Clasa 12 Note de Științe Politice

Capitolul 9 Globalizarea
19 aprilie 2019 de Bhagya

Note CBSE Clasa 12 de științe politice Capitolul 9 Globalizarea face parte din Notele de științe
politice de clasa 12 pentru revizuire rapidă. Aici am dat NCERT Political Science Class 12 Notes
Capitolul 9 Globalizare.

Clasa de Științe Politice 12 Note Capitolul 9

Globalizarea
Conceptul de globalizare

 Globalizarea înseamnă fluxurile de idei, capital, mărfuri și oameni în diferite părți ale
lumii. Este un concept multidimensional. Are manifestări politice, economice și culturale
și acestea trebuie distinse în mod adecvat.
 Globalizarea nu trebuie să fie întotdeauna pozitivă. Poate avea consecințe negative pentru
oameni.
 Ca concept, globalizarea se ocupă în mod fundamental de fluxuri. Aceste fluxuri pot fi idei
care se deplasează dintr-o parte a lumii în alta, mărfuri fiind comercializate peste granițe și
așa mai departe.
 Elementul crucial este interconectarea la nivel mondial care este creată și susținută ca o
consecință a acestor fluxuri constante.

Cauzele globalizării

 Un aspect important al globalizării este că, deși nu este cauzată de niciun factor unic,
tehnologia rămâne un element critic.
 Capacitatea ideilor, a capitalului, a mărfurilor și a oamenilor de a se muta mai ușor dintr-o
parte a lumii în alta a fost posibilă datorită progreselor tehnologice.
 Interconexiunile sunt, de asemenea, un aspect important al globalizării. Orice eveniment
care are loc într-o parte a lumii ar putea avea un impact asupra unei alte părți a lumii.

Consecințele globalizării
Consecințele politice

 Globalizarea are ca rezultat o erodare a capacității statului, adică prin reducerea capacității
guvernului de a face ceea ce își dorește.
  Ea face loc unui stat mai minimalist care îndeplinește anumite funcții de bază, cum ar fi
menținerea legii și ordinii și securitatea cetățenilor săi.
 În locul statului, piața devine principalul determinant al priorităților economice și sociale.
 Globalizarea nu reduce întotdeauna capacitatea statului. Primatul statului continuă să fie
baza incontestabilă a comunității politice.
 Capacitatea statului a primit un impuls ca o consecință a globalizării, cu tehnologii
îmbunătățite disponibile la disnosul statului pentru a colecta informații despre cetățenii săi.

Consecințele economice

 Pentru a înțelege consecințele economice ale globalizării este important de știut că în

globalizarea economică implică mulți alți actori decât FMI, OMC.
 Aceasta implică fluxuri economice mai mari între diferite țări ale lumii. Unele dintre
acestea sunt voluntare, iar altele forțate de instituțiile internaționale și țările puternice.
 Globalizarea a implicat un comerț mai mare cu mărfuri pe tot globul, deoarece a redus
impunerea de restricții asupra importurilor unei țări în alta.
 Globalizarea economică a creat o diviziune intensă a opiniilor în întreaga lume.
 Potrivit unora, globalizarea economică este probabil să beneficieze doar pentru o mică
parte a populației.
 Pe de altă parte, susținătorii globalizării economice susțin că aceasta generează o creștere
economică mai mare și o bunăstare pentru secțiuni mai mari ale populației.

Consecințe culturale

 Consecințele globalizării pot fi văzute și asupra culturii noastre și, prin urmare, nu se
confirmă doar în sfera politicii și economiei.
 Procesul de globalizare culturală reprezintă o amenințare deoarece duce la apariția unei
culturi uniforme sau a ceea ce se numește omogenizare culturală.
 Globalizarea culturală are atât efecte pozitive, cât și negative asupra lumii.
 În timp ce omogenizarea culturală este un aspect al globalizării, același proces generează,
de asemenea, exact efectul opus.

India și globalizarea

 Fluxurile legate de mișcarea capitalului, mărfurilor, ideilor și oamenilor datează de câteva

secole în istoria Indiei.
 În timpul stăpânirii britanice, India a devenit un exportator de bunuri primare și materii
prime și un consumator (importator) de produse finite.
 După independență, India a decis să fie o țară autosuficientă, mai degrabă decât să fie
dependentă de ceilalți.
 În 1991, India s-a angajat într-un program de reforme economice care a căutat din ce în ce
mai mult să dereglezeze diferite sectoare, inclusiv comerțul și investițiile străine.

Rezistența la globalizare
  Globalizarea a atras critici puternice pe tot globul. Pentru unii, globalizarea reprezintă o
fază particulară a capitalismului global care îi face pe bogați mai bogați și pe săraci mai
săraci.
 Din punct de vedere cultural, ei sunt îngrijorați că cultura tradițională va fi vătămată și că
oamenii își vor pierde valorile și căile vechi.
 Este important de menționat aici că și mișcările anti-globalizare participă la rețelele
globale, aliându-se cu cei care se simt ca ei în alte țări.
 Forumul Social Mondial (WSF) este o platformă globală care reunește activiști pentru
drepturile omului, ecologisti, muncitori, tineri și femei activiste care se opun globalizării
neoliberale.

India și rezistența la globalizare

 Rezistența la globalizare în India a venit din diferite părți.

 Au existat proteste de stânga la liberalizarea economică exprimate prin partidele politice,
precum și prin intermediul unor forumuri.
 Rezistența la globalizare a venit și din partea dreptei politice. Acest lucru a luat forumul de
a obiecta în special asupra diferitelor influențe culturale.

FAPTE CARE CONTEAZĂ

1. Globalizarea este integrarea economiei unei țări în procesul de liberă circulație a comerțului și
a capitalului. Poate include, de asemenea, „exodul creierelor” peste granițe.

2. Globalizarea crește volumul comerțului cu bunuri și servicii, afluxuri de capital străin privat,
crește investițiile străine directe, creează noi locuri de muncă, întărește economiile interne,
îmbunătățește eficiența productivă și concurența sănătoasă.

3. Globalizarea poate avea efecte negative, de asemenea, deoarece nu a reușit să genereze

suficiente locuri de muncă, metodele moderne de cultivare nu sunt familiarizate cu persoanele
mai puțin educate, creează inegalități de venituri și exploatează resursele naturale și forța de
muncă.

4. Globalizarea este rezultatul factorilor istorici, inovaţiilor tehnologice, liberalizării comerţului

exterior şi politicilor investiţionale şi deschiderii companiilor multinaţionale.

5. Consecințele globalizării pot fi politice, economice și culturale, capacitatea cascadorii politice

a primit un impuls cu tehnologii îmbunătățite de a colecta informații despre cetățenii săi.

6. Fluxurile economice din diverse forumuri, cum ar fi mărfurile, capitalul, oamenii și ideile
determină țările bogate să-și investească banii în alte țări decât a lor. De asemenea, atrage atenția
asupra rolului JMF și al OMC în determinarea politicilor economice în întreaga lume.
7. Globalizarea culturală apare și ne lărgește opțiunile și ne modifică cultura fără a copleși
normele tradiționale, adică burgerul nu poate fi un substitut pentru masala dosa. Prin urmare, ne
lărgește perspectiva culturală și promovează omogenizarea culturală.

8. Globalizarea a fost criticată din motive politice, economice și culturale, adică politic slăbește
statul prin reducerea suveranității sale. Din punct de vedere economic, ia făcut pe bogați mai
bogați și pe săraci mai săraci, creând disparități. Din punct de vedere cultural, au fost vătămate
tradiții și s-au pierdut valori și moduri vechi. Forumul Social Mondial (WSF) s-a opus, de
asemenea, globalizării neoliberale.

9. În India, globalizarea a condus la înființarea de companii străine, deoarece India și-a dat seama
de necesitatea de a relaționa economia indiană cu lumea, reacționând la criza financiară din
1991.

10. Procesul de globalizare include impulsul către liberalizare sau privatizare. Liberalizarea
proclamă libertatea comerțului și a investițiilor, controlează alocarea resurselor în economia
națională, progresul tehnologic rapid, în timp ce privatizarea permite sectorului privat și altor
companii străine să producă bunuri și servicii.

11. Rezistența la globalizare în India a venit din diferite părți, adică protestele de stânga la
liberalizarea economică, sindicatele forței de muncă industriale au organizat proteste împotriva
multinaționalelor, brevetele, rezistența din partea dreptei politice, adică obiecțiile la diferite
influențe culturale ale canalelor TV străine, sărbătorirea Ziua Îndrăgostiților și occidentalizarea
îmbrăcămintei elevilor din școli și colegii.

9. Mișcările ecologiste sunt mișcările grupurilor care sunt conștiente de mediu pentru a contesta
degradarea mediului la nivel național sau internațional, având ca scop ridicarea de noi idei și
viziune pe termen lung, adică în Mexic, Chille, Brazilia, Malaezia, Indonezia, India s-au
confruntat cu presiuni enorme.

10. Mișcările de mediu sunt clasificate ca mișcări de pădure, mișcări împotriva mineritului și
industriei minerale pentru crearea poluării apei și mișcarea anti-baraj.

11. „Geopolitica resurselor” se referă la cine primește ce, când, unde și cum. Practicile neo-
colonialismului s-au răspândit pe scară largă și pe parcursul unui război rece, țările
industrializate au adoptat metode pentru a asigura un flux constant de resurse prin desfășurarea
de forțe militare în apropierea locurilor de exploatare și a căilor maritime de comunicații,
stocarea resurselor strategice și eforturile de a susține guvernele prietene.

12. Economia globală s-a bazat pe petrol ca combustibil portabil și esențial. Istoria petrolului este
istoria războiului și a luptei. Apa este o altă resursă importantă relevantă pentru politica globală.
Variațiile regionale și creșterea îngrozirii apei pot duce, de asemenea, la conflicte în lume pentru
a face politică.
13. Indigenii aduc împreună problemele de mediu, resurse și politică. Indigenii trăiesc cu
obiceiurile lor sociale, economice, culturale în anumite zone care vorbesc despre lupta, agenda și
drepturile lor de a avea statut egal, adică statele insulare din regiunea Oceanică, America
Centrală și de Sud, Africa, India și Asia de Sud-Est.

14. Problemele legate de drepturile comunităților indigene au fost neglijate mult timp în politica
internă și internațională. Consiliul Mondial al Poporului Indigen a fost format în 1975, care a
devenit primul dintre cele 11 ONG-uri indigene care au primit statut consultativ în cadrul ONU.

CUVINTE CARE CONTEAZĂ

1. Globalizarea: semnifică integrarea unei economii cu economiile altor țări în cadrul

procesului de liberă circulație a comerțului și a capitalului.
2. Forumul social mondial: O platformă globală pentru a reuni o coaliție largă de activiști
pentru drepturile omului, ecologiști și femei activiste.
3. Privatizarea: permite companiilor din sectorul privat să producă bunuri și servicii într-o
țară.
4. Liberalizarea: înseamnă relaxarea regulilor și reglementărilor guvernamentale referitoare
la activitățile din sectorul industrial și industrial.
5. Hetrogenizare culturală: semnifică diferențele culturale și natura distinctivă a culturilor
care urmează să fie generate de globalizare.

Sperăm că CBSE Class 12 Political Science Notes Capitolul 9 Globalizare vă va ajuta. Dacă
aveți întrebări referitoare la NCERT Political Science Class 12 Notes Capitolul 9 Globalizare,
lăsați un comentariu mai jos și vă vom contacta cel mai devreme.

Filed Under: CBSE Etichetat cu: note cbse , note clasa 12 , note științe politice clasa 12 , note ncert ,
note de revizuire