Lauren Swersky

UWP 104D Dr. Rinard

Supraviețuirea rezervorului Shark

Un plan de lecție în clasa a XII -a Business & Writing

Obiective/Scop:
 Aplicați conceptele de afaceri învățate de-a lungul cursului într-un cadru
antreprenorial
 Îmbină creativitatea cu cunoștințele de afaceri pentru a construi un argument de
afaceri care va ajuta la realizarea unei noi idei de produs
 Înțelegeți perspectivele antreprenorilor, investitorilor și consumatorilor prin
jocul de rol
 Restrângeți o idee și direcționați-o către un anumit public
 Utilizați rețelele sociale pentru a înțelege strategiile de marketing
 Determinați elementele cele mai importante și atractive ale unui produs
 Explorați strategiile de scriere în curriculum
 Înțelegeți mai bine mentalitatea antreprenorială lucrând cu mentori cu
experiență
 Învățați să scrieți și să executați o prezentare eficientă a produsului
 Reflectați asupra scopului, procesului și aplicabilității sarcinii

Timp: 160 de minute de pregătire, lecție de 4 zile (90 de minute pe zi)

Public: studenții vor scrie pentru ei înșiși, pentru colegii lor, pentru mentori ai CEO-ului
invitați și pentru investitori îngerii actori (rechinii).

Clasa: elevi de clasa a XII- a într-o clasă de afaceri (17-18 ani)

Prezentare generală: Acest plan de lecție se concentrează în mod special pe predarea

studenților cum să scrie și să efectueze o prezentare eficientă a unui produs de afaceri.
Planul de lecție face parte dintr-un proiect mai amplu de sfârșit de curs, care provoacă
studenții să adopte o mentalitate antreprenorială și să creeze propriul lor produs unic
pe care îl vor prezenta investitorilor îngerii actori în timpul unei simulări de clasă a
emisiunii TV Shark Tank . Acest plan de lecție ar trebui finalizat cu câteva zile înainte ca
simularea finală să aibă loc.

Motivație: Un scop major al educației formale este de a echipa studenții cu instrumente

care pot fi transferate pe piață. În 2013, Forbes a publicat un articol în care susținea că
gândirea critică, rezolvarea problemelor, judecata și luarea deciziilor, ascultarea activă și
vânzările și marketingul se numără printre primele 10 „cele mai critice abilități de
muncă” care vor fi angajat. Pe parcursul lecției, elevii vor avea ocazia să dezvolte și să
consolideze aceste abilități importante, oferindu-le un avantaj competitiv față de colegii
lor. Această lecție este concepută pentru a ajuta la pregătirea studenților pentru o
situație realistă de mare presiune pe care o pot întâlni ca viitori antreprenori.

Standarde din California:

 CCSS.ELA-ALFABETIZAREA.RST.11-12.7
Integrați și evaluați surse multiple de informații prezentate în diverse formate și media
(de exemplu, date cantitative, video, multimedia) pentru a aborda o întrebare sau a
rezolva o problemă.
 CCSS.ELA-LITERACY.WHST.11-12.1.A
Introduceți afirmații precise, cu cunoștințe, stabiliți semnificația revendicărilor, distingeți
revendicarile de revendicările alternative sau opuse și creați o organizație care
ordonează în mod logic revendicările, cererile reconvenționale, motivele și dovezile. .

Cunoștințe academice/obiceiuri ale minții: studenții vor învăța să gândească critic la

cerințele și nișele pieței, să exerseze ascultarea colegilor, să ia în considerare
perspective alternative prin jocul de rol ca antreprenor, investitor și consumator al unui
produs, să dezvolte afirmații despre produs și să organizeze cunoștințele. într-un mod
concis, coeziv. Elevii trebuie să aplice conceptele de afaceri învățate anterior în clasă
într-un context nou.

Cunoștințe anterioare și indicații: înainte de acest plan de lecție, elevii ar trebui să fi

început deja să lucreze la ideea lor de produs și să fi scris o propunere care să includă o
descriere a funcțiilor produsului, a designului, a pieței vizate și a costului estimat. Ar
trebui să înțeleagă deja terminologia și conceptele de afaceri enumerate în Anexe
(rechin-ționar) și ar trebui să fie confortabil să le aplice în diverse contexte de afaceri.
Profesorul ar trebui să fie foarte familiarizat cu serialul TV Shark Tank și ar trebui să știe
cum să navigheze pe Twitter. Încurajați elevii să folosească rechinul ca punct de
referință pe parcursul lecției.

Preparare:
 Găsiți un episod Shark Tank potrivit pentru clasa dvs. (20 de minute)
 Creați fișe de produs pentru Ziua 1, Activitatea 2 (60 de minute)
 Căutați exemple de tweet Twitter pentru Ziua 2, Activitatea 1 (20 de minute)
 Creați conturi Twitter anonime codificate pentru fiecare student (60 de minute)
Materiale:
 Calculatoare și proiector de clasă
 Tablă albă și markere cu ștergere uscată
 Hârtie de măcelar și Markere
 Jurnalele

Procedură:
ZIUA 1 : Familiarizarea cu terenul
Activitatea 1 (45 minute) :
1. Clasa ta va viziona un episod din Shark Tank. Rugați studenții să se concentreze
pe propunerea de produs a antreprenorului (de obicei, aceasta este prima
introducere de 60-90 de secunde). Ar trebui să ia notițe despre ceea ce este
inclus.
2. Brainstorming de clasă. Întrebați studenții: Care propuneri credeți că au fost cele
mai eficiente? De ce? Ce au inclus? Scrieți răspunsurile elevilor pe tabla albă.
Încercați să determinați clasa să vă ajute să formulați un posibil script de
completare a golurilor pe tabla albă. (Exemplu: numele meu este ___ și produsul
meu este ____. Caut ____$ pentru o participație de ___% din compania mea. Te-
ai întrebat vreodată ______ ? Ei bine, am soluția la asta! _____ (numele
produsului) este conceput pentru a ____________________.)
Activitatea 2 (45 minute) :
1. Împărțiți clasa în grupuri. Spune-le că fiecare grup are până la 150.000 USD pe
care îi poate folosi pentru a investi în timpul jocului.
2. Oferiți fiecărui grup o descriere simplă, o imagine, un nume etc. a unui produs
(fiecare grup primește unul diferit)
3. Grupurile au la dispoziție 15 minute pentru a veni cu o prezentare scrisă
folosind fișa de produs care le-a fost dată.
4. Grupurile vor prezenta apoi produsul clasei. După fiecare prezentare, fiecare
grup va trebui să decidă cât de mult din banii lor dorește să investească în
ideea respectivă (pentru a o face mai realistă, va trebui să decidă înainte de a
ajunge efectiv să audă alte propuneri... acest lucru va fi urmărit pe tabla alba)
5. Discuție de clasă: Ca investitori, ce căutați în pitch? Ce te-a determinat să
investești într-unul față de celălalt? Enumerați câteva calități ale pitchurilor
bune pe tablă.
Notă : Amintiți-le clasei că atunci când încep să lucreze la propriile prezentari,
trebuie să-și păstreze publicul în minte și să folosească termeni sau concepte care
sunt încadrate pentru a stârni interesul în rândul investitorilor --- Ce va câștiga
investitorul și de ce ar trebui să aleagă să investești în produsul tău mai degrabă
decât în alt produs?

ZIUA 2 : Găsirea unui focus (determinarea celor mai importante puncte/elemente ale
produsului care ar trebui utilizate în prezentare, învățarea cum să promoveze, gândirea
la public și utilizarea rețelelor sociale)
Activitate 1 : Examinarea tweet-urilor Twitter (20 min)
1. Explicați că mulți oameni folosesc forumurile de rețele sociale pentru a-și
comercializa produsele/mărcile. Pentru a fi remarcate, companiile trebuie de
obicei să încerce să găsească o modalitate atrăgătoare și concisă de a atrage
publicul interesat.
2. Afișează tweet-uri cu cea mai recentă tehnologie și proiectează-le pe tablă.
( Pregătire: căutați câteva tweet-uri noi despre noua tehnologie care ar fi
exemple bune)
3. Ce tweet-uri sună interesante pentru clasă? Alegeți câteva dintre ele care le-au
plăcut studenților și întrebați-i ce părere au în prealabil despre produs și despre
ce este acesta. Apoi, faceți clic pe URL-ul din tweet care îl trimite la mai multe
informații despre produs. Tweetul a surprins cu exactitate ce a fost produsul?
Activitatea 2: Scrierea unui tweet Twitter (30 min)
 Imaginați-vă că sunteți gata să vă transmiteți ideea de produs în lume. Folosind
foile de propunere de produs, scrieți propriul tweet despre propriul produs în
140 de caractere sau mai puțin. Fiecare student își va posta tweet-ul pe Twitter.
Proiectați tweet-urile pe tablă. (Pregătire: faceți conturi de Twitter pentru
fiecare student folosind nume anonim/număr arbitrar)
Activitatea 3: Răspunsul colegilor la tweet-uri (20 min)
 Elevii vor fi desemnați să se întâlnească cu alți trei colegi de clasă care vor
comenta tweet-urile lor și vor fi solicitați să facă următoarele:
o Adăugați un comentariu la tweetul la care răspundeți și scrieți despre ce
credeți că este vorba despre ideea de produs, cine este publicul și de ce,
pe baza tweetului, produsul pare unic/util/important. Ce iti place la
tweet? Cum poate fi mai eficient?
Activitatea 4 : Reflecție în jurnal (15 min)
 Ce a fost provocator în legătură cu misiunea de tweet?
 Ce ți-a plăcut la asta?
 Ce ai învățat din propriul tău tweet și din alții?
 Pe baza comentariilor colegilor, cum ați putea să vă schimbați tweetul pentru a-l
face mai eficient/descrieți mai bine produsul?

ZIUA 3 : Dezvoltați o hartă a mesajelor și exersați prezentarea acesteia

Activitate 1 : Determinați cele mai importante aspecte ale produsului (10 minute)
 Pe o foaie de hârtie, elevii vor face brainstorming și vor indica toate
caracteristicile produsului lor, ce îl face unic, de ce este util/ce poate face pentru
tine etc.
Activitatea 2 : Perspectivele colegilor (15 minute)
1. Elevii își schimbă lucrările cu un partener din clasă.
2. Elevii vor fi instruiți să ia markere colorate și să încercuiască punctele care sunt
legate între ele (același subiect/categorie/element) și să numească
subiectul/categoria/elementul în care se încadrează (Exemplu: un elev poate
încercui „alimentat cu energie solară”, „ fără deșeuri” și „reciclate” și etichetați-
le drept subiect de durabilitate ecologică)
Activitatea 3 : Elevii iau decizii executive (15 minute)
1. Elevii își vor primi lista înapoi și vor decide dacă le plac grupările și numele
subiectelor făcute de colegii lor sau dacă se pot gândi la una mai potrivită etc.
2. Elevii vor alege trei dintre cele mai importante/cele mai eficiente subiecte sau
elemente ale produsului sau companiei lor
Activitatea 4 : Schițarea hărții mesajului (5 minute)
 Elevii își folosesc tablele pentru a desena un cerc și pentru a scrie numele
produsului lor și ce face acesta în interiorul cercului. (Exemplu: Yankee face
lumânări de casă și produse parfumate). În continuare, ei vor desena trei linii
care decurg din cerc și vor scrie cele trei elemente pe care le-au ales.
Activitatea 5 : Cunoașterea produsului și misiunii dvs. (15 minute)
 Elevii scriu o scurtă explicație a ceea ce propun. Acesta va include numele
produsului și cele trei categorii/elemente/aspecte cheie ale acestuia. Ei vor
exersa explicația. (Exemplu: „Bine ați venit la Lush. Facem săpunuri și produse
cosmetice manual. Totul din magazin este proaspăt, ecologic, iar o parte din
profiturile noastre sprijină campanii etice.”).
Activitatea 6: Exersarea unor explicații rapide despre produse și misiune (20 de minute)
 Elevii fac o versiune de dimensiunea unei notițe a hărții cu mesaje, dacă este
necesar, și merg prin clasă, pe rând, o prezintă colegilor lor. Trebuie să-și ofere
reciproc feedback despre cum poate fi mai eficient.
Activitatea 7 : Discuție în clasă (10 min)
 Cum am putea încorpora ideile noastre de hărți de mesaje în prezentarea
noastră? Sunt eficiente de utilizat în prezentare sau sunt mai bine folosite pentru
cunoștințele noastre de bază atunci când scriem propunerea finală?

ZIUA 4: Scrieți pitch-ul

Activitatea 1: Consolidarea muncii anterioare (35 de minute)
1. Elevii vor avea alături șabloanele de propunere completate (numele
produsului, publicul, elementele etc.)
2. Ei își vor lua tweet-ul de pe Twitter și îl vor scrie în partea de sus a foii lor de
măcelar.
3. Sub tweet, ei vor desena un prototip al produsului lor, precum și sigla
produsului.
4. Sub acea secțiune, își vor redesena harta mesajelor.
5. Sub harta mesajelor, elevii vor adăuga diferitele cuvinte cu marcatori pe care
le-au folosit pentru a-și descrie ideea de produs (Ziua 3, activitatea 1). Dacă se
gândesc la altele noi, le pot adăuga sau modifica.
6. Elevii vor face referire la șablonul de propunere și vor menționa publicul
(publicile) și piața către care este orientat produsul.
Activitatea 2 : Scrierea unui pitch de produs asemănător cu cele folosite în spectacolul
Shark Tank (25 de minute)
 Elevii se vor uita la scripturile de prezentare pe care le-au scris împreună cu
grupurile lor în ziua 1 și le vor folosi pentru a-și formula propria prezentare de
produs de 60-90 de secunde.
Activitatea 3: exersați prezentari cu mentori CEO invitați (30 de minute)
 Folosind scripturile lor, studenții își vor prezenta produsul unui mentor CEO
invitat. Ei vor discuta cu mentorul lor despre ce trebuie să lucreze și ce pași vor
lua pentru ca prezentarea lor să fie mai eficientă.

Evaluare: Cunoștințele elevilor vor fi evaluate pe tot parcursul planului de lecție în

timpul diferitelor teme (prezentare de grup, tweet și răspuns de la colegi la tweet,
scripturi de prezentare etc.) Elevii vor primi credit complet dacă participă pe deplin și
finalizează toate activitățile din clasă . Neparticiparea sau finalizarea uneia sau mai
multor activități în clasă într-o anumită zi va avea ca rezultat o calificare fără credit.

Gândirile: Dacă elevii se luptă cu temele, luați în considerare elevii să stea și să lucreze
împreună în grupuri mici în timpul activităților, astfel încât să-și poată împărtăși
progresele sau dificultățile unii cu alții. Dacă acest lucru pare a fi mai benefic, luați în
considerare extinderea planului de lecție cu o zi suplimentară pentru a acorda mai mult
timp de ajutor de grup. Dacă aveți cursanți de limba engleză în clasa dvs., vă
recomandăm să le oferiți opțiunea de a finaliza tema în limba lor maternă. Când elevii
sunt instruiți să ofere feedback colegilor sau să facă pereche cu un alt elev, luați în
considerare asocierea EL care împărtășesc o limbă maternă împreună. Este posibil să
doriți să asociați studenții EL cu mentori invitați, care vorbesc și limba lor maternă.

Anexe: Shark-Tionary (Paginile 6-10)

Referinte:
Mulțumim creatorilor Shark Tank pentru că au inspirat proiectul final de simulare Shark
Tank de la sfârșitul cursului. Acest plan special de lecție și activitățile asociate au fost
create și scrise în mod unic chiar de mine (cu excepția hărții cu mesaje). Ideea hărții
mesajelor a fost împrumutată dintr-un videoclip YouTube pe care l-am întâlnit, intitulat
Message Map: How To Pitch Anything in 15 Seconds . Shark-tionary (vezi anexa)
menționat ca o resursă potențial utilă a fost preluat direct de pe blogul SharkTank
Millionaires .

Harta mesajelor: Cum să prezinți orice în 15 secunde. (nd). YouTube . Preluat la 3 iunie 2014, de
la https://www.youtube.com/watch?v=phyU2BThK4Q

Milionarii SharkTank. (nd). Milionarii SharkTank . Preluat la 3 iunie 2014, de la

http://sharktankmillionaires.blogspot.com
Anexa 1
RECHINUL-TIONARUL
1. ACTIV - Ceva valoros de care o entitate deține , beneficiază sau folosește pentru a genera venituri .
2. FORMULĂ DE VALORUL DE VALOARE - O formulă utilizată pentru a determina pragul de rentabilitate
pentru: (1) Volumul vânzărilor ( număr de unități ): costuri fixe / contribuție pe unitate. (2)
Venituri din vânzări (suma în dolari) costuri fixe x preț pe unitate ÷ contribuție pe unitate.
3. MODEL DE AFACERI - Descrierea mijloacelor și metodelor pe care o firmă le folosește pentru a obține
veniturile proiectate în planurile sale. Privește afacerea ca pe un sistem și răspunde la întrebarea
„Cum vom face bani pentru a supraviețui și a crește?”
4. CAPITAL - Bogăție sub formă de bani sau active, luată ca un semn al forței financiare a unui individ ,
organizație sau națiune și presupusă a fi disponibilă pentru dezvoltare sau investiție .
5. COMISION - Comision convenită de comun acord sau stabilită prin obicei sau lege , comision care
revine unui agent , broker sau agent de vânzări pentru facilitarea, inițierea și/sau executarea unei
tranzacții comerciale .
6. ANGAJAMENT - ( Împrumut ): Asigurare scrisă de la un creditor către un împrumutat că o anumită
sumă de împrumut sau linie de credit va fi disponibilă la o anumită rată și într-o anumită
perioadă . Creditorii percep o taxă de angajament pentru acest serviciu.
7. Capital propriu - ( Contabilitate ): (1) Interesul de proprietate sau creanța unui deținător de acțiuni
ordinare ( acțiuni ordinare ) și unele tipuri de acțiuni preferate ( acțiuni preferențiale ) ale unei
companii. Pe un bilanţ , capitalul propriu reprezintă fondurile aduse de proprietari ( acţionari )
plus profitul reportat sau minus pierderile acumulate. (2) Valoarea netă a unei persoane sau a
unei companii calculată prin scăderea pasivelor totale din totalul activelor . În cazul
cooperativelor , capitalul propriu reprezintă investiția membrilor plus profitul reportat sau minus
pierderile.
8. FRANCHIZARE - Acord în care o parte ( francizorul ) acordă altei părți ( francizatul ) dreptul de a-și folosi
marca sau denumirea comercială, precum și anumite sisteme și procese de afaceri , pentru a
produce și comercializa un bun sau serviciu conform anumitor specificații . Francizatul plătește de
obicei o taxă de franciză unică plus un procent din veniturile din vânzări sub formă de redevențe
și câștigă (1) recunoașterea imediată a numelui, (2) produse încercate și testate, (3) design și
decor standard al clădirii , (4) tehnici detaliate în conducerea și promovarea afacerii , (5)
instruirea angajaților și (6) ajutor continuu în promovarea și modernizarea produselor.
Francizorul obține o expansiune rapidă a afacerii și câștiguri la cheltuieli minime de capital .
9. INVENTARE - (1) Un catalog detaliat sau o listă de bunuri corporale sau proprietăți sau atribute sau
calități intangibile . (2) Valoarea materialelor și bunurilor deținute de o organizație (1) pentru
susținerea producției ( materii prime , subansambluri, lucrări în proces ), (2) pentru activități de
sprijin ( reparații , întreținere , consumabile ) sau (3) pentru vânzare sau serviciul pentru clienți (
mărfuri , produse finite , piese de schimb ).Stocurile sunt adesea cel mai mare element din
categoria activelor curente și trebuie să fie numărate și evaluate cu precizie la sfârșitul fiecărei
perioade contabile pentru a determina profitul sau pierderea unei companii. Organizațiile ale
căror articole de inventar au un cost unitar mare păstrează , în general, o evidență zilnică a
modificărilor stocului (numită metoda inventarului perpetuu ) pentru a asigura un control precis
și continuu. Organizațiile cu articole de stoc cu cost unitar mic își actualizează în general
evidențele de stoc la sfârșitul unei perioade contabile sau atunci când sunt întocmite situații
financiare (numită metoda inventarierii periodice ). Valoarea unui inventar depinde de metoda
de evaluare utilizată, cum ar fi metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO) sau metoda ultimului
intrat, primul ieșit (LIFO). GAAP cer ca stocurile să fie evaluate fie pe baza prețului său de cost ,
fie a prețului actual de piață, oricare dintre acestea este mai mic , pentru a preveni
supraevaluarea activelor și a câștigului din cauza creșterii puternice a valorii stocului în
perioadele inflaționiste . Nivelul optim de inventar pentru o organizație este determinat de
analiza inventarului . Denumit și stoc în comerț , sau doar stoc .
10. DOBÂNDĂ - (Finanțe): O taxă plătită pentru utilizarea banilor unei alte părți. Pentru debitor este
costul închirierii banilor, pentru împrumutător venitul din împrumut . Dobânda pentru toate
 datoriile este în mod normal deductibilă înainte ca impozitele să fie evaluate pe venitul unei
companii. Legislația corporativă impune dezvăluirea dobânzilor plătibile la împrumuturi , iar
companiile prezintă adesea o singură cifră a dobânzii în contul de profit și pierdere , oferind în
același timp detalii într-o notă care poate include și compensarea dobânzilor primite sau alte
ajustări . În contabilitatea costurilor , dobânda este în mod normal exclusă din calculele costurilor
pe motiv că (fiind o plată pentru capital ) este echivalentă cu dividende și, prin urmare, este un
element financiar și nu un element de cost. Rata dobânzii este de obicei exprimată ca procent
anual din principal și este influențată de masa monetară , politica fiscală , suma împrumutată,
solvabilitatea debitorului și rata inflației . cele două tipuri de dobândă sunt dobânda simplă și
dobânda compusă .
11. INVESTIȚII - (1) Bani angajați sau proprietate dobândită pentru venituri viitoare . (2) Două clase
principale de investiții sunt (1) Investiții cu venit fix , cum ar fi obligațiuni , depozite fixe , acțiuni
preferențiale și (2) Investiții cu venit variabil , cum ar fi proprietatea întreprinderii ( acțiuni ) sau
proprietatea. În economie , investiția înseamnă crearea de capital sau de bunuri capabile să
producă alte bunuri sau servicii . Cheltuielile pentru educație și sănătate sunt recunoscute ca o
investiție în capitalul uman , iar cercetarea și dezvoltarea în capitalul intelectual . Rentabilitatea
investiției (ROI) este o măsură cheie a performanței unei organizații.
12. PROPRIETATE INTELECTUALĂ (IP) - Cunoștințe , idei creative sau expresii ale minții umane care
au valoare comercială și care pot fi protejate prin drepturi de autor , brevete , mărci de serviciu,
mărci comerciale sau secrete comerciale împotriva imitației, încălcării și diluării . Proprietatea
intelectuală include nume de marcă , descoperiri , formule , invenții , cunoștințe, modele
înregistrate , software și opere de natură artistică, literară sau muzicală. Este una dintre
proprietățile cele mai ușor de tranzacționat pe piața digitală .
13. LICENȚĂ - Acord revocabil scris ( formal ) sau implicit al unei autorități sau proprietarului
(licențiatorul) de a nu-și exercita dreptul (pentru o anumită perioadă și în condiții specificate) de
a împiedica o altă parte (licențiatorul) să se angajeze într-o anumită activitate care este în mod
normal interzis (cum ar fi vânzarea de băuturi alcoolice sau realizarea de copii ale unei lucrări
protejate prin drepturi de autor). Licențele de proprietate intelectuală înseamnă, în general, că
licențiatorul nu va invoca legile de protecție a proprietății dacă proprietatea licențiată (art,
design, brevet etc.) este copiată, vândută sau utilizată de titularul licenței . O licență nu este un
drept, deoarece licențiatorul poate să nu aibă puterea legală de a acorda toate permisiunile
necesare care constituie un drept legal. De asemenea, nu este un contract de închiriere și nu este
cesionabil de către titularul licenței. Denumit și permis .
14. RESPONSABILITATE - (1) Finanțe: O creanță împotriva activelor sau obligațiilor legale ale unei
persoane sau organizații , care decurg din tranzacții sau acțiuni trecute sau curente . Datoriile
necesită transferul obligatoriu de active sau furnizarea de servicii la date specificate sau într-un
viitor determinabil. (2) Contabilitate : conturi și salarii de plătit , chirii și impozite acumulate,
datorii comerciale și împrumuturi pe termen scurt și lung . Capitalurile proprii sunt, de
asemenea, denumite o datorie deoarece este o obligație a companiei față de proprietarii săi.
Datoriile sunt înscrise în partea dreaptă a paginii într-un sistem de contabilitate cu partidă dublă .
15. LICHIDITATE - ( Investiție ): Capacitatea de a converti rapid un portofoliu de investiții în numerar,
cu o pierdere mică sau deloc de valoare .
16. LOGISTICA - Planificarea , executarea si controlul aprovizionarii , miscarii si stationarii
personalului , materialelor si a altor resurse pentru atingerea obiectivelor unei campanii , plan ,
proiect sau strategie . Poate fi definit ca „ gestionarea stocurilor în mișcare și în repaus”.
17. MARGINE - Comerț : Diferența dintre prețul de cost și prețul de vânzare al unui produs .
18. PIAȚA - Un loc real sau nominal în care funcționează forțele cererii și ofertei și unde cumpărătorii
și vânzătorii interacționează ( direct sau prin intermediari ) pentru a tranzacționa bunuri , servicii
sau contracte sau instrumente , pentru bani sau troc . Piețele includ mecanisme sau mijloace
pentru (1) determinarea prețului articolului tranzacționat, (2) comunicarea informațiilor despre
preț, (3) facilitarea tranzacțiilor și tranzacțiilor și (4) efectuarea distribuției . Piața pentru un
anumit articol este formată din clienți existenți și potențiali care au nevoie de el și au capacitatea
și disponibilitatea de a plăti pentru el.
19. MARKETING - Procesul de management prin care bunurile și serviciile trec de la concept la client.
Ca practică , constă în coordonarea a patru elemente numite 4P: (1) identificarea, selecția și
dezvoltarea unui produs , (2) determinarea prețului acestuia, (3) selectarea unui canal de
distribuție pentru a ajunge la locul clientului și (4) dezvoltarea și implementarea unei strategii
promoționale .Ca filozofie, marketingul se bazează pe gândirea afacerii în ceea ce privește
nevoile clienților și satisfacția acestora. Marketingul diferă de vânzare pentru că (în cuvintele
profesorului emerit de marketing de la Harvard Business School Theodore C. Levitt) „Vânzarea se
preocupă de trucurile și tehnicile de a determina oamenii să- și schimbe banii pentru produsul
tău. Nu este preocupat de valorile despre care se referă schimbul. Și nu, așa cum face
marketingul în mod invariabil, consideră întregul proces de afaceri ca fiind un efort strâns
integrat de a descoperi, crea , trezi și satisface nevoile clienților.”
20. VALOAREA DE PIAȚĂ – Cel mai mare preț estimat pe care un cumpărător l-ar plăti și un vânzător
l-ar accepta pentru un articol pe o piață deschisă și competitivă .
21. PIAȚA DE MASĂ - Piață nesegmentată în care produsele cu produse atractive în masă (aspirina,
suc de portocale, băuturi răcoritoare , romance de tip broșat etc.) sunt oferite fiecărui client prin
comercianții cu amănuntul de masă sau magazinele independente și promovate prin mass-media
.
22. MARKETING DE NIȘĂ - Concentrarea tuturor eforturilor de marketing pe un segment mic, dar
specific și bine definit al populației . Nișele nu „există”, ci sunt „create” prin identificarea nevoilor
, dorințelor și cerințelor care sunt abordate prost sau deloc de către alte firme și prin dezvoltarea
și furnizarea de bunuri sau servicii pentru a le satisface. Ca strategie , marketingul de nișă
urmărește să fie un pește mare într-un iaz mic, în loc să fie un pește mic într-un iaz mare.
23. OVERHEAD - 1. Resursă consumată sau pierdută în finalizarea unui proces , care nu contribuie
direct la produsul final . De asemenea, numit cost de sarcină .2. Contabilitate : Un cost sau
cheltuială (cum ar fi pentru administrare , asigurare , chirie și taxe de utilități ) care (1) se referă
la o operațiune sau la companie în ansamblu, (2) nu devine parte integrantă a unui bun sau
serviciu (spre deosebire de materie primă sau muncă directă ) și (3) nu pot fi aplicate sau
urmărite la nicio unitate specifică de producție . Cheltuielile generale sunt costuri indirecte .
24. BREVET - monopol legal limitat acordat unei persoane sau unei firme pentru a-și realiza , utiliza și
vinde invenția și pentru a exclude pe alții să facă acest lucru. O invenție este brevetabilă dacă
este nouă , utilă și neevidentă. Pentru a primi un brevet, o cerere de brevet trebuie să dezvăluie
toate detaliile invenției, astfel încât alții să o poată folosi pentru a avansa în continuare
tehnologia cu noi invenții. Articolele brevetabile se încadrează în patru clase (1) Mașină : aparat
sau dispozitiv cu părți interdependente care lucrează împreună pentru a îndeplini funcțiile
proiectate sau prevăzute ale invenției , (2) Fabricare : toate articolele fabricate sau fabricate, (3)
Proces : chimic, mecanic , electric sau alt proces care produce o modificare chimică sau fizică a
stării sau caracterului unui articol și (4) Compoziția materiei: compuși sau amestecuri chimice cu
proprietăți diferite de ingredientele lor constitutive . În cea mai mare parte a lumii , brevetele
sunt acordate pe baza „ primului care se aplică ”, cu o perioadă de protecție de la 7 ani (India) la
20 de ani ( Uniunea Europeană ). În SUA, acestea sunt acordate pentru 17 ani pe baza „primul
care a inventat”. Cu toate acestea, responsabilitatea de a identifica, localiza și atrage în judecată
contravenitorii brevetului revine exclusiv deținătorului brevetului; legea brevetelor oferă numai
mijloace de urmărire penală și de stabilire a unei compensații juste .
25. PARTENER - Persoană care se alătură altor persoane (parteneri) într-un aranjament (
parteneriat ) în care câștigurile și pierderile, riscurile și recompensele sunt împărțite între
parteneri.
26. PREȚ - O valoare care va cumpăra o anumită cantitate , greutate sau altă măsură a unui bun sau
serviciu . Ca contraprestație acordată în schimbul transferului de proprietate , prețul formează
baza esențială a tranzacțiilor comerciale . Poate fi stabilit printr-un contract , lăsat să fie
determinat printr-o formulă convenită la o dată viitoare sau descoperit sau negociat în cursul
tranzacțiilor dintre părțile implicate. În comerț , prețul este determinat de ceea ce (1) un
cumpărător este dispus să plătească , (2) un vânzător este dispus să accepte și (3) concurența
permite să fie taxat . Cu produs , promovare și locul de mix de marketing , este una dintre
 variabilele de afaceri asupra cărora organizațiile pot exercita un anumit grad de control . Este o
infracțiune manipularea prețurilor (a se vedea stabilirea prețurilor ) în colaborare cu alți furnizori
și a oferi o indicație înșelătoare a prețului, cum ar fi taxa pentru articolele despre care se
așteaptă în mod rezonabil să fie incluse în prețul anunțat, lista sau cotat . Denumit și preț de
vânzare și preț de vânzare .
27. PROFIT - Surplusul rămas după ce costurile totale sunt deduse din veniturile totale și baza pe
care se calculează impozitul și se plătește dividendul . Este cea mai cunoscută măsură a
succesului într-o întreprindere . Profitul se reflectă în reducerea datoriilor , creșterea activelor
și/sau creșterea capitalului propriu . Furnizează resurse pentru investiții în operațiuni viitoare , iar
absența acesteia poate duce la dispariția unei companii. Cu toate acestea, ca indicator al
performanței comparative, este mai puțin valoros decât rentabilitatea investiției (ROI) . Denumit
și câștig , câștig sau venit .
28. PROIECȚIE - Planificare : Proces de avansare în timp prin imaginarea unor evenimente viitoare
sau estimări bazate pe anumite ipoteze sau tendințe trecute.
29. PROPRIETAR - Planificare : Proces de avansare în timp prin imaginarea unor evenimente viitoare
sau estimări bazate pe anumite ipoteze sau tendințe trecute.
30. RECUPERARE - 1. Recuperarea directă sau indirectă a fondurilor cheltuite (cum ar fi costurile de
cercetare și dezvoltare ) pentru o activitate (cum ar fi din acordarea de licențe a know-how- ului
rezultat).
31. VENITURI - Venitul generat din vânzarea de bunuri sau servicii , sau din orice altă utilizare a
capitalului sau a activelor , asociate cu principalele operațiuni ale unei organizații înainte de
deducerea oricăror costuri sau cheltuieli . Veniturile sunt afișate de obicei ca elementul de top
într-o declarație de venit (profit și pierdere) din care toate costurile , costurile și cheltuielile sunt
scăzute pentru a ajunge la venitul net . Denumit și vânzări , sau (în Marea Britanie) cifra de
afaceri .
32. REGALITATE - Compensație, contraprestație sau taxă plătită pentru o licență sau un privilegiu de
utilizare a unei proprietăți intelectuale ( marcă , drept de autor , brevet , proces ) sau a unei
resurse naturale (pescuit, vânătoare, minerit), calculată de obicei ca procent din venitul sau
profitul realizat din utilizare. Vezi și licențierea tehnologiei .
33. VENITURI DIN VÂNZĂRI - Suma realizată din vânzarea de bunuri sau servicii în cadrul
operațiunilor normale ale unei companii într-o perioadă determinată.
34. STOCK - 1. Capital propriu strâns prin vânzarea de acțiuni .2. Partea proporțională a capitalului
social al unei companii reprezentată de acțiuni integral vărsate .
35. VALOARE - 1. Contabilitate : Valoarea monetară a unui activ , a unei entități de afaceri , a unui
bun vândut , a unui serviciu prestat sau a unei datorii sau obligații dobândite.2. Economie :
Valoarea tuturor beneficiilor și drepturilor care decurg din proprietate . Două tipuri de valoare
economică sunt (1) utilitatea unui bun sau serviciu și (2) puterea unui bun sau serviciu de a
comanda alte bunuri , servicii sau bani , în schimb voluntar . 3. Marketing : Măsura în care un bun
sau serviciu este perceput de clientul său pentru a satisface nevoile sau dorințele sale, măsurată
prin disponibilitatea clientului de a plăti pentru el. De obicei, depinde mai mult de percepția
clientului asupra valorii produsului decât de valoarea intrinsecă a acestuia.
Reflecția planului de lecție:
Sarcina planului de lecție m-a provocat să consider complexitățile educației dintr-o
perspectivă alternativă. Scrierea unui plan de lecție mi-a oferit o perspectivă mai mare și
mai realistă asupra lumii profesorului. Ca student, este ușor să identifici domeniile în care
cred că predarea și educația pot fi îmbunătățite. În calitate de profesor, am sarcina de a-l
identifica aceste domenii, determinând cum să le întărească, luând în considerare stilurile
de învățare, abilitățile și cunoștințele anterioare ale elevilor și găsirea unei modalități de a
face toate acestea într-o manieră antrenantă în timp ce încorporează standardele.
Ideea mea de plan de lecție a răsărit când stăteam pe canapea la sfârșitul
săptămânii, dornic să urmăresc noua mea emisiune preferată, Shark Tank . Colega mea de
cameră și cu mine discutam despre cât de mult am învățat din această emisiune și despre
cum ne-am dori să ni se învețe unele dintre aceste concepte la școală. Dornic să aflu mai
multă terminologie de afaceri folosită în mod obișnuit în emisiune, am deschis o filă Google
pe computer și am început o căutare. Am dat peste rechin-ționar și am început să mă învăț
singur unele dintre concepte. Curând mi-am dat seama că o simulare a unui tanc de rechini
ar fi un plan de lecție interesant de scris.
Am început să scriu planul crezând că voi putea preda și executa o simulare Shark
Tank într-un interval de timp de o săptămână. Am început să scriu activități pentru planul de
lecție și în curând mi-am dat seama că acest proiect va fi mult mai complex decât anticipam
inițial. Am decis să restrâng acest plan de lecție pentru a se concentra pe învățarea cum să
scriu o prezentare. Am început să mă gândesc la ce voiam ca elevii să învețe până la sfârșitul
lecției și apoi am lucrat înapoi pentru a scrie planul complet. De-a lungul procesului de
redactare a planului de lecție, a trebuit să mă gândesc continuu la cum să fac activitățile
provocatoare, dar să ofer studenților un sprijin deosebit. Mi-am dorit să existe o schelă largă
pentru studenți pe tot parcursul procesului de scriere a pitch-urilor.
M-am gândit că ar fi util să încep cu elevii să scrie o prezentare pentru ideile lor de
produse în grupuri, dar mi-am dat seama că acest lucru poate fi puțin prea dificil pentru
început. Am decis să ofer studenților toate informațiile de care au nevoie despre un produs
existent, astfel încât să se poată concentra pe scrierea unui scenariu de prezentare de bază.
Am adăugat elementul de investiții de grup la această activitate pentru că m-am gândit că ar
fi o modalitate grozavă de a-i orienta pe studenți cu mentalitatea investitorului.
Următoarea mea provocare a fost să aflu cum să-i fac pe studenți să-și restrângă
ideea de produs la una concisă, detaliată și foarte concentrată. De asemenea, am vrut să se
gândească la strategii importante de marketing. M-am gândit că utilizarea Twitter ar fi o
modalitate interesantă de a face acest lucru și, în același timp, de a-i implica pe studenți,
folosind o platformă modernă, aplicabilă, cu care sunt familiarizați. Odată ce și-au finalizat
tweetul, am vrut să-i fac să înceapă să-și scrie prezentarea. Mi-am dat seama că, deși tweet-
ul a fost o trambulină grozavă, studenții ar beneficia de mai multe schele. M-am gândit că
activitatea de hartă a mesajelor ar fi o modalitate excelentă de a-i determina pe studenți să
selecteze cele trei aspecte cele mai atrăgătoare ale ideii lor de produs, înainte de a încerca
să o prezinte. Activitățile care au urmat i-ar determina pe elevi să reflecteze și să utilizeze
tot ceea ce au învățat și produs în timpul planului de lecție înainte de a scrie prezentarea
finală. Ca ultim pas, m-am gândit că ar fi benefic să-i pun pe studenți să-și exerseze
propunerile cu mentori CEO experimentați.