelor fizice, inclusiv datele de telecomunicații și adrese ale
acestora, autorizate de solicitant pentru contacte directe cu OTS din cauza
participării solicitantului la transferul transfrontalier de putere;
g) lista de persoane, inclusiv datele lor de telecomunicații și adrese

PUTERII
autorizat să transmită în numele solicitantului datele referitoare la cruce

transferul puterii la frontieră.
II.C.5.3.1.5. Următoarele documente ar trebui să fie atașate cererii de participare la transferul
transfrontalier de putere:
a) extras curent din Registrul Comerțului al Registrului Curții Naționale și în
cazul unui solicitant care nu are sediul social pe teritoriul Republicii Polone
– extrasul actual din Registrul Comerțului aplicabil obținut în condițiile
definite în reglementările legale din țara în care se află sediul solicitantului;
b) documentele care confirmă dreptul persoanelor care îl reprezintă pe
solicitant de a-și asuma obligații în numele solicitantului.
În cazul unui solicitant care nu are sediul social pe teritoriul Republicii Polone,
documentele menționate mai sus trebuie să fie livrate împreună cu traducerea
lor în poloneză.
II.C.5.3.1.6. Modelul de cerere pentru participarea la transferul transfrontalier de putere este
publicat de OTS pe site-ul său web.
II.C.5.3.1.7. Operatorul de sistem de transport la primirea cererii de participare la transferul
transfrontalier de putere o verifică în ceea ce privește caracterul complet și
actual al datelor conținute în aceasta și a documentelor anexate. Operatorul de
sistem de transport analizează cererea de participare la transferul transfrontalier
de energie în termen de 14 zile de la data primirii acesteia. La examinarea
cererii de participare la transferul transfrontalier de putere, OTS informează
solicitantul despre acceptarea sau respingerea acesteia sau îl cheamă pe
solicitant pentru a completa cererea.
II.C.5.3.1.8. Operatorul de sistem de transport îl cheamă pe solicitant să completeze cererea de
participare la transferul transfrontalier de putere în cazul absenței datelor
necesare sau a caracterului incomplet al acestora. Solicitantul trebuie să depună
cererea completată de participare la transferul transfrontalier de putere în
termen de 14 zile de la data primirii apelului de completare a cererii
menționate. În cazul în care solicitantul nu transmite cererea completată de
participare la transferul transfrontalier de putere până la termenul-limită impus,
OTS respinge cererea depusă.
II.C.5.3.1.9. Informațiile privind respingerea cererii de participare la transferul transfrontalier
de putere, împreună cu motivul respingerii, vor fi transmise solicitantului de
către OTS în scris.
II.C.5.3.1.10. Operatorul de sistem de transport va respinge cererea de participare la transferul
transfrontalier de energie întocmită contrar modelului de cerere de către OTS
pe site-ul său web.
II.C.5.3.1.11. Acceptarea de către OTS a cererii de participare la transferul transfrontalier de
putere constituie temeiul pentru a determina posibilitățile și condițiile de
participare a solicitantului la transferul transfrontalier de putere și pentru a
pregăti
IRiESP – Condiții de utilizare, exploatare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei proiect de anexă la

PUTERII
Acordul de transport încheiat între părți pentru solicitant sau pregătirea proiectului noului
acord de transport.
II.C.5.3.1.12. Entitatea care depune cererea de aplicare în cadrul transferului transfrontalier de
putere are obligația de a notifica imediat OTS orice modificare a datelor și
documentelor conținute în cererea depusă și de a retrimite datele și
documentele modificate. Cerința menționată mai sus se aplică modificărilor
care ar interveni între data depunerii cererii de participare la transferul
transfrontalier de putere de către solicitant până la data încheierii anexei la
Acordul de transport existent cu respectivul solicitant sau data încheierii noul
acord de transport.
II.C.5.3.2. Codul de identificare EIC și condițiile de obținere a acestuia
II.C.5.3.2.1. Fiecare entitate care solicită participarea la transferul transfrontalier de putere

trebuie să aibă codul de identificare EIC (ETSO Identification Code) atribuit de
către biroul autorizat de coduri EIC.
II.C.5.3.2.2. Codurile EIC sunt utilizate în transferul transfrontalier de putere pentru a
identifica fiecare participant la transferul transfrontalier de putere și partenerii
comerciali ai unui astfel de participant.
II.C.5.3.2.3. Entitatea care nu deține codul de identificare EIC trebuie să solicite unuia dintre
birourile autorizate de cod EIC pentru a atribui codul de identificare EIC.
II.C.5.3.2.4. Codurile EIC sunt atribuite de către biroul de coduri ETSO sau de către birourile
locale de coduri EIC situate în țări individuale. Biroul local de cod EIC de pe
teritoriul Republicii Polone este condus de TSO.
II.C.5.3.2.5. Entitatea care solicită atribuirea codului EIC de către biroul polonez de cod EIC
trebuie să depună cererea de atribuire a codului de identificare EIC la adresa
biroului polonez de cod EIC. Adresa și datele de telecomunicații ale biroului de
cod EIC polonez sunt publicate de OTS pe site-ul său web.
II.C.5.3.2.6. Entitatea care are deja codul de identificare EIC atribuit de către biroul autorizat
de cod EIC din altă țară trebuie să informeze biroul polonez de cod EIC cu
privire la acest cod, care introduce datele entității și codul său de identificare
EIC în baza de date.
II.C.5.3.2.7. Modelul de cerere pentru atribuirea codului de identificare EIC și lista codurilor
EIC atribuite de biroul polonez de coduri EIC sunt publicate de OTS pe site-ul
său web.
II.C.5.3.2.8. Operatorul de sistem de transport la primirea cererii de atribuire a codului de
identificare EIC o verifică în ceea ce privește caracterul complet și actual al
datelor conținute în acesta. Operatorul de sistem de transport analizează cererea
de atribuire a codului de identificare EIC în termen de 14 zile de la data primirii
acesteia. La examinarea cererii de atribuire a codului de identificare EIC, OTS
informează solicitantul despre acceptarea sau respingerea acesteia sau îl
cheamă pe solicitant pentru a completa

PUTERII
aplicarea.
II.C.5.3.2.9. Operatorul de sistem de transport cheamă solicitantul să completeze cererea de
atribuire a codului de identificare EIC în cazul absenței datelor necesare sau a
caracterului incomplet al acestora. Solicitantul trebuie să furnizeze cererea
completată pentru atribuirea codului de identificare EIC în termen de 14 zile de
la data primirii apelului pentru completarea acestuia. În cazul nefurnizării cererii
completate de atribuire a codului de identificare EIC până la termenul prevăzut,
OTS respinge cererea depusă.
II.C.5.3.2.10. Informațiile despre respingerea cererii de atribuire a codului de identificare EIC,

inclusiv identificarea motivului respingerii, sunt furnizate solicitantului de către
OTS în scris.
II.C.5.3.2.11. Operatorul de sistem de transport respinge cererea de atribuire a codului de
identificare EIC întocmită contrar modelului de cerere publicat pe site-ul OTS.
II.C.6. Utilizatorii sistemului și clienții deservesc standardele de calitate
II.C.6.1. Descrierea standardelor de servicii pentru utilizatorii sistemului și clienții
II.C.6.1.1. Operatorul de sistem de transport furnizează serviciile de transport conform

principiului tratamentului egal al tuturor utilizatorilor și clienților sistemului.
II.C.6.1.2. În scopul executării acestui obiectiv OTS în mod specific:
a) elaborează și pune la dispoziție aplicațiile model și acordurile standard și
IRiESP;
b) publică pe site-ul său informații, bazate pe reguli generale, decizii
administrative și IRiESP;
c) elaborează și execută proiectele care determină programul, care trebuie
implementate pentru a asigura tratamentul nediscriminatoriu al
utilizatorilor și clienților sistemului, denumit în continuare Programul de
Conformitate.
II.C.6.2. Programul de Conformitate elaborat și implementat de operatorul
sistemului de transport
II.C.6.2.1.
Operatorul de sistem de transport care acționează în temeiul prevederilor Legii
Energiei a elaborat și implementat Programul de Conformitate, în care a definit
în detaliu obligațiile angajaților OTS în vederea asigurării tratamentului
nediscriminatoriu al utilizatorilor și clienților sistemului.
II.C.6.2.2.
Programul de Conformitate definește măsurile întreprinse pentru eliminarea
procedurilor discriminatorii, desfășurarea activității exclusiv pe baza criteriilor
obiective și de obiect și protejarea informațiilor comerciale sensibile.

PUTERII
II.C.6.3. Reduceri pentru nerespectarea parametrilor de calitate a energiei electrice și a

standardelor de calitate a serviciilor pentru utilizatorii și clienții sistemului
II.C.6.3.1. Utilizatorii sistemului și clienții care utilizează serviciile de transport furnizate de

OTS au dreptul la reduceri pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai
energiei electrice și a standardelor de calitate pentru serviciile oferite
utilizatorilor și clienților sistemului.
II.C.6.3.2. Regulile de acordare a reducerilor pentru nepăstrarea parametrilor de calitate a
energiei electrice și a standardelor de serviciu pentru utilizatorii și clienții
sistemului și modul de calcul al acestora sunt definite de prevederile Legii
energiei și actele executive emise în temeiul legii respective, tarif OTS aprobat
de președintele Oficiului de Reglementare în domeniul Energiei și prevederile
Acordului de transport.
II.C.6.3.3. Reducerile pentru nepăstrarea parametrilor de calitate a energiei electrice și a
standardelor de serviciu pentru utilizatorii și clienții sistemului au dreptul
utilizatorilor și clienților sistemului la cererea acestora.
II.C.6.4. Cereri de eliberare a certificatelor de origine
II.C.6.4.1. Operatorul de sistem de transport confirmă cantitatea de energie electrică necesară

pentru obținerea certificatului de origine astfel cum este definit de Legea
energiei provenind din următoarele surse de energie:
a) unități generatoare conectate la rețeaua de transport,
b) JWCD conectat la o rețea coordonată de 110 kV.
II .C.6.4.2. Operatorul sistemului de transport confirmă cantitatea de energie electrică
menționată la punctul II.C.6.4.1. pe baza citirilor circuitelor de contorizare-
decontare avand in vedere procedurile de substituire a datelor de contorizare-
decontare definite in detaliu in Acordul de transport incheiat intre OTS si
generator.
III .C.6.4.3. Entitatea care depune cererea de eliberare a certificatului de origine ar trebui să
furnizeze codul de identificare al unității generatoare conform regulilor de
codificare aplicate de OTS pentru a determina locația sursei de energie electrică.
IV .C.6.4.4. Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său regulile de codificare
pentru unitățile generatoare și adresa la care trebuie trimise cererile de eliberare
a certificatului de origine.
V .C.6.5. Reguli de bază de decontare pentru serviciile de transport prestate de

VI .C.6.5.1. Dispoziții preliminare

PUTERII
Utilizatorii și clienții sistemului plătesc o taxă către OTS pentru serviciile de

transport furnizate de OTS. Taxele pentru serviciile de transport furnizate de
II.C.6.5.1.1. OTS sunt
percepute conform tarifelor taxelor definite în Tariful OTS aprobat de
Președintele Oficiului pentru Reglementare Energetică. Taxele neincluse în
Tariful OTS privind modalitatea de decontare a costurilor de echilibrare a
sistemului și decontare a costurilor de gestionare a reducerilor de sistem se
percep conform regulilor definite în IRiESP – Echilibrarea sistemului și
managementul reducerilor de sistem.
II.C.6.5.1.2. Regulile de decontare pentru serviciile de transport furnizate de OTS astfel cum
sunt definite la punctul II.C.6.5.2. face II.C.6.5.7. privind exclusiv sumele
datorate percepute conform tarifelor taxelor prevăzute în Tariful OTS. Regulile
detaliate de decontare pentru serviciile de transport furnizate de OTS sunt
definite în Tariful OTS și în prevederile acordului de transport încheiat între
OTS și utilizatorul sistemului sau un client.
II.C.6.5.2. Documentele de decontare
II.C.6.5.2.1. Operatorul de sistem de transport emite documente de decontare pentru

serviciile de transport prestate, care formează temeiul plății sumelor datorate,
adică facturi cu TVA, facturi de corectare cu TVA și tichete de dobândă
conform reglementărilor aplicabile.
II.C.6.5.2.2. Sunt identificate următoarele tipuri de documente de decontare care formează
temeiul plății creanțelor OTS:
a) Factură cu TVA – factura pentru serviciile de transport prestate în perioada
de decontare dată emisă de OTS conform tarifelor stabilite în Tariful OTS
și pe baza datelor efective sau a datelor preliminare de decontare;
b) factură de corectare cu TVA – factura pentru serviciile de transport prestate
în perioada de decontare dată emisă de OTS în scopul corectării
decontărilor efectuate pe baza datelor preliminare de decontare și emisă de
OTS în cazul identificării oricăror nereguli sau erori în decontări în cursul
perioada de decontare dată;
c) bilet de dobanda – emis de OTS in cazul nerespectarii termenelor de plata.
II.C.6.5.3. Perioade de decontare

II.C.6.5.3.1. Decontările pentru serviciile de transport prestate de OTS se efectuează în
perioadele de decontare care constituie o lună calendaristică.
II.C.6.5.3.2. Operatorul de sistem de transport emite facturi cu TVA pentru serviciile de
transport prestate în perioada de decontare dată inclusiv taxa de abonament
până în a 7 -a zi a lunii următoare celei de decontare.
II.C.6.5.3.3. În cazul în care utilizatorul sistemului sau un client furnizează către OTS până
la ora 15:00 a celei de-a 5 - a zile a lunii următoare celei de decontare datele
reale privind energia electrică

PUTERII
cantități necesare pentru determinarea sumelor datorate OTS pentru serviciile

de transport prestate în partea privind taxa de sistem, OTS emite factura cu
TVA menționată la punctul II.C.6.5.3.2. pe baza datelor menționate.
Transmiterea acestor date prin fax la numărul indicat în Acordul de transport
încheiat între OTS și utilizatorul sistemului sau un client este considerată ca
livrarea acestor date către OTS. Prevederea de mai sus nu eliberează
utilizatorul sistemului sau clientul de obligația de a furniza OTS documentul
original care confirmă datele în cauză.
II.C.6.5.3.4. Dacă un utilizator al sistemului sau un client nu furnizează datele menționate la
punctul II.C.6.5.3.3. sau le livreaza ulterior, OTS emite factura cu TVA pentru
serviciile de transport in partea referitoare la taxa de sistem pe baza datelor de
decontare preliminara. Valorile notificate OTS de către utilizatorul sistemului
sau un client în etapa de calcul OTS și adoptate pentru calculul acestuia sunt
adoptate ca date preliminare de decontare. Nivelurile datelor preliminare de
decontare pentru fiecare perioadă de decontare sunt definite în Acordul de
transport încheiat între OTS și utilizatorul sistemului sau un client.
II.C.6.5.3.5.
În cazul emiterii facturii cu TVA care conțin sumele datorate calculate pe baza
datelor preliminare de decontare, OTS emite factura corectoare de TVA până
în data de 22 a lunii următoare perioadei de decontare pe baza datelor efective
despre cantitatea de energie electrică primită de la sistem. utilizator sau client.
Utilizatorul sistemului sau un client trebuie să furnizeze OTS datele reale până
în a 20 -a zi a lunii următoare celei de decontare. Transmiterea datelor reale prin
fax la numărul indicat în Acordul de transport încheiat între OTS și utilizatorul
sistemului sau un client este considerată ca livrarea acestor date către OTS.
Prevederea de mai sus nu eliberează utilizatorul sistemului sau clientul de
obligația de a livra OTS documentul original care confirmă datele în cauză.
II.C.6.5.4. Predarea si receptia documentelor de decontare
II.C.6.5.4.1. Documentele de decontare se transmit utilizatorului sau clientului sistemului

prin poștă recomandată cu confirmare de primire la adresa indicată în
Contractul de transport încheiat între OTS și utilizatorul sistemului sau un
client, cu condiția ca Acordul de transport să conțină o astfel de prevedere, prin
fax la numărul indicat în Acordul de transport.
II.C.6.5.5. Metoda și datele de plată
II.C.6.5.5.1. Taxele OTS pentru serviciile de transport furnizate inclusiv taxa de abonament
rezultată din facturile cu TVA și facturile corective cu TVA sunt plătite de
utilizatorul și clientul sistemului prin transfer bancar în contul bancar al OTS
indicat pe facturi.
II.C.6.5.5.2. Plățile sumelor datorate menționate la punctul II.C.6.5.5.1. rezultate din
facturile cu TVA și facturile corective cu TVA pentru serviciile de transport se
preiau în termen de 14 zile de la data emiterii facturii cu TVA sau corectării.

PUTERII
factura cu TVA in consecinta.

II.C.6.5.5.3. Data plății este data acceptării contului bancar al OTS.
II.C.6.5.5.4.
Fiecare plată efectuată de utilizatorul sistemului sau de un client este debitată
din cele mai vechi sume datorate și mai întâi din dobânda percepută conform
reglementărilor aplicabile.
II.C.6.5.6. Nerespectarea termenului de plată
II.C.6.5.6.1.
Plata cu întârziere de către utilizatorul sistemului sau un client a sumelor
datorate OTS va avea ca rezultat perceperea de dobânzi pentru fiecare zi de
nerambursare conform reglementărilor aplicabile.
II.C.6.5.6.2. Suma dobânzii percepute menționată la punctul II.C.6.5.6.1. se plătește pe baza
biletului de dobândă emis de OTS în contul bancar al OTS indicat în tickerul
de dobândă menționat în termen de 7 zile de la data emiterii acestuia.
II.C.6.5.6.3. Operatorul de sistem de transport este îndreptățit să rezilieze Acordul de
transport cu o lună de preaviz, atunci când utilizatorul sistemului sau un client
întârzie cu cel puțin o lună la plata sumelor datorate pentru serviciile de
transport prestate după expirarea termenului de plată, în ciuda unui prealabil.
notificare scrisă cu privire la intenția de a rezilia Acordul de transport și
stabilirea unui termen suplimentar de două săptămâni pentru plata restanțelor
restante și curente.
II.C.6.5.6.4.
Rezilierea Acordului de transport nu va elibera utilizatorul sistemului sau un
client de obligația de a plăti toate sumele datorate rezultate din Acordul de
transport, inclusiv dobânda de întârziere.
II.C.6.5.7. Reclamații
II.C.6.5.7.1.
Reclamațiile privind documentele de decontare furnizate utilizatorului de
sistem sau unui client pentru serviciile de transport furnizate de OTS trebuie
depuse de către utilizatorul sistemului sau de către un client în termen de cel
mult 14 zile de la data primirii acestor documente.
II.C.6.5.7.2. Operatorul de sistem de transport este obligat să examineze plângerea în
termen de 14 zile de la data primirii acesteia.
II.C.6.5.7.3. În cazul recunoașterii reclamației, OTS va emite factura corectivă de TVA în
termen de 7 zile de la data recunoașterii reclamației, iar potențialul excedent va
fi încasat din sumele viitoare datorate OTS și va fi decontat în următoarea
perioadă de decontare, cu excepția cazului în care sistemul utilizatorul sau
clientul solicită returnarea acestuia.

PUTERII
CAPITOLUL III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII ȘI A

COOPERĂRII ÎN SCOPUL COORDONĂRII
DEZVOLTĂRII REȚELEI DE TRANSMISIE ȘI
A REȚELEI DE DISTRIBUȚIE 110 KV
VII .A. Dispoziții generale

VIII . A . 1 . Operatorul de sistem de transport întocmește planul de dezvoltare cu privire la
satisfacerea cererii curente și viitoare de energie electrică, denumită în
continuare plan de dezvoltare, și cooperează cu operatorii sistemului de
distribuție în vederea coordonării dezvoltării rețelei de transport și a rețelei de
distribuție de 110 kV.
IX . A.2. Planul de dezvoltare cuprinde domeniul de aplicare definit în Legea Energiei.
Proiectul planului de dezvoltare face obiectul coordonării cu Președintele
Oficiului de Reglementare în domeniul Energiei.
X . A.3. Planul de dezvoltare are în vedere obiectivele și sarcinile rezultate din
politica energetică a statului şi evaluarea periodică a executării acesteia.
XI . A.4. Planul de dezvoltare este pregătit sau actualizat anual timp de 15 ani
perioade lungi de planificare.
XII . A . 5 . Planul de dezvoltare este elaborat pe baza:
a) cerințe privind adecvarea și securitatea funcționării pe termen lung a SNP,
b) cererea prognozată pentru energie și electricitate,
c) nevoile în ceea ce privește dezvoltarea conexiunilor transfrontaliere,
d) planurile de construcție, modernizare și dezafectare a surselor de generare,
inclusiv a surselor de energie distribuită și regenerabilă;
e) previziunile privind proiectele de raționalizare a consumului de energie
electrică.
111 . A . 6 . Planul de dezvoltare formează temeiul pregătirii termenului mediu 5
planul anual de investiții menționat la punctul IV.A.1.2. a) în zona extinderii
rețelei de transport.
112 . A . 7 . În cadrul activităților menționate la punctul III.A.1. OTS
coopereaza cu:
a) operatorii sistemului de distribuție,

PUTERII
b) generatoarele conectate la rețeaua de transport,

c) clienții finali conectați la rețeaua de transport.

PUTERII
III.A.8.
În cadrul pregătirii planului de dezvoltare, OTS efectuează lucrările analitice
necesare în ceea ce privește rețeaua de transport și rețeaua de distribuție 110
III.A.9. kV.
În cadrul dezvoltării conexiunilor transfrontaliere, planificarea dezvoltării
rețelei de transport este supusă unei coordonări separate cu operatorii rețelelor
de transport învecinate.
III.B.
Proces de planificare, dezvoltare și cooperare în
vederea coordonării dezvoltării rețelei de transport și a
rețelei de distribuție 110 kV
III.B.1.
Cooperarea cu entitățile menționate la punctul III.A.7 vizează în mod specific:
a) achiziționarea de către OTS a datelor și informațiilor necesare pregătirii
planului de dezvoltare,
b) punerea la dispoziție a rezultatelor lucrărilor analitice efectuate de OTS în
zona de planificare a dezvoltării și coordonării dezvoltării rețelei de
transport și a rețelei de distribuție 110 kV.
III.B.2. Cooperarea OTS cu DSO în scopul coordonării dezvoltării rețelei de transport
și a rețelei de distribuție de 110 kV în plus față de sarcinile menționate la
punctul III.B.1. include:
a) emiterea avizului de către OTS cu privire la ipotezele adoptate de OSD
pentru planificarea dezvoltării rețelei de distribuție de 110 kV,
b) coordonarea între OTS și DSO a proiectelor de dezvoltare planificate în
rețeaua de distribuție 110 kV, care necesită activități de investiții
coordonate în rețeaua de transport și rețeaua de distribuție 110 kV.
III.B.3. Datele și informațiile obținute de OTS în cadrul procesului de planificare a
dezvoltării și cooperării în vederea coordonării dezvoltării rețelei de transport
și a rețelei de distribuție 110 kV vizează:
a) starea existentă a datei depunerii lor la OTS sau perioada ultimului an;
b) starea prognozată (date de natură de planificare) pentru perioada de
planificare de 15 ani adoptată sau perioade mai scurte, așa cum sunt
definite de OTS.
III.B.4. Sfera datelor și informațiilor privind starea actuală dobândită de OTS în cadrul
procesului de planificare a dezvoltării și cooperării în scopul coordonării
dezvoltării rețelei de transport și a rețelei de distribuție 110 kV este definită la
punctul III.C.1. .

PUTERII
111.8.5. Sfera datelor și informațiilor privind starea prognozată dobândită de OTS în

sfera procesului de planificare a dezvoltării și cooperării în scopul coordonării
dezvoltării rețelei de transport și a rețelei de distribuție 110 kV este definită la
punctul III.C.2. .
111.8.6. Datele și informațiile menționate la punctul III.C.1. și III.C.2. sunt transmise
anual de entitățile care cooperează cu OTS până la 31 martie.
111.8.7. Entitatea poate confirma caracterul actualizat al datelor și informațiilor
furnizate OTS în cursul anului precedent în domeniul de aplicare necesar, fără a
fi nevoie să le transmită din nou.
111.8.8. Datele și informațiile definite la punctul III.C.1. și III.C.2. sunt transmise sub
forma tabelelor, ale căror modele de formulare sunt pregătite de OTS și puse la
dispoziție pe site-ul său. Aceste date sunt transmise prin poștă și electronic.
111.8.9. Sfera datelor obținute de la entitățile individuale este următoarea:
a) operatorii de sistem de distribuție transmit datele și informațiile menționate
la punctul III.C.1.1. și III.C.2.1,
b) generatoarele conectate la rețeaua de transport transmit datele și
informațiile menționate la pct. III.C.1.3. și III.C.2.2,
c) clienții finali conectați la rețeaua de transport transmit datele și informațiile
menționate la punctul III.C.1.4. și III.C.2.3.
111.8.10. În cadrul procesului de întocmire a planului de dezvoltare, OTS utilizează și
datele și informațiile cuprinse în contractele de transport în sfera condițiilor
tehnico-exploatare și datele menționate la punctul II.A.1.3.
111.8.11. Sfera rezultatelor publicate și facilitate ale lucrărilor analitice efectuate privind
planificarea dezvoltării și cooperării în scopul coordonării dezvoltării rețelei de
transport și a rețelei de distribuție 110 kV efectuate de OTS sunt definite la
punctul III.D.
111.8.12. Operatorul de sistem de transport emite avizul asupra ipotezelor adoptate de
OD în planificarea dezvoltării rețelei de distribuție de 110 kV în termen de o
lună de la data primirii acestora.
111.8.13. Operatorii de sistem de distribuție înaintează OTS în scop de coordonare planul
proiectelor de dezvoltare la rețeaua de distribuție 110 kV, care necesită
activități de investiții coordonate în rețeaua de transport și rețeaua de distribuție
110 kV.
111.8.14. Coordonarea menționată la punctul III.B.13. se realizează în forma și conform
procedurii convenite între OSD și OTS.

111.8.15. Sfera de achizitie si actualizare a datelor si informatiilor
PUTERII
111.8.16. Date si informatii privind starea existenta
111.8.17. . Operatorii de sistem de distribuție transmit OTS datele și informațiile privind

starea existentă care descriu entitățile conectate la rețeaua de distribuție,
cuprinzând:
a) schemele, planurile și configurația rețelei de distribuție de 110 kV,
b) valorile orare ale sarcinilor pentru zona de operare DSO,
c) bilanțele trimestriale de putere pentru zona de operare a DSO,
d) datele privind programele de management al cererii (DSM) finalizate
conform punctului III.C.1.2.,
e) datele unităților generatoare conectate la rețeaua de distribuție de 110 kV
conform punctului III.C.1.5., cu excepția generatoarelor conectate
concomitent la rețeaua de transport,
f) datele de sinteză privind centralele industriale și generatoarele distribuite în
funcție de combustibilul utilizat, în conformitate cu punctul III.C.1.6.,
g) datele de sinteză privind sursele regenerabile de energie conform tipurilor
acestor surse conform pct. III.C.1.6.
III.C.1.2. Datele și informațiile privind starea existentă în ceea ce privește programele de
gestionare a cererii includ în mod specific:
a) descrierea și calendarul de implementare a proiectului,
b) economiile de energie electrică și electricitate ca urmare a implementării
proiectului.
III.C.1.3. Generatorii care au unitățile generatoare conectate la rețeaua de transport furnizează
OTS următoarele date și informații privind starea curentă care descriu
echipamentele și instalațiile lor:
a) schemele principale ale circuitelor electrice pe tensiune de 110 kV,
b) datele privind unitățile generatoare deținute conform punctului III.C.1.5.
III.C.1.4. Clienții finali conectați la rețeaua de transport transmit OTS datele și informațiile
privind starea curentă a unităților generatoare deținute de aceștia în
conformitate cu pct. III.C.1.6.
III.C.1.5. Datele și informațiile privind starea existentă a unităților generatoare conectate la
rețeaua de transport sau la rețeaua de distribuție 110 kV includ
specific:
a) numele nodului și tensiunea de conectare,
b) rata de încălzire,
c) rata de întrerupere forțată,
d) numărul de zile de întreruperi planificate,

e) parametriiPUTERII
de calitate ai combustibilului (QAS), inclusiv consumul acestuia,
pentru sursele termice,
f) emisii specifice de poluanți de bază (SO 2 , NO x , cenușă și CO 2 ),
g) instalaţiile aplicate de protecţie a mediului (inclusiv eficienţa acestora).
III.C.1.6. Datele de sinteză și informațiile privind starea existentă cu privire la generatoarele
conectate la rețeaua de tensiune de 110 kV sau mai mică includ în mod
specific:
a) capacitatea disponibila,
c) generare de energie electrica,
d) parametrii de calitate ai combustibilului (QAS), inclusiv consumul acestuia,
pentru sursele termice,
e) emisii specifice de poluanți de bază (SO 2 , NO x , cenușă și CO 2 ) pentru
sursele de încălzire
III.C.2. Date și informații privind starea prognozată
III.C.2.1. Operatorii de sistem de distribuție transmit OTS datele și informațiile privind starea
prognozată care descriu condițiile de funcționare a instalațiilor sau rețelelor
entităților conectate la rețeaua de distribuție de 110 kV pentru fiecare an al
perioadei de planificare cuprinzând:
a) informații privind cererea prognozată de energie electrică (împărțită la
principalele grupuri de clienți finali și pierderi) și cererea de sarcină
(împărțită la sarcina clienților finali și pierderi) conform punctului III.C.2.8,
b) informații privind proiectele de programe de management al cererii (DSM)
c) datele unităților generatoare conectate la rețeaua de distribuție de 110 kV
d) date de sinteză privind autoproducătorii și generatoarele distribuite în
funcție de tipul de combustibil utilizat în conformitate cu punctul III.C.2.7.,
e) datele de sinteză privind sursele de energie regenerabilă pe tip de surse
conform pct. III.C.2.7.,
f) date privind posturile de tensiune de 110 kV conform pct. III.C.2.4.,

g) date privind liniile electrice de tensiune de 110 kV conform pct. III.C.2.5.,
h) identificarea zonelor în care se justifică amplasarea noilor unități
generatoare, inclusiv determinarea capacității dorite a acestora;
i) identificarea zonelor, în care se justifică amplasarea noilor puncte de
legătură la rețeaua de transport.
III.C.2.2. Generatoarele cu unitatile generatoare racordate la reteaua de transport transmit la
OTS pentru fiecare an al perioadei de planificare datele si informatiile privind
starea prognozata care descriu conditiile de functionare ale unitatilor
generatoare conform
PUTERII pct. III.C.2.6.
III.C.2.3. Clienții finali conectați la rețeaua de transport transmit OTS pentru fiecare an al
perioadei de planificare datele și informațiile privind starea prognozată care
conțin:
a) cererea de energie și electricitate conform punctului III.C.2.8.,
b) date privind proiectele de programe de management al cererii (DSM)
conform pct. III.C.2.9.
III.C.2.4. Datele și informațiile privind starea prognozată a substației de tensiune de 110 kV în
raport cu datele și informațiile prognozate includ în mod specific:
a) numele substației (nodul),
b) schema electrica si configuratia de functionare,
c) puterea activă și aparentă a transformatoarelor planificate a fi instalate la
substație,
d) cererea de putere activă în timpul orelor caracteristice de măsurare (de vârf
și în afara vârfului anual în anii următori ai perioadei de planificare);
e) cererea anuală de energie electrică în anii următori ai perioadei de
planificare.
III.C.2.5. Datele și informațiile privind starea prognozată a liniilor electrice de tensiune de 110
kV în raport cu datele și informațiile prognozate includ în mod specific:
a) numele nodului inițial și final, lungimea liniei de alimentare,
b) tipul și secțiunea firului,
c) rezistența și reactanța liniei de alimentare pentru componenta simetrică cu
secvență pozitivă,
d) reactanța pentru componenta simetrică cu secvență zero,
e) rating termic pentru linia electrică în timpul sezonului de iarnă și vară.

III.C.2.6. Datele și informațiile privind starea prognozată a unității generatoare conectate la
rețeaua de transport sau la rețeaua de distribuție 110 kV în raport cu datele
prognozate privind noul proiect de investiție sau modernizare includ în mod
specific:
a) numele nodului și tensiunea conexiunii,
b) putere activă maximă și minimă,
c) rata de încălzire,
d) rata de întrerupere forțată,
e) numărul de zile de revizii planificate,
f) parametrii de calitate ai combustibilului (QAS), inclusiv consumul pentru
sursele de încălzire,
g) emisii specifice de poluanți de bază (SO 2 , NO x , cenușă și CO 2 ),
h) instalații aplicate de protecție a mediului (inclusiv eficiența acestora),
i) perioada de implementare a proiectului (nou sau modernizare) și anul
PUTERII
punerii în funcțiune;
j) descrierea proiectului,
k) perioada de funcționare prevăzută.
III.C.2.7. Datele și informațiile de natură sumară privind starea prognozată a generatoarelor
conectate la rețeaua de 110 kV sau tensiune mai mică includ în mod specific:
a) capacitatea disponibila,
c) generare de energie electrica,
d) parametrii de calitate ai combustibilului (QAS), inclusiv consumul pentru
sursele termice,
e) emisii specifice de poluanți de bază (SO 2 , NO x , cenușă și CO 2 ) pentru
sursele de încălzire.
III.C.2.8. Datele și informațiile privind starea prognozată în ceea ce privește cererea de energie
și electricitate includ în mod specific:
a) cererea de energie electrică în anii următori ai perioadei de planificare,
b) sarcina maximă de vârf în anii următori ai perioadei de planificare,
c) curbele de sarcină în zilele reprezentative selectate în anii următori ai
perioadei de planificare.
III.C.2.9. Datele și informațiile privind starea prognozată în ceea ce privește programele de
gestionare a cererii includ în mod specific:

PUTERII
a) descrierea și calendarul de implementare a proiectului,

b) economii în ceea ce privește sarcina și electricitatea pe seama
implementării proiectului.
III.D. Publicarea și punerea la dispoziție a rezultatelor analizelor

de dezvoltare
III.D.1. Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său planul de dezvoltare în
versiunea coordonată cu președintele Oficiului de Reglementare în domeniul
Energiei.
III.D.2. Operatorul de transport și de sistem pune la dispoziția DSO următoarele rezultate ale
analizelor de dezvoltare în sfera de aplicare adecvată domeniului de activitate
al acestora și perioadei de planificare analizate:
a) descrierea proiectelor de dezvoltare și modernizare planificate în rețeaua de
transport, inclusiv programul de implementare a acestora și parametrii
tehnici de bază;
b) evaluarea riscurilor identificate (aglomerații) în rețeaua de transport și
rețeaua de distribuție 110 kV inclusiv recomandările rezultate de
consolidare a rețelei de distribuție 110 kV și cuplările acesteia cu rețeaua
de transport.
III .D.3. Operatorul de sistem de transport pune la dispozitia generatorilor racordati la reteaua
de transport rezultatele analizelor de dezvoltare in zona de exploatare a
acestora si cu privire la perioada de planificare analizata privind modificarile
potentialului de iesire a puterii de la unitatile generatoare racordate la reteaua
de transport.
IV .D.4. Operatorul de sistem de transport pune la dispoziția clienților finali rezultatele
analizelor de dezvoltare cu privire la potențialul de modificare a consumului de
energie din sistemul de transport la punctul de racordare la client în raport cu
perioada de planificare analizată.
V .D.5. Furnizarea de către OTS a rezultatelor analizelor de dezvoltare conform pct. III.D.2.,
III.D.3. și III.D.4. are loc în conformitate cu procedura convenită individual
între OTS și entitățile identificate.
VI .D.6. În ceea ce privește rezultatele analizelor de dezvoltare menționate la punctul III.D.1.
la III.D.5., informațiile considerate de OTS ca informații comerciale sensibile
conform Programului de conformitate întocmit și executat de OTS nu pot fi
publicate și puse la dispoziție.

PUTERII
CAPITOLUL IV. DEZVOLTAREA, ÎNTREȚINEREA ȘI

OPERAREA REȚELEI
VII .A. Dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport

VIII .A.1. Reguli de planificare a proiectelor de investiții
IX .A.1.1. Operatorul de sistem de transport întocmește planurile de investiții materiale în
ceea ce privește rețeaua de transport exploatată.
X .A.1.2. Operatorul de sistem de transport întocmește două planuri de investiții materiale în
activele rețelei de transport:
a) plan pe cinci ani, denumit în continuare planul de investiții pe termen
mediu,
b) plan anual denumit în continuare plan de investiții în exploatare.
IV.A.1.3. Planul de investiții pe termen mediu și operațional sunt interdependente, în timp ce:
a) planul obligatoriu pe 5 ani este materialul inițial pentru începerea lucrărilor
la un alt plan de investiții operaționale,
b) planul de investiții de exploatare aprobat este, în același timp, planul
primului an care urmează planului de investiții pe termen mediu.
IV.A.1.4. Planurile de investiții pe termen mediu sunt întocmite conform regulilor de
planificare în trepte, adică planul pentru următorii cinci ani este elaborat anual.
IV.A.1.5. Planul de investiții pe termen mediu constă din următoarele părți:
a) general,
b) lista sarcinilor de investiții a continuat și nou început,
c) informații despre toate sarcinile de investiții.
IV.A.1.6. Sarcinile de investiții sunt incluse în planul de investiții pe termen mediu în cazul
noilor proiecte bazate pe:
a) cereri de investiții rezultate din executarea planului de dezvoltare și
modernizare pe termen lung a rețelei de transport menționat la capitolul
III.,
b) obligații de investiții rezultate din contractele de racordare încheiate și alte
documente convenite cu utilizatorii sistemului,
c) alte aplicații de investiții.
IV.A.1.7. Sarcinile de investiții sunt incluse în planul de investiții pe termen mediu în acest
sens

PUTERII
la sarcinile continuate bazate pe:

a) rezultatele implementărilor actuale,
b) deciziile luate cu privire la modificările domeniului material și financiar și
calendarul de implementare.
IV.A.1.8.
Cererea de investiție este pregătită, printre altele, pe baza:
a) programele de modernizare a elementelor instalațiilor sistemului de
transport,
b) nevoile de investiții identificate în timpul evaluării stării tehnice și în
cursul exploatării instalațiilor, sistemelor, echipamentelor și instalațiilor;
c) deciziile autorităților statutare,
d) rezultatele evaluării funcționării rețelei.
Planurile de investiții în exploatare se întocmesc în fiecare an pentru anul
IV.A.1.9.
următor.
IV.A.1.10. Planul de investiții operațional constă din următoarele părți:
a) general,
b) lista sarcinilor și proiectelor de investiții (continuare și noi),
c) informații despre toate sarcinile și proiectele de investiții,
d) condițiile de execuție a planului de investiții operaționale în sfera
planificată.
IV.A.1.11. Sarcinile de investiții incluse în planul de investiții operaționale se bazează,
printre altele, pe:
a) planul de investiții pe termen mediu aprobat,
b) cereri de investiții aprobate.
IV.A.2. Reguli de punere în funcțiune a instalațiilor, sistemelor, echipamentelor și
instalațiilor
IV.A.2.1. Condiții de punere în funcțiune

IV.A.2.1.1.
Operatorul de sistem de transport acceptă în exploatare instalațiile, circuitele,
echipamentele și instalațiile rețelei de transport după efectuarea recepției
tehnice.
IV.A.2.1.2. Recepția tehnică se referă la instalațiile, sistemele, echipamentele și instalațiile
rețelei de transport (noi, modernizate, după operațiunea de revizie sau
întreținere).
IV.A.2.1.3.
Recepția tehnică se referă la determinarea rezultatelor pozitive ale testelor și
măsurătorilor și îndeplinirea condițiilor definite, printre altele, în:
Data:
Data:17
17martie
martie2006
2006 Versiunea1.2
Versiunea 1.2 Pagina 128din
Pagină145 din203
203
PUTERII
a) punctul II.A.3. în domeniul de aplicare al cerințelor de calitate și fiabilitate

a funcționării rețelei mesh,
b) punctul II.B.3. în domeniul de aplicare al cerințelor tehnice pentru
dispozitive, instalații și rețele, inclusiv infrastructura de sprijin necesară,
c) „Standarde tehnice OTS aplicate în rețeaua de transport” publicate de OTS,
d) „Instrucțiunea de Organizare și Efectuare a Lucrărilor de Întreținere la
Liniile și Stațiile EHV” menționată la punctul IV.B.1.2. A),
e) reglementarile de sanatate si securitate in munca, prevederile legii
constructiilor, legislatiei protectiei mediului, protectiei impotriva incendiilor
si protectiei anti-soc, supravegherii si standardelor tehnice,
f) instrucțiuni detaliate de utilizare a instalațiilor,
g) fabrica de proiectare și documentația de acceptare,
h) acorduri încheiate.
IV .A.2.1.4. Operatorul sistemului de transport asigură adaptarea circuitelor operate și
echipamentelor instalate în rețeaua de transport la condițiile curente de
scurtcircuit, tensiune și sarcină.
V .A.2.2. Reguli de organizare și efectuare a acceptărilor
VI .A.2.2.1. Recepțiile în rețeaua de transport se efectuează conform procedurii definite de

OTS.
VII .A.2.2.2. OTS numește Comisia de Recepție pentru a efectua recepția tehnică.
VIII .A.2.2.3. Sarcinile Comisiei de acceptare includ:
a) revizuirea notificării transmise privind pregătirea sarcinii sau a părții
acesteia pentru procedura de acceptare,
b) evaluarea conformității sferei lucrărilor finalizate cu proiectul și
documentația tehnică aprobate, condiții definite la pct. IV.A.2.1.3. și
acordul,
c) verificarea caracterului complet și actualizat al documentației tehnice,
conform construcției și juridice, verificarea dacă declarațiile antreprenorului
cu privire la conformitatea obiectului acceptării cu cerințele legislației
construcțiilor și ale acordului;
d) verificarea calitatii lucrarilor finalizate pe baza compararii parametrilor
oferiti de antreprenor, cuprinzand: rezultatele masuratorilor si incercarilor
inspectiei externe si inscrierile efectuate in protocoalele tehnice de
verificare;
e) verificarea si analiza protocoalelor din teste, masuratori si
încercări,
f) evaluarea și clasificarea defectelor, lacunelor și erorilor identificate,

PUTERII
g) evaluarea domeniului de aplicare a lucrărilor nefinalizate acoperite de

notificare,
h) determinarea datelor și a persoanelor/entitatilor responsabile cu eliminarea
defectelor, lacunelor și erorilor menționate la punctul IV.A.2.2.3. f) și g) și
metoda de verificare a eliminării acestora,
i) confirmarea eliminării defectelor, golurilor și erorilor menționate la punctul
IV.A.2.2.3. f),
j) verificarea actualizării instrucțiunii de operare a instalației date, în sfera
rezultată din subiectul acceptării,
k) determinarea gradului de pregătire a subiectului de acceptare pentru a
efectua testele de tensiune și sarcină,
l) transmiterea constatărilor și recomandărilor.
m) depunerea cererii de acceptare a subiectului acceptării pentru utilizare.
IV.A.2.2.4. Comisia de acceptare la realizarea acțiunilor menționate la punctul IV.A.2.2.3.
pregătește protocolul de acceptare care conține, printre altele:
a) descrierea rezultatelor verificării condițiilor menționate la punctul
IV.A.2.1.3.,
b) descrierea rezultatelor testelor și măsurătorilor,
c) rezultatul verificării completității și corectitudinii documentației legale,
tehnice și de exploatare și a listelor acestei documentații,
d) lista perioadelor de garanție pentru dispozitive, construcții și lucrări;
e) cererea de acceptare a instalației, circuitului, echipamentului sau instalației
pentru utilizare – în cazul rezultatelor pozitive ale încercărilor și
verificărilor.
IV .A.2.2.5. Domeniul de aplicare și procedura de funcționare a Comisiei de Recepție pentru
instalațiile și rețelele conectate direct și aflate în legătură la rețeaua de transport
sunt definite în acorduri separate.
V .A.2.3. Reguli de efectuare a funcționării de probă a instalațiilor, sistemelor,
echipamentelor și instalațiilor acceptate
VI .A.2.3.1. Operatorul de sistem de transport identifică instalațiile, sistemele, echipamentele

și instalațiile rețelei de transport, care înainte de punerea lor în funcțiune sunt
supuse pornirii de probă.
VII .A.2.3.2. Operatorul de sistem de transport identifică regulile de realizare a pornirii de
probă a instalațiilor, sistemelor, echipamentelor și instalațiilor puse în funcțiune
ale rețelei de transport.

IV.A.2.3.3. Obligațiile menționate la punctul IV.A.2.3.1. și IV.A.2.3.2. privesc și entitățile
conectate la rețeaua de transport în ceea ce privește instalațiile operate de
acestea.

PUTERII
VIII .A.2.3.4. Regulile de efectuare a operațiunii de probă pentru instalațiile conectate direct la
rețeaua de transport sunt aprobate de OTS.
IX .B. Întreținerea rețelei de transport

X .B.1. Reguli generale de întreținere a rețelei de transport
XI .B.1.1. Întreținerea rețelei de transport se realizează astfel încât să se asigure:
a) menținerea rețelei de transport și a conexiunilor acesteia cu echipamentele,
instalațiile și alte rețele în stare tehnică corespunzătoare,
b) menținerea continuității, fiabilității și eficacității exploatării rețelei de
transport,
c) menținerea siguranței funcționării și a mediului,
d) îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu și de protecție a mediului.
IV.B.1.2. Operatorul de sistem de transport pregătește:
a) „Instrucțiunea de Organizare și Efectuare a Lucrărilor de Întreținere la
Liniile și Stațiile EHV”,
b) Instrucțiuni detaliate de întreținere pentru instalațiile, circuitele,
echipamentele și instalațiile operate de OTS.
IV .B.1.3. Entitățile conectate la rețeaua de transport întocmesc instrucțiunile de operare și
întreținere a echipamentelor, instalațiilor și rețelelor ținând cont de condițiile
definite în IRiESP.
V .B.2. Structura organizatorică de întreținere și dezvoltare a rețelei de transport
VI .B.2.1. Operatorul de sistem de transport îndeplinește unele dintre sarcinile din sfera
întreținerii și dezvoltării rețelei de transport în cooperare cu entitățile
menționate la pct. IA4. acţionând în numele său. Regulile de cooperare cu astfel
de entități sunt definite în acordurile încheiate între OTS și entitățile
menționate.
VII .B.2.2. Entitățile menționate la punctul IA4. participa la întreținerea rețelei de transport în
domeniile definite în acorduri.
VIII .B.2.3. Obiectul acordurilor menționate la punctul IV.B.2.2. se referă la furnizarea
serviciilor de management operațional în sfera rețelei
active.
IX .B.2.4. Serviciile de management operațional sunt definite ca acționând în numele OTS în
cadrul următoarelor procese:
a) planificarea serviciilor efectuate inclusiv luarea deciziilor cu privire la
direcțiile de alocare a resurselor financiare în vederea atingerii ratelor
planificate,
PUTERII
b) optimizarea numărului și timpului de întrerupere a elementelor rețelei de

transport,
c) luarea deciziilor care afectează nivelul costurilor anuale,
d) sprijinirea activității de operator de sistem de transport în sfera dezvoltării
rețelei de transport;
e) efectuarea acțiunilor menționate la punctul IV.B.2.5. la IV.B.2.9. în sfera de
desfăşurare a activităţilor de management.
IV.B.2.5. Entitățile menționate la punctul IA4 care acționează în numele OTS participă la
procesul de planificare:
a) a domeniului material și financiar al operațiunilor de întreținere inclusiv
conform IRiESP, Documentația tehnică de exploatare (DTR) a
echipamentului, „Instrucțiunea de organizare și efectuare a operațiunilor de
întreținere pe liniile și stațiile EHV”, rezultatele diagnosticelor tehnice,
evaluarea starea, resursele alocate și costurile riscului de deteriorare a
elementului,
b) operațiuni de întreținere în planul integrat pe termen lung,
c) alte servicii furnizate de terți,
d) impozite și taxe administrative.
IV.B.2.6. Entitățile menționate la punctul IA4. acționând în numele OTS:
a) asigura supravegherea permanenta a activelor retelei de transport,
b) efectuează evaluarea stării tehnice a tuturor instalațiilor activelor rețelei,
c) menține activele rețelei,
d) efectuează acceptările și lucrările Comisiei de acceptare conform regulilor
definite la punctul IV.A.2.2.,
e) efectuează operarea de probă și punerea în funcțiune a instalațiilor puse în
funcțiune,
f) efectuarea procesului de întocmire a actelor necesare revendicării în instanță
a creanțelor pe seama prejudiciilor survenite activelor rețelei și a răspunderii
terților și efectuarea executării silite în acest domeniu,
g) efectuează procesul de pregătire și păstrare a documentației legale,
financiare, de întreținere și tehnică, instrucțiuni de întreținere și
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei instrucțiuni de post de
lucru și actualizare a bazelor de date de software specializat,
h) efectuează lichidarea elementelor redundante ale activelor rețelei.
IV.B.2.7. Entitățile menționate la punctul IA4.în sfera funcțiilor de conducere coordonează:
a) lucrările efectuate la instalațiile rețelei de transport pentru a minimiza
numărul și timpul întreruperilor;
b) functionarea echipamentului in maniera care sa asigure functionarea fiabila
a retelei mash insotita de optimizarea costurilor de intretinere a acesteia;
PUTERII
c) sub supravegherea OTS setarea setărilor de protecție a rețelei a liniilor și

echipamentelor entităților conectate la rețeaua de transport;
d) în strânsă colaborare cu OTS lucrările legate de lichidarea tulburărilor și
soluționarea daunelor.
IV.B.2.8. Entitățile menționate la punctul IA4. în sfera de aplicare a funcțiilor de management
informează OTS despre:
a) situațiile de urgență și neprevăzute și riscurile apariției acestor evenimente,
b) executarea fizică a planurilor anuale,
c) riscurile observate rezultate din funcționarea și starea tehnică a rețelei de
transport și răspunderea terților.
IV.B.2.9. În sfera gestiunii operaționale entitățile menționate la pct. IA4. sunt obligați să:
a) reprezintă OTS în sfera împuternicirilor deținute și acordate în ceea ce
privește controlul, supravegherea, autoritățile locale și guvernamentale,
persoane fizice și juridice și se ocupă în numele său de problemele legate de
protecția mediului și reglementarea drepturilor la teren,
b) participa la lucrarile echipelor constituite de OTS pentru rezolvarea
problemelor tehnice, economice si organizatorice legate de managementul
activelor retelei;
c) selectează antreprenorii care dețin calificările, certificatele sau licențele
corespunzătoare ale producătorilor pentru a efectua lucrările determinate,
încheie contractele cu antreprenorii și efectuează decontarea financiară și
materială a acestor acorduri;
d) efectuează activitățile de control conform punctului IV.B.13.,
e) arhivează documentația și datele privind: registrul bunurilor și documentația
legală și de întreținere,
f) pregătirea aplicațiilor de reparații,

g) pregătește pentru aria sa de operare propunerile de ipoteze de program și
calendarele de legătură pentru lucrările de reparații și modernizare,
h) să coopereze – la acordul cu OTS – cu birourile de proiectare la elaborarea
documentației pentru instalațiile nou construite, renovate sau modernizate
ale rețelei de transport;
i) transmite OTS comentariile și avizul cu privire la documentația întocmită
de birourile de proiectare.
IV .B.3. Documentatii juridice, tehnice si de intretinere
V .B.3.1. Operatorul de sistem de transport este responsabil pentru întocmirea și actualizarea

continuă a documentației legale, tehnice și de întreținere a instalațiilor,
sistemelor, echipamentelor și instalațiilor rețelei de transport.
VI .B.3.2. Documentația legală a instalațiilor rețelei de transport trebuie să conțină:
PUTERII
a) autorizatiile de construire,
b) actele de predare sau de expropriere a bunurilor imobile, c) acte
autentificate de dobândire a drepturilor, d) protocoale ale Comisiei de
acceptare, e) hotărâri administrative privind autorizația de folosire a
instalațiilor cu condiția ca acestea să fie solicitate.
IV.B.3.3. Documentația tehnică a instalațiilor, circuitelor, echipamentelor și instalațiilor rețelei
de transport trebuie să conțină:
a) proiectare tehnica,
b) documentatia tehnico-exploatare a echipamentului,
c) protocoalele de clasificare a incintelor și a zonelor sau zonelor exterioare
ale acestora în categoria de risc de incendiu, categoria de risc de explozie,
în funcție de nevoi;
d) datele tehnice de bază ale echipamentului și amplasamentele acestuia.
IV.B.3.4. Documentația de întreținere a instalațiilor, circuitelor, echipamentelor și instalațiilor
rețelei de transport trebuie să conțină:
a) documentele de punere în funcțiune,
b) instrucțiuni detaliate de întreținere,
c) liste cu lucrări de întreținere,
d) protocoale de teste și măsurători,
e) evaluarea stării tehnice,

PUTERII
f) protocoale de teste de perturbare,

g) statistici privind daunele și tulburările, inclusiv registrul întreruperilor,
h) lista echipamentului de protectie,
i) Construirea jurnalelor de obiecte.
IV.B.3.5. Instrucțiunile detaliate de întreținere a instalațiilor din rețeaua de transport ar trebui să
conțină în mod specific:
a) descrierea generală a instalației, inclusiv diagramele și desenele;
b) organizarea efectuării lucrărilor de întreținere,
c) procedura de actualizare a documentatiei,
d) lista posturilor responsabile cu întreținerea și exploatarea instalației;
e) lista documentației de întreținere,
f) regulile de funcționare ale stației,
g) normele de sănătate și securitate și securitate în muncă în instalație, inclusiv
securitatea la incendiu și protecția împotriva șocurilor;
h) manuale de utilizare a echipamentelor.
IV .B.4. Planificarea lucrarilor de intretinere
V .B.4.1. Reguli de elaborare a planurilor privind lucrările de întreținere
VI .B.4.1.1. Operatorul de sistem de transport în conformitate cu „Instrucțiunea de Organizare
și Efectuare a Lucrărilor de Întreținere la Liniile și Stațiile EHV” menționat la
punctul IV.B.1.2. a) întocmește și actualizează următoarele planuri:
a) plan trienal de lucrări de reparații,
b) planuri anuale de lucrari de reparatii,
c) plan anual de lucrari de intretinere .
IV.B.4.1.2. Operatorul de sistem de transport menține elemente ale rețelei de transport având în
vedere:
a) informațiile actuale privind starea, locul de utilizare, parametrii tehnici ai
instalațiilor, circuitelor, echipamentelor și instalațiilor rețelei de transport;
b) informații despre starea echipamentului de rezervă și a pieselor de schimb,
c) rezultatele analizelor de fiabilitate și probabilitate de defecțiune,
d) liniile directoare cuprinse în documentația de întreținere.

PUTERII
IV.B.4.1.3. Operatorul de sistem de transport planifică lucrările individuale de întreținere

și reparații pe baza rezultatelor întreținerii curente, a rezultatelor diagnosticării
și monitorizării stării echipamentelor și sistemelor și a evaluării stării tehnice a
elementelor individuale ale rețelei de transport, având în vedere performanța.
constrânge.
IV.B.4.1.4.
Operatorul de sistem de transport ia decizia asupra necesității executării
lucrărilor de întreținere ad-hoc pe baza rezultatelor inspecțiilor și testelor de
diagnosticare.
IV.B.4.1.5. În pregătirea lucrărilor de întreținere și reparații, OTS se străduiește să asigure:
a) aplicarea soluțiilor tehnice uniforme,
b) îndeplinirea cerințelor definite în „Standarde tehnice OTS aplicate în
rețeaua de transport” publicate de OTS,
c) integrarea performanței lucrărilor de întreținere, reparații și investiții,
d) limitând la minimum întreruperile necesare ale elementelor rețelei de
transport și durata acestora.
IV.B.4.1.6. Operatorul de sistem de transport coordonează planurile de lucrări de

întreținere ale JWCD și ale unităților generatoare coordonate central de OTS,
denumit în continuare JWCK, având în vedere planurile de exploatare a rețelei
ochiurilor.
IV.B.4.1.7.
Planurile lucrărilor de întreținere în rețeaua coordonată de 110 kV întocmite de
entitățile conectate la rețeaua de transport trebuie să aibă în vedere planurile
menționate la punctul IV.B.4.1.1.
IV.B.4.2. Evaluarea stării tehnice
IV.B.4.2.1. Operatorul de sistem de transport asigură efectuarea evaluării stării tehnice a

instalațiilor, echipamentelor, sistemelor și instalațiilor rețelei de transport
operate de OTS.
IV.B.4.2.2. Evaluarea stării tehnice a instalațiilor, echipamentelor, sistemelor și
instalațiilor rețelei de transport operate de OTS include:
a) evaluarea rezultatelor diagnosticului și monitorizării tehnice,
b) evaluarea rezultatelor perturbărilor și analizelor defecțiunilor, inclusiv
identificarea cauzelor perturbărilor și avariilor;
c) evaluarea parametrilor de calitate și a procesului de îmbătrânire,
d) evaluarea îndeplinirii recomandărilor rezultate din planurile de exploatare a
rețelei de transport;
e) evaluarea îndeplinirii condițiilor menționate la punctul IV.A.2.1.3.,

PUTERII
f) istoricul operațiunilor,
g) evaluarea stării tehnice a echipamentelor de rezervă și a pieselor de schimb
depozitate;
h) evaluarea condițiilor de sănătate și siguranță în muncă, securitatea
instalației, inclusiv securitatea la incendiu și protecția împotriva șocurilor și
protecția mediului;
i) evaluarea stării documentației legale, tehnice și de întreținere,
j) concluzii și recomandări finale care determină, printre altele, completările
necesare la documentație, achiziții și lucrările de întreținere, modernizare
sau revizie necesare.
IV.B.4.2.3. Operatorul de sistem de transport elaborează liniile directoare detaliate pentru
evaluarea stării tehnice a rețelei de transport operate de OTS.
IV.B.4.2.4. Obligația menționată la punctul IV.B.4.2.1. se aplică, de asemenea, entităților
conectate la rețeaua de transport în ceea ce privește instalațiile, echipamentele,
sistemele și instalațiile operate de astfel de entități.
IV.B.4.2.5. Evaluarea stării tehnice a instalațiilor electrice EHV/110 kV, în care întreținerea
părții din instalații și echipamente este efectuată de către entitățile conectate la
rețeaua de transport, se va efectua conform îndrumărilor menționate la pct. IV.
B.4.2.3.
IV.B.4.2.6. Operatorul de sistem de transport și operatorii de sistem de distribuție împărtășesc
concluziile din evaluările privind starea tehnică a rețelei plasate.
IV.B.4.3. Planificarea întreruperilor
IV.B.4.3.1. Operatorul de sistem de transport întocmește planurile de întreruperi ale

elementelor rețelei de transport și va aproba planurile de întreruperi ale
elementelor de rețea coordonată de 110 kV conform regulilor definite la pct.
IV.C.
IV.B.4.3.2. Entitățile care planifică efectuarea lucrărilor de întreținere care necesită întreruperi
ale elementelor rețelei plasate sunt obligate să respecte regulile și procedura de
planificare a funcționării rețelei plasate definite de OTS la pct. IV.C.
IV.B.4.3.3. Entitățile care planifică efectuarea lucrărilor de întreținere, modernizare și revizie
care necesită întreruperea elementelor rețelei plasate sesizează OTS despre
întreruperile elementelor rețelei. Conținutul și procedura unor astfel de
notificări sunt definite la punctul IV.C.
IV.B.4.3.4. Operatorul de sistem de transport și operatorii de sistem de distribuție cooperează
între ei pentru a îndeplini datele întreruperilor planificate ale

PUTERII
elementele rețelei mesh și pentru a minimiza durata unor astfel de întreruperi.
IV.B.5. Reguli si conditii de realizare a lucrarilor de intretinere
IV.B.5.1. Lucrări de întreținere planificate și neplanificate

IV.B.5.1.1. Operatorul de sistem de transport asigură executarea planurilor de lucrări de
întreținere a instalațiilor, echipamentelor, sistemelor și instalațiilor conform
„Instrucțiunii de Organizare și Efectuare a Lucrărilor de Întreținere la Liniile și
Stațiile TTE” menționată la punctul IV.B.1.2. a), care conțin, printre altele,
regulile:
a) efectuarea operațiunilor de întreținere,
b) efectuarea testelor de diagnosticare,
c) efectuarea inspecțiilor sau a elementelor lucrărilor de inspecție,
d) efectuarea lucrărilor legate de păstrarea împrejurimilor, ținând cont de
cerințele de protecție a mediului.
IV.B.5.1.2.
Operatorul de sistem de transport în sfera lucrărilor de întreținere ad-hoc
asigură eliminarea avariilor și defectelor identificate ale echipamentelor la
instalațiile electrice ale rețelei de transport.
IV.B.5.2. Reparatii
IV.B.5.2.1. Reparațiile sunt una dintre metodele de bază de restabilire a stării tehnice a
rețelei de transport la nivelul inițial.
IV.B.5.2.2. Obiectivul reparațiilor este restabilirea stării tehnice inițiale a instalațiilor,
configurației, circuitelor și instalațiilor rețelei de transport, pentru care
condițiile de funcționare actuale și preconizate nu necesită îmbunătățirea
materială a parametrilor tehnici și de calitate în raport cu condiția curentă.
IV.B.5.2.3.
Operatorul de sistem de transport asigură întocmirea cu structura în progres a
planurilor triennale de lucrări de reparații ale rețelei de transport care conțin:
a) sfera lucrărilor,
b) durata lucrărilor,
c) durata întreruperilor,
d) estimarea cheltuielilor financiare.
IV.B.5.2.4. Sarcinile rezultate din planul de investiții pe termen mediu menționat la
punctul IV.A.1.2. a) sunt luate în considerare la întocmirea planului de lucrări
de reparații.

PUTERII
IV.B.5.2.5. Operatorul de sistem de transport efectuează lucrările de reparație a

instalațiilor, echipamentelor, sistemelor și instalațiilor rețelei de transport
conform „Standardelor tehnice ale OTS aplicate în rețeaua de transport”
publicate de OTS aplicabile pe perioada pregătirii acestora. Prevederea de mai
sus se aplică în cazul reparațiilor instalațiilor, echipamentelor, sistemelor și
instalațiilor construite înainte de data începerii publicării „Standardelor tehnice
OTS aplicate în rețeaua de transport”, dacă este fezabil din punct de vedere
tehnic.
IV.B.5.2.6.
În ceea ce privește reparațiile, atunci când elementele de ieșire ale rețelei de
transport sunt înlocuite cu cele noi ale altor soluții constructive, se aplică
„Standarde tehnice OTS aplicate în rețeaua de transport” publicate de OTS.
IV.B.5.2.7.
Operatorul de sistem de transport acceptă în exploatare instalațiile,
echipamentele, sistemele și instalațiile rețelei de transport după finalizarea
reparației acestora conform procedurii definite la punctul IV.A.2.
IV.B.6. Eliminarea efectelor defecțiunilor și a perturbărilor
IV.B.6.1. Operatorul de sistem de transport asigură eliminarea efectelor defecțiunilor și

perturbărilor din rețeaua de transport operată de OTS și protejează locul
perturbării sau defecțiunii împotriva extinderii sferei avariei și apariției unor
daune ulterioare.
IV.B.6.2. Operatorul de sistem de transport îndeplinește unele dintre sarcinile în
domeniul eliminării efectelor defecțiunilor și perturbărilor din rețeaua de
transport operată de OTS prin entitățile menționate la pct. IA4 care acționează
în numele și în numele OTS. Regulile de cooperare cu astfel de entități sunt
definite în acordurile încheiate între OTS și astfel de entități.
IV.B.6.3.
Regulile detaliate de exploatare în ceea ce privește gestionarea defecțiunilor și
perturbărilor sunt definite la punctul IV.C. și IRiESP – Echilibrarea sistemului
și managementul constrângerilor de sistem.
IV.B.6.4. Operatorul de sistem de transport începe imediat să elimine efectele
defecțiunilor și perturbărilor apărute în cadrul rețelei de transport.
IV.B.6.5. Lichidarea defecțiunilor și tulburărilor în domeniul:
a) restabilirea stării tehnice dinainte de apariția unei defecțiuni sau a unei
perturbări,
b) modernizare în raport cu starea de dinaintea defecțiunii sau perturbării,
c) restaurare parțială și modernizare parțială în raport cu starea de dinaintea
unei defecțiuni sau perturbări.
IV.B.6.6. „Standarde tehnice ale OTS aplicate în rețeaua de transport” publicate de OTS
se aplică pentru restabilirea stării tehnice a

PUTERII
rețeaua de transport înainte de apariția defecțiunii sau perturbării în versiunea

aplicabilă la momentul construcției. Standardele menționate mai sus vor fi
utilizate în cazul refacerii instalațiilor, echipamentelor, sistemelor și
instalațiilor construite înainte de data începerii publicării „Standarde tehnice
OTS aplicate în rețeaua de transport”, dacă acest lucru este fezabil din punct de
vedere tehnic.
IV.B.6.7.
În cazul modernizării parțiale sau complete a stării tehnice dinainte de apariția
unei defecțiuni sau perturbări, când elementele existente ale rețelei de transport
sunt înlocuite sau completate cu elemente noi de diferite soluții constructive,
„Standarde tehnice OTS aplicate în rețeaua de transport” publicate de OTS
sunt utilizate pentru construcția noilor elemente și părți ale rețelei.
IV.B.6.8.
Operatorul de sistem de transport ține registrul defecțiunilor și perturbațiilor
din rețeaua de transport și efectuează periodic analize și identifică măsurile
preventive în ceea ce privește rețeaua de plasă.
IV.B.6.9. Operatorii de sisteme de distribuție și entitățile conectate la rețeaua de
transport sunt obligați să transmită OTS informații privind defecțiunile și
perturbațiile care ar putea provoca starea de urgență a SEN și datele și efectele
eliminării acestora.
IV.B.6.10. În cazul defecțiunilor și perturbărilor menționate la pct. IV.B.6.9 cu o durată
mai mare de 7 zile entitatea, în a cărei rețea s-a produs defecțiunea sau
perturbarea este obligată să transmită OTS orarul eliminării acestora.

PUTERII
IV .B.6.11. Operatorul de sistem de transport și operatorii de sisteme de distribuție

împărtășesc constatările și recomandările rezultate din protocoalele de analiză
a defecțiunilor și perturbațiilor din rețeaua mascată.
V .B.6.12. Operatorul de sistem de transport este obligat să inspecteze defecțiunile și
perturbațiile din rețeaua coordonată de 110 kV.
VI .B.7. Reguli de dezafectare a instalațiilor, sistemelor, instalațiilor și
echipamente
VII .B.7.1. Operatorul de sistem de transport elaborează procedura de

dezafectarea și eliminarea instalațiilor, sistemelor, echipamentelor și
instalațiilor rețelei de transport.
VIII .B.7.2. Operatorul de sistem de transport întocmește planurile de dezafectare a
instalațiilor, sistemelor, echipamentelor și instalațiilor rețelei de transport și de
eliminare a elementelor de active ale rețelei.
IX .B.7.3. Procedura de eliminare în rețeaua de transport se realizează de către echipa de
eliminare desemnată de OTS conform procedurilor aplicabile.
X .B.7.4. Sarcinile echipei de eliminare vor include în mod specific:
a) evaluarea caracterului adecvat al activelor de rețea notificate pentru
eliminare pentru utilizare ulterioară;
b) pregătirea și semnarea protocolului privind recunoașterea elementului de
active de rețea ca redundant,
c) întocmirea documentului de eliminare a elementului de active de rețea,
d) pregătirea și semnarea protocolului de eliminare fizică a elementului de
active de rețea,
e) în cazul eliminării parțiale – identificarea elementelor adecvate ale
activelor rețelei pentru eliminare.
IV.B.7.5. Eliminarea tronsoanelor de linii si posturilor de transformare-manuta in reteaua de
coordonate 110 kV poate fi inceputa la obtinerea avizului OTS.
IV.B.8. Reguli de menținere a rezervelor de echipamente și piese de schimb
IV.B.8.1. Operatorul de sistem de transport va asigura numărul corespunzător de echipamente

de rezervă și piese de schimb pentru funcționarea corectă a rețelei de transport
operate de OTS.
IV.B.8.2. Tipurile și numărul de echipamente de rezervă trebuie adaptate la numărul de tipuri
și categorii de echipamente instalate în rețeaua de transport având în vedere:

PUTERII
a) rolul îndeplinit în rețeaua de transport,

b) parametrii de calitate necesari, inclusiv fiabilitatea,
c) rate de eșec,
d) timpii de livrare a echipamentelor și pieselor de schimb de pe piață,
e) compatibilitatea tipurilor din categorii individuale de echipamente, f)
experiență de întreținere.
IV .B.8.3. Echipamentul de rezervă trebuie menținut în condiții de funcționare
corespunzătoare.
V .B.8.4. Operatorul sistemului de transport păstrează lista curentă a echipamentelor de

rezervă și a pieselor de schimb, inclusiv locația de depozitare a acestora.
VI .B.9. Securitatea si sanatatea in munca in timpul executarii lucrarilor
VII .B.9.1. Operatorul de sistem de transport elaborează „Instrucţiunea de sănătate şi securitate

în muncă a echipamentelor şi instalaţiilor de energie electrică” care leagă
personalul care operează instalaţiile, sistemele, echipamentele şi instalaţiile
reţelei de transport având în vedere cerinţele prevăzute de legea comună
obligatorie.
VIII .B.9.2. „Instrucțiunea de sănătate și securitate în muncă pentru echipamentele și instalațiile
de energie electrică” menționată la punctul IV.B.9.1. va defini în mod specific:
a) împărțirea lucrărilor, forma și regulile de emitere a comenzilor,
b) îndatoririle angajaților în ceea ce privește organizarea muncii,
c) combinarea funcțiilor în ceea ce privește lucrările instruite,
d) emiterea și transmiterea comenzilor,
e) înregistrarea și stocarea comenzilor,
f) pregătirea locului de muncă și admiterea la muncă,
g) pauze la locul de muncă și sfârșitul lucrului,
h) regulile de organizare a muncii aplicabile contractorilor externi,
i) regulile de executare a lucrărilor cu privire la echipamentele și instalațiile
electrice ale OTS,
j) regulile de executare în siguranță a lucrărilor,
k) operațiuni de comutare,
l) lucrari efectuate cu suport de echipamente mecanice,
m) regulile de bază de utilizare a echipamentului de protecție și a
instrumentelor de lucru,
n) regulile de manipulare în siguranță a exploatării echipamentelor de putere
cu gaz SF 6 , o) procedurile de operare în ceea ce privește salvarea persoanelor
electrocutate

PUTERII

PUTERII
și ars de curentul electric.

IV.B.9.3. Angajații care operează instalațiile, echipamentele, sistemele și instalațiile
rețelei de transport trebuie să aibă calificările corespunzătoare, confirmate prin
certificatul eliberat de comisiile de clasificare, să îndeplinească condițiile de
sănătate determinate, să fie instruiți pentru a lucra pe posturile lor respective în
conformitate cu normele comune obligatorii. lege.
IV.B.10. Siguranța privind incendiile
IV.B.10.1. Operatorul sistemului de transport asigură protecția împotriva incendiilor

pentru instalațiile, echipamentele, sistemele și instalațiile rețelei de transport
operate de OTS conform reglementărilor și standardelor aplicabile.
IV.B.10.2. Operatorul de sistem de transport asigură întocmirea instrucțiunilor de
securitate la incendiu pentru instalațiile, sistemele, echipamentele și instalațiile
determinate ale rețelei sale de transport.
IV.B.10.3. Operatorul de sistem de transport asigură utilizarea echipamentului de apărare
împotriva incendiilor care îndeplinesc cerințele definite în reglementări și
standarde separate în instalațiile rețelei sale de transport.
IV.B.11. Protectia mediului
IV.B.11.1. Operatorul sistemului de transport asigură întreținerea și respectarea legislației
de mediu.
IV.B.11.2. Operatorul de sistem de transport asigură gestionarea adecvată a deșeurilor
dăunătoare mediului.
IV.B.11.3. Operatorul de sistem de transport asigură utilizarea măsurilor tehnice și
organizatorice în rețeaua sa de transport reducând efectele asupra mediului.
Operatorul de sistem de transport definește regulile de funcționare cu privire la
IV.B.11.4. poluarea mediului care poate fi cauzată de instalațiile, circuitele, echipamentele
și instalațiile rețelei sale de transport. Regulile de funcționare în cazul daunelor
mediului sunt coordonate cu instituțiile competente responsabile cu prevenirea
poluării mediului.
Operatorul de sistem de transport și entitățile conectate la rețeaua de transport
IV.B.11.5. împărtășesc orice informație cu privire la riscurile pentru mediu la punctele de
racordare și în măsura necesară și în vecinătatea acestor puncte de racordare
prin coordonarea sferei de cooperare în prevenirea și eliminarea efectele unor
astfel de riscuri.
IV.B.12. Cerințe privind dezvoltarea și funcționarea pentru entități

conectat la rețeaua de transport

PUTERII
IV.B.12.1. Dispozitivele conectate direct la rețeaua de transmisie trebuie să îndeplinească

condițiile definite în această instrucțiune.
IV.B.12.2.
Efectuarea operațiunilor de întreținere privind echipamentele, instalațiile și
rețelele conectate la rețeaua de transport și rețeaua coordonată de 110 kV
necesită coordonarea cu OTS în măsura în care astfel de acțiuni afectează
funcționarea rețelei de transport.
IV.B.12.3.
Entitățile conectate la rețeaua de transport își operează echipamentele,
instalațiile și rețelele astfel încât să asigure menținerea acestora în starea
tehnică adecvată și să permită funcționarea fiabilă și eficientă a SNP.
IV.B.12.4. Se recomandă ca entitățile conectate la rețeaua de transport să ia în considerare
standardele publicate de OTS cu privire la exploatarea rețelei de transport în
exploatarea echipamentelor, instalațiilor și rețelelor lor.
IV.B.12.5.
În cazul unei perturbări sau defecțiuni în sistemele, echipamentele, instalațiile
și rețelele entităților conectate la rețeaua de transport, aceste entități ar trebui
să înceapă imediat să-și elimine efectele.
IV.B.12.6. Operatorul de sistem de transport coordonează deciziile privind reconstrucția
tronsoanelor de linii și posturi de transformare-comutație din rețeaua
coordonată de 110 kV, care au fost avariate ca urmare a unei defecțiuni sau a
unei perturbări. Coordonarea necesită refacerea sau – dacă analizele de sistem
justifică o astfel de necesitate – schimbarea funcțiilor executate de elementul
deteriorat. Metoda de reconstrucție nu face obiectul coordonării.
IV.B.12.7.
Entitățile conectate la rețeaua de transport au în vedere planurile OTS
menționate la punctul IV.A.1.2.și IV.B.4.1.1. in planurile intocmite de lucrari
de intretinere, revizie si investitii. Coordonarea planurilor are loc prin
intermediul entităților corespunzătoare teritorial menționate la pct. IA4.
IV.B.12.8. Operatorul sistemului de transport calculează și coordonează setările
automatelor și circuitelor EAZ instalate în rețeaua de transport și rețeaua
coordonată de 110 kV și echipamentele și instalațiile entităților conectate la
rețeaua de tensiune superioară de 750, 400, 220 și 110 kV. .
IV.B.12.9.
Domeniul de aplicare menționat la punctul IV.B.12.8. include printre altele:
a) transmiterea datelor necesare calculelor,
b) transmiterea și colectarea informațiilor privind executarea modificărilor în
setările automatelor EAZ și conform regulilor definite la pct. IV.C.
IV.B.13. Inspecția instalațiilor, sistemelor, dispozitivelor, instalațiilor și rețelelor de

PUTERII
entități conectate la rețeaua de transport.

IV.B.13.1. Operatorul de sistem de transport este în drept să verifice conformitatea cerințelor
definite în următoarele documente de către instalațiile, circuitele,
echipamentele, instalațiile și rețelele entităților conectate la rețeaua de
transport:
a) acorduri încheiate,
b) IRiESP.
IV .B.13.2. Inspecția menționată la punctul IV.B.13.1. se efectuează pe baza autorizației
personale și a Id-urilor eliberate de OTS conform actelor executive obligatorii
la Legea Energiei.
V .B.13.3. Inspecțiile se efectuează în zilele și în timpul programului de lucru obligatorii la
entitatea inspectată, astfel încât să nu deranjeze funcționarea acesteia la
notificarea prealabilă a inspecției planificate.
VI .B.13.4. Protocoalele din inspecțiile efectuate sunt stocate de OTS pe o perioadă de
minimum cinci ani.
VII .B.13.5. În cazul în care abaterile de la cerințele definite la punctul IV.B.13.1. fi identificat
ca urmare a unei inspecții sau analize, OTS cheamă entitatea inspectată să
întreprindă acțiunile menite să elimine astfel de abateri.
VIII .B.13.6. Apelul menționat la punctul IV.B.13.5. contine in mod specific:
a) marcajul de identificare al protocolului de inspecție, în care au fost
identificate abaterile de la cerințe;
b) lista abaterilor de la cerințe,
c) termenul limită de eliminare a abaterilor de la cerințe,
d) informații privind acțiunile ulterioare, care vor fi întreprinse în cazul
neîndeplinirii cerințelor identificate în apel de către entitate la termenul
prevăzut.
IV .C. Funcționarea în rețea

V .C.1. Reguli generale
VI .C.1.1. Subiectul punctelor IV.C.1. prin IV.C.14. se referă la regulile de funcționare a rețelei
în NPS, inclusiv îndatoririle și drepturile entităților individuale și regulile de
cooperare a acestora în scopul:
a) menținerea integrității și securității funcționării SEN și îndeplinirea
condițiilor care permit funcționarea sincronă a acestuia cu sistemele străine
conform standardelor UCTE Operation Handbook;
b) menținerea parametrilor de calitate solicitați și a fiabilității funcționării
rețelei plasate NPS conform punctului II.A.2. și cerințele
IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei de manual de operare
UCTE;

PUTERII
c) permiterea efectuării lucrărilor de revizie și întreținere necesare în

centralele electrice și rețeaua de plasă;
d) executarea fizica a contractelor si tranzactiilor incheiate de entitatile
autorizate in zona pietei de echilibrare;
e) înregistrarea parametrilor stărilor de funcționare ale SNP care au
semnificație materială pentru funcționarea corectă a acestuia;
f) pregătirea și punerea la dispoziție a datelor tehnice pentru funcționarea
corectă a pieței de energie;
g) determinarea și punerea la dispoziție a capacităților tehnice de transport ale
liniilor de schimb transfrontaliere în scopuri de licitație.
IV.C.1.2. Operarea rețelei în NPS cuprinde următoarele domenii:
a) planificarea coordonării,
b) pregătirea balanțelor tehnice de putere în NPS,
c) dispecerizarea puterii unităților de generare conectate la rețeaua de plasă,
d) planificarea funcționării rețelei mesh,
e) identificarea congestiilor rețelei în rețeaua mesh,
f) efectuarea operațiunilor de comutare în rețeaua mesh,
g) acțiuni de reglementare în rețeaua mesh,
h) introducerea de întreruperi și reduceri în livrarea și extragerea energiei
electrice,
i) monitorizarea funcționării sistemului și prevenirea și eliminarea
perturbărilor în rețea și sistem,
j) achiziționarea de la distanță a datelor de contorizare și înregistrarea stării
de funcționare a NPS,
k) sisteme de schimb de informații și control utilizate pentru funcționarea
rețelei,
l) registrul central al unităţilor generatoare şi al parcurilor eoliene de la CNE.
IV.C.1.3. Operatorii de sistem sunt responsabili de operarea rețelei, în timp ce:
a) operatorul de sistem de transport este responsabil de exploatarea rețelei în
rețeaua de transport și execută competențele de decizie cu privire la
exploatarea rețelei în rețeaua coordonată de 110 kV și în ceea ce privește
siguranța exploatării întregului SEN;
b) operatorii de sistem de distribuție sunt responsabili pentru funcționarea
rețelei în rețeaua de distribuție alocată lor, sub rezerva competențelor de
decizie ale OTS.
IV.C.1.4. Competențele de decizie menționate la punctul IV.C.1.3. sunt executate de
OTS în măsura în care rezultă din responsabilitatea atribuită OTS în Legea

energiei pentru siguranța funcționării SEN și conform prevederilor actelor

PUTERII
executive emise în baza actului menționat. Sfera și metoda de exercitare a

competențelor de decizie de către OTS sunt definite în detaliu prin prevederile
prezentului IRiESP.
IV.C.1.5. Sarcinile de operator selectate pentru și în numele OTS sunt executate de entitățile
menționate la punctul IA4.
IV.C.1.6. Printre entitățile care participă la exploatarea rețelei în rețeaua machiată se numără și
generatorii, clienții și întreprinderile implicate în transport sau distribuție, care
nu sunt operatori de sistem, ale căror echipamente, instalații sau rețele sunt
conectate direct la rețeaua mesh.
IV.C.1.7. Entitățile care participă la funcționarea rețelei întocmesc lista scrisă a persoanelor și
unităților organizaționale care participă direct la funcționarea rețelei SNP.
Listele trebuie să fie semnate de persoanele autorizate să reprezinte entitatea
dată. Listele fac obiectul actualizării în curs și fac obiectul schimbului reciproc.
IV.C.1.8. Operatorul de sistem de transport definește regulile și procedura de transmitere
reciprocă a datelor și informațiilor definite la punctul IV.C.3. prin IV.C.10 de
către entitățile care participă la procesul de operare a rețelei.
IV.C.1.9. Instrumentul de bază utilizat de OTS pentru a asigura coerența activităților de
planificare ale entităților care participă la exploatarea rețelei cu cerințele de
securitate ale funcționării SNP se referă la planificarea coordonării.
IV.C.1.10. Securitatea continuă a funcționării SEN este asigurată de serviciile de dispecerizare
ale OTS și OD și serviciile de operare ale generatorilor și clienților care
funcționează conform regulilor definite la punctul IV.C.2. care operează sub
structură ierarhică.
IV.C.1.11. Cooperarea OTS cu operatorii de sisteme de transport din țările vecine în ceea ce
privește operarea rețelei se desfășoară conform regulilor aplicabile membrilor
UCTE și condițiilor definite în acordurile bilaterale.
IV.C.1.12. Operatorul sistemului de transport este responsabil pentru Registrul central al
unităților generatoare și al parcurilor eoliene din SN.
IV.C.2. Structura organizatorică a funcționării rețelei
IV.C.2.1. Operatorul de sistem de transport își execută unele dintre sarcinile sale în domeniul
exploatării rețelei și prin intermediul entităților menționate la pct. IA4.
acționând pentru și în numele OTS. Regulile de cooperare a OTS cu astfel de
entități sunt definite în acordurile încheiate cu entitățile menționate.
IV.C.2.2. Sarcinile OTS încredințate entităților menționate la pct. IA4 se referă la îndeplinirea
sarcinilor OTS în domeniul securității exploatării SEN și fiabilitatea exploatării
rețelei mesh care necesită cooperarea în zonă a

PUTERII
operatorii de sistem și alte entități conectate la rețeaua mesh.

IV.C.2.3. Entitățile menționate la punctul IA4. li se atribuie individual zonele rețelei de
distribuție și stațiile EHV/110 kV care alimentează aceste zone. Granițele
rețelei de distribuție alocate entităților individuale vor fi definite în acordurile
încheiate între OTS și entitățile care îndeplinesc funcția de OSD. Până la
stabilirea problemei frontierelor în acordurile bilaterale se aplică următoarele
prevederi:
a) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Centrum SA are alocate următoarele
domenii: rețeaua de distribuție a STOEN SA, Zakład Energetyczny
Warszawa Teren SA, Łódzki Zakład Energetyczny SA, Zakład
Energetyczny Łódź Teren SA, Koncern Energetyczny Energetyczład
Pładny P ock și Zakład Energetyczny Białystok SA ;
b) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Wschód SA are alocate următoarele
domenii: rețeaua de distribuție a Lubelskie Zakłady Energetyczne SA,
Zamojska Korporacja Energetyczna SA, Rzeszowski Zakład Energetyczny
SA și Zakłady Energetyczne Okręgu Kiel Radoms SA;
c) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Południe SA are alocate următoarele
domenii: rețeaua de distribuție a Enion SA, Górnośląski Zakład
Elektroenergetyczny SA și EnergiaiPro Koncern Energetyczny SA Oddział
w Opolu;
d) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Zachód SA are alocate următoarele
zone: rețeaua de distribuție a sucursalelor EnergiaPro Koncern
Energetyczny SA din Wrocław, Wałbrzych, Legnica și Jelenia Góra,
Filialele Grupa Energetyczna Enea SA din Szczecin, Gorzów, Zielona
Energetyczn Góra și Zielona Góra Góra ny Energa SA Oddział Energetyka
Kaliska în Kalisz;
e) Polskie Sieci Elektroenergetyczne – Północ SA are alocate următoarele
zone: rețeaua de distribuție a Grupa Energetyczna Enea SA Sucursala din
Bydgoszcz și Sucursalele Koncern Energetyczny Energa SA: Zakład
Energetyczny Koszalin în Koszalin, Zakład Sład Energetyczny
Energetyczład, în ńsk în Gdańsk, Elbląskie Zakłady Energetyczne în
Elbląg, Zakład Energetyczny Olsztyn în Olsztyn și Zakład Energetyczny
Toruń în Toruń.
IV.C.2.4. În ceea ce privește exploatarea rețelei în rețeaua mesh, OTS execută prin
intermediul entităților menționate la punctul IA4. următoarele funcții în sfera
zonelor de rețea atribuite acestor entități:
a) achiziționarea datelor de planificare de la DSO și generatoare;
b) efectuarea analizei continue a funcționării rețelei coordonate de 110 kV și
elaborarea evaluării periodice și a ghidurilor privind funcționarea rețelei
coordonate de 110 kV,

PUTERII
c) luarea deciziilor cu privire la planificarea lucrărilor, efectuarea

operațiunilor de comutare, dispecerizarea unităților generatoare, activități
de reglementare în rețeaua coordonată de 110 kV;
d) elaborarea și actualizarea planurilor de zonă de apărare și refacere în urma
perturbării rețelei sau sistemului și desfășurarea instruirii în acest domeniu
cu participarea serviciilor competente ale DSO, generatoare și clienți;
e) în cooperare cu serviciile de dispecerizare a DSO și serviciile de exploatare
ale generatorilor și clienților, eliminarea perturbărilor rețelei și sistemului
și refacerea SEN pe baza planului general de apărare și restaurare și a
planurilor de apărare și restaurare a zonei;
f) Preluarea coordonării necesare cu generatorii, DSO și clienții finali în
scopul întocmirii instrucțiunii de cooperare în exploatare a stației EHV/110
kV, la care sunt conectate rețelele, instalațiile și echipamentele acestora;
g) achiziția de la distanță a datelor de contorizare din rețeaua coordonată de
110 kV în domeniul definit la punctul IV.C.12.2.
IV .C.2.5. Sarcinile executate de entitățile menționate la pct. IA4. sunt incluse în IRiESP.
V .C.2.6. Serviciile de dispecerizare OTS și OSD, serviciile de exploatare ale generatoarelor
și clienților finali conectați direct la rețeaua machiată și personalul de
exploatare al posturilor care lucrează în structură ierarhică sunt responsabile
pentru funcționarea continuă a rețelei plasate.
VI .C.2.7. Serviciile de dispecerizare ale OTS includ:
a) National Power Dispatch care operează în cadrul PSE Operator SA,
denumit în continuare servicii de dispecerat OTS - KDM,
b) Servicii de Dispecerare Zonal care operează în sfera entităților menționate
la pct. IA4., .denumit în continuare servicii de dispecerizare OTS-ODM.
IV.C.2.8. Serviciile de dispecerizare DSO includ Serviciile de Dispecerare ale Companiei care
operează în cadrul companiilor de distribuție individuale, denumite în
continuare servicii de dispecerizare DSO-ZDR.
IV.C.2.9. Inginerul de exploatare a centralei electrice, denumit în continuare serviciile de
operare ale generatorului DIRE, constituie serviciile de operare ale
generatoarelor.
IV.C.2.10. Duty Operation Engineer, denumit în continuare serviciile de operare ale clienților
finali DIR, constituie serviciile de operare ale clienților finali conectați direct
la rețeaua mesh.
IV.C.2.11. Cooperarea serviciilor de dispecer și operare cuprinde:
a) transmiterea informațiilor aflate în curs de desfășurare în domeniul de

aplicare și în conformitate cu procedura definite în IRiESP,
b) emiterea ordinelor de funcționare de către persoanele autorizate și
îndreptățite,

PUTERII
c) confirmarea primirii comenzii de către persoanele autorizate și îndreptățite,

d) informarea despre executarea comenzii,
e) înregistrarea cursului de executare a lit. b), c) și d) și înregistrarea obținerii
și transmiterii de informații diferite de informațiile standard sau care
afectează deciziile luate.
IV.C.2.12. OTS – serviciul de dispecerizare KDM are dreptul de a emite ordinele de operare:
a) către TSO – servicii de dispecerizare ODM în întregime,
b) la serviciile de operare ale generatorului DIRE în sfera de operare a tuturor
JWCD,
c) la serviciile de operare ale generatorului DIRE în ceea ce privește ajustarea
programului de operare al JWCK conectat la rețeaua de transport.
IV.C.2.13. OTS – Serviciul de dispecerizare ODM are dreptul de a emite ordinele de operare:
a) către serviciile de dispecerizare OTS-ZDR în ceea ce privește configurația
de funcționare a rețelei coordonate de 110 V,
b) la serviciile de operare ale generatorului DIRE în zona sincronizării JWCD
și JWCK conectate la rețeaua de transport (ținând cont de instrucțiunea de
cooperare de operare a stației date),
c) la serviciile de operare ale generatorului DIRE în zona ajustărilor la
programul de operare al JWCK conectat la rețeaua coordonată de 110 kV,
d) personalului de exploatare al substațiilor în ceea ce privește operațiunile de
comutare la substațiile rețelei de transport,
e) către serviciile de operare ale generatorului DIRE în zona de operare a
JWCD (ca acțiune de urgență în cazul absenței contactului direct între
serviciile de dispecerizare TSO-KDM și serviciile de operare ale
generatorului DIRE),
f) la serviciile de operare ale generatorului DIRE în zona ajustărilor la
programul de operare al JWCK conectat la rețeaua de transport (ca acțiune
de urgență în cazul absenței contactului direct între serviciile de
dispecerizare TSO-KDM și serviciile de operare ale generatorului DIRE);
g) la serviciile de operare ale clienților finali DIR în zona echipamentelor
conectate direct la rețeaua de transport.
IV.C.2.14. Serviciul de dispecerat OTS – ZDR are dreptul de a emite ordinele de operare:
a) la serviciile de operare ale generatorului DIRE în zona de sincronizare a
unităților generatoare conectate la rețeaua coordonată de 110 kV (avand în
vedere instrucțiunea de cooperare în exploatare a stației date),

PUTERII
b) personalul de exploatare al stației în ceea ce privește operațiunile de

comutare la stațiile de rețea coordonate de 110 kV,
c) la serviciile de operare ale clienților finali DIRE cu privire la echipamentele
conectate direct la rețeaua coordonată de 110 kV.
IV .C.2.15. Lista persoanelor autorizate și îndreptățite să transmită informațiile de exploatare,
să emită și să execute ordinele de exploatare și să se ocupe de coordonare
inclusiv lista măsurilor de comunicare vocală se întocmește, se actualizează în
mod continuu și se transmite între entități, în cadrul căreia funcționează
serviciile de dispecerizare menționate la punctul IV.C.2.7. și IV.C.2.8. și
serviciile de exploatare menționate la punctul IV.C.2.9. și IV.C.2.10.
V .C.3. Planificare operațională coordonată
VI .C.3.1. Operatorul de sistem de transport realizează planificarea coordonării la NPS prin

dezvoltarea și punerea la dispoziție:
a) planuri de coordonare,
b) balanțe tehnico-comerciale.
IV.C.3.2. Operatorul de sistem de transport întocmește următoarele tipuri de planuri de
coordonare și balanțe tehnico-comerciale:
a) planul anual de coordonare denumit în continuare plan de coordonare PKR,
b) planul de coordonare lunar, denumit în continuare plan de coordonare
PKM,
c) planuri de coordonare zilnică, inclusiv: planul preliminar de coordonare
zilnic, denumit în continuare plan de coordonare WPKD, planul de
coordonare zilnic, denumit în continuare plan de coordonare PKD și planul
de coordonare zilnic curent, denumit în continuare plan de coordonare
BPKD;
d) balanțele tehnico-comerciale treptate denumite în continuare BTHD
care acoperă perioada de 7 zile calendaristice consecutive.
IV .C.3.3. Planurile de coordonare PKR, PKM sunt planurile tehnice iar planurile de
coordonare WPKD, PKD și BPKD sunt planurile executive în zona pieței de
echilibrare.
V .C.3.4. Balanțele tehnico-comerciale sunt întocmite în scopul pieței de echilibrare și sunt
furnizate pur informativ.
VI .C.3.5. Operatorul de sistem de transport va pregăti și va pune la dispoziție planurile de
coordonare până la următoarele termene:
a) Planul de coordonare PKR pentru perioada de 3 ani următori – până la data
de 30 noiembrie a anului precedent,
b) Planul de coordonare PKM – pentru martie până la 23 februarie și pentru
celelalte luni până în data de 25 a lunii precedente pentru luna următoare,

PUTERII
c) Planuri zilnice de coordonare WPKD, PKD și BPKD – conform regulilor

definite în IRiESP – Balancing of the System and Management of System
Constraints,
d) balanțele tehnico-comerciale - conform regulilor definite în IRiESP –
Echilibrarea sistemului și managementul reducerilor de sistem.
IV.C.3.6. Planul de coordonare PKR conține următoarele elemente pentru lunile calendaristice
individuale:
a) Capacitatea medie disponibilă estimată lunară a unităților generatoare
interne împărțită la JWCD și nJWCD, specificând tipurile adecvate de
unități generatoare;
b) Capacitatea medie dispecerabilă prognozată lunară a centralelor electrice
domestice având în vedere pierderile de capacitate rezultate din planurile
anuale de reparații ale JWCD notificate de producători, pierderile de
capacitate notificate ale nJWCD și pierderile de capacitate planificate
rezultate din condițiile de funcționare a rețelei în timpul sarcinilor zilnice
de vârf ale cererea internă în zilele lucrătoare,
c) Capacitatea medie de dispecerizare estimată lunară a OTS, inclusiv
pierderile de capacitate rezultate din planurile anuale de reparații ale JWCD
notificate de generatori și sarcina planificată a nJWCD în timpul sarcinilor
de vârf zilnice ale cererii interne în zilele lucrătoare;
d) cererea internă medie prognozată lunară pentru sarcina de vârf a sarcinilor
zilnice de vârf ale cererii interne în zilele lucrătoare prognozate pentru
condițiile meteorologice tipice pentru luna dată;
e) sarcina de vârf prognozată în timpul lunii,
f) Schimbul transfrontalier determinat mediu prognozat lunar în timpul
sarcinilor zilnice de vârf ale cererii interne în zilele lucrătoare rezultate din
acordurile încheiate și schimbul neparalel notificat;
g) sarcina medie lunară prognozată a nJWCD în timpul sarcinilor zilnice de
vârf ale cererii interne în zilele lucrătoare,
h) Rezervele medii lunare de capacitate prognozate la centralele electrice
interne în timpul sarcinilor zilnice de vârf ale cererii interne în zilele
lucrătoare,
i) Rezervele medii lunare de capacitate prognozate ale OTS în timpul
sarcinilor zilnice de vârf ale cererii interne în zilele lucrătoare,
j) planul de întrerupere a elementelor rețelei mesh,
k) numărul minim necesar și numărul potențial maxim de unități generatoare
în noduri individuale pe parcursul perioadei acoperite de plan;
l) constrângerile de schimb transfrontalier planificate pe parcursul perioadei
acoperite de plan.

PUTERII
IV.C.3.7. Planul de coordonare PKM conține următoarele elemente pentru zilele individuale ale
lunii:
a) capacitatea disponibilă lunară estimată a unităților de generare interne
împărțită la JWCD și nJWCD,
b) capacitatea disponibilă prognozată a centralelor electrice domestice având
în vedere pierderile de capacitate rezultate din programele anuale
planificate de revizii ale JWCD și programele de revizie corectate în
planurile lunare, pierderile de capacitate planificate notificate ale nJWCD
și pierderile de capacitate planificate rezultate din condițiile de funcționare
a rețelei în perioada sarcina zilnică de vârf a cererii interne,
c) capacitatea disponibilă prognozată a OTS având în vedere pierderile de
capacitate rezultate din planurile anuale de revizie ale JWCD notificate de
producători, pierderile planificate de capacitate ale JWCD din cauza
condițiilor de funcționare a rețelei și sarcina planificată a nJWCD în
timpul sarcinilor zilnice de vârf ale cererii interne ,
d) cererea internă de energie în timpul sarcinilor zilnice de vârf ale cererii
interne pentru condițiile meteorologice tipice prognozate pentru luna dată;
e) schimb transfrontalier determinat previzionat în timpul sarcinilor zilnice de
vârf ale cererii interne rezultate din acordurile încheiate și schimbul paralel
notificat;
f) sarcina prognozată a nJWCD în timpul sarcinilor zilnice de vârf ale cererii
interne,
g) rezervele de capacitate prognozate la centralele electrice interne în timpul
sarcinilor zilnice de vârf ale cererii,
h) rezervele de capacitate prognozate ale OTS în timpul sarcinilor zilnice de
vârf ale cererii,
i) planul de întrerupere a elementelor rețelei mesh,
j) numărul minim necesar și numărul maxim potențial de unități generatoare
în noduri individuale pe parcursul perioadei acoperite de plan;
k) constrângerile planificate ale schimburilor transfrontaliere pe parcursul
perioadei acoperite de plan.
IV.C.3.8. Conținutul planurilor de coordonare WPKD, PKD și BPKD și BTHD este definit în
IRiESP – Balancing of the System and Management of System Constraints.
IV.C.3.9. Regulile de determinare a capacităților tehnice de schimb transfrontalier sunt definite
în documentul menționat la punctul II.C.4.2.
IV.C.3.10. Regulile de determinare a valorilor minime necesare și maxime de potențial ale
sarcinii JWCD la nodurile individuale sunt definite la punctul IV.C.7.
IV.C.4. Dezvoltarea bilanțurilor tehnice de putere în NPS

PUTERII
IV . C . 4 . 1 . Operatorul de sistem de transport întocmește bilanțele tehnice de putere în

cicluri corespunzătoare pregătirii planurilor de coordonare PKR, PKM,
WPKD, PKD, BPKD și BTHD. OTS întocmește în acest scop previziunile
cererii interne de energie și obține datele necesare privind unitățile generatoare
și schimbul transfrontalier.
IV . C . 4 . 2 . Operatorul de sistem de transport va pregăti previziunile privind cererea de
energie pentru
NPS care cuprinde:
a) previziuni anuale pentru nevoile planurilor de coordonare PKR care conțin
valorile medii lunare ale cererii interne de energie în timpul sarcinilor
zilnice de vârf în zilele lucrătoare pentru lunile individuale – până la 1
noiembrie a anului curent pentru următorii trei ani;
b) prognoze lunare pentru nevoile planurilor de coordonare PKM care conțin
valorile cererii interne de energie în timpul sarcinilor zilnice de vârf ale
cererii de energie în zile individuale – pentru martie până la 23 februarie și
pentru celelalte luni până la data de 25 a lunii precedente pentru următoarele
lună,
c) prognozele zilnice pentru nevoile planurilor de coordonare BTHD, WPKD
și PKD care conțin valorile medii orare ale necesarului de energie pentru
fiecare oră din zi – până la ora 10:00 a fiecărei zile pentru următoarele 9
zile;
d) previziuni în scopul actualizării BPKD – în mod continuu.
IV . C . 4 . 3 . Operatorii sistemului de distribuție și clienții finali conectați la
rețeaua de transport elaborează pentru zonele lor de operare respectivele
previziuni anuale privind cererea de energie pentru următorii 3 ani și le
transmit OTS până la data de 1 octombrie a anului precedent prin entitatea
corespunzătoare menționată la punctul IA4.
IV . C . 4 . 4 . În legătură cu planificarea bilanțurilor tehnice de putere efectuată de OTS,
generatorii care au JWCD și DSO furnizează către OTS datele tehnice necesare
pentru planificare în următoarele termene:
a) pentru planificarea anuală - până la data de 1 octombrie a anului precedent
pentru următorii 3 ani calendaristici,
b) în scopuri de planificare lunară - până la data de 20 a lunii precedente,
c) pentru planificarea zilnică – până la ora 10:00 a zilei precedente pentru
următoarele 9 zile,
d) în scopul actualizării BPKD – în mod continuu.
IV . C . 4 . 5 . Generatorii care au JWCD și JWCK livrează către OTS în sfera de aplicare
de planificare anuală prin entitatea corespunzătoare menționată la punctul
IA4.:
a) programul propus pentru întreruperile planificate ale JWCD și, în cazul
JWCD conectat la rețeaua coordonată de 110 kV, programul coordonat cu
DSO corespunzător;

PUTERII

b) programul propus pentru întreruperile planificate ale JWCK și, în cazul
JWCK conectat la rețeaua coordonată de 110 kV, programul coordonat cu
DSO corespunzător;
c) valorile medii lunare planificate ale capacității disponibile și ale capacității
dispecerizabile a unităților generatoare pentru zilele lucrătoare pentru
lunile individuale.
IV . C . 4 . 6 . Generatoarele cu JWCD livrează către OTS în scopul planificării
calendarul lunar al întreruperilor planificate ale JWCD individuale și în cazul
JWCD conectate la rețeaua coordonată de 110 kV programul reviziilor
coordonate cu DSO corespunzător.
IV . C . 4 . 7 . Generatorii care au JWCK livrează la OTS pentru scopurile dacă sunt lunar
planificare prin entitatea corespunzătoare menționată la punctul IA4.:
a) valorile planificate ale capacității de dispecerizare ale JWCK individuale în
timpul sarcinilor de vârf ale fiecărei zile din perioada planificată;
b) valorile planificate ale pierderilor de capacitate pentru reparațiile
planificate ale JWCK individuale în timpul sarcinilor de vârf ale fiecărei
zile din perioada planificată și în cazul JWCK conectate la rețeaua
coordonată de 110 kV, valorile planificate ale pierderilor de capacitate
coordonate cu DSO corespunzător.
IV . C.4.8. Generatorii care au JWCD livrează la OTS pentru planificarea zilnică
are ca scop valorile planificate ale pierderilor de capacitate ale JWCD
individuale pentru fiecare oră a zilei conform regulilor definite în IRiESP –
Balancing of the System and Management of System Constraints.
V . C.4.9. Generatoarele cu JWCK conectate la rețeaua de transport livrează la
OTS pentru planificarea zilnică, planurile de capacitate dispecerabilă și
pierderile de capacitate ale JWCK individuale pentru ore individuale ale zilei.
VI . C . 4 . 10 . Generatoarele cu JWCK conectate la rețeaua coordonată de 110 kV
livrarea către OTS în scopuri de planificare zilnică prin entitatea
corespunzătoare conectată la rețeaua coordonată de 110 kV, planurile de
capacitate dispecerabilă, pierderile de capacitate ale JWCK individuale și
generarea planificată pentru fiecare oră a zilei.
VII . C . 4 . 11 . Serviciile de operare ale generatorului DIRE sunt livrate către
dispeceratul TSO-KDM
deservește pierderile curente de capacitate ale JWCD individuale.
VIII. C . 4 . 12 . Serviciile de operare ale generatorului DIRE sunt livrate către
deservește corecțiile curente ale planului de generare pentru JWCK individuale
conectate la rețeaua de transport în scopul actualizării planului de coordonare
BPKD.
IX . C . 4 . 13 . Serviciile de operare ale generatorului DIRE sunt livrate către
deservește corecțiile curente ale planului de generare a JWCK individuale
conectate la rețeaua coordonată de 110 kV în scopul actualizării planului de

PUTERII
coordonare BPKD.
X . C . 4 . 14 . Operatorii sistemului de distribuție livrează către OTS în scopul

pregătirii
Planifică coordonarea PKR următoarele date prin entitatea corespunzătoare
menționată la punctul IA4.:
a) Rezumatul mediu lunar previzionat al capacității disponibile și
dispecerizabile a unităților generatoare conectate la rețelele de distribuție
altele decât JWCD sau JWCK în perioadele de vârf zilnice pentru zilele
lucrătoare pentru fiecare lună din perioada planificată împărțită la: centrale
electrice separate, centrale termice mici , hidrocentrale mici, parcuri
eoliene și auto-producători,
b) valorile medii lunare planificate ale schimbului de energie electrică
transfrontalier neparalel executat de rețea 110 kV în perioadele de sarcină
de vârf zilnică pentru zilele lucrătoare pentru fiecare lună din perioada
planificată și valorile planificate ale schimbului transfrontalier de energie
electrică neparalelă executate prin retea 110 kV pentru fiecare luna din
perioada planificata rezultata din contractele incheiate,
c) puterea medie lunară estimată totală generată de unitățile generatoare,
altele decât JWCD sau JWCK, pentru sarcina de vârf în zilele lucrătoare
din perioada planificată împărțită la: centrale electrice separate, centrale
termice mici, hidrocentrale mici, parcuri eoliene și instalații industriale .
IV . C . 4 . 15 . Operatorii sistemului de distribuție livrează către OTS în scopul
pregătirii
Plan de coordonare PKM prin entitatea corespunzătoare menționată la punctul
IA4.:
a) valorile sumare prognozate ale capacității dispecerizabile a unităților
generatoare conectate la rețeaua de distribuție, alta decât JWCD sau JWCK
în timpul sarcinii de vârf a fiecărei zile din perioada planificată, împărțite
la: centrale electrice separate, hidrocentrale mici, centrale termice mici,
parcuri eoliene și industriale; centrale electrice ,
b) valorile planificate ale schimbului transfrontalier neparalel executat de
rețeaua de 110 kV în timpul sarcinii zilnice de vârf a sarcinii SEN pentru
fiecare zi din perioada planificată și valorile planificate ale energiei
electrice în cadrul schimbului transfrontalier neparalel executat prin rețeaua
de 110 kV pt. fiecare zi din perioada planificată care rezultă din acordurile
încheiate,
c) puterea totală prognozată generată de unitățile generatoare, altele decât
JWCD sau JWCK în timpul sarcinii de vârf zilnice a fiecărei zile din
perioada planificată, împărțită la: centrale electrice separate, hidrocentrale
mici, centrale termice mici, parcuri eoliene și centrale industriale.
IV . C . 4 . 16 . Operatorii sistemului de distribuție furnizează următoarele date către
OTS pentru

PUTERII
în scopuri de planificare zilnică pentru fiecare oră de zile de la n la n+9 prin

entitatea corespunzătoare menționată la punctul IA4.:
a) valori rezumative planificate ale puterii de dispecerizare a unităților
generatoare conectate la rețeaua de distribuție, altele decât JWCD sau
JWCK
împărțit în: centrale

electrice separate, hidrocentrale mici, centrale termice mici, parcuri eoliene și centrale auto-
producători,
b) valorile planificate ale schimbului transfrontalier neparalel executat prin
rețeaua de 110 kV,
c) puterea totală planificată generată de unitățile generatoare, altele decât
JWCD sau JWCK, împărțită la: centrale electrice separate, hidrocentrale
mici, centrale termice mici, parcuri eoliene și centrale electrice industriale.
IV . C . 4 . 17 . Servicii de dispecerizare TSO-ZDR în scopul planului de coordonare
BPKD
furnizează către OTS corecțiile în curs ale următoarelor date pentru fiecare oră
din zi prin serviciile de dispecerizare TSO-ODM:
a) valorile planificate ale capacității maxime și minime dispecerizabile ale
unităților generatoare individuale conectate la rețeaua de distribuție, alta
decât JWCD sau JWCK, împărțite la: centrale electrice separate,
hidrocentrale mici, centrale termice mici, parcuri eoliene și centrale
industriale;
b) valorile planificate ale schimbului electric transfrontalier neparalel executat
prin rețeaua de 110 kV,
c) puterea totală planificată generată de unitățile generatoare, altele decât
JWCD sau JWCK, împărțită la: centrale electrice separate, hidrocentrale
mici, centrale termice mici, parcuri eoliene și centrale electrice industriale.
IV . C . 4 . 18 . Rezervele de capacitate OTS calculate conform planurilor individuale
de coordonare în
raportul cu cererea care urmează să fie acoperită de centralele electrice interne
ar trebui să se ridice, respectiv, la:
a) pentru PKR – 18%,
b) pentru PKM – 17%,
c) pentru BTHD – 14%.
IV . C . 4 . 19 . Operatorul sistemului de transport programează funcționarea JWCD
când
pregătirea planurilor de coordonare PKD astfel încât să asigure următoarele
cerințe în ceea ce privește rezerva de capacitate OTS pentru fiecare oră a zilei:
a) Rezerva de capacitate OTS planificată rezumat disponibilă într-un interval
de timp care nu depășește 1 oră (în cazul centralelor de intervenție trebuie
luate în considerare constrângerile de timp ale funcționării acestora) ar
trebui să se ridice la minimum 9% din cererea planificată care să fie
acoperită de puterea internă. plante,
PUTERII
b) Capacitatea negativă planificată, definită ca excedentul cererii totale pentru

capacitatea care urmează să fie acoperită de centralele electrice interne față
de capacitatea tehnică minimă totală a JWCD planificată pentru funcționare
și sarcina planificată a centralelor electrice nJWCD ar trebui să se ridice la
minimum 500 MW și ar trebui să să fie disponibil pe o perioadă de cel mult
1 oră.
IV.C.5. Dispecerarea capacitatii unitatilor generatoare racordate la reteaua

reţea
IV.C.5.1. Operatorul de sistem de transport controlează la nivel central:

a) unitățile generatoare conectate la rețeaua de transport, cu excepția unităților
generatoare care, din motive tehnologice, au fost incluse în JWCK prin
decizia OTS;
b) unități de generare în condensație cu o capacitate disponibilă mai mare de
100 MW conectate la rețeaua coordonată de 110 kV, cu excepția unităților
de generare care, din motive tehnologice, au fost incluse în JWCK prin
decizia OTS;
c) unități generatoare, altele decât cele menționate la litera b) conectate la
rețeaua coordonată de 110 kV în temeiul acordurilor încheiate cu OD-ul
corespunzător și cu generatorul.
Unitățile generatoare menționate la punctele a) până la c) sunt denumite în
continuare JWCD.
IV.C.5.2. Operatorul de sistem de transport coordonează exploatarea unităților de generare
conectate la rețeaua de plasă cu o capacitate disponibilă egală cu 50 MW sau
mai mare și care nu sunt enumerate la punctul IV.C.5.1. denumită în
continuare JWCK
IV.C.5.3. Operatorul de sistem de transport pregătește și pune la dispoziție
entităților vizate și actualizează în mod continuu lista cu:
a) unități de generare controlate central (JWCD),
b) unități generatoare coordonate central (JWCK).
IV.C.5.4. În scopuri tehnice echilibrul de putere în NPS următoarele
clasificarea unităților generatoare, altele decât JWCD și JWCK este definită::
a) centrale electrice separate (centrale termice, centrale termice și electrice
combinate, hidrocentrale, parcuri eoliene),
b) parcuri eoliene mici,
c) centrale termice mici, inclusiv centrale termice și electrice combinate, d)
centrale hidroelectrice mici,
e) centralele industriale.
Operatorul de sistem de transport pregătește și pune la dispoziția entităților în
cauză și actualizează în mod continuu lista centralelor electrice separate.

PUTERII
IV.C.5.5. Operatorul sistemului de transport aprobă programele de reparații ale JWCD și

JWCK. Programele de reparații aprobate ale JWCD și JWCK se transmit
generatoarelor și în cazul JWCD și JWCK racordate la rețeaua coordonată de
110 kV prin entitatea corespunzătoare menționată la pct. IA4. către DSO până
la următoarele termene limită:
a) graficele anuale de reparații în sensul planurilor de coordonare PKR –

PUTERII
până la 30 octombrie a anului precedent pentru următorii 3 ani,

b) de fiecare dată când programul de reparații este modificat în cursul anului în
IV.C.5.6. curs.
Regula generală este că reparațiile depuse planurilor anterioare au prioritate în
raport cu reparațiile depuse planurilor ulterioare.
IV.C.5.7. Operatorul sistemului de transport efectuează modificări programelor de
reparații ale unităților JWCD dacă acest lucru este necesar pentru a asigura
funcționarea în siguranță a sistemului.
IV.C.5.8. Operatorul de sistem de transport planifică funcționarea unităților JWCD
pentru perioada zilei de funcționare în sfera de pregătire a planurilor de
coordonare PKD și BPKD conform regulilor definite în IRiESP – Balancing of
the System and Management of System Limitations.
IV.C.5.9. În cadrul controlului central al capacității unităților de generare, OTS cu
sprijinul serviciilor de dispecerizare TSO-KDM definește pentru unitățile
individuale JWCD:
a) timpul de sincronizare,
b) timpul de realizare a minimului tehnic al unității generatoare,
c) sarcina de putere activă planificată,
d) timp de întrerupere.
IV.C.5.10. Serviciile de dispecerizare TSO-KDM la solicitarea serviciilor de operare ale
generatorului DIRE aprobă timpul de sincronizare și timpul de întrerupere a
unităților JWCK conectate la rețeaua de transport.
IV.C.5.11. Operatorul de sistem de transport prin serviciile de dispecerare
corespunzătoare TSO-KDM la solicitarea serviciilor de operare ale
generatorului DIRE aprobă timpul de sincronizare și timpul de întrerupere a
unităților JWCK conectate la rețeaua coordonată de 110 kV și informează
DSO – ZDR despre decizia sa.
IV.C.5.12.
Pentru a permite punerea în funcțiune a JWCD până la termenul limită,
serviciile de dispecerizare TSO-KDM comandă serviciilor de exploatare ale
generatorului DIRE să întreprindă activități pregătitoare cu avans rezultat din
timpul declarat de către generator necesar pentru sincronizarea și realizarea
capacităților de generare adoptate.
IV.C.5.13. Imediat înaintea sincronizării unității generatoare la rețeaua mesh, serviciile de
operare ale generatorului DIRE sunt obligate să obțină aprobarea pentru
sincronizare de la operatorul de sistem, care gestionează operațiunile de
comutație la substația, la care este conectată unitatea dată (dispecerare
corespunzătoare). servicii: TSO – ODM sau DSO – ZDR). Aceeași procedură
se aplică și pentru întreruperea unității de generare.
IV.C.5.14. Sincronizarea unităților JWCD și JWCK cu rețeaua are loc conform
instrucțiunii de cooperare de funcționare a stației, la a cărei substație sunt
conectate unitățile generatoare.

PUTERII
IV.C.5.15. Serviciile de dispecerizare TSO-KDM furnizează servicii de operare ale

generatorului DIRE pentru fiecare JWCD, planul de încărcare JWCD și
comenzile de operare în zona:
a) pornirea JWCD,
b) întrerupere a JWCD,
c) utilizarea controlului secundar,
d) utilizarea controlului primar,
e) utilizarea sistemului ARNE,
f) funcționare sub sarcină,
g) operare la suprasarcină.
IV.C.5.16. Serviciile de operare ale generatorului DIRE sunt obligate să execute
comenzile primite de la serviciile de dispecerizare TSO-KDM și să notifice
imediat constrângerile identificate în funcționarea unităților JWCD.
IV.C.5.17. Metoda și procedura de transfer al planului de sarcină și ordinelor de operare
JWCD către serviciile de operare ale generatorului DIRE și metoda și
procedura de transmitere a datelor și informațiilor de către serviciile de operare
ale generatorului DIRE către serviciile de operare OTS - KDM/TSO – ODM
sunt definite de OTS. Operatorul sistemului de transport definește, de
asemenea, cerințe privind echipamentele necesare, software-ul și sistemele de
transmisie a datelor.
IV.C.5.18. În cazul declanșării JWCD ca urmare a unei defecțiuni din partea
generatorului, serviciile de exploatare ale generatorului DIRE sunt obligate să
informeze imediat serviciile de dispecerizare OTS – KDM despre motivele
declanșării și timpul preconizat pentru resincronizarea unității generatoare. . În
cazul JWCD conectat la rețeaua coordonată de 110 kV, serviciile de operare
ale generatorului DIRE sunt obligate să anunțe și serviciile de operare DSO –
ZDR corespunzătoare. Pentru resincronizare este necesară aprobarea de la
serviciile de dispecerizare TSO – KDM.
IV.C.5.19.
În cazul declanșării JWCD ca urmare a defecțiunii rețelei de transport,
serviciile de dispecerizare TSO-KDM sunt obligate să informeze imediat
serviciile de operare ale generatorului DIRE cu privire la timpul estimat pentru
re sincronizarea rețelei. În cazul JWCD conectat la rețeaua coordonată de 110
kV, aceasta este cerința pentru serviciile de operare DSO – ZDR
corespunzătoare. Pentru resincronizare este necesară aprobarea serviciilor de
dispecerizare TSO-KDM.
IV.C.5.20. Serviciile de dispecerizare TSO-KDM emite comenzi către serviciile de
exploatare ale generatorului DIRE cu privire la activarea, întreruperea sau
modificarea parametrilor de setare a sistemelor de control primar și secundar
pentru unitățile individuale de generare prevăzute pentru funcționare conform
IV.C.5.21. prezentului
Serviciile deregulament.
dispecerizare TSO-KDM controlează funcționarea unităților
generatoare care participă la controlul secundar executat de la distanță prin
semnalul de control

PUTERII
de la controlul automat al frecvenței de sarcină în sfera și în modul convenite

prin acorduri bilaterale.
IV.C.5.22. Serviciile de dispecerizare TSO-KDM pot dispune exploatarea unităților
generatoare cu suprasarcină sau subsarcină a puterii generate furnizate dacă
aceasta este prevăzută prin acorduri bilaterale sau în cazul apariției condițiilor
menționate la pct. IV.C.11.4.
IV.C.5.23. Serviciile de operare ale generatorului DIRE ale unităților generatoare care
participă la controlul primar sau secundar executat de la distanță prin semnalul
de control de la controlul automat al frecvenței de sarcină sunt obligate să
informeze imediat OTS cu privire la orice defecțiuni care cauzează limitarea
domeniului sau parametrilor executării acestor funcții .
IV.C.6. Planificarea funcționării rețelei mesh

IV.C.6.1.
Operatorul de sistem de transport în sfera planificării exploatării rețelei mesh:

a) pregătește configurarea funcționării rețelei de transport și prin intermediul
entității corespunzătoare menționate la punctul IA4. aprobă configurația de
funcționare a rețelei coordonate de 110 kV care îndeplinește condițiile
specificate la punctul II.A.2.3.,
b) întocmește planurile de întrerupere a elementelor rețelei de transport având
în vedere planurile de reparații ale unităților generatoare racordate la
rețeaua de transport și prin entitatea corespunzătoare menționată la pct.
IA4. aprobă planurile de întrerupere a elementelor rețelei coordonate de
110 kV,
c) întocmește programele speciale de comutare a echipamentelor și
elementelor rețelei de transport deținute de OTS și a elementelor rețelei de
transport deținute de entitățile conectate la aceasta,
d) prin entitate corespunzătoare menționată la pct. IA4 aprobă programele
speciale de comutare în rețeaua coordonată de 110 kV, selectează setările
sistemelor automate ale rețelei de transport și livrează DSO setările acestor
sisteme automate în rețeaua coordonată de 110 kV;
e) planifică nivelurile tensiunilor la nodurile rețelei de transport și utilizarea
surselor de putere reactivă conectate la acea rețea,
f) prin entitatea corespunzătoare menționată la punctul IA4. planifică
nivelurile de tensiune în nodurile rețelei coordonate de 110 kV și utilizarea
surselor de putere reactivă conectate la acea rețea având în vedere
propunerile DSO;
g) păstrează baza de date a rețelei înregistrând condițiile de funcționare a
rețelei de transport și prin entitatea corespunzătoare menționată la pct. IA4.
a rețelei coordonate de 110 kV,

PUTERII
h) pregătește și pune la dispoziție OD prin intermediul entității

corespunzătoare menționate la punctul IA4. modelele circuitelor de calcul
ale rețelei de transport și elementele rețelei coordonate de 110 kV pentru
anotimpurile și momentele caracteristice ale zilei necesare analizei
fiabilității funcționării;
i) întocmește procedurile de prevenire a apariției stării de defectare a
sistemului de energie electrică și procedurile de eliminare a stării de
defectare a sistemului de energie electrică în rețeaua de transport și prin
entitatea corespunzătoare menționată la pct. IA4. în rețeaua coordonată de
110 kV.
IV.C.6.2. Operatorul de transport și de sistem va utiliza programele informatice disponibile
pentru efectuarea analizelor de rețea necesare în procesul de planificare a
funcționării rețelei mesh.
IV.C.6.3. Operatorii de sistem de distribuție din zona de planificare a exploatării rețelei de plasă
prin entitatea corespunzătoare menționată la punctul IA4.:
a) depune propunerile de planuri de întrerupere a elementelor rețelei
coordonate de 110 kV,
b) pregătirea programelor speciale de comutare în rețeaua coordonată de 110
kV,
c) setați sisteme automate de sistem în rețeaua coordonată de 110 kV având în
vedere datele obținute de la OTS,
d) întocmește propunerile de planuri ale nivelurilor de tensiuni la nodurile
rețelei coordonate de 110 kV și propunerile de planuri de utilizare a
surselor de putere reactivă conectate la acestea;
e) păstrează baza de date a rețelei și înregistrează condițiile de cooperare ale
rețelei coordonate de 110 kV în zona de funcționare a acestora;
f) transmite datele pentru construirea modelelor de sisteme de calcul pentru
anotimpurile, zilele și zonele de zi caracteristice.
IV.C.6.4. Generatorii și clienții finali racordați la rețeaua de transport pentru echipamentele,
instalațiile și rețelele lor în zona de planificare a funcționării rețelei de plasă:
a) transmite OTS propunerile de întreruperi ale elementelor rețelei și
instalațiilor,
b) pregătiți propunerile de programe speciale de comutare,
c) furnizează date pentru baza de date care înregistrează condițiile de
funcționare a rețelei,
d) furnizarea de date pentru construirea modelelor de sisteme de calcul ale
NPS pentru anotimpurile caracteristice, das și zonele de zi.
IV.C.6.5. Sunt definite următoarele tipuri de planuri de întrerupere a elementelor rețelei plasate:
a) plan anual,
PUTERII
b) plan lunar,
c) planul săptămânal,
d) plan zilnic.
IV.C.6.6. Planul de întrerupere a elementelor rețelei de plasă este pus la dispoziție de către OTS
entităților vizate până la următoarele termene:
a) plan anual – până la data de 30 noiembrie a anului precedent pentru
următorii 3 ani;
b) plan lunar – pentru martie până la 23 februarie și pentru celelalte luni până
în data de 25 a lunii precedente pentru luna următoare;
c) plan săptămânal – până joia săptămânii precedente, inclusiv săptămâna de
sâmbătă, ora 00:00 până vineri, ora 24:00,
d) plan zilnic - până la ora 14:00 a zilei precedente.
Planul zilnic poate include câteva zile libere ulterioare. În sfera elementelor
rețelei coordonate de 110 kV OTS face accesibil planul de întrerupere prin
intermediul entităților menționate la pct. IA4.
IV.C.6.7. Pentru a permite termenul de pregătire și aprobare a planului de întrerupere a

elementelor rețelei mesh sunt definite următoarele termene limită pentru
notificările de întrerupere:
a) pentru planul anual - până la 1 octombrie a anului precedent,
b) pentru planul lunar – până în a 10 -a zi a lunii precedente,
c) pentru planul săptămânal – până marți a săptămânii precedente,
d) pentru planul zilnic – (ajustarea planului săptămânal) – până la ora 11:00 a
zilei precedente.
IV.C.6.8. Entitatea care transmite OTS întreruperea propusă a elementului de rețea definește:
a) nume de substație și elemente,
b) data de întrerupere propusă,
c) disponibilitate de operare,
d) tip de întrerupere (permanent, zilnic),
e) descrierea lucrărilor efectuate,
f) initiator de lucrari.
IV .C.6.9. Entitatea care sesizează OTS întreruperile cu o durată mai mare de 2 săptămâni
prezintă graficul lucrărilor efectuate. Operatorul de sistem de transport are
dreptul de a solicita entității care notifică întreruperea să prezinte
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei program detaliat al
lucrărilor și în cazul întreruperilor mai scurte.
V .C.6.10. Programele de întrerupere menționate la punctul IV.C.6.9. sunt livrate OTS cu 10
zile înainte de întreruperea planificată a elementelor rețelei de transport și în
cazul rețelei coordonate de 110 kV – cu 7 zile înainte de întreruperea planificată
PUTERII
prin entitatea corespunzătoare menționată la pct. IA4.

VI .C.6.11. Se adoptă principiul general conform căruia datele de întrerupere sunt aprobate în
termen lung planurile pe termen au prioritate în ceea ce privește întreruperile
propuse prezentate planurilor cu termen mai scurt.
În cazul întreruperilor executate în cadrul planurilor săptămânale și zilnice, care
nu au fost aprobate în planurile anuale sau lunare, OTS nu este obligat să
trimită o notificare cu cinci zile înainte cu privire la datele și durata
întreruperilor planificate la livrarea energiei electrice. energie aferentă acestor
întreruperi la locurile de livrare a energiei electrice din rețeaua de transport.
VII .C.6.12. Planificarea configurațiilor de funcționare a rețelei mesh se realizează pentru
următoarele perioade de timp:
a) planificare pe termen mediu, inclusiv analize de funcționare a rețelei, luând
în considerare noile unități de generare și noi facilități de rețea și alte
modificări preconizate ale condițiilor de funcționare a rețelei și identificarea
constrângerilor rețelei - executate cu 3 ani înainte în raport cu modificările
preconizate;
b) planificare sezoniera (iarna, vara) incluzand pentru anul in curs analizele
functionarii retelei in conditii extreme si selectia configuratiilor normale de
functionare pentru sezonul de vara si iarna si care contine lista
constrangerilor retelei – executate pana in 15 octombrie si 15 aprilie
respectiv,
c) planificarea continuă, inclusiv analizele de fiabilitate a funcționării rețelei în
scopul funcționării rețelei în timpul zilei de funcționare și selectarea
configurațiilor sale de funcționare pentru stările de reparare și în cazul
apariției unei defecțiuni, precum și identificarea rețelei constrângeri.
IV.C.6.13. Operatorul de sistem de transport prin entitatea corespunzătoare menționată la pct.
IA4 transferă către OD până la următoarele termene informațiile privind
configurațiile de funcționare aprobate ale rețelei coordonate de 110 kV:
a) conditii normale de functionare a retelei preconizate pentru toamna sezonul
de iarnă, inclusiv evaluarea fiabilității sale și lista constrângerilor rețelei –
până la data de 30 octombrie a fiecărui an;
b) condiții normale de funcționare a rețelei preconizate pentru sezonul de vară,
inclusiv evaluarea fiabilității acesteia și lista constrângerilor rețelei – până la
data de 20 aprilie a fiecărui an;
c) orientările actuale privind funcționarea rețelei, inclusiv descrierile

configurațiilor de reparații și sistemelor de urgență și metoda de
dispecerizare a acțiunilor de prevenire a apariției defecțiunilor și lista
constrângerilor de rețea - în mod continuu, după fiecare implementare a
oricăror modificări și suplimente;
d) condițiile de exploatare impuse neincluse în orientările menționate la

PUTERII
punctul c) - în sfera planificării zilnice a întreruperii.

IV .C.6.14. Regula actualizării continue în avans a setărilor inclusiv schimbarea condițiilor de
funcționare a rețelei este adoptată pentru automatizarea sistemului din rețeaua
mesh.
V .C.6.15. Programele speciale de comutare sunt pregătite în cazul necesității de a efectua
operațiuni complexe de comutare în raport cu lucrările de rețea efectuate sau
testele de sistem.
VI .C.6.16. Programele speciale de comutare propuse în rețeaua mesh sunt livrate OTS pentru
aprobarea acestuia până la următoarele termene:
a) programele speciale de comutare a elementelor noi din rețeaua de transport
și din rețeaua coordonată de 110 kV – cu 14 și respectiv 16 zile înainte de
data planificată a comutării,
b) programe speciale de comutare a elementelor existente ale rețelei de
transport și a rețelei coordonate de 110 kV – cu 10 și respectiv 7 zile înainte
de data planificată a comutării.
Programele menționate mai sus sunt transferate către OTS prin entitatea
corespunzătoare menționată la punctul IA4. Datele menționate la punctele a) și
b) de mai sus nu se aplică programelor speciale de comutare impuse de procesul
de eliminare a defecțiunilor.
IV.C.6.17. Operatorul de sistem de transport transmite comentariile la programele de comutare
propuse conform punctului IV.C.6.16. cu următoarele termene limită:
a) în cazul programelor speciale de comutare în rețeaua de transport – cel mai
târziu cu 5 zile înainte de data de implementare planificată,
b) în cazul programelor speciale de comutare în rețeaua coordonată de 110 kV
– cel mai târziu cu 3 zile înainte de data de implementare planificată.
IV.C.6.18. Operatorul de sistem de transport la primirea versiunii programului special de
comutare având în vedere comentariile transmise de OTS transmite entității
care depune în cel mai scurt timp posibil acordul preliminar pentru
implementarea acestuia până la data notificată. Depunerea avizului final de
către OTS privind implementarea programului special de comutare către
entitatea interesată are loc în sfera procesului de planificare zilnică cel târziu
până la ora 14:00 a zilei precedente implementării acestuia.
IV.C.6.19. Programul special de comutare ar trebui să conțină:

a) starea inițială a comutatoarelor înainte de implementarea programului,
b) descrierea detaliată a operațiunilor de comutare în funcție de ordinea lor
cronologică,
c) condițiile de funcționare și setările automatelor sistemului în timpul etapelor
individuale ale programului,
d) diagramele care facilitează evaluarea stării de funcționare a rețelei pe
PUTERII
parcursul etapelor individuale ale programului,

e) ora începerii și ora estimată a finalizării testelor,
f) datele de catalog ale instrumentelor nou instalate sau înlocuite.
IV .C.6.20. Operatorul de sistem de transport planifică configurațiile de funcționare ale rețelei
ochiului având în vedere regulile de siguranță și condițiile tehnice care
determină fiabilitatea funcționării rețelei conform punctului II.A.2.3.
V .C.6.21. Configurația de funcționare a rețelei mesh este planificată astfel încât să se asigure
minimizarea apariției perturbațiilor rețelei în funcționarea unităților
generatoare.
VI .C.6.22. În condiții normale și de urgență, configurațiile de funcționare ale stațiilor din
rețeaua de transport și ale stațiilor din rețeaua coordonată de 110 kV sunt
planificate pentru a atinge cel mai înalt nivel posibil de fiabilitate a funcționării
rețelei, sub rezerva următoarelor criterii:
a) împărțirea simetrică a liniilor conectate la substație între sistemele
individuale de bare colectoare,
b) reducerea la minimum a fluxurilor de putere în cuplajele barelor colectoare,
c) dacă este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea tuturor sistemelor de
bare colectoare. .
IV.C.6.23. Este permisă excluderea elementelor individuale ale rețelei de plasă pentru rezervă
(linii electrice, transformatoare), dacă:
a) este justificat financiar (reducerea pierderilor de rețea),
b) condițiile tehnice care determină fiabilitatea rețelei sunt menținute în
intervalul menționat la punctul II.A.3.,
c) este asigurată opţiunea activării rapide a unui element la ordinul
operatorului de sistem corespunzător.
IV.C.6.24. În ceea ce privește întreruperea unităților generatoare pentru rezervă, la acordul cu
OTS este permisă efectuarea lucrărilor de întreținere la liniile unității cu
condiția ca timpul de pregătire de funcționare pentru activarea liniei unității să
fie mai scurt decât timpul de activare a unității. unitate generatoare.
IV.C.6.25. Datele tehnice planificate privind elementele rețelei plasate

PUTERII
menționate la punctul II.A.1.3. ar trebui să fie livrate până la termenele definite

de OTS și care rezultă din ciclurile de creare a modelelor de bază NPS
menționate la punctul II.A.3.2. În cazul modificărilor neplanificate ale datelor
menționate anterior, acestea ar trebui notificate imediat OTS. Entitățile
responsabile cu întreținerea acestor elemente sunt, de asemenea, responsabile
pentru îndeplinirea acestei cerințe.
IV.C.6.26. Operatorii de sistem de distribuție înregistrează condițiile de funcționare ale rețelei
coordonate de 110 kV pentru ziua de vară și de iarnă selectate conform pct.
IV.C.6.27., inclusiv:
a) echilibrele tehnice ale puterii active și reactive în nodurile rețelei,
b) fluxuri de putere activă și reactivă.
IV .C.6.27. Operatorul de sistem de transport selectează zilele și orele de înregistrare a
condițiilor de funcționare a rețelei și anunță OD cu cel puțin două luni înainte. .
V .C.6.28. Operatorii sistemului de distribuție furnizează OTS prin intermediul entității
corespunzătoare menționate la punctul IA4. rezultatele înregistrării condițiilor
de funcționare a rețelelor coordonate de 110 kV nu mai târziu de o lună din
ziua înregistrării.
VI .C.7. Identificarea constrângerilor de rețea în rețeaua mesh
VII .C.7.1. Operatorul de sistem de transport identifică constrângerile rețelei în ceea ce

privește
îndeplinirea cerințelor de fiabilitate definite la punctul II.A.2.3.
VIII .C.7.2. Operatorul de sistem de transport identifică constrângerile rețelei ca:
a) puterea maximă admisă generată și/sau numărul maxim de unități
generatoare care funcționează la nodul dat sau la un grup de noduri;
b) puterea generată minimă necesară și/sau numărul minim de unități
generatoare care funcționează la nodul dat sau la un grup de noduri;
c) constrângerile de transport planificate în rețeaua identificată se
încrucișează secţiuni secţiuni. inclusiv constrângerile de transmisie
transfrontalieră.
IV.C.7.3. Identificarea constrângerilor de rețea necesare pentru întocmirea planurilor de
constrângeri de rețea menționate la punctul IV.C.7.2. este realizat de OTS pe
baza analizelor de rețea având în vedere:
a) planul de întrerupere a elementelor de rețea cu plasă elaborat conform
regulilor specificate la punctul IV.C.6.,
b) planul de reparații al JWCD și JWCK,
c) cerinţele privind calitatea şi fiabilitatea funcţionării reţelei plasate cuprinse
la punctul II.A.2.
IV.C.7.4. Analizele de rețea în scopul identificării constrângerilor de rețea în planurile de
coordonare sunt executate de OTS cu sprijinul resurselor disponibile.

PUTERII
programe analitice și bazate pe cele mai actuale modele matematice ale NPS.
IV.C.7.5. Constrângerile rețelei sunt identificate în timpul ciclurilor care se potrivesc cu
planurile de coordonare și sunt făcute accesibile în cadrul planurilor de
coordonare.
IV.C.8. Operațiuni de comutare în rețeaua mesh
IV.C.8.1. Operațiunile de comutare în rețeaua mesh se efectuează în substații.

IV.C.8.2. Operațiunile de comutare includ modificări ale condițiilor de funcționare ale tuturor
întreruptoarelor, întrerupătoarelor, întrerupătoarelor de sarcină și a acestor
întrerupătoare de împământare, care sunt amplasate în compartimentele de
alimentare din spatele separatorului de linie, cu privirea din partea laterală a
barelor stației.
IV.C.8.3. Operațiunile de comutare în rețeaua ochiată sunt administrate de către serviciile de
dispecerizare autorizate de operatorul de sistem corespunzător, operațiunile de
comutare se efectuează de către personalul de exploatare al postului autorizat de
proprietar. La posturile dotate cu sisteme de telecomandă operațiunile de
comutare pot fi efectuate de către serviciile de dispecerizare autorizate de
operatorul de sistem corespunzător.
IV.C.8.4. Conducerea operațiunilor de comutare de către serviciile de dispecerizare vizează
transmiterea ordinului clar privind sfera, succesiunea și timpul de efectuare a
operațiunilor de comutare către serviciile de exploatare autorizate să efectueze
operațiunile de comutare.
IV.C.8.5. Operațiunile de comutare la instalațiile electrice aflate în funcțiune sau în rezervă pot
fi efectuate exclusiv la comanda sau cu acordul serviciilor de dispecerizare
autorizate de operatorul de sistem corespunzător.
IV.C.8.6. Operațiunile de comutare la tablou se efectuează de către serviciile de operare
autorizate autorizate de proprietar. Acest personal include inginerii de
exploatare a stației, personalul de intervenție electrică, alte persoane autorizate
de proprietar pentru a efectua operațiunile de comutare. Serviciile de exploatare
a substației efectuează operațiunile de comutare comandate conform
instrucțiunii detaliate de întreținere a postului întocmit de proprietar având în
vedere gama de putere a serviciilor de dispecerizare așa cum este definită în
Instrucțiunea de cooperare a serviciilor de dispecerizare în domeniul exploatării
stației.
IV.C.8.7. La comutatoarele rețelei de transport operațiunile de comutare sunt gestionate de
serviciile de dispecerizare OTS – KDM/TSO – ODM. În locașurile
alimentatoarelor unităților și transformatoarelor de unitate ale centralei
electrice, la obținerea avizului direct al serviciilor de dispecerizare OTS –
ODM, serviciile de exploatare ale generatorului DIRE în coordonare cu
serviciile de exploatare a postului vor efectua de la distanță operațiunile de
comutare sau vor dispune permanența acestora prin personalul de exploatare al
statiei .
IV.C.8.8. La
Data: 17 martie aparatele de comutare ale rețelei
2006 coordonate
Versiunea 1.2 de 110 kV operațiunile Pagină187
de comutare
din 203
sunt gestionate de serviciile de dispecerat DSO – ZDR. Sfera și timpul de
PUTERII
realizare a acestor operațiuni de comutare necesită de fiecare dată permisiunea
serviciilor de dispecerizare OTS – ODM. În compartimentele de alimentare
unități și transformatoare de unitate ale centralei electrice, la obținerea
acordului direct al serviciilor de dispecerat DSO - ZDR, serviciile de exploatare
ale generatorului DIRE în coordonare cu serviciile de exploatare a stației vor
efectua de la distanță operațiunile de comutare sau vor dispune permanența
acestora de către personalul de exploatare al staţiei.
IV.C.8.9. În spațiile de 110 kV ale transformatoarelor EHV/110 kV ordinele de efectuare a
operațiunilor de comutare se emit de către serviciile de dispecerizare TSO-
ODM la obținerea de fiecare dată a autorizației serviciilor de dispecerizare
DSO-ZDR, cu excepția cazului în care instrucțiunile de operare a stației de stat
nu prevede altfel.
IV.C.8.10. Serviciile de exploatare autorizate pot efectua operațiunile de comutare la substație
fără acordul OTS sau OSD numai în cazul unui risc pentru viață sau a unui risc
de deteriorare a echipamentului. Serviciile de operare menționate mai sus
trebuie să notifice imediat operatorul de sistem corespunzător despre efectuarea
operațiunilor de comutare.
IV.C.8.11. Operatorul de sistem de transport, împreună cu DSO corespunzător și cu alte entități, ale
căror echipamente sunt conectate la aparatul de distribuție EHV/110 kV,
întocmește instrucțiunea de cooperare a serviciilor de dispecerizare și
exploatare în ceea ce privește exploatarea stației. Instrucțiunea elaborată de
cooperare a serviciilor de dispecerizare și operare trebuie să fie aprobată de
OTS.
DSO răspunde de elaborarea și aprobarea instrucțiunilor de determinare a
competențelor serviciilor de dispecerizare și exploatare în ceea ce privește
funcționarea stației de tensiune superioară 110 kV, la care sunt conectate
echipamentele altor entități.
IV.C.8.12. Configurațiile de funcționare a rețelei mesh ca urmare a operațiunilor de comutare
efectuate trebuie să îndeplinească condițiile tehnice care determină fiabilitatea
menționate la punctul II.A.2.3. Abaterile pe termen scurt de la condițiile tehnice
care determină fiabilitatea sunt permise pentru configurațiile temporare ale
tablourilor ca urmare a succesiunii operațiilor de comutare.
IV.C.8.13. Ordinea efectuării operațiunilor de comutare care determină alimentarea cu tensiune
a echipamentelor generatorului, altui operator, clientului final sau care
determină activarea elementului de sistem sub sarcină necesită coordonarea
prealabilă cu serviciile de dispecer autorizate ale entității în cauză.
IV.C.8.14. Înainte de a emite consimțământul pentru punerea sub tensiune sau activarea sarcinii
a elementului de rețea către rețeaua de transport, OTS trebuie să obțină
declarația de la entitatea corespunzătoare privind pregătirea pentru punerea sub
tensiune sau activarea sarcinii. În cazul elementelor noi sau modernizate,
această declarație trebuie să fie în formă scrisă.

PUTERII
IV.C.9. Acțiuni de control în rețeaua mesh

IV.C.9.1.
Activitățile de control în rețeaua de plasă includ: a) controlul puterii și
frecvenței, b) controlul tensiunii.
IV.C.9.2. Sistemul de energie polonez funcționează sincron cu sistemele de transport ale
operatorilor asociați în UCTE, iar cerințele privind controlul primar și
secundar și acuratețea menținerii echilibrului transferului transfrontalier de
energie convenit, definite în Manualul de operare UCTE, se aplică în sistemul
respectiv. la controlul puterii și frecvenței. OTS este responsabil pentru
îndeplinirea cerințelor privind controlul frecvenței și menținerea capacității
schimburilor transfrontaliere.
IV.C.9.3.
În efectuarea controlului de putere și frecvență OTS utilizează: a) rezerva de
control primară, b) rezerva de control secundară.
IV.C.9.4. Operatorul de sistem de transport va asigura executarea cerințelor tehnice ale
UCTE privind controlul prin:
a) asigurarea accesului la gama necesară de rezerve de control primare și
secundare,
b) furnizarea de parametri ai controlului primar și secundar,
c) întreținerea controlerului central de putere și frecvență.
IV.C.9.5. Nivelul minim al rezervei de control primar obligatorie este definit anual în
cadrul UCTE pentru toate sistemele din cadrul UCTE conform regulilor
definite în Manualul de operare UCTE.
IV.C.9.6.
Începerea funcționării controlului primar ar trebui să aibă loc la câteva secunde
de la momentul apariției unei perturbări, în timp ce până la 50% din banda de
putere de control trebuie activată în maximum 15 secunde și de la 50% la
100% din putere. banda ar trebui să fie activată într-un timp crescător liniar de
maximum 30 de secunde.
IV.C.9.7. Nivelul minim al rezervei de control secundar obligatorie rezultă din regulile
definite în Manualul de operare UCTE și ia în considerare toate posibilitățile
curente de restabilire a acestei rezerve prin emiterea ordinului de către OTS de
modificare a sarcinii de bază a unităților generatoare.
IV.C.9.8. Timpul de activare al întregii game de control secundar nu poate fi mai mare
de 15 minute.
IV.C.9.9. Operatorul de sistem de transport va defini tipul, categoria și domeniul de
aplicare al echipamentelor necesare pentru efectuarea controlului automat al
puterii și frecvenței de schimb, inclusiv:

PUTERII
a) tipul și parametrii regulatorului central de putere și frecvență în scopul

schimbului și algoritmul de funcționare al acestuia;
b) tipul și parametrii măsurilor de comunicare aplicate,
c) structura, algoritmul de funcționare și setările sistemelor automate din
unități,
d) măsurile utilizate pentru controlul disciplinei de control.
IV.C.9.10.
Operatorul sistemului de transport furnizează instrumentele centrale,
mijloacele de comunicare pentru instrumentele instalației și algoritmii și
software-ul necesar controlului automat al frecvenței de schimb și al puterii.
IV.C.9.11. Controlerul central de frecvență și schimb de energie funcționează pe baza
măsurătorilor frecvenței și puterii active în punctele de măsurare convenite pe
liniile transfrontaliere. Aceste măsurători sunt luate în ciclu de 1-2 s.
IV.C.9.12. Controlerul central minimizează nivelul erorii de control setat în felul următor:
E= ∆ P + k ⋅∆ f
Unde:
∆P - diferența dintre transferul de putere transfrontalier setat și efectiv în
cadrul secțiunii transversale controlate,
k - putere echivalentă a frecvenței egală cu raportul dintre supraechilibrarea
sau deficitul de putere în zona controlată și diferența de frecvență ∆ f rezultată
din modificările acestei puteri;
∆f - diferența dintre frecvența setată și cea actuală a NPS.
IV.C.9.13. Semnalele de control de la controlerul central sunt transmise la unitățile

generatoare care participă la controlul secundar.
IV.C.9.14. Controlerul central ARCM ca sistem automat de control al frecvenței și
tensiunii este utilizat pentru activarea benzii secundare de control a unităților
generatoare care cooperează cu acel controler. În condiții de urgență de
funcționare a sistemului și în cazul defecțiunilor sistemelor de teleinformații
ale OTS, poate fi folosit și pentru a seta sarcina de bază pentru aceste unități
generatoare.
În cadrul sistemului automat de control central al frecvenței și puterii,
controlul secundar este efectuat de către unitățile generatoare ale centralelor
termice care răspund la schimbarea semnalului Y 1 și unitățile generatoare ale
hidrocentralelor care răspund la schimbarea semnalului Y 1s. . Sarcina de bază
poate fi setată doar de unitățile generatoare ale centralelor termice care răspund
la schimbarea semnalului Y 0. OTS decide introducerea funcției de set de
sarcină de bază cu suportul semnalului Y 0 .
IV.C.9.15. Descrierea detaliată a semnalelor de control setate de controlerul ARCM:

PUTERII
a) semnalul Y 1 este un semnal digital rapid-variabil cu interval de schimbare

(–31...0...+31). Frecvența modificărilor semnalului Y 1 depinde de valoarea
erorii de control a zonei calculate și de valoarea semnalului Y 1s . Limitarea
celei mai frecvente modificări a acelui semnal este de 1 grad la 10 s,
b) semnalul Y 1i este schimbarea intervențională a semnalului Y 1 de către
serviciile de dispecerizare TSO-KDM. Schimbarea semnalului se referă la
schimbarea treptată a semnalului cu valoarea stabilită de serviciile de
dispecerat TSO-KDM în intervalul de la 2 la 40 de grade și este utilizată de
acesta în cazul necesității imediate de modificare a puterii totale generate de
NPS într-un timp care nu depășește 1 minut,
c) semnalul Y 1s este un semnal digital rapid-variabil cu interval de schimbare
(– 31...0...+31). Frecvența și nivelul modificărilor acestui semnal depind de
nivelul și rata modificărilor erorii de control a zonei calculate a NPS.
Limitarea celei mai frecvente modificări a acestui semnal este de 1 grad la 7
s,
d) semnalul Y 0 este un semnal digital cu variabilă lentă cu intervalul de
modificare (0...+31). Frecvența modificărilor semnalului Y 0 depinde de
valoarea erorii de control al zonei NPS și de valoarea semnalului Y 1 .
IV.C.9.16. Frecvența setată pentru controlerul central este de 50,00 Hz. Când diferența dintre
timpul astronomic și timpul sincron depășește valoarea setată, timpul sincron
este ajustat conform regulilor obligatorii la UCTE.
IV.C.9.17. Generatoarele, ale căror unități de generare sunt adaptate tehnic pentru funcționarea
sub control primar, sunt obligate (la comanda OTS) să participe la controlul
primar, în timp ce:
a) controlul primar pentru unitățile generatoare care nu au opțiunea de a seta
zona moartă este activat prin activarea la ordinea OTS a căii de control a
ajustării puterii de la frecvență,
b) controlul primar pentru unitățile de generare capabile să stabilească zona
moartă este activat prin setarea zonei moarte corespunzătoare la nivelul
definit de OTS cu calea de control activată permanent a ajustării puterii de
la frecvență;
c) producătorii de energie electrică sunt obligați să mențină setările de control
primar conform ordinului OTS;
d) generatoarele sunt obligate să informeze despre fiecare modificare a
parametrilor de funcționare ai controlului primar.
IV.C.9.18. Generatoarele, ale căror unități generatoare sunt anticipate să participe la controlul
secundar asigură:
a) activarea și întreruperea sistemului de control secundar exclusiv la comanda
OTS;
b) menținerea intervalului de control secundar, așa cum este coordonat cu

OTS,
Data: 17 martie 2006 Versiunea
c) notificare despre fiecare 1.2
modificare a parametrilor de funcționare ai
Pagină191 din 203
circuituluiPUTERII
de control secundar.
IV.C.9.19. Operatorul de transport și de sistem în cooperare cu entitățile menționate la pct.
IV.C.9.23 controlează tensiunile și fluxurile de putere reactivă în rețeaua
ochiată pentru:
a) menținerea tensiunilor la nodurile de rețea în limitele admisibile pentru
echipamentele de rețea definite la punctul II.A.3,
b) asigurarea stabilității NPS,
c) menținerea acordurilor între OTS cu privire la transferul transfrontalier de
putere a puterii reactive pe liniile de legătură,
d) realizarea transportului de energie electrică cu cele mai mici pierderi de
energie și putere posibile,
e) menținerea tensiunii la aparatele de comutație de 110 kV la nivelul propus
de DSO corespunzător, cu condiția să nu fie în conflict cu condițiile tehnice
obligatorii care determină fiabilitatea funcționării rețelei, așa cum este
definită la punctul II.A.3.
IV.C.9.20. Controlul tensiunii și controlul fluxului de putere reactivă cuprind următoarele
acțiuni pregătitoare:
a) determinarea nivelurilor de tensiune și realizarea planurilor de utilizare a
puterii reactive și a altor elemente de control în rețeaua mascată urmate de
executarea operațională a acesteia de către serviciile de exploatare;
b) dezvoltarea procedurii de operare în ceea ce privește situațiile de tensiune
de urgență,
c) păstrarea bazelor de date privind dispozitivele primare și sistemele de
control utilizate pentru controlul tensiunii și puterii reactive,
și acțiuni de operare în funcție de nevoile funcționării corespunzătoare a
sistemului de alimentare:
d) stabilirea tensiunilor la nodurile rețelei,
e) stabilirea sarcinilor de putere reactivă a unităților de generare (JWCD,
JWCK),
f) emiterea de comenzi cu privire la modul de operare necesar al sistemelor
automate de control al tensiunii și puterii reactive pentru nodurile
individuale ale rețelei,
g) emiterea de ordine cu privire la activarea și dezactivarea surselor de putere
reactivă statică (reactoare și condensatoare) instalate în CNE.
IV.C.9.21. Dispozitivele primare utilizate pentru controlul tensiunii și puterii reactive în rețelele
cu plasă sunt după cum urmează:

PUTERII
a) unități generatoare,
b) compensatoare sincrone,
c) compensatori statici,
d) reactoare de șunt,
e) bănci de condensatoare,
f) transformatoare cu opțiune de comandă a prizei sub sarcină.
IV.C.9.22. Următoarele sisteme primare de control automat sunt utilizate pentru controlul
fluxurilor de tensiune și putere reactivă în rețeaua mașină:
a) sisteme automate de control al tensiunii bazate pe unități generatoare,
b) sisteme automate de control al tensiunii bazate pe transformatoare.
IV.C.9.23. Entitățile care cooperează cu OTS în domeniul controlului tensiunii și puterii
reactive în rețeaua de plasă includ:
a) producătorii de energie electrică sunt obligați conform punctului
II.B.3.3.1.1. să posede sisteme de control al tensiunii adaptate să
funcționeze cu sistemele ARNE,
b) alți producători interni de energie electrică,
c) operatori de sisteme de distributie,
d) clienții finali conectați la rețeaua mesh.
IV.C.9.24. Operatorul de sistem de transport controlează tensiunea și puterea reactivă în
rețeaua de plasă conform punctului IV.C.9.19. cu sprijinul dispozitivelor de
control al tensiunii menționate la pct. IV.C.9.21. și IV.C.9.22. OTS- ODM
servicii de dispecerizare emite în acest scop comenzile corespunzătoare către
serviciile de dispecerizare și exploatare ale entităților menționate la pct.
IV.C.9.23.
IV.C.9.25. Entitățile menționate la pct. IV.C.9.23. sunt obligați să coordoneze cu OTS pe
o perioadă de cel puțin un an capacitățile tehnice și condițiile de utilizare a
dispozitivelor de control al tensiunii și puterii reactive.
Subiectul unei astfel de coordonări se referă în special la:
a) domeniul de funcționare permis al unităților generatoare,
b) tipul și setările parametrilor circuitelor de excitație ale unităților
generatoare, inclusiv parametrii stabilizatorilor sistemelor;
c) metoda de utilizare a sistemelor ARNE,
d) domeniul de control al raportului transformatorului,
e) metoda de utilizare a circuitelor ARST,
f) parametrii tehnici și amplasarea compensatoarelor sincrone și statice,
reactoarelor și băncilor de condensatoare.

PUTERII
IV.C.9.26. Entitățile menționate la pct. IV.C.9.23. informează de îndată OTS cu privire la

modificările parametrilor tehnici ai echipamentului de control al tensiunii și
puterii reactive menționate la punctul IV.C.9.21. și IV.C.9.22.
IV.C.10. Reducerea sarcinii și reduceri în alimentarea și consumul de energie
IV.C.10.1. Limitările de alimentare și de consum sunt una dintre componentele care

permit OTS să asigure securitatea funcționării NPS.
IV.C.10.2. Au fost adoptate cele două moduri de introducere a limitărilor de alimentare și
de consum:
a) modul normal definit la punctul IV.C.10.4.,
b) modul de urgență definit la punctul IV.C.10.17. prin IV.C.10.26.
IV.C.10.3. Limitările de alimentare și de consum se introduc conform regimului normal la
epuizarea de către OTS și OSD a tuturor măsurilor posibile de satisfacere a
cererii clienților de energie electrică și la asigurarea alimentării maxime din
sursele disponibile.
IV.C.10.4. Consiliul de Miniștri conform prevederilor Legii energiei (mod normal) va
implementa în temeiul unui regulament la cererea ministrului competent pentru
limitarea economiei în furnizarea și consumul de energie electrică pe perioada
determinată pe teritoriul întregii țări. sau partea acestuia, în cazul posibilității
apariției:
a) un risc pentru securitatea energetică a Republicii Polone în ceea ce privește
long dezechilibru pe termen pe piața combustibilului-energie,
b) un risc pentru siguranța oamenilor,
c) un risc de apariție a unor pierderi materiale substanțiale.
IV.C.10.5. Cererea menționată la punctul IV.C.10.4. se întocmește de ministrul economiei
competente din proprie inițiativă sau pe baza notificării OTS.
Notificarea menționată la punctul IV.C.10.5. ar trebui să fie livrate de către
IV.C.10.6. OTS ministrului competent pentru economie până la termenul care permite
prevenirea riscurilor enumerate la punctul IV.C.10.4.
Limitările de alimentare și consum introduse în regim normal se pot aplica
IV.C.10.7. clienților cu capacitate contractuală mai mare de 300 kW.
Operatorul de sistem de transport în cooperare cu OD întocmește planuri de
implementare a limitărilor în furnizarea și consumul de energie electrică în
IV.C.10.8. cazul apariției circumstanțelor menționate la punctul IV.C.10.4. Limitările în
alimentarea și consumul de energie electrică nu pot cauza un risc pentru
siguranța oamenilor și nu pot deteriora sau distruge instalațiile tehnologice și
perturba funcționarea instalațiilor dedicate îndeplinirii sarcinilor din zona de stat.

PUTERII
apărare sau securitate, sănătate, telecomunicații și educație.

IV.C.10.9. Alocarea cantității de consum permis de energie electrică în grade individuale de
alimentare cu energie electrică clienților menționați la pct. IV.C.10.7. ar trebui
definite în acordurile încheiate cu acești clienți.
IV.C.10.10. Planurile menționate la punctul IV.C.10.8. aplicați pentru perioada de la 1
septembrie a anului respectiv până la 31 august a anului următor și solicitați:
a) coordonarea cu președintele Oficiului de Reglementare în domeniul
Energiei în cazul planurilor elaborate de OTS,
b) coordonarea cu OTS în cazul planurilor elaborate de DSO,
c) actualizare anuală până la 31 august.
IV.C.10.11. Operatorul de sistem de transport elaborează proceduri de implementare în
regimul normal a limitărilor în alimentarea și consumul de energie electrică de
către clienții conectați la rețeaua de transport, care definește:
a) metoda de notificare a clienților,
b) serviciile de expediere corespunzătoare autorizate să transfere comenzi.
IV.C.10.12. Operatorul de sistem de transport informează clienții conectați la rețeaua de
transport cu privire la planurile și procedurile de implementare a limitărilor în
alimentarea și consumul de energie în regim normal.
IV.C.10.13. Operatorul de transport și de sistem transmite clienților conectați la rețeaua de
transport rapoarte privind implementarea limitărilor de alimentare și consum în
regim normal, în conformitate cu regulile definite în actul executiv la Legea
energiei.
IV.C.10.14. Clienții incluși în planurile de limitări ale alimentării și consumului de energie
electrică execută ordinele de expediere.
IV.C.10.15. Prevederile pct. IV.C.10.11. prin IV.C.10.14. se aplică DSO și clienților incluși în
planurile de limitări de alimentare și consum, care sunt conectați la rețeaua de
distribuție.
IV.C.10.16. Clienții acoperiți de planurile pentru limitări ale alimentării cu energie și evidența
consumului în perioada de prescripție:
a) comandate cu grade de alimentare,
b) cantitatea de energie consumată în grade individuale de alimentare.
IV.C.10.17. Debranșările de urgență ale clienților ar trebui să fie executate în termen de 1 oră
de la momentul emiterii comenzii prin oprirea liniilor și a stațiilor de medie
tensiune. Se adoptă scara de nouă nivele a opririlor de urgență (de la A1 la
A9). Nivelurile A1-A9 ar trebui să asigure scăderea uniformă a consumului de
energie. Întreruperea de urgență sub nivelul A9 ar trebui să asigure scăderea
consumului de energie cu 15%.

PUTERII
IV .C.10.18. Debranșările catastrofale ale clienților ar trebui să fie executate în 30 de minute

prin opriri ale liniilor de transformatoare de tensiune nominală 110 kV și 110
kV/MHV. Se adoptă scara pe trei niveluri a opririlor catastrofale (SK1 până la
SK3). Nivelurile SK1-SK3 ar trebui să asigure scăderea uniformă a consumului
de energie. Oprirea catastrofală a SK3 ar trebui să prevadă scăderea
consumului de energie cu 15 %.
V .C.10.20.A. Introducerea totală a limitărilor în modul de urgență sub nivelul A9 și SK3 ar
trebui să asigure reducerea consumului de energie cu 30%, indiferent de
restricțiile de limitare implementate în modul normal.
VI .C.10.19. Operatorul de transport și de sistem în coordonare cu DSO definește anual pentru
fiecare lună, pentru perioadele dimineața și seara, valori de reducere a
consumului în sistemul de distribuție la niveluri individuale ale opririlor de
urgență și catastrofale.
VII .C.10.20. Operatorul de sistem de transport definește modificările valorilor capacităților de
oprire de către sistemele automate SCO împărțite în DSO-uri individuale până
la data de 31 martie a fiecărui an. Valorile puterii sunt calculate pentru
nivelurile individuale de SCO în raport cu sarcina de vârf a NPS. Nivelurile
individuale SCO sunt definite pentru intervalul de frecvență dintre valoarea
superioară de 49 Hz și valoarea inferioară de 47,5 Hz. Dispozitivele și
instalațiile clienților conectate la rețeaua de tensiune nominală de 6 kV sau mai
mare trebuie să fie echipate cu circuite automate de protecție SCO. Operatorii
sistemului de distribuție ar trebui să asigure opțiunea de oprire a energiei la
nivelul de cel puțin 50% din cererea de vârf de către circuitele automate SCO.
VIII .C.10.21. Operatorii de sistem de distribuție îndeplinesc cerințele prevăzute la
pct. IV.C.10.22. până la data de 30 septembrie a fiecărui an, conform regulii de
distribuție potențial uniformă a puterii în rețea.
IX .C.10.22. Operatorul de sistem de transport întocmește planuri de opriri prin circuite
automate SCO în raport cu clienții conectați direct la rețeaua de transport și
DSO în raport cu clienții racordați la rețeaua de distribuție cu tensiune
nominală de 6 kV sau mai mare. Clienții livrează operatorului de sistem
corespunzător informațiile despre circuitele automate SCO instalate și setările.
Operatorul sistemului de distribuție furnizează OTS informațiile despre
circuitele automate SCO instalate și setările pentru zona sa de rețea.
X .C.10.23. Operatorul de transport și sistem în raport cu clientul conectat direct la rețeaua de
transport și DSO în raport cu clienții racordați la rețeaua de distribuție cu
tensiune nominală mai mare de 6 kV poate inspecta starea de executare a
cerințelor privind circuitele automate SCO și în cazul activării circuitelor
automate SCO – determinarea motivului și domeniului de aplicare.
XI .C.10.24. Operatorul de sistem de transport efectuează procedurile de clarificare și
întocmește protocolul de determinare a motivelor introducerii în regim de
urgență
limitări ale modului de alimentare și consum și durata acestora.

XII .C.11. Monitorizarea funcționării sistemului, prevenirea și eliminarea defecțiunilor
PUTERII
din rețea și sistem.
XIII .C.11.1. Serviciile de dispecerizare ale operatorilor de sistem și serviciile de exploatare ale
producătorilor de energie electrică și clienților finali racordați la rețeaua plasată
conform sferei sarcinilor definite la pct. IV.C.2. monitorizează continuu
funcționarea NPS cu suportul sistemelor SCADA. Sfera datelor și semnalelor
colectate în mod continuu din rețeaua mesh este descrisă la punctul IV.C.12.
XIV.C.11.2. Serviciile de dispecerizare în sfera acțiunilor lor utilizează măsurile tehnice și
organizatorice disponibile definite în IRiESP în scopul satisfacerii nevoilor
clienților în ceea ce privește furnizarea de energie electrică și asigură calitatea
și fiabilitatea cerute a funcționării rețelei plasate așa cum este definită la pct.
II.A.2.
XV .C.11.3. Operatorilor de sistem li se cere să asigure funcționarea continuă și fiabilitatea
necesară a sistemelor SCADA.
XVI.C.11.4. Condițiile de bază de funcționare ale sistemului care necesită intervenția
serviciilor de dispecer și a serviciilor de operare sunt următoarele:
a) eroare de sistem,
b) defecțiune de rețea,
c) starea de urgență a NPS.
Forța Majoră poate fi unul dintre motivele apariției uneia dintre condițiile
menționate mai sus.
IV.C.11.5. În cazul apariției condițiilor menționate la punctul IV.C.11.4., OTS în cooperare cu
entitățile enumerate la punctul IV.C.11.6. întreprinde acțiunile necesare. Aceste
acțiuni au ca scop restabilirea condițiilor normale de funcționare a rețelei.
IV.C.11.6. Entitățile care cooperează cu OTS în întreprinderea acțiunilor necesare pentru
restabilirea calității și fiabilității necesare funcționării rețelei de plasă sunt
următoarele:
a) operatori de sisteme de distributie,
b) producători de energie electrică cu JWCD și JWCK,
c) alți producători de energie electrică, dacă participarea acestora este
necesară pentru eliminarea eficientă a condițiilor menționate la punctul
IV.C.11.4.,
d) clienților finali dacă participarea acestora este necesară pentru eliminarea
eficientă a condițiilor menționate la punctul IV.C.11.4.
IV.C.11.7. Deconectarea unităților generatoare de la rețeaua de plasă este permisă pentru a
permite producătorului de energie să își protejeze dispozitivele și să participe la

PUTERII
procesul de refacere a SEN, cu excepția cazului în care acordul dintre

producătorul de energie electrică și OTS prevede altfel, mai ales când au loc
următoarele:
a) scăderea frecvenței în NPS sub 47,5 Hz, cu întârzierea convenită cu OTS,
b) scăderea tensiunii pe partea superioară a transformatorului unității sub 80%
din tensiunea nominală, cu întârzierea convenită cu OTS,
c) pierderea stabilității cooperării cu NPS.
IV.C.11.8. Producătorii de energie electrică cu unități generatoare care sunt conectați la rețeaua
de plasă sunt obligați să pregătească și să livreze către OTS pentru fiecare
dintre centralele lor electrice sau centralele combinate de energie termică și
electrică, planul de acțiune în cazul pierderii conexiunii la SEN sau prăbușirii
complete a tensiunii în NPS și să își adapteze dispozitivele și acționările
auxiliare pentru a continua funcționarea de către cel puțin o unitate generatoare
în condițiile pierderii conexiunii la NPS sau a prăbușirii complete a tensiunii în
NPS în conformitate cu planul elaborat.
IV.C.11.9. Operatorul de sistem de transport elaborează și actualizează în mod continuu planul
general de apărare și refacerea SNP luând în considerare următoarele ipoteze:
a) cel puțin una dintre variantele planului de refacere presupune lipsa opțiunii
de alimentare cu tensiune și putere de pornire de la sistemele energetice
învecinate,
b) prioritatea furnizării producătorilor de energie electrică ar trebui să fie
acordată în timpul refacerii CNE,
c) planurile de restaurare ar trebui să asigure cât mai rapidă refacerea NPS.
IV.C.11.10. Planul general de apărare și restaurare a SNP cuprinde, printre altele, următoarele
elemente:
a) schema de acțiuni automate în cazul scăderii frecvenței în NPS,
b) schema de acțiuni automate în cazul creșterii frecvenței în NPS,
c) planul de introducere a limitărilor de livrare și consum de energie electrică
care trebuie convenit cu președintele Oficiului de Reglementare în
Energetică,
d) implementarea planului de limitare in regim de urgenta in conformitate cu
regulile definite la pct. IV.C.10.17. prin IV.C.10.26.,
e) procedura de exploatare a dispecerării în timpul defecțiunilor catastrofale și
refacerea SEN precum instrucțiunile de punere în funcțiune a unităților
generatoare oprite cu utilizarea unităților generatoare pregătite pentru
pornirea automată, planurile de funcționare insulară ale unităților
generatoare menționate la punctul IV. .C.11.6. b) și c) pregătite în
cooperare cu producătorul de energie electrică și cu DSO corespunzător,
f) planurile de apărare și restaurare a zonei.

PUTERII
IV.C.11.11. Procedurile detaliate de expediere menționate la punctul IV.C.11.10. e) includ:

a) împărțirea competențelor nivelului serviciului de dispecerizare individuală,
b) planurile de funcționare a rețelei de urgență elaborate conform regulilor
prezentate la punctul IV.C.6.,
c) lista evenimentelor operaționale efectuate pe parcursul etapelor individuale
de restaurare a SNP,
d) date tehnice necesare refacerii NPS,
e) modul și modalitatea de schimb de informații și de expediere a comenzilor
inclusiv aplicarea procedurilor speciale.
Aceste proceduri sunt supuse coordonării cu DSO corespunzător, producătorii
de energie electrică și clienții finali.
IV.C.11.12. Operatorii sistemului de distribuție pregătesc în coordonare cu OTS și actualizează
în mod continuu procedurile de dispecerizare pentru perioada de restabilire a
alimentării cu energie electrică a părților lor din SEN care cuprind rețelele de
distribuție și entitățile conectate la acestea, cuprinzând printre altele:
a) împărțirea competențelor nivelurilor individuale de servicii de
dispecerizare,
b) planurile de funcționare a rețelei de urgență întocmite conform regulilor
prezentate la punctul IV.C.6.,
c) lista evenimentelor operaționale efectuate pe parcursul etapelor individuale
de restaurare a SNP,
d) date tehnice necesare refacerii NPS,
e) modul și modalitatea de schimb de informații și de expediere a comenzilor
inclusiv aplicarea procedurilor speciale.
IV.C.11.13. Clienții menționați la punctul IV.C.11.6. d) elaborează procedurile de operare
necesare în cazul apariției condițiilor menționate la pct. IV.C.11.4. Procedurile
de operare ar trebui să fie coordonate cu operatorii de sistem corespunzători.
IV.C.11.14. Operatorul de sistem de transport în cooperare cu OD elimină condițiile
menționate la punctul IV.C.11.4. OTS și DSO (dacă este posibil și cu scop)
utilizează elemente elaborate ale planului general de apărare și restaurare
menționat la punctul IV.C.11.10. c) până la f) în cursul eliminării condițiilor
menționate la pct. IV.C.11.4.
Operatorul de sistem de transport pune la dispoziție OD în sfera
corespunzătoare zonei de operare a acestora planul general de apărare și
refacere a SNP prin entitatea corespunzătoare menționată la pct. IA4.

IV.C.11.15. În cazul apariției condițiilor de funcționare a sistemului menționate la pct.
IV.C.11.4., împărțirea competențelor serviciilor de dispecerizare menționate la
pct. IV.C.2. rămâne neschimbată cu excepția cazului în care procedurile de

PUTERII
expediere enumerate la punctul IV.C.11.12. stipulează altfel.

IV.C.11.16. Dacă starea definită la punctul IV.C.11.4. sau procedura preconizată de eliminare
a acestor stări constituie un risc pentru utilizatorii sistemului neincluși în
procedura de eliminare, OTS sau OD notifică acești utilizatori de sistem și
furnizează informațiile necesare cu privire la un risc și metodele de prevenire a
răspândirii condițiilor de funcționare a SNP menționate la punctul IV. .C.11.4.
IV.C.11.17. În sfera procesului de eliminare a condițiilor definite la punctul IV.C.11.4. OTS
poate implementa limitări de livrare și consum de energie electrică în regim de
urgență în conformitate cu procedura definită la punctul IV.C.11.13.
IV.C.11.18. Entitățile menționate la punctul IV.C.11.6. organizează și întreține sistemul de
comunicații de dispecerizare necesar pentru eliminarea condițiilor definite la
pct. IV.C.11.4. Sistemul de comunicare de dispecerat asigură înregistrarea
schimbului de informații.
IV.C.11.19. Entitățile menționate la punctul IV.C.11.6. deține pregătirea salariaților obișnuiți
în domeniul executării sarcinilor rezultate din executarea procedurilor
menționate la pct. IV.C.11.12. prin IV.C.11.14.
IV.C.11.20. Entitățile menționate la punctul IV.C.11.6. sunt obligate să instaleze dispozitivele
de recepție și transmisie ale sistemului de comunicații de dispecerizare
necesare pentru eliminarea condițiilor menționate la pct. IV.C.11.4.
IV.C.11.21. În cazul producerii perturbării sistemului sau rețelei se stabilește comisia care
stabilește cursul perturbării și cauzele acesteia și propune acțiunile pentru
prevenirea apariției perturbării similare în viitor. Reprezentanții entităților
menționate la pct. IV.C.11.6. iar entitățile afectate de perturbare vor participa
la lucrările acestei comisii.
IV.C.11.22. OTS numește comisia menționată la pct. IV.C.11.22. în cazul apariţiei unei
defecţiuni a sistemului sau a reţelei în reţeaua de transport. În cazul defecțiunii
rețelei în rețeaua coordonată de 110 kV, comisia este desemnată de către DSO
corespunzător, în coordonare cu OTS.
IV.C.11.23. Operatorul de sistem de transport este îndreptățit să participe la lucrările
comisiilor desemnate de OD sau de entitățile conectate la rețeaua de plasă.
IV.C.12. Achiziția de la distanță a datelor de măsurare
IV.C.12.1. Cerințe privind achiziția de la distanță a datelor de contorizare

PUTERII
IV .C.12.1.1. Operatorul de sistem de transport prevede achiziția on-line a datelor menționate

la punctul IV.C.12.2.1. și IV.C.12.2.2. necesare monitorizării funcționării
aparatelor de comutație și a trafiilor de 750, 400, 220 și 110 kV deținute de
acesta.
V .C.12.1.2. Operatorul de sistem de distribuție prevede achiziția on-line a datelor menționate la
pct. IV.C.12.2.1. și IV.C.12.2.2. necesare monitorizării funcţionării tablourilor
sale de 110 kV.
Perioada de tranziție până la 31 decembrie 2008 se aplică pentru a permite
ajustarea infrastructurii în scopul achiziției on-line a domeniului necesar de
date.
VI .C.12.1.3. Producătorul de energie electrică asigură achiziția on-line a datelor menționate la
pct. IV.C.12.3.1. și IV.C.12.3.2. necesare pentru monitorizarea funcționării
JWCD și JWCK și a stațiilor sale de 400, 220 și 110 kV.
VII .C.12.1.4. Clienții finali conectați la rețeaua mesh asigură achiziția on-line a datelor
menționate la punctul IV.C.12.2.1. și IV.C.12.2.2. necesare pentru
monitorizarea funcționării stațiilor lor de 400, 220 și 110 kV.
VIII .C.12.1.5. Operatorul de sistem de transport pune la dispoziție dispozitivele de
transmisie care permit transmiterea on-line a datelor menționate la punctul
IV.C.12.2. la sistemele SCADA din centrele de dispecer OTS.
IX .C.12.1.6. Operatorul de sistem de distribuție pune la dispoziție dispozitivele de transport
care permit transmiterea on-line a datelor menționate la punctul IV.C.12.2.
către sistemele SCADA din centrele de dispecer OSO și va permite
transmiterea acestora către sistemele SCADA din centrele de dispecer OTS.
X .C.12.1.7. Producătorul de energie electrică asigură dispozitivele de transmisie și canalele
de comunicație care permit transmiterea on-line a datelor menționate la punctul
IV.C.12.3. către sistemele SCADA din centrele de dispecer OTS sau DSO
corespunzătoare conform standardelor definite de operatorul corespunzător.
XI .C.12.1.8. Clientul menționat la punctul IV.C.12.1.4. furnizează dispozitivele de transmisie
și canalele de comunicație care permit transmiterea on-line a datelor
menționate la punctul IV.C.12.2. la sistemele SCADA la centrele de dispecerat
OTS și DSO conform standardelor definite de operatorul corespunzător.
XII .C.12.1.9. Operatorul sistemului de transport echipează sistemele SCADA din centrele sale
de dispecer cu dispozitivele de transmisie care permit schimbul de date
menționat la punctul IV.C.12.2. prin IV.C.12.3. cu sistemele SCADA ale OTS.
IV.C.12.1.10. Operatorul sistemului de distribuție echipează sistemele SCADA din centrele
sale de dispecerizare cu echipamente de transport care să permită schimbul de
date menționat la punctul IV.C.12.2. prin IV.C.12.3. cu SCADA de la OTS

PUTERII
sisteme cu suportul protocoalelor menționate la pct. II.B.3.10.2.2.

XIII .C.12.1.11. Operatorul de sistem de transport și OD, fiecare pentru nevoile sale date
asigură canalele de comunicație ale parametrilor suficienți pentru executarea
funcțiilor menționate la pct. IV.C.12.1.5., IV.C.12.1.6., IV.C. 12.1.9. și
IV.C.12.1.10.
XIV.C.12.2. Lista datelor de măsurare din rețeaua mesh
XV .C.12.2.1. Măsurătorile din rețeaua mesh includ:

a) măsurarea puterii active și reactive, a curenților și tensiunilor din toate
posturile de stații de 750, 400, 220 și 110 kV, incluzând în special
următoarele traghei: linii electrice 750, 400, 220 și 110 kV, 750/400 kV,
400/ Transformatoare 220 kV, 400/110 kV și 220/110 kV, transformatoare
EHV/MHV și 110/MHV inclusiv transformatoarele unitare ale
generatoarelor, unități generatoare, cuplaje (doar putere activă și reactivă),
dispozitive de compensare a puterii reactive (numai putere reactivă) );
b) măsurarea frecvenței din toate secțiunile sistemului de bare colectoare ale
stațiilor de 750, 400 și 220 kV;
c) măsurarea tensiunii din toate secțiunile sistemelor de bare colectoare ale
stațiilor de 750, 400, 220 și 110 kV;
d) măsurarea puterii reactive la bornele dispozitivelor pentru compensarea
puterii reactive conectate la înfășurarea MHV a transformatoarelor de
tensiune superioară de 400 kV sau 220 kV,
e) poziția întrerupătoarelor de la robinete de transformatoare 750/400 kV,
400/220 kV, 400/110 kV, 220/110 kV și 220/MHV;
f) poziţia întrerupătoarelor de fază ale transformatoarelor 400/220 kV;
g) pozitia robinetelor transformatoarelor de cuplare EHV/110, EHV/MHV si
110/MHV ale parcurilor eoliene care alimenteaza direct statiile de 400, 220
si 110 kV.
IV.C.12.2.2. Indicarea stării de funcționare a dispozitivelor la substațiile de rețea cu plasă
include:
a) indicarea stărilor întrerupătoarelor și secționatoarelor din toate travele de
stații de 750, 400, 220 și 110 kV, inclusiv în mod specific travele
menționate la punctul IV.C.12.2.1. A);
b) indicarea poziției întrerupătoarelor de împământare din tragurile crucii linii
de schimb de frontieră la stațiile de 750, 400, 220 și 110 kV;
c) indicarea stărilor conectorilor dispozitivelor de compensare a puterii
reactive conectate la înfășurarea MHV a transformatoarelor de tensiune
superioară de 400 sau 220 kV.
IV.C.12.3. Lista datelor de măsurare obținute de la centrale electrice și parcuri eoliene
IV.C.12.3.1. Măsurătorile de la centralele electrice și parcurile eoliene includ:

PUTERII
a) măsurarea puterii active și reactive la bornele generatorului (brut) pentru

fiecare JWCD și JWCK conectat la rețeaua de tensiune nominală de 400,
220 și 110 kV,
b) măsurarea puterii auxiliare active și reactive pentru fiecare JWCD și
JWCK conectat la rețeaua de tensiune nominală de 400, 220 și 110 kV,
c) măsurarea puterii active și reactive la bornele generatorului (brut) și în
spatele transformatorului unității (net) pentru fiecare unitate generatoare
care face parte dintr-o centrală electrică separată;
d) măsurarea valorii totale a puterii active și reactive brute pentru fiecare
centrală electrică, în care unitățile generatoare nu sunt nici JWCD, nici
JWCK;
e) măsurarea puterii active și reactive a parcului eolian pe partea inferioară a
transformatorului(e) de cuplare EHV/110, EHV/MHV sau 110/MHV
pentru fiecare parc eolian conectat la rețeaua de tensiune nominală de 400,
220 și 110 kV,
f) măsurarea tensiunii la bornele generatorului pentru fiecare JWCD și JWCK
conectat la rețeaua de tensiune nominală de 400, 220 și 110 kV,
g) măsurarea tensiunii la bornele generatorului pentru fiecare unitate
generatoare care face parte din centrala electrică separată,
h) măsurarea tensiunii pe partea inferioară a transformatoarelor de cuplare
EHV/110, EHV/MHV sau 110/MHVSN ale parcurilor eoliene,
i) poziția comutatoarelor de la transformatoarele unității EHV/MHV pentru
fiecare JWCD și JWCK cu putere de ieșire la o stație de 400, 220 sau 110
kV;
j) poziția comutatorului de la transformatoare EHV/MHV și 110/MHV, la
care sunt conectate unitățile generatoare ale centralelor separate,
k) determinarea vitezei medii a vântului pentru fiecare parte separată teritorial
a parcului eolian conectată la rețeaua de tensiune nominală de 400, 220 sau
110 kV,
l) măsurarea nivelului apei rezervoarelor inferioare și superioare ale
hidrocentralei cu acumulare prin pompare și a nivelului apei din rezervorul
superior al altor hidrocentrale care au JWCD sau JWCK.
IV.C.12.3.2. Indicarea stării de funcționare a dispozitivelor din substațiile centralelor electrice
și parcurilor eoliene:
a) indicarea poziției întrerupătoarelor și întrerupătoarelor de pe generator pe
partea de tensiune pentru fiecare JWCD și JWCK conectat la rețeaua de
tensiune nominală de 400, 220 și 110 kV,
b) indicarea stării întrerupătoarelor și secționatoarelor pe partea de tensiune

MHV pentru fiecare unitate generatoare a centralelor electrice separate;

PUTERII
c) indicarea poziției întrerupătoarelor și întrerupătoarelor pe partea de medie

tensiune a parcurilor eoliene,
d) semnalizarea stării de funcţionare a unităţilor generatoare ale
hidrocentralelor cu acumulare prin pompare.
IV.C.12.4. Cerințe de calitate a datelor
IV.C.12.4.1. Miezurile de măsurare ale transformatoarelor de curent și tensiune sunt surse de

măsurare a puterii, tensiunii și frecvenței menționate la punctul IV.C.12.2.1. și
IV.C.12.3.1. Precizia miezurilor nu poate fi mai mică decât categoria 0,5.
Categoria de precizie recomandată a miezurilor de măsurare la liniile
generatoare ale JWCD și JWCK ar trebui să fie 0,2. Precizia necesară a
miezurilor de măsurare utilizate pentru ARCM este de 0,2.
IV.C.12.4.2. Eroarea maximă introdusă în calea de măsurare de către circuitele secundare ale
transformatorului nu poate depăși valorile acceptabile pentru eroarea
transformatorului utilizat.
IV.C.12.4.3. Instrumentele care prelucrează datele obținute de la transformatoare trebuie să
reprezinte categoria de precizie nu mai mică de 0,2.
IV.C.12.4.4. Instrumentele utilizate pentru achiziția, procesarea și transmiterea datelor ar
trebui să asigure actualizarea datelor măsurate în sistemele SCADA ale OTS în
intervale de timp nu mai mari de 2 s.
IV.C.12.4.5. Instrumentele utilizate pentru achiziția, prelucrarea și transmiterea datelor trebuie
să asigure actualizarea datelor măsurate în sistemul ARCM în intervale de timp
nu mai mari de 1s.
IV.C.12.4.6. Perioada de tranziție până la 31 decembrie 2009 se aplică pentru adaptarea
transformatoarelor de măsură și a instrumentelor de achiziție, prelucrare și
transmitere a datelor măsurate la cerințele definite la punctul IV.C.12.4.1. și
IV.C.12.4.5.
IV.C.13. Sisteme de schimb de informații și control utilizate pentru funcționarea rețelei
IV.C.13.1. Schimbul de informații și controlul instalațiilor electrice în sfera de gestionare a

funcționării rețelei NPS are loc cu sprijinul:
a) sistem de cooperare operațională cu centralele electrice,
b) sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare a unităților,
c) sistem SCADA,
d) Sistemul de control central ARCM.
IV .C.13.2. Cerințele tehnice pentru sistemele SOWE, SCADA și SMPP sunt definite în
detaliu la punctul II.B.3.9. prin II.B.3.11. si tehnice
IRiESP – Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării cerințelor rețelei pentru
sistemul ARCM la punctul II.B.3.3.2.1. și IV.C.9.
V .C.13.3. Descrierea funcțională a sistemelor de teleinformații menționate la punctul
IV.C.13.1. a), b) și d) este prezentată la pct. VI.B., VI.C și VI.E. respectiv.

PUTERII
VI .C.14. Registrul central al unităților generatoare și al parcurilor eoliene din CNE
VII .C.14.1. Operatorul de sistem de transport ține registrul central al unităților generatoare și
al parcurilor eoliene conectate la SEN cu puterea disponibilă egală cu 5 MW și
mai mare, denumit în continuare registrul central al unităților generatoare.
VIII.C.14.2. Depunerea noilor unitati generatoare si ferme eoliene la registrul central al
unitatilor generatoare si efectuarea modificarilor la datele inregistrate este
obligatia producatorilor de energie electrica.
IX .C.14.3. Generatorii cu JWCD, JWCK sau parcuri eoliene cu putere disponibilă egală cu
50 MW sau mai mare trebuie să înregistreze noile unități generatoare și să
transmită modificările la datele deja înregistrate direct la OTS cu o copie la
entitatea menționată la punctul IA4 corespunzătoare pentru zonă dată.
X .C.14.4. În cazul generatoarelor cu JWCD, JWCK sau ferme eoliene cu putere disponibilă
egală cu 50 MW sau mai mare conectate la rețeaua de distribuție, producătorii
de energie electrică sunt obligați să informeze OD-ul corespunzător asupra
notificării de înregistrare a puterii disponibile și instalate sau pe notificarea
privind modificările datelor din registrul central al unităților generatoare.
XI .C.14.5. Producătorii de energie electrică cu unități generatoare sau parcuri eoliene cu o
capacitate mai mică de 50 MW înregistrează noi unități generatoare și
modificări ale datelor înregistrate către OTS prin intermediul DSO
corespunzător. Operatorul de sistem de distribuție transmite o copie a
notificării entității menționate la pct. IA4 corespunzătoare zonei date.
XII .C.14.6. Noile unități de generare convenționale puse în funcțiune trebuie să aibă definiți
următorii factori: puterea nominală, puterea disponibilă și minimul tehnic.
Valoarea puterii nominale, a puterii disponibile și a minimului tehnic al unității
de generare este determinată de producător, în timp ce valoarea puterii
nominale rezultă din nivelul puterii definit pe plăcuțele de identificare ale
echipamentului care face parte din generatorul dat. unitate. Unitățile
generatoare ale parcurilor eoliene trebuie să aibă descrierea puterii active
generate în funcție de viteza vântului determinată de producător.
XIII.C.14.7. Valorile înregistrate de OTS pentru JWCD includ în mod specific:
a) putere disponibilă [MW],
b) minim tehnic al unității generatoare [MW],
c) domeniul de control primar [ ± MW],
d) domeniul de control secundar [ ± MW],
e) valorile punctelor de funcționare curente acceptabile pentru piețele

individuale de control (BPP min , n, BPP max , n) [MW],
f) modificarea maximă a puterii între punctele de operare curente individuale
(BPP) în planul BPKD actualizat [MW],

PUTERII
g) factor de creștere a sarcinii [MW/min],

h) factor de reducere a sarcinii [MW/min],
i) caracteristicile de pornire ale unității din starea cald, cald și rece,
j) alte date tehnice menționate la punctul II.A.1.3.5.
IV.C.14.8. Valorile înregistrate de OTS pentru JWCK includ în mod specific:
a) putere disponibilă [MW],
b) minim tehnic al unității generatoare [MW],
c) factor brut net [-],
d) alte date tehnice menționate la punctul II.A.1.3.5.
IV.C.14.9. Puterea disponibilă și minimul tehnic al unității generatoare se înregistrează de
către producătorul de energie electrică pe perioada exploatării preliminare a
noilor JWCD și JWCK până la finalizarea probelor de recepție definite la pct.
IV.C.14.10. și IV.C.14.11.pe baza documentației tehnico-proiectante a
instalației și a acordurilor supuse procedurii definite la punctul IV.C.14.14. În
acest caz, la sincronizarea unității generatoare, producătorul de energie
electrică este obligat să efectueze testele de recepție definite la punctul
IV.C.14.10. și IV.C.14.11. confirmarea valorilor tehnico-proiectare înscrise în
Registrul central al unităţilor generatoare pe perioada de timp.
IV.C.14.10. Testul de acceptare a puterii disponibile cuprinde:
a) pentru centrala termică – nu mai puțin de 15 ore de funcționare a unității cu
combustibil de bază,
b) pentru hidrocentrala cu scurgere – cel puțin 5 ore de funcționare a
hidrocentralei,
c) pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompare – funcționarea
hidrocentralei în perioada convenită cu OTS în funcție de capacitatea
rezervorului principal, însă nu mai puțin de 5 ore;
cu capacitatea declarată de generator ca putere disponibilă în condițiile
nominale de funcționare. Testul este considerat pozitiv dacă unitatea
generatoare menține în mod continuu capacitatea unității la nivelul nu mai mic
decât cel declarat, menținând în același timp opțiunea - la puterea nouă
disponibilă - de a genera puterea reactivă cu factorul de putere nominal cos ϕ
al generatorului și alte parametrii din domeniul de funcționare sigură a
dispozitivelor. Operatorul de sistem de transport își rezervă dreptul de a
participa la acceptarea efectuată
teste de JWCK și JWCD.
IV.C.14.11. Testul de acceptare a minimului tehnic al unităților generatoare cuprinde:

a) pentru centrala termica – 4 teste de functionare de 8 ore a unitatii, timp in
care unitatea generatoare a centralei termice functioneaza continuu,

PUTERII
mentinandu-se in acelasi timp capacitatea de operare sub control primar si

secundar, cu conditia ca unitatea data sa fie obligata sa furnizeze al doilea
sau minut servicii de rezervare,
b) pentru hidrocentrala cu scurgere si centrala cu acumulare prin pompare –
functionarea hidrocentrala pe perioada convenita cu OTS in functie de
conditiile hidrologice;
la capacitatea nu mai mică decât capacitatea declarată de generator ca minim
tehnic a unității generatoare în condiții nominale de funcționare. Testul este
considerat pozitiv dacă unitatea generatoare menține continuu în timpul
fiecărei încercări capacitatea unității la nivelul nu mai mare decât cel declarat,
menținând în același timp alți parametri în intervalul de funcționare în
siguranță a dispozitivelor. Operatorul de sistem de transport își rezervă dreptul
de a participa la testele de acceptare efectuate ale JWCK și JWCD.
IV.C.14.12. Testele de acceptare ale puterii disponibile și ale minimului tehnic al unității de
generare convenționale sunt efectuate de către producătorul de energie
electrică cu participarea companiei profesionale independente convenite cu
OTS.
IV.C.14.13. Înregistrarea puterii disponibile modificate sau a minimului tehnic de JWCD sau
JWCK în registrul central al unităților generatoare are loc conform următoarei
proceduri:
a) producătorul de energie electrică notifică în scris OTS și entitatea
menționată la pct. IA4 corespunzătoare zonei date cu 7 zile înainte despre
planurile de efectuare a testului de acceptare a puterii disponibile sau a
minimului tehnic pentru JWCK și JWCD. Notificarea ar trebui să conțină
descrierea modernizării efectuate, care justifică modificarea puterii
disponibile sau a minimului tehnic al unității de generare;
b) la finalizarea cu succes a testului de acceptare definit la punctul
IV.C.14.10. și IV.C.14.11., generatorul pregătește protocolul din
măsurători și depune o cerere scrisă către OTS cu o copie către entitatea
adecvată pentru zona dată, așa cum este definită la punctul IA4, pentru a
introduce modificările la acordurile corespunzătoare și pentru a actualiza
datele din registrul central al unităților generatoare supuse prevederilor pct.
IV.C.14.16.,
c) la obținerea protocolului și depunerea cererii de către producătorul de
energie electrică de modificare a puterii disponibile sau a minimului tehnic
al unității generatoare, OTS efectuează modificările corespunzătoare în
registrul central al unităților generatoare,
d) data aplicării noii puteri rezultă din data anexelor în acordurile de

transmitere corespunzătoare.
IV.C.14.14. Înregistrarea noii puteri disponibile sau a minimului tehnic de JWCD, JWCK sau
un parc eolian de capacitate egală cu 50 MW sau mai mare în registrul central
al unităților generatoare are loc conform următoarei proceduri:

PUTERII
a) Producătorul de energie electrică depune cererea scrisă la OTS cu copie la

entitatea menționată la pct. IA4. corespunzatoare zonei date privind
inregistrarea noii unitati generatoare sau a unui parc eolian pentru perioada
de functionare preliminara urmatoare finalizarii investitiei. Cererea trebuie
să conțină data sincronizării planificate și parametrii de putere ai noii
unități generatoare sau w parc eolian, sub rezerva prevederilor punctului
IV.C.14.9.,
b) OTS efectuează modificările corespunzătoare în registrul central al
unităților generatoare la obținerea cererii producătorului de energie
electrică,
c) data aplicării noii puteri rezultă din datele anexelor la acordurile de
transmitere corespunzătoare. OTS informează generatorul în formă scrisă
despre data acceptării noilor capacități în exploatare,
d) la incheierea perioadei de operare preliminara a JWCD sau JWCK si
finalizarea investitiei, generatorul va efectua testele de receptie mentionate
la pct. IV.C.14.10. și IV.C.14.11.,
e) producătorul de energie electrică transferă unitatea generatoare din stadiul
de investiție în stadiul de exploatare prin înregistrarea unității generatoare
în registrul central al unităților generatoare cu capacitatea proiectată sau
modificată conform procedurii de înregistrare a puterii disponibile
modificate menționată la punctul IV. .C.14.13.
Testele de acceptare a capacitatii de generare nu sunt necesare pentru parcurile
eoliene iar puterea nominala si puterea disponibila a parcului eolian se
inregistreaza in registrul central presupunand initial ca este egala cu puterea
nominala. Rezultatele încercărilor menționate la punctul II.B.3.3.3.10. sunt
puse la dispoziția operatorului de sistem cu potențiala aplicație privind
conectarea puterii disponibile a parcului eolian.
IV.C.14.15. Recepția în exploatare a sistemelor de control al instalației noi sau modernizate în
registrul central al unităților de producere și a parametrilor tehnici ai unităților
de producere are loc conform următoarei proceduri:
a) producătorul de energie electrică informează în scris OTS și entitatea
competentă menționată la pct. IA4. privind planurile de efectuare a testelor
sistemului de control al instalației cu 14 zile înainte. Aplicația trebuie să
conțină descrierea modernizării efectuate, care justifică modificările
parametrilor sistemelor de control al instalației,

PUTERII
b) la finalizarea cu succes a testelor, producătorul de energie electrică

întocmește protocolul din măsurători și depune o cerere scrisă la OTS cu o
copie la entitatea adecvată pentru zona dată, așa cum este definită la punctul
IA4. pentru a introduce modificările la registrul central al unităților
generatoare,
c) la obținerea protocolului din încercările efectuate și aplicarea centralei
menționate la pct. b), OTS efectuează modificările corespunzătoare în
registrul central al unităților generatoare,
d) operatorul de sistem de transport informează în scris producătorul cu
privire la data acceptării noilor parametri ai sistemelor de control al instalației în
exploatare.
IV.C.14.16. În urma creșterii puterii disponibile sau a reducerii minimului tehnic de JWCD,
producătorul de energie electrică este obligat să ajusteze domeniul de control al
unității (control primar și secundar) la nivelurile rezultate din noile valori ale
puterii în termen de 1 lună de la data data efectuării testelor de recepție a puterii
disponibile sau a minimului tehnic al unității de generare. La obținerea
rezultatului pozitiv al testelor de recepție a sistemelor de control, modificările
rezultate din creșterea puterii disponibile sau scăderea minimului tehnic al
unității vor fi implementate în temeiul unei anexe la contractul de transport și
acordul privind asigurarea controlului. servicii de sistem.
Producătorul de energie electrică are dreptul de a accesa datele cuprinse în
IV.C.14.17. registrul central al unităților generatoare în măsura în care se referă la datele
privind propriile unități generatoare.

PUTERII
CAPITOLUL V. SCHIMBUL DE INFORMAȚII ÎNTRE

OPERATOR DE SISTEM DE TRANSMISIE ȘI
UTILIZATORI ȘI CLIENȚI DE SISTEM
VA Forme de schimb de informații
VA1.
Schimbul de informații între OTS și utilizatorii și clienții sistemului poate avea
loc:
a) prin sisteme de teleinformații,
b) prin telefon,
c) electronic,
d) prin fax,
e) prin posta,
f) prin publicarea pe un site web.
Aplicarea formularelor menționate mai sus pentru informațiile specifice este
definită de OTS.
VA2.
Sistemele de TELEINFORMAȚIE utilizate pentru colectarea, transmiterea și
schimbul de informații menționate la punctul VA1. a) includ:
a) sistem de schimb de informații de piață,
b) sistem de cooperare operațională cu centralele electrice,
c) sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare ai unităților,
d) sistem central de contorizare-decontare.
Arhitectura și funcțiile sistemelor de teleinformații menționate mai sus sunt
definite în detaliu la punctul VI.A. prin VI.D.
VA3.
Cerințele privind protocoalele și standardele utilizate de sistemele de
teleinformații menționate la punctul VA2 a) sunt prezentate în detaliu în:
a) Sistem Sârmă – punctul II.B.3.8.2.,
b) Sistem SOWE – punctul II.B.3.9.2.,
c) Sistemul SMPP – punctul II.B.3.11.2.
VA4. În cazul unei defecțiuni a sistemelor de teleinformații, OTS întreprinde
următoarele acțiuni în domeniul schimbului de informații:
a) informează cât mai curând posibil entitățile interesate cu privire la eșec,
b) informează despre condițiile obligatorii în timpul unei defecțiuni,

PUTERII
c) informează despre evoluția situației.

VA5. În cazul perturbărilor în sistem, OTS informează despre formele și procedurile
de transmitere a informațiilor care au impact direct sau indirect asupra
funcționării corecte și sigure a SNP.
VA6. Informații menționate la punctul VA5. pot fi furnizate prin poștă, electronic,
prin fax sau prin telefon.
VA7. Schimbul electronic de informații se poate efectua prin poștă electronică sub
formă de note scurte, mesaje sau fișiere text și sub formă de fișiere text
transmise direct sau alte documente electronice.
VA8. Informații transmise în forma menționată la pct. VA6. și VA7. trebuie să fie
autorizate de către persoanele autorizate, care sunt incluse în listele
persoanelor autorizate conform punctului IV.C.2.15.
VB
Domeniul de aplicare al informațiilor publicate de
Operatorul de sistem de transport publică IRiESP pe site-ul său web.
VB1.
VB2. Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său web și actualizează în
mod continuu informațiile privind structura sa organizatorică. Aceste
informații se referă în mod specific la:
a) diagrama organizatorica,
b) sfera sarcinilor executate de unitățile organizatorice individuale,
c) date de telecomunicații și adrese.
VB3. OTS publică pe site-ul său șabloanele de aplicații pentru determinarea
condițiilor de conectare.
VB4. În sfera de aplicare a funcționării SNP, OTS publică pe site-ul său rapoartele
lunare și anuale care sintetizează funcționarea SNP pe parcursul lunilor și
anilor individuali.
VB5. În ceea ce privește echilibrarea NPS, TSO publică pe site-ul său:

a) rapoartele agregate privind planurile de coordonare PKR – anual până la
31 decembrie a anului dat,
b) rapoartele agregate privind planurile de coordonare PKM – lunar până în
ultima zi a lunii precedente,
c) prețurile orare și cantitățile de energie electrică de pe piața de echilibrare în
ziua n – cel târziu în ziua n+2 .
VB6. În ceea ce privește transferul transfrontalier de putere, TSO publică pe site-ul
său:

PUTERII
a) modele de cerere pentru participarea la transferul transfrontalier de putere

și formele de documente solicitate de OTS;
b) șablon de cerere pentru atribuirea codului de identificare EIC, inclusiv lista
codurilor EIC atribuite de Oficiul polonez pentru coduri EIC,
c) regulile de determinare a capacităților de transport ale liniilor
transfrontaliere,
d) regulile pentru licitațiile coordonate ale capacității de transport la
frontierele comune,
e) nivelurile capacităților tehnice de transmisie (TTC/NTC) ale crucii
transferul de putere la frontieră,
f) informații privind rezultatele licitațiilor coordonate ale capacității de
transport la frontierele comune;
g) datele de telecomunicații și adrese ale Oficiului de cod EIC polonez.
V.B.7. În ceea ce privește furnizarea de servicii de transport de către OTS, OTS
publică pe
site-ul său:
a) standarde pentru acordurile de transport,
b) model de cerere pentru încheierea Acordului de transport.
V.B.8. Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său dezvoltarea
plan în varianta coordonată cu Președintele Oficiului pentru Reglementare în
Energetică având în vedere prevederile pct. III.D.6.
V.B.9. OTS publică pe site-ul său următoarele informații cu privire la tele
sisteme de informare:
a) cerințele de securitate pentru sistemele de transmisie a datelor
SOWE/(ODM, EL), WIRE/UR.
b) standardele tehnice ale sistemului WIRE.
c) standardele tehnice ale sistemului SOWE.
V . B . 10 . Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său regulile de
codificarea unităților de generare și adresa la care trebuie depuse cererile
pentru certificatul de origine.
VC Protecția informațiilor
V.C.1. În ceea ce privește informațiile primite de la utilizatorii sistemului și clienții și
informații privind acordurile încheiate cu aceste entități, OTS este obligat să
respecte reglementările privind protecția persoanelor nepublice.
IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării informațiilor rețelei și a

PUTERII
altor informații protejate de lege

VC 2 Informațiile menționate la punctul VC 1 pot fi utilizate de OTS exclusiv în scopul
îndeplinirii sarcinilor sale rezultate din acordul încheiat cu utilizatorul
sistemului sau cu un client și în scopul executării sarcinilor OTS-ului astfel
cum sunt definite în Legea Energiei, actele executive și IRiESP în modul
excluzând opțiunea de a provoca un risc sau încălcarea intereselor
utilizatorului de sistem sau a unui client
VC 3 Obligația de a păstra în secret informațiile obținute de la utilizatorii sau clienții
individuali ai sistemului continuă după încetarea acordului încheiat între OTS
și respectivul utilizator sau client al sistemului, însă nu mai mult de 5 ani de la
data expirării sau rezilierii acestuia.
VC 4 Prevederile de confidențialitate menționate mai sus nu împiedică OTS să dezvăluie
informații consultanților și subcontractanților care acționează pentru și în
numele OTS în executarea sarcinilor definite de prevederile Legii Energiei,
actelor executive și IRiESP rezervându-se cerințele prevăzute în punctul VC 5
și de la dezvăluirea de informații sau informații cunoscute în mod obișnuit, a
căror dezvăluire este necesară în conformitate cu reglementările legale
aplicabile sau atunci când utilizatorul sistemului sau un client a acordat în scris
consimțământul pentru o astfel de dezvăluire. Operatorul de sistem de transport
este, de asemenea, îndreptățit să dezvăluie informații care acționează pentru
scopul respectării prevederilor IRiESP, cerințelor autorităților de reglementare,
în legătură cu procedurile judiciare pendinte sau procedurile tratate de
autoritățile de reglementare
VC 5 Operatorul de sistem de transport se asigură că toate entitățile, care vor participa în
numele și în numele său la executarea sarcinilor definite în prevederile Legii
Energiei, actelor executive și IRiESP vor fi obligate să păstreze în secret
informațiile menționate la punctul VC. 1
VC 6 Obligațiile angajaților OTS în ceea ce privește protecția informațiilor obținute de la
utilizatorii și clienții sistemului și informațiile privind acordurile încheiate cu
aceste entități sunt definite în Programul de conformitate întocmit și executat
de OTS.
VC 7 Prevederile punctelor VC 1 până la VC 5 se aplică utilizatorilor și clienților sistemului în
sfera de protecție a informațiilor obținute de la OTS și, de asemenea, în ceea ce
privește informațiile privind acordurile încheiate cu OTS.

PUTERII
CAPITOLUL VI. SISTEME DE TELEINFORMARE

UTILIZATE DE OPERATORUL SISTEMULUI
DE TRANSMISIE
V in absenta SISTEM DE SCHIMB DE INFORMAȚII PRIVIND PIAȚA DE ENERGIE
ELECTRICĂ
V IA1. Rolul sistemului WIRE
V IA1.1. Sistemul WIRE este dedicat schimbului de informații între OTS și entitățile
îndreptățite să facă schimb de informații cu OTS conform IRiESP – Balancing
of the System and Management of System Curtailments, denumite în
continuare operatori de piață.
V IA1.2. Sistemul WIRE este dedicat colectării, transmiterii și schimbului de informații
privind piața energiei în zona pieței de echilibrare.
V IA1.3. Sistemul WIRE ne-a folosit ca instrument și platformă pentru schimbul de
informații comerciale sub formă de documente electronice standard.
V IA1.4. Descrierea detaliată și cerințele funcționale ale sistemului WIRE sunt cuprinse în
standardele tehnice ale sistemului WIRE, care sunt publicate de OTS pe site-ul
său web.
V IA2. Arhitectura sistemului WIRE
V IA2.1. Arhitectura sistemului WIRE include modulul central de comunicație al sistemului

WIRE în versiunea pentru OTS, module externe WIRE/UR în versiunea pentru
operatorii de piață și modulul de rezervă WIRE/RP.
V IA2.2. Schimbul de informații între modulul central WIRE și modulele WIRE/UR are loc
sub topologia „steaua”, adică comunicarea este posibilă doar între serverul
central al sistemului WIRE situat la OTS și serverele locale ale sistemului
WIRE situate la operatorii de piață.
V IA3. Structura funcțională și cerințele aplicației WIRE
V IA3.1. Modulul central situat la OTS se ocupă de colectarea și transmiterea documentelor

către/de la sistemele informatice ale operatorilor de piață supuși cerințelor
privind controlul și securitatea datelor transmise.
V IA3.2. Modulul central al sistemului WIRE permite arhivarea tuturor informațiilor
transmise și oferă acces la arhivele de documente utilizatorilor autorizați.
V IA3.3. Modulul de rezervă WIRE/RP situat la OTS permite transmiterea notificărilor
privind contractele de vânzare, ofertele de echilibrare și graficele de transfer
transfrontalier de energie în cazul unei defecțiuni a modulului WIRE/UR sau a
unei defecțiuni a legăturilor de comunicații dedicate.

PUTERII
VI.A.3.4. Modulele locale WIRE/UR amplasate la operatorii pieței permit accesul la modulul
central și schimbul de date conform standardelor definite pentru sistemul
WIRE în ceea ce privește structura documentelor, securitatea și controlul
datelor transmise.
VI.A.3.4.A. Centrul de Certificare (CCO) al OTS execută funcțiile legate de gestionarea
certificatelor digitale utilizate în sistemul WIRE. Centrul permite autorizarea
certificatelor managerilor de cozi WebSphere MQ identificând fără
ambiguitate serverele WIRE/UR ale operatorilor de pe piață.
V IA3.5. Cerințele tehnice pentru sistemul WIRE sunt definite la punctul II.B.3.8.
V IA4. Domeniul de aplicare al informațiilor transmise cu suportul sistemului WIRE
V IA4.1. Sistemul WIRE cuprinde schimbul de informații în domeniul: notificarea

contractelor de vânzare și a ofertelor de echilibrare, notificarea programelor de
transfer transfrontalier de energie, planuri de coordonare și date de contorizare
și date de contorizare-decontare a energiei electrice și date de decontare. Sfera
detaliată a informațiilor comerciale schimbate prin sistemul WIRE este inclusă
în IRiESP – Balancing of the System and Management of System
Curtailments.
V IA5. Proceduri ale sistemului WIRE
V IA5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului WIRE
V IA5.1.1. Gestionarea configurației sistemului WIRE se execută conform procedurilor care

reglementează procesele de conectare a noilor operatori de pe piață,
gestionarea modificărilor la standarde și a modificărilor de configurație.
V IA5.1.2. Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său procedurile privind
sistemul WIRE.
V IA5.2. Procedura de conectare și acceptare a sistemului IT WIRE/UR la sistemele IT
ale OTS pentru WIRE/UR și WIRE
V IA5.2.1. Conectarea și acceptarea sistemului IT WIRE/UR la sistemul informatic al OTS

are loc la îndeplinirea de către entitate a condițiilor prevăzute în procedura de
conectare și acceptare definită de OTS.
V IA5.2.2. Procedura de conectare si acceptare a sistemelor WIRE se aplica in procesul de
punere in functiune a sistemelor WIRE/UR a operatorilor de piata. Procedura
cuprinde aspectele tehnice privind cooperarea sistemelor de securitate și a
sistemelor de schimb de date ale OTS și ale operatorilor de piață.
VI.A.5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor arhivelor WIRE

PUTERII
V IA5.3.1. Autorizarea utilizatorilor sistemelor WIRE/UR are loc la îndeplinirea condiției de

către entitate definită în procedura de gestionare a autorizațiilor de utilizare a
arhivelor sistemului WIRE elaborată de OTS.
V IA5.3.2. Procedura de gestionare a autorizațiilor arhivelor sistemului WIRE conține pași,

care ar trebui parcurși de administratorul de securitate al operatorului de piață
în vederea obținerii accesului la arhivele sistemului WIRE pentru reprezentanții
operatorului de piață autorizați de operatorul de piață să revizuiască
documentele stocate. în arhivele sistemului WIRE.
V IA5.3.3. Arhivele sistemului WIRE sunt disponibile numai reprezentanților operatorului de
piață autorizați să revizuiască documentele, în sfera documentelor schimbate
între OTS și operatorul de piață corespunzător.
V IA5.4. Proceduri de testare pentru sistemul de backup WIRE/RP pentru transmiterea
notificărilor pentru operatorii de pe piață
V IA5.4.1. Procedura de testare a sistemului de rezervă WIRE/RP pentru transmiterea

notificărilor pentru operatorii de piață cuprinde procesul de testare a soluțiilor
sistemului WIRE/RP de către operatorii de pe piață, necesar pentru
funcționarea corectă a modulului de către reprezentanții operatorilor de piață.
V IA5.4.2. Modulul de rezervă al sistemului WIRE/RP este disponibil doar reprezentanților
autorizați ai operatorilor de pe piață.
V IA5.5. Proceduri de testare care completează sfera operațională a operatorilor de pe
piață
V IA5.5.1. Procedura de testare care completează domeniul de activitate al operatorilor de pe

piață include pași, care ar trebui să fie întreprinși de către OTS și operatorii de
pe piață pentru a spori domeniul de activitate al operatorilor de pe piața de
echilibrare.
V IA5.5.2. Procedura de testare care suplimentează sfera de activitate a operatorilor de piață se
aplică în timpul schimbării funcției operatorului de piață de la operatorul
comercial la operatorul tehnic comercial sau îmbunătățirea sferei de aplicare a
funcției prin dispunerea unităților de orar de încrucișare. -schimbul la frontieră
al participantului la piața de echilibrare.
V IA5.6. Schimbarea procedurilor la standardele tehnice ale sistemului WIRE
V IA5.6.1. Implementarea modificărilor la standardele tehnice WIRE necesită

adaptarea sistemelor WIRE/UR de către operatorii de piață și aprobarea
modificărilor implementate prin testele de conformitate cu schimbul de
documente.
V IA5.6.2. Procedura de efectuare a modificărilor la standardele tehnice ale sistemului WIRE
conține pașii, care ar trebui efectuate de OTS și operatorii de piață pentru a
implementa modificările definite în astfel de standarde la sistemul WIRE.

V SISTEMUL IB DE COOPERARE
PUTERII OPERAȚIONALĂ CU CENTRALELE ELECTRICE
V IB1. Rolul sistemului SOWE
V IB1.1. Sistemul SOWE este dedicat schimbului de informații tehnice între serviciile de
dispecerizare ale OTS și serviciile de operare ale unităților de gestionare a
JWCD.
V IB1.2. Sistemul SOWE este dedicat colectării, transmiterii și schimbului de informații în
scopul operațiunii de gestionare a unităților JWCD din NPS.
V IB1.3. Sistemul SOWE permite schimbul de informații în etapele de planificare periodică și
curentă a disponibilității unităților generatoare individuale și controlul
producerii de energie electrică.
V IB1.4. Descrierea detaliată și cerințele funcționale ale sistemelor SOWE sunt cuprinse în
standardele tehnice ale sistemului SOWE publicate de OTS pe site-ul său web.
V IB2. Arhitectura sistemului SOWE
V IB2.1. Sistemul SOWE include două module: modulul central de comunicare SOWE într-o
versiune pentru OTS și modulul extern SOWE/EL într-o versiune pentru
entitățile care gestionează unitățile JWCD.
V IB2.2. Schimbul de informații între modulul central de comunicare al sistemului SOWE și
modulele SOWE/EL are loc sub topologia stea, adică comunicarea este posibilă
doar între serverul central al sistemului SOWE situat la OTS și serverele locale
ale sistemului SOWE situate la centralele electrice. .
V IB3. Structura funcțională și cerințele de aplicare ale sistemului SOWE
V IB3.1. Modulul central situat la OTS se ocupă de colectarea și transmiterea documentelor

către/de la sistemele IT SOWE/EL ale centralelor electrice menținând controlul
și securitatea datelor transmise.
V IB3.2. Modulul central al sistemului SOWE permite arhivarea tuturor informațiilor
transmise și furnizează arhivele de documente utilizatorilor autorizați.
V IB3.3. Modulele locale SOWE/EL amplasate la centralele electrice permit accesul la
modulul central și schimbul de date în conformitate cu standardele definite
pentru sistemul SOWE în ceea ce privește structura documentelor, securitatea și
controlul datelor transmise.
V IB3.3.A. Centrul de Certificare (CCO) al OTS execută funcțiile legate de gestionarea
certificatelor digitale utilizate în sistemul SOWE. Centrul permite autorizarea
certificatelor managerilor de cozi WebSphere MQ care identifică fără
ambiguitate serverele SOWE/EL.
V IB3.4. Cerințele tehnice pentru sistemul SOWE sunt definite la punctul II.B.3.9.
V IB4. Domeniul de aplicare al informațiilor transmise cu suportul sistemului SOWE
V IB4.1. Sistemul SOWE prevede transmiterea directă de către serviciile de dispecerizare

TSO-KDM către serviciile de operare ale generatorului DIRE a planurilor de
Versiunea
Data: 17 martie 2006 încărcare ale unităților JWCD pentru1.2perioade de 15 minute și a comenzilor de
Pagină217 din 203
operare și permite
PUTERII schimbul de informații între serviciile de operare ale
generatorului DIRE și serviciile de dispecerare OTS în zona de disponibilitate a
unităților generatoare, evenimente operaționale și evenimente de rețea.
Domeniul detaliat al informațiilor schimbate prin sistemul SOWE este conținut
în IRiESP – Balancing of the system and management of network restrictions.
V IB5. Proceduri ale sistemului SOWE
V IB5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului SOWE
V IB5.1.1. Gestionarea configurației sistemului SOWE are loc conform procedurilor care
reglementează conectarea noilor centrale electrice, gestionarea modificărilor la
standarde și a modificărilor configurației.
V IB5.1.2. Operatorul de sistem de transport publică pe site-ul său procedurile privind
sistemul SOWE.
V IB5.2. Procedura de conectare și acceptare a sistemului IT SOWE/EL la sistemele IT
OTS pentru SOWE/EL și SOWE
V IB5.2.1. Conectarea și acceptarea sistemului IT SOWE/EL la sistemul IT OTS are loc la

îndeplinirea condițiilor de către entitate, așa cum sunt definite în procedura de
conectare și acceptare stabilită de OTS.
V IB5.2.2. Procedura de conectare și acceptare a sistemelor SOWE se aplică procesului de
pornire a sistemelor SOWE a centralelor electrice cu unități JWCD. Procedura
cuprinde aspectele tehnice privind cooperarea sistemelor de securitate și a
sistemelor de schimb de date ale OTS și centralelor electrice.
V IB5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor la arhivele SOWE
V IB5.3.1. Autorizarea utilizatorilor sistemelor SOWE/EL are loc la îndeplinirea de către

entitate a condițiilor definite în procedura de gestionare a autorizațiilor
utilizatorilor arhivelor sistemului SOWE elaborată de OTS.
V IB5.3.2. Procedura de gestionare a autorizațiilor arhivelor de sistem SOWE conține pașii,
care ar trebui parcurși de administratorul de securitate al centralei electrice
pentru a obține accesul la arhivele de sistem SOWE pentru reprezentanții
centralelor electrice autorizați să examineze documentele stocate în arhivele de
sistem SOWE.
V IB5.3.3. Arhivele sistemului SOWE sunt accesibile numai reprezentanților

PUTERII
centralele electrice autorizate să revizuiască documentele cu privire la

schimbul de documente între OTS și centralele electrice.
VI.B.5.4. Modificarea procedurilor la standardele tehnice ale sistemului SOWE
VI.B.5.4.1. Implementarea modificărilor la standardele tehnice SOWE necesită adaptarea

sistemelor SOWE/EL de către centralele electrice și aprobarea modificărilor
implementate prin teste de conformitate cu schimbul de documente.
VI.B.5.4.2. Procedura de implementare a modificărilor la standardele tehnice ale
sistemului SOWE conține pașii care ar trebui să fie întreprinși de către OTS și
centralele electrice pentru a face modificările la sistemul SOWE așa cum sunt
definite în astfel de standarde.
VI.C. Sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare

VI.C.1. Rolul sistemului SMPP
VI.C.1.1. Sistemul SMPP este dedicat monitorizării funcționării unităților JWCD în

scopul managementului operațional al SEN, evaluării funcționării lor
reglementare și efectuării analizelor de funcționare a SEN conform cerințelor
UCTE.
VI.C.1.2.
Nodurile locale ale sistemului SMPP achizitioneaza on-line datele de la
sistemele automate ale unitatii generatoare si le pun la dispozitia nodului
central al sistemului SMPP.
VI.C.1.3. Nodul central al sistemului SMPP achiziționează on-line datele de la toate
nodurile locale ale sistemului SMPP, de la sistemul local OTS cu privire la
valorile semnalelor de control și frecvențele NPS și primește de la sistemele
OTS planurile de funcționare și parametrii tehnici ai unităților generatoare. .
VI.C.1.4.
Sistemul SMPP asigură transportul on-line de la OTS la unitățile generatoare.
VI.C.2. Arhitectura sistemului SMPP
VI.C.2.1. Sistemul SMPP include două module: modul central în aversiune pentru OTS
și noduri locale situate la centralele electrice.
VI.C.2.2. Schimbul de informații între nodul central și nodurile locale are loc sub
topologie „stea”, adică comunicarea este posibilă doar între serverul central
situat la OTS și serverele locale situate la centralele electrice.
VI.C.2.3.
Nodurile de sistem SMPP conțin subsistemul de comunicații utilizat pentru
schimbul de date bazat pe WAN.
VI.C.3. Structura funcțională a SMPP
VI.C.3.1. Componentele puterii setate, inclusiv valorile setate ale puterii de intrare
IRiESP Condiții de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

–
PUTERII
căile de control, starea de funcționare a controlului și valoarea semnalului Y 1

sunt transmise on-line în cadrul sistemului SMPP de la centralele electrice la
OTS de către sistemele automate ale fiecărei unități generatoare.
VI.C.3.2. Pe baza datelor colectate, sistemul SMPP monitorizează on-line funcționarea
unităților JWCD conform criteriului identificat, permite analiza on-line a stării
și parametrilor unităților JWCD în raport cu valorile planificate și calculează în
mod continuu valorile medii de energie electrică pentru unitățile individuale și
le raportează la valorile planificate.
VI.C.3.3.
Datele procesate în sistem sunt arhivate. Sistemul are instrumente care permit
prezentarea și expertizarea datelor către alte sisteme.
VI.C.3.4. Achiziția datelor istorice de la centralele electrice către OTS se realizează off-
line pentru a suplimenta datele lipsă în nodul central al sistemului SMPP în
modul de completare automată a datelor lipsă sau la cerința operatorului
centralei. nodul sistemului SMPP.
VI.C.4. Procedurile sistemului SMPP
VI.C.4.1. Proceduri de schimb de informații

VI.C.4.1.1.
Parametrii actuali ai unității obținuți din sistemul automat al unității sunt
transmisi la nodul local al sistemului SMPP și apoi transmisi la nodul central
al sistemului SMPP situat la sediul OTS. Datele dobândite sunt utilizate pentru
monitorizarea funcționării unităților de generare și susținerea funcționării SEN
conform ghidurilor definite de OTS în documentația tehnică a sistemului
SMPP.
VI.C.4.2. Proceduri de conectare
VI.C.4.2.1. Conectarea nodului local al SMPP la nodul central al sistemului SMPP are loc
la îndeplinirea de către entitate a condițiilor definite în specificația tehnică
pentru nodurile locale ale sistemului SMPP și procedura de conectare SMPP,
care este pusă la dispoziție de către OTS celor interesați. entitati .
VI.C.4.2.2. Condițiile detaliate de conectare a nodurilor locale ale sistemului SMPP sunt
determinate individual și furnizate de OTS pentru fiecare centrală electrică.
VI.D. Sistem central de contorizare-decontare (CSPR)
VI.D.1. Rolul sistemului CSPR
VI.D.1.1. Sistemul CSPR este dedicat stabilirii cantităților livrate de energie electrică în
scopul decontărilor efectuate de OTS.
VI.D.1.2. Sistemul CSPR îndeplinește funcția de colectare, prelucrare și punere la
dispoziție a datelor de contorizare și a datelor de contorizare-decontare.

PUTERII
VI.D.2. Structura funcțională a CSPR

VI.D.2.1. Datele de contorizare și contorizare-decontare colectate în sistemul CSPR
provin din sistemul OTS de citire la distanță a datelor de contorizare, din
sistemele DSO dedicate pentru determinarea datelor de contorizare-decontare
reprezentând livrările de energie electrică în fragmentele rețelei de distribuție
neacoperite de zona Pieței de Echilibrare și din sistemele informatice ale
entităților de piață utilizate pentru colectarea și punerea la dispoziție a datelor
de contorizare denumite în continuare Sisteme Locale de Contorizare-
Decontare (sisteme LSPR).
VI.D.2.2. Datele de contorizare obţinute pentru sistemul de citire la distanţă a datelor de
contorizare provin din sistemele automate de înregistrare a datelor care permit
accesul la valorile înregistrate de circuitele de contorizare.
VI.D.2.3.
Achiziția datelor de la sistemele LSPR și sistemele DSO către sistemul CSPR
și furnizarea datelor de contorizare din sistemul CSPR către sistemele LSPR se
execută prin sistemul WIRE.
VI.D.3. Sfera informațiilor obținute cu suportul sistemului CSPR
VI.D.3.1. În cadrul procesului de conversie a datelor, sistemele CSPR procesează datele

de contorizare provenite din sistemele de contorizare-decontare și datele de
contorizare-decontare reprezentând livrările de energie în fragmentele rețelei
de distribuție neacoperite de aria Pieței de Echilibrare definită de OTS. și
utilizează algoritmi pentru agregarea și determinarea livrărilor de energie
electrică.
VI.D.3.2.
Cantitățile determinate de livrări de energie electrică sunt produsul procesării
datelor de contorizare și contorizare-decontare prin sistemul CSPR.
VI.D.4. Procedurile sistemului CSPR
VI.D.4.1.
Prelucrarea datelor executată prin sistemul CSPR are la bază regulile uniforme
de codificare a Punctelor Fizice de Contorizare (FPP) și a Punctelor de Livrare
a Energiei ale Pieței de Echilibrare reprezentând livrările de energie electrică
în fragmentele rețelei de distribuție neacoperite de zona de Piața de echilibrare
( FD MB), care sunt publicate de OTS pe site-ul său web.
VI.D.4.2. Regulile detaliate de schimb de date de contorizare și de contorizare-decontare
cu suportul sistemului CSPR sunt definite în IRiESP – Balancing of the system
and management of system restrictions.
VI.E. Sistem automat de control al frecvenței de încărcare (ARCM)
VI.E.1. Rolul sistemului ARCM

PUTERII
VI.E.1.1. Sistemul ARCM este utilizat pentru a genera și transmite semnale de control
de la TSO la unitățile JWCD .
VI.E.1.2.
Sistemul ARCM este utilizat pentru a activa banda de control secundară a
unităților generatoare cooperante și setarea de rezervă a sarcinii de bază a
unităților generatoare.
VI.E.1.3. Controlerul de sistem ARCM achiziționează datele despre frecvența curentă în
NPS și balanța de putere a NPS și informații despre planul de generare și
balanța de schimb.
VI.E.1.4.
Controlerul central al sistemului ARCM generează în mod continuu semnalele
de control și le trimite on-line către unitățile generatoare în modul de difuzare.
VI.E.2. Arhitectura sistemului ARCM
VI.E.2.1. Sistemul ARCM este compus din: controler central al sistemului ARCM
generarea semnalelor de control ordonarea creșterii sau scăderii puterii active
generate de unitățile generatoare în sfera benzii de control dedicată acestui
scop, subsistemul de contorizare comunicații pentru achiziția datelor
descrierea balanței curente a capacității de schimb și a frecvenței în intervale
de 1 secundă, subsistemul IT determinând balanța medie de schimb de putere
planificată, subsistem de comunicații pentru distribuția semnalelor de control
cu suportul protocolului UTRT.
VI.E.2.2. Configurarea controlerului central al sistemului ARCM și a subsistemelor
acestuia asigură redundanța elementelor acestuia pentru a asigura fiabilitatea
funcționării ARCM.
VI.F. Site-ul web al operatorului sistemului de transport
VI.F.1.1. Site-ul web al OTS este folosit de OTS ca platformă pentru furnizarea de
informații către entitățile interesate.
VI.F.1.2. Site-ul web al OTS este disponibil la: www.pse-operator.pl .

Codul Rețelei Polonez

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

Codul Rețelei Polonez

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Codul Rețelei Polonez

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

A r Polskie 5ieci Elektroenergetyczne "v / Operator $.

Termenii de utilizare, operare, întreținere și planificare a

Varșovia, 17 martie 2006

Traducere în engleză – Konstancin-Jeziorna, aprilie 2009

Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport, denumită în continuare

Instrucțiunea de operare și întreținere a sistemului de transport conține, de asemenea, o parte

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină2 din 203

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină3 din 203

V .B.4.1. Reguli de elaborare a planurilor privind lucrările de întreținere...........................150

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină4 din 203

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină5 din 203

IV .B.4. Planificarea lucrarilor de intretinere.....................................................................150

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină6 din 203

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină7 din 203

IV.B.8. Reguli de menținere a rezervelor de echipamente și piese de schimb........................156

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagina 5 din 203

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină10 din 203

V .B.4.1. Reguli de elaborare a planurilor privind lucrările de întreținere...........................150

CAPITOLUL III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII ȘI A COOPERĂRII ÎN SCOPUL

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină11 din 203

COORDONĂRII DEZVOLTĂRII REȚELEI DE TRANSMISIE ȘI

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină12 din 203

X .B.1. Reguli generale de întreținere a rețelei de transport.................................................146

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină13 din 203

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină14 din 203

IX .B. Întreținerea rețelei de transport...................................................................................146

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină15 din 203

V IB5.3. Procedura de gestionare a autorizațiilor la arhivele SOWE...............................215

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină16 din 203

V .A.2.2. Reguli de organizare și efectuare a acceptărilor................................................144

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină17 din 203

V IB5.1. Domeniul de aplicare al procedurilor sistemului SOWE.......................................215

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagină18 din 203

CAPITOLUL I. DISPOZIȚII INTRODUCTORIE

Perturbarea rețelei Un eveniment de operare care iese din exploatare o parte a

Perturbarea sistemului Un eveniment de operare care declanșează din funcționarea

Condiții de funcționare de Configurarea rețelei preconizată de Operatorul de sistem în cazul

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagina 9 din 203

momentul în care unitatea generatoare ajunge la nivelul de sarcină

Energia electrică furnizată de unitatea generatoare către rețeaua

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagina 10 din 203

tensiunea transformatorului generatorului unei astfel de unități.

Energia generată Energia electrică generată de unitatea generatoare înregistrată de

IRiESP – Termeni de utilizare, operare, întreținere și planificare a dezvoltării rețelei

Data: 17 martie 2006 Versiunea 1.2 Pagina 11 din 203

Sistemul Național de Energie Sistem de alimentare care funcționează pe teritoriul Poloniei.

Capacitatea disponibilă a Capacitatea disponibilă redusă cu pierderile de capacitate

Capacitate disponibilă Capacitatea maximă continuă a unității de generare sau a