LISTĂ DE CONȚINUT

1. MULȚUMIRI

2. REZUMATUL PROIECTULUI

3. INTRODUCERE: TIPURI DE POLUARE

I. POLUAREA AERULUI

II. POLUARE A SOLULUI

III. POLUAREA APEI

IV. POLUARE FONICĂ

V. POLUARE RADIOACTIVĂ

VI. POLUARE TERMALA

4. POLUARE INDUSTRIALĂ

5. TIPURILE DE POLUANȚI ȘI EFECTELE ACESTORA

6. CONSECINȚELE POLUĂRII INDUSTRIALE

7. DEGRADAREA TERENURILOR

I. CAUZE

II. EFECTE

III. SOLUŢIE

1
8. STUDIU DE CAZ: MAHARASHTRA

MULȚUMIRI

Hărțile, fotografiile, graficele și desenele animate pentru acest

proiect sunt extrase dintr-o varietate de surse. Următoarele
instituții și persoane (cu afilierea lor instituțională) sunt
recunoscătoare în acest sens:

West London Friends of the Earth pentru tipurile de poluare

WiseGEEK pentru poluarea industrială
EduGreen pentru tipurile de poluanți și efectele lor negative
50 de lucruri simple pe care le puteți face pentru a salva
mediul din Emiratele Arabe Unite pentru consecințele poluării
industriale
Wikipedia pentru informații și imagini din Degradarea
terenurilor
Rainharvesting.org pentru articolul din Studiul de caz:
Maharashtra
ThinkQuest pentru ideile exprimate în Rezumat și Concluzii
Google pentru a face posibile toate căutările necesare

2
Nu în ultimul rând, aș dori să-i mulțumesc doamnei Tresa Joseph,
profesor de studii sociale clasa a X-a, Școala St Joseph, Abu Dhabi,
pentru oportunitatea și pentru îndrumările de a face această
misiune.

3
 REZUMATUL PROIECTULUI

Scop:
Pentru a colecta date despre poluarea industrială și degradarea mediului.

Scop:
Pentru a studia efectele negative și consecințele diverșilor poluanți industriali și
modul în care acestea au ca rezultat degradarea mediului.

Metodologie:
Informațiile necesare au fost colectate cu ajutorul computerului de pe World Wide
Web, precum și din cărți.

Experienţă:
Investiți în timp și energie pentru a scoate la iveală un studiu al tipurilor, cauzelor și
consecințelor diferiților poluanți industriali și a degradării terenurilor și trageți o
concluzie.

4
 INTRODUCERE: TIPURI DE POLUARE

Există mai multe tipuri de poluare și, deși pot proveni din surse diferite și pot avea
consecințe diferite, înțelegerea elementelor de bază ale poluării poate ajuta
persoanele conștiente de mediu să-și minimizeze contribuția la aceste pericole.

Există anumite tipuri de bază de poluare a mediului și fiecare are efecte dăunătoare
asupra vieții sălbatice, a locuinței umane și a calității vieții în zona afectată.

Poluarea aerului
Poluarea aerului este definită ca orice contaminare a atmosferei care perturbă
compoziția naturală și chimia aerului. Aceasta poate fi sub formă de particule, cum ar
fi praful sau gazele excesive, cum ar fi dioxidul de carbon sau alți vapori, care nu pot
fi îndepărtați eficient prin cicluri naturale.

Poluarea aerului provine dintr-o mare varietate de surse. Unele dintre cele mai
excesive surse includ:

5
 Evacuare vehicul sau producție
Incendii de pădure, erupții
vulcanice, eroziunea solului uscat
și alte surse naturale
Construcția sau demolarea
clădirilor

În funcție de concentrația de poluanți ai aerului, pot fi observate mai multe efecte.

Creșterea smog-ului, aciditatea mai mare a ploii, epuizarea recoltelor din cauza
oxigenului inadecvat, rate mai mari de astm și încălzirea globală sunt toate legate de
creșterea poluării aerului.

Poluarea apei
Poluarea apei implică orice apă contaminată, fie din substanțe chimice, particule sau
bacterii, care degradează calitatea și puritatea apei. Poluarea apei poate apărea în
oceane, râuri, lacuri și rezervoare subterane și, pe măsură ce diferite surse de apă

6
curg împreună, poluarea se poate răspândi.

Cauzele poluării apei includ:

Sediment crescut din eroziunea solului

Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor și aruncarea gunoiului
Leșierea poluării solului în rezervele de apă
Dezintegrarea materialului organic în sursele de apă

Efectele poluării apei includ scăderea cantității de apă potabilă disponibilă, scăderea
rezervelor de apă pentru irigarea culturilor și impactul asupra populațiilor de pești și
animale sălbatice care necesită apă de o anumită puritate pentru supraviețuire.

Poluare a solului

Solul sau poluarea terenului este contaminarea solului care împiedică creșterea
naturală și echilibrul pământului, indiferent dacă este folosit pentru cultivare, locuire

7
sau o rezervație a faunei sălbatice. O anumită poluare a solului, cum ar fi crearea de
gropi de gunoi, este deliberată, în timp ce mult mai mult este accidentală și poate
avea efecte pe scară largă.

Sursele de poluare a solului includ:

Deversări de deșeuri periculoase și ape uzate

Practici agricole nedurabile, cum ar fi utilizarea intensă a pesticidelor
anorganice
Exploatarea minelor, defrișările și alte practici distructive
Deversarea în gospodărie și aruncarea gunoiului

Contaminarea solului poate duce la o creștere slabă și la reducerea randamentelor

culturilor, la pierderea habitatului faunei sălbatice, la poluarea apei și vizuale, la
eroziunea solului și la deșertificare.

8
Poluarea fonică se referă la niveluri nedorite de zgomot cauzate de activitatea umană
care perturbă nivelul de trai în zona afectată. Poluarea fonică poate proveni din:

Trafic
Aeroporturi
Cai ferate
Fabrici de producție
Construcție sau demolare
Concerte

Efectele pot include pierderea auzului, tulburări ale vieții sălbatice și o degradare
generală a stilului de viață.

Poluarea radioactivă
Poluarea radioactivă este unul dintre tipurile de poluare care este rară, dar extrem
de dăunătoare, chiar mortală, atunci când apare. Din cauza intensității sale și a
dificultății de a inversa daunele, există reglementări guvernamentale stricte pentru
controlul poluării radioactive.

Sursele de contaminare radioactivă

includ:
Accidente sau scurgeri de centrale
nucleare
Eliminarea necorespunzătoare a
deșeurilor nucleare
Operațiuni de exploatare a
uraniului

Poluarea cu radiații poate provoca malformații congenitale, cancer, sterilizare și alte

probleme de sănătate pentru populațiile umane și sălbatice. De asemenea, poate
steriliza solul și poate contribui la poluarea apei și a aerului.

9
Poluare termala
Poluarea termică este excesul de căldură care creează efecte nedorite pe perioade
lungi de timp. Multe tipuri de poluare termică sunt limitate la zonele din apropierea
sursei lor, dar mai multe surse pot avea efecte mai ample pe o zonă geografică mai
mare.

Poluarea termică poate fi cauzată de:

Centrale electrice
Extinderea urbană
Particulele de poluare a aerului care captează căldura
Despădurirea
Pierderea temperaturii care moderează sursele de apă

Pe măsură ce temperaturile cresc, pot fi observate schimbări climatice ușoare, iar

populațiile de animale sălbatice s-ar putea să nu se poată recupera după schimbări
rapide.

Toate tipurile de poluare sunt interconectate. De exemplu, poluarea luminoasă

necesită producerea de energie, ceea ce înseamnă că centrala electrică trebuie să
ardă mai mulți combustibili fosili pentru a furniza energie electrică. Acești
combustibili fosili contribuie la poluarea aerului, care se întoarce pe pământ sub
formă de ploaie acide și crește poluarea apei. Ciclul poluării poate continua la
nesfârșit, dar odată ce înțelegi diferitele tipuri de poluare, cum sunt create și

10
efectele pe care le pot avea, poți face schimbări în stilul de viață personal pentru a
combate condițiile proaste pentru tine și pentru ceilalți din jurul tău.

POLUARE INDUSTRIALĂ
Poluarea industrială este poluarea care poate fi direct legată de industria, spre
deosebire de alte surse de poluare. Această formă de poluare este una dintre
principalele cauze de poluare la nivel mondial; în Statele Unite, de exemplu, Agenția
de Protecție a Mediului estimează că până la 50% din poluarea națiunii este cauzată
de industrie. Din cauza dimensiunii și amplorii sale, poluarea industrială este o
problemă serioasă pentru întreaga planetă, în special în țările care se industrializează
rapid, precum China.

Această formă de poluare datează din antichitate, dar poluarea industrială larg
răspândită s-a accelerat rapid în anii 1800, odată cu începutul Revoluției Industriale.
Revoluția industrială a mecanizat mijloacele de producție, permițând un volum mult
mai mare de producție și generând o creștere corespunzătoare a poluării. Problema a
fost agravată de utilizarea combustibililor precum cărbunele, care este notoriu
necurat, și de o slabă înțelegere a cauzelor și consecințelor poluării.

11
Există o serie de forme de poluare industrială. Una dintre cele mai frecvente este
poluarea apei, cauzată de aruncarea deșeurilor industriale în căile navigabile, sau
reținerea necorespunzătoare a deșeurilor, care provoacă scurgeri în apele subterane
și în căile navigabile. Poluarea industrială poate afecta, de asemenea, calitatea
aerului și poate pătrunde în sol, cauzând probleme de mediu larg răspândite.

Din cauza naturii mediului global, poluarea industrială nu se limitează niciodată la

națiunile industriale. Urme de poluanți industriali au fost identificate și în populații
izolate de oameni, animale și plante.

Poluarea industrială dăunează mediului în mai multe moduri și are un impact negativ
asupra vieții și sănătății oamenilor. Poluanții pot ucide animale și plante,
dezechilibrează ecosistemele, pot degrada radical calitatea aerului, pot deteriora
clădirile și, în general, pot degrada calitatea vieții. Muncitorii din fabrici din zonele
cu poluare industrială necontrolată sunt deosebit de vulnerabili.

12
O conștientizare tot mai mare a poluării din fabrici și a consecințelor acesteia a dus la
restricții mai stricte asupra poluării în întreaga lume, națiunile recunoscând că au
obligația de a se proteja pe ei înșiși și pe vecinii lor de poluare. Pe măsură ce aceste
țări se industrializează, ele se adaugă la povara globală a poluării industriale,
declanșând discuții și argumente serioase despre responsabilitatea față de mediu și
dorința de a ajunge la un acord global asupra problemelor de poluare.

TIPURI DE POLUANȚI ȘI EFECTELE LOR NEGATIVE

Modernizarea și progresul au făcut ca lumea noastră să devină din ce în ce mai
poluată de-a lungul anilor. Industriile, vehiculele, creșterea populației și urbanizarea
sunt unii dintre factorii majori responsabili pentru această poluare. Următoarele
industrii sunt printre cele care emit o cantitate mare de poluanți în aer: centrale
termice, ciment, oțel, rafinării, petrochimice și mine.

Mai jos sunt enumerați principalii poluanți industriali, sursele și efectele acestora:

13
Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, inodor, care
este produs prin arderea incompletă a combustibililor pe
bază de carbon, inclusiv benzină, motorină și lemn. De
asemenea, este produs din arderea produselor naturale și
sintetice, cum ar fi țigările. Scade cantitatea de oxigen care
intră în sângele nostru. Ne poate încetini reflexele și ne
poate face confuzi și somnoroși.

14
 Clorofluorocarburile (CFC) sunt gaze
care sunt eliberate în principal din
sistemele de aer condiționat și
refrigerare. Când sunt eliberate în aer,
CFC-urile se ridică în stratosferă, unde
vin în contact cu alte câteva gaze, ceea
ce duce la o reducere a stratului de ozon
care protejează pământul de razele
ultraviolete dăunătoare ale soarelui.

Dioxidul de carbon (CO 2 ) este

principalul gaz cu efect de seră
emis ca urmare a activităților
umane, cum ar fi arderea
cărbunelui, petrolului și gazelor
naturale.

15
Plumbul este prezent în benzină, motorină, baterii cu plumb, vopsele, produse de
vopsea pentru păr etc. Plumbul afectează în special copiii. Poate provoca leziuni ale
sistemului nervos și probleme digestive și, în unele cazuri, poate provoca cancer.

Ozonul apare în mod natural în

straturile superioare ale atmosferei.
Acest gaz important protejează
pământul de razele ultraviolete
dăunătoare ale soarelui. Cu toate
acestea, la nivelul solului, este un
poluant cu efecte foarte toxice.
Vehiculele și industriile sunt sursa
majoră de emisii de ozon la nivelul
solului. Ozonul ne provoacă mâncărimi,
ardere și apă în ochi. Ne scade
rezistența la răceli și pneumonie.

16
 Oxidul de azot provoacă
smog și ploi acide. Este
produs din arderea
combustibililor, inclusiv
benzină, motorină și
cărbune. Oxizii de azot
pot face copiii susceptibili
la boli respiratorii în
timpul iernii.

Particulele în suspensie (SPM) constă din

solide din aer sub formă de fum, praf și
vapori care pot rămâne în suspensie
pentru perioade îndelungate și
reprezintă, de asemenea, principala sursă
de ceață care reduce vizibilitatea. Cele
mai fine dintre aceste particule, atunci
când sunt inspirate, se pot depozita în
plămânii noștri și pot provoca leziuni
pulmonare și probleme respiratorii.

Dioxidul de sulf (SO 2 ) este un gaz

produs din arderea cărbunelui, în
principal în centralele termice.
Unele procese industriale, cum ar fi
producția de hârtie și topirea
metalelor, produc dioxid de sulf.
Este o contribuție majoră la smog și
ploi acide. Dioxidul de sulf poate
duce la boli pulmonare

17
 CONSECINȚELE POLUĂRII INDUSTRIALE
Poluarea este departe de a fi ceva pur și simplu inestetic. Peste tot în lume, poluarea
industrială a stârnit o serie de alarme.

Există o serie de consecințe grave asupra

sănătății care pot rezulta din poluarea
necontrolată. Inhalarea gazelor eliberate de
industrii poate provoca dificultăți de respirație
și sunt otrăvitoare în cantități mari dacă
alimentarea cu aer este restricționată. Multe
substanțe chimice sau substanțe folosite în
fabrici i-au expus pe oamenii care lucrează în
aceste locuri la un risc crescut de a dezvolta
anumite tipuri de cancer. Pericolele pentru
sănătate cauzate de praful de azbest au fost,
de asemenea, recunoscute la mulți lucrători.

Unele gaze nocive se combină cu umiditatea din atmosfera pământului și produc acizi
care se întorc pe pământ în picături de ploaie. Acest acid dăunează nu numai peștilor
din râuri, ci și plantelor și copacilor pe măsură ce este extras de pe pământ. Mănâncă
și clădirile. Aceste probleme sunt deosebit de grave în unele dintre regiunile
industrializate.

18
Se crede că unele dintre gaze fac lumea mai caldă, iar anumite gaze din atmosferă,
cum ar fi dioxidul de carbon (pe care expirăm), captează razele soarelui și încălzesc
planeta. Aceste gaze există în mod natural, dar sunt produse și prin arderea
combustibililor fosili.

19
Cantitatea de petrol și gaze arse a crescut constant în ultimele decenii ca urmare a
industrializării rapide, eliberând tot mai multe din aceste gaze nocive. Aceasta
înseamnă că mai mult din căldura soarelui este prinsă în atmosferă, ceea ce provoacă
creșterea temperaturii planetei. Oamenii de știință se tem că gheața de la poli și din
munți va începe să se topească, ceea ce va provoca o creștere a nivelului mării și o
inundare a zonelor de coastă. Clima se poate schimba, de asemenea, regiunile aride
devenind mai uscate, iar regiunile tropicale mai umede.

20
 DEGRADAREA TERENULUI
Degradarea terenului este un concept în care valoarea mediului biofizic este afectată
de una sau mai multe combinații de procese induse de om care acționează asupra
terenului. Riscurile naturale sunt excluse ca cauză; cu toate acestea, activitățile
umane pot afecta indirect fenomene precum inundațiile și incendiile de vegetație.

Se estimează că până la 40% din terenurile agricole ale lumii sunt grav degradate.

Cauze

Degradarea terenurilor este o problemă globală, legată în principal de agricultură.

Cauzele majore includ:

Defrișarea terenului, cum ar fi tăierile de pământ și defrișările

Epuizarea în agricultură a nutrienților solului prin practici agricole
necorespunzătoare
Creșterea animalelor, inclusiv suprapășunatul
Conversie urbană
Irigare și supratire
Poluarea terenurilor, inclusiv deșeurile industriale
Vehicul off-road
Buruieni

21
22
Efecte
Principalul rezultat al degradării terenurilor este o reducere substanțială a
productivității terenului. Tensiunile majore asupra terenurilor vulnerabile includ:

Eroziunea accelerată a solului de către vânt și apă

Acidificarea sau alcalinizarea solului
Salinarea
Distrugerea structurii solului, inclusiv pierderea de materie organică
Pământ abandonat

Degradarea severă a terenurilor afectează o parte semnificativă a terenurilor arabile

ale pământului, scăzând bogăția și dezvoltarea economică a națiunilor. Degradarea
terenurilor anulează câștigurile obținute prin îmbunătățirea randamentelor culturilor
și reducerea creșterii populației. Pe măsură ce baza de resurse funciare devine mai
puțin productivă, securitatea alimentară este compromisă și concurența pentru
resursele în scădere crește, semințele foametei și ale potențialului conflict sunt
semănate.

Adesea presupunem că degradarea solului afectează doar fertilitatea solului. Cu toate

acestea, efectele degradării terenurilor afectează adesea mai semnificativ cursurile
de apă receptoare (râuri, zone umede și lacuri), deoarece solul, împreună cu
nutrienții și contaminanții asociați cu sol, sunt livrați în cantități mari în medii care
răspund în detrimentul aportului lor.

Prin urmare, degradarea terenurilor are efecte potențial dezastruoase asupra

lacurilor și rezervoarelor care sunt concepute pentru a atenua inundațiile, pentru a
asigura irigații și pentru a genera hidroelectricitate.

23
Soluţie
Problema degradării terenurilor poate fi depășită prin îmbunătățirea terenurilor.
Îmbunătățirea terenurilor sau ameliorarea terenurilor fac pământul mai utilizabil de
către oameni.

În ceea ce privește agricultura, ameliorarea include:

 Îmbunătățirea hidrologică ( drenaj , irigații , leșierea solurilor sărate, controlul

alunecărilor de teren și a inundațiilor)

 Îmbunătățirea solului ( fertilizarea , stabilirea echilibrului chimic adecvat).

 Stabilizarea solului/controlul eroziunii

 Construcții de drumuri

 Împădurirea, ca mijloc atât pentru conservarea apei , cât și pentru protecția

terenurilor

Utilizarea necontrolată a terenurilor a extins categoriile tradiționale de mai sus cu

acțiuni de combatere a degradării solului :

 Combaterea deșertificării

 Recuperarea terenurilor poluate

 Reabilitarea terenurilor după utilizare industrială sau minieră

24
 STUDIU DE CAZ: MAHARASHTRA
„Industrializarea este o prioritate națională și trebuie să aibă loc. În Maharashtra am
demonstrat că industrializarea ar aduce prosperitate”, spune Sharad Pawar, fost
ministru-șef al Maharashtra, care a fost un jucător important și în politica națională.
„Ne-am putut concentra asupra industrializării în mod constant și, astfel, există o
grabă nebună în rândul industriilor de a-și înființa fabrica în Maharashtra”, spune el
cu un aer mândru. Ceea ce spune el nu este neadevărat. Dar ceea ce ascunde
declarația lui Pawar este o altă poveste.

Statul Maharashtra generează cea mai mare sumă de venituri fiscale și are cel mai
mare PIB dintre toate statele. Un sondaj recent a identificat-o drept cel mai
prietenos stat al investițiilor din țară. Chiar înainte de independența Indiei, era cel
mai industrializat stat, reprezentând jumătate din producția națională de bumbac și
zahăr la acea vreme. Capitala sa, Mumbai, cunoscută drept capitala de afaceri a
Indiei, găzduiește aproape jumătate din unitățile industriale din stat. Maharashtra
Industrial Development Corporation (MIDC) a creat 265 de zone industriale. Oficialii

25
din departamentul de industrie de stat spun că industriașii sunt mai puternici aici
decât ministrul șef.

„Coasta Maharashtrei are o industrie petrolieră bine

dezvoltată, care atrage diferite unități chimice. În plus, statul a proiectat în mod
neoficial marea ca un teren de gunoi liber pentru aceste unități industriale
periculoase”, spune Rashmi Patil, profesor la Centrul de Știință și Inginerie a Mediului,
Institutul Indian de Tehnologie, Mumbai. „Statul este bine conectat la piața
internațională prin aer și mare. Industria chimică, care prosperă pe piața de export,
este mai interesată de Maharashtra și Gujarat”, adaugă ea. Maharashtra reprezintă un
sfert din cifra de afaceri anuală națională a sectorului chimiei. După ce a folosit
practic fiecare centimetru de spațiu în zonele urbane înghesuite precum Mumbai,
guvernul statului duce acum dezvoltarea industrială în zonele rurale.

Corporația de
dezvoltare industrială
din Maharashtra
tratarea efluenților
Deșeuri solide: dilemă periculoasă
defuncți
Mumbai, cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, produce peste 5.000
de tone de deșeuri solide pe an. În oraș există 40.000 de unități industriale la scară
mică și mare, 523 dintre ele în sectorul chimic, 531 în textile și 9 se ocupă cu
pesticide. Un sfert din deșeurile solide generate în Mumbai sunt toxice, conform
Statutului de mediu din Mumbai, o publicație a Greater Mumbai Municipality
Corporation. Maharashtra generează 195.000 de tone de deșeuri periculoase pe an

26
prin 3.908 unități industriale. Acesta ar trebui să fie gestionat de MIDC. Deși a existat
o mișcare de identificare a opt locuri de gunoi, doar unul este operațional.

Râuri: lacrimi negre plângătoare

MPCB spune că 75% din râurile din stat sunt poluate de industrie.

Costul prosperității industriale: efluenții industriali netratați curg în blocurile

rezidențiale de la Dombivli

Începând cu anii 1970, Pimpri, una dintre cele mai importante zone industriale din
India, și-a luat taxă. Râul este atât de poluat încât nici măcar nu este potrivit pentru
supraviețuirea crabilor, considerați unele dintre cele mai dure creaturi atunci când
vine vorba de supraviețuirea poluării apei. Un studiu din 1997 al Universității din Pune
a observat că apa râului chiar înainte de a intra în Pimpri era potabilă, în timp ce în
punctul în care a părăsit Pimpri, era foarte poluată.

27
Soarta râului Patalganga nu este mai bună. Râul curge pe lângă zona industrială
numită Rasayani (care înseamnă chimicale în hindi/marathi) în orașul Khapoli din
districtul Raigad. Societatea pentru Mediu Curat, un ONG cu sediul în Mumbai, care a
efectuat un sondaj al zonei, estimează că peste 15 milioane de litri de efluenți foarte
poluați sunt deversați în râu în fiecare zi.

Guvernul statului a negat orice poluare în zonă și chiar a apărat unitățile industriale.
Consiliul de control al poluării din Maharashtra a negat că apa râului Patalganga a
devenit complet improprie pentru consumul uman din cauza poluării. Instanța a
înființat o comisie de experți pentru a afla adevărul. Acesta a spus că MPCB trebuie să
fie mai vigilent în monitorizarea unităților industriale. Deși Mehta al MPCB spune că
toate unitățile industriale din zonă sunt acum lipsite de poluare, râul încă arată
„verde slab”, iar sătenii protestează spunând că există o legătură între industriași și
membrii PCB.

28
Ceea ce a agravat problema este centrala electrică Tata Hydro de la Khopoli, care
blochează curgerea râului pentru a genera energie electrică pentru Mumbai. În urmă
cu aproximativ cinci ani, debitul din râu a ajuns la un nivel atât de scăzut încât nici
măcar nu a îndepărtat efluenții evacuați de fabrici, transformându-l într-un canal de
scurgere a efluenților. Petiția BEAG spunea că „cerința de putere maximă pentru
orașul Bombay nu este mai importantă decât apa potabilă pentru aproximativ 100.000
de oameni”.

De aici, de unde?
Maharashtra a fost primul stat din India care a avut legislație de control al poluării
apei în India în 1970. În același an, a fost înființată MPCB. Deși există prevederi
elaborate în lege, fabricile continuă să polueze.

Cel mai industrializat stat din India are nevoie urgent de o revizuire a modului în care
percepe poluarea mediului. Altfel, lucrătorii săi vor continua să trăiască o viață
mizerabilă până când o moarte mai mizerabilă îi va ușura. Șansele ca politicienii să se
trezească pentru a aborda această cauză sunt destul de slabe, deși au puterea. Acum,
depinde de societatea civilă să devină mai puternică. Poate face un mic început prin
compilarea tuturor informațiilor disponibile în stat despre poluarea industrială.
Cunoașterea este puterea supremă. Este, de asemenea, singurul instrument pentru
societatea civilă.

29
30
 SUMAR SI CONCLUZII

"Poluare,

Apariție cu o evoluție atât de devastatoare

În fața globalizării în continuă expansiune

Plin de dezvoltare, bogății, viziune

Dar un preț de plătit pentru ceea ce a devenit natura

Al unui paradis sterp, mort, cândva plin de împliniri

Ce putem spune despre ce putem face cu adevărat

Sau ce putem face cu adevărat pentru a face o mișcare

Pentru a preveni alte devastări de acest fel

Dintr-o astfel de deteriorare în expansiune care se întâmplă în timp

Este ceea ce putem fi siguri de acest dezastru

Să nu se mai întâmple niciodată după”

31
Poluarea, de fapt, face parte din viețile noastre astăzi. Poluarea naturală are loc în
mod natural și nu va cauza daune excesive vieții noastre datorită capacității sale de
regenerare. Cu toate acestea, poluarea provocată de om este cauzată de activitățile
umane și este greu de eliminat. Coloana vertebrală a acestei poluări provocate de om
sunt populația umană și tehnologia.

Ce putem spune despre această problemă? Dacă aducem această temă oamenilor în
general, politicienilor și industriașilor deopotrivă, există un acord imediat că poluarea
este greșită și trebuie prevenită. Dar trebuie să ne întrebăm care este gradul de
poluare globală acum și eforturile depuse pentru a o combate. Ne copleșește acum
poluarea? Dar putem fi siguri pe măsură ce lumea merge înainte; poluarea zero nu
poate fi niciodată atinsă. Cel puțin, ar trebui să facem un efort pentru a o minimiza,
indiferent de granițele geografice.

Poluarea industrială este o durere în creștere. Nu este o problemă care a venit brusc
din cer - este vina noastră și a făcut parte din viața noastră de mulți ani. Vă puteți
imagina că trăim într-o lume în care toate lucrurile pe care le folosim sunt sintetice?
Trebuie să fim înțelepți în gestionarea resurselor noastre și să luăm măsuri pozitive

32
pentru prevenirea oricăror forme de poluare a mediului. Faceți din lume un loc mai
bun pentru a trăi.

BIBLIOGRAFIE

Cincizeci de lucruri simple pe care le puteți face pentru a salva mediul din
Emiratele Arabe Unite

Publicat de Union National Bank

Tipărit de Emirates Printing Press

Anul: 1998

LINK-URI

http://www.wlfoet5.demon.co.uk/

http://www.wisegeek.com/

http://www.edugreen.teri.res.in/

http://www.rainwaterharvesting.org/Crisis/Industrial-pollution.htm#

http://library.thinkquest.org/

http://www.cartoonstock.com/

http://www.google.com/

http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page

33