Decizie Rejudecare CA Ploiești 240626 225039

Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CAPLO:2024:002.000684
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEŞTI
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE
Dosar nr. 3509/105/2015
DECIZIA PENALĂ NR. 684

Şedinţa publică din data de 26.06.2024
PREŞEDINTE – SILVIA MONICA OWRANG
JUDECĂTOR – ANCA BARBU
GREFIER - AURELIA JUGĂNARU-MÂNERAN
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Ploieşti – a fost reprezentat de procuror Vasile
Ancuţa
Pe rol fiind soluţionarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. - SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI şi inculpaţii NECULA
MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, POP IUSTIN ATANASIU, PAUL VIOREL,
PAUL GHEORGHE NICOLAE, MOLNAR ARPAD JOZSEF, MOLNAR BOTOND
TIBOR, HOTCA LUCIA MARIA, CORLAN CRISTIAN DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU
CĂTĂLIN MARIAN, AVRAM MARIUS FLORIN, DUMITRU EMIL, OPREA
AURELIAN, MATEI COSTEL, CAPRĂ NICOLAE, LINCAN GIGI IONEL, SOARE
CONSTANTIN, partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE – A.N.A.F.
BUCUREŞTI – D.G.F.P. PLOIEŞTI şi partea responsabilă civilmente SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA, împotriva sentinţei penale nr. 303 din data de 23.11.2020
pronunţată de Tribunalul Prahova.
Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de
29.05.2024 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte
integrantă din prezenta când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat
pronunţarea pentru data de 20.06.2024 şi, ulterior, la data de 26.06.2024.
C U R T E A,
Deliberând asupra apelurilor penale de faţă, analizând actele şi lucrările dosarului

constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 303 din data de 23.11.2020 pronunţată de Tribunalul
Prahova, s-au dispus următoarele:
S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpaţii Molnar Arpad Jozsef şi
Molnar Botond Tibor, prin apărător, privind constatarea nulităţii absolute a probelor,
mijloacelor de probă şi procedeelor probatorii administrate prin intermediul Serviciului
Român de Informaţii, precum şi cererea privind constatarea nulităţii absolute a actelor
încheiate de inspectorii antifraudă.
1/192
1. A fost condamnat inculpatul NECULA MARIN, fiul lui Gheorghe şi Aneta, născut
la data de 11.03.1963 în com. Gîrbovi, jud. Ialomiţa, domiciliat în oraş Otopeni, str. Polonă,
nr. 29A, jud. Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 332100 eliberată la data de 12.09.2012 de
SPC. Otopeni, CNP 1630311400598, fără antecedente penale după cum urmează:
- în baza art. 367 alin. 1, 2, 3 N.C.P. cu aplicarea art. 75 alin.2 si art. 76 alin.1. cod
penal, infracţiune de constituirea unui grup infracţional organizat, faptă din perioada 24
decembrie 2012- 25.08.2014, la pedeapsa de 2 (doi ) ani închisoare.
În baza art. 67 al.2 C.pen raportat la art. 66 alin.1 lit. a şi lit. b C.pen. s-a interzis
inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile
publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul
autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani, conform art. 68 alin.1 lit. b C.pen.
-în baza art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1
cod penal cu aplicarea art. 75 alin.2 si art. 76 alin.1. cod penal, infracţiune de evaziune
fiscală, în formă continuată, faptă din perioada 24 decembrie 2012 – 18.08.2014, prejudiciu
19.821.513,76 lei , la pedeapsa de 6(şase) ani închisoare.
În baza art. 67 al.2 C.pen raportat la art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, raportat la
art. 66 alin.1 lit. a, lit. b şi lit.g C.pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară,
exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a
ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de
administrator al unei societăţii comerciale pe o perioadă de 3 ani, conform art. 68 alin.1 lit.
b C.pen.
- în baza art.48 cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002
(actualmente art. 49 alin.1. lit.b din Legea 129/2019) ,cu aplicarea art. 75 alin.2. si art. 76
alin.1. cod penal, complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, faptă din perioada
9.01.2013 – 25.08.2014, la pedeapsa de 2 (doi ) ani închisoare.
În baza art. 38 alin.1 cod penal şi art. 39 alin.1. lit.b cod penal s-au contopit
pedepsele sus-menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 6 (şase) ani
închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse (
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de: 7 (şapte) ani
şi 4 (patru) luni închisoare.
b C.pen.
În baza art. 65 al.1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b şi lit.g C.pen. s-a interzis
inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice
sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat
şi dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţii comerciale de la rămânerea
definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
2.A fost condamnat inculpatul GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN, fiul lui Grigor şi
Ileana, născut la data de 19.04.1968 în oraş Negreşti-Oaş, jud. Satu Mare, domiciliat în oraş
Negreşti-Oaş, str. Victoriei, bl. 42, et. 4, ap. 7, jud. Satu Mare, fără forme legale în mun.
Bucureşti, str. Giaccomo Puccini, nr. 8, sc. B, et. 1, ap. 14, Sector 2 şi în oraş Negreşti-Oaş,
str. Oaşului, nr. 63, jud. Satu Mare, posesor al CI seria SM, nr. 365707 eliberată de SPC.
Negreşti-Oaş la data de 21.01.2010, CNP 1680419301014,fără antecedente penale, după
cum urmează:
penal , infracţiune de constituirea unui grup infracţional organizat, faptă din perioada
03.01.2013-25.08.2014 la pedeapsa de 2 (doi ) ani închisoare.
2/192
-în baza art. 48 cod penal rap.la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005
cu aplic. art. 35 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 75 alin.2 si art. 76 alin.1. cod penal,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, faptă din perioada
3.01.2013 – 18.08.2014, prejudiciu 17.562.458 lei, la pedeapsa de 6 (şase ) ani închisoare.
b C.pen.
-în baza art. 48 cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr.
656/2002(actualmente art. 49 alin.1. lit.b din Legea 129/2019), cu aplicarea art. 75 alin.2. si
art. 76 alin.1. cod penal, complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, faptă din perioada
11.01.2013 – 25.08.2014 , la pedeapsa de 2 (doi ) ani închisoare.
închisoare, la care s-a adaugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse (
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de : 7 (şapte) ani
b C.pen.
3. A fost condamnat inculpatul POP IUSTIN-ATANASIU, fiul lui Atanasiu şi Doina,
născut la data de 07.02.1978 în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-
Napoca, str. Emil Racoviţă, nr. 36, jud. Cluj, posesor al CI seria KX, nr. 609297 eliberată la
data de 19.05.2008 de SPC. Cluj-Napoca, CNP 1780207120681, fără antecedente penale,
după cum urmează:
penal, infracţiune de constituirea unui grup infracţional organizat, faptă din perioada
3/192
b C.pen.
închisoare , la care s-a adaugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse
( 1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani
b C.pen.
4. A fost condamnat inculpatul PAUL VIOREL, fiul lui Ioan şi Ana, născut la data
de 01.12.1961 în com. Bixad, jud. Satu Mare, domiciliat în oraş Negreşti-Oaş, str. Unirii, bl.
6, et. 2, ap. 8, jud. Satu Mare, fără forme legale în oraş Otopeni, str. 23 August, nr. 19, bl.
P21, sc. 1, ap. 3, jud. Ilfov, posesor al CI seria SM, nr. 237002 eliberată la data de
23.02.2006 de SPC. Negreşti-Oaş, CNP 1611201301005, fără antecedente penale, după cum
urmează:
b C.pen.
4/192
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 7 (şapte) ani şi
4 (patru) luni închisoare.
b C.pen.
5. A fost condamnat inculpatul PAUL GHEORGHE NICOLAE – fiul lui Gheorghe
şi Maria, născut la data de 11.11.1974, în com. Bixad, jud. Satu Mare, domiciliat în oraş
Negreşti Oaş, str. Victoriei, bl. 9, sc. C, ap. 24, jud. Satu Mare, fără forme legale în mun.
Bucureşti, str. Washington, nr. 40-42, Intrarea C, et. 2, ap. 4, 5, Corp H, ap. 5, Sector 1,
posesor al CI seria SM, nr. 538058 eliberată la data de 23.01.2014 de SPC. Negreşti-Oaş,
CNP 1741111301016, fără antecedente penale, după cum urmează:
b C.pen.
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de: 7 (şapte) ani
5/192
b C.pen.
6. A fost condamnat inculpatul VIZI CAROL-MARK, fiul lui Carol şi Ileana, născut
la data de 13.03.1988 în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-Napoca, str.
Poet Grigore Alexandrescu, nr. 15, sc. 1, ap. 17, jud. Cluj, fără forme legale în com.
Floreşti, sat Floreşti, str. Gîrboului, nr. 1, ap. 59, jud. Cluj, posesor al CI seria KX, nr.
975553 eliberată la data de 03.07.2013 de SPC. Cluj, CNP 1880313125845, cu antecedente
penale fără a fi recidivist, după cum urmează:
b C.pen.
închisoare , la care s-a adaugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse
( 1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de: 7 (şapte) ani
b C.pen.
6/192
7. A fost condamnat inculpatul MOLNAR ARPAD-JOZSEF, fiul lui Iosif şi
Viorica-Rozalia, născut la data de 14.09.1985 în mun. Turda, jud. Cluj, domiciliat în mun.
Cluj-Napoca, str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 15, sc. 1, ap. 17, jud. Cluj, posesor al CI
seria KX, nr. 917368 eliberată la data de 08.10.2012 de SPC-Cluj,CNP 1850914124931,
fără antecedente penale, după cum urmează:
penal, infracţiune de constituirea unui grup infracţional organizat, faptă din perioada
07.01.2013 – 16.09.2013, prejudiciu 3.743.519, la pedeapsa de 6 (şase ) ani închisoare.
b C.pen.
656/2002(actualmente art. 49 alin.1. lit.b din Legea 129/2019) ,cu aplicarea art. 75 alin.2. si
b C.pen.
8. S-a constatat că legea penală mai favorabilă pentru inculpat este Codul Penal din
1969.
A fost condamnat inculpatul MOLNAR BOTOND-TIBOR, fiul lui Iosif şI Viorica-
Rozalia, născut la data de 13.09.1991 în mun. Turda, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-
Napoca, str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 15, sc. 1, ap. 17, jud. Cluj, posesor al CI seria
7/192
CJ, nr. 063920 eliberată la data de 10.07.2014 de SPC. Cluj, CNP 1910913124940, fără
antecedente penale, după cum urmează:
- în baza art.7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 Cod penal , art. 74 lit.a, c Cod
penal şi art. 76 lit.b Cod penal din 1969 , infracţiune de constituirea unui grup infracţional
organizat, faptă din perioada 07.01.2013-04.12.2013 la pedeapsa de 3 (trei ) ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal din 1969 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a Teza a II a şi lit.b Cod penal pentru o perioadă
de 3 ani începând după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
-în baza art. 26 Cod penal rap.la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005
cu aplic. art. 41 alin. 1 cod penal, art. 5 Cod penal, art. 74 lit.a,c Cod penal şi art. 76 lit.b
Cod penal din 1969 , complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată,
faptă din perioada 07.01.2013 – 16.09.2013, prejudiciu 3.743.519, la pedeapsa de 4 ( patru )
ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal rap.la art. 64 lit.a teza a II a lit.b şi c Cod penal din 1969
s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor ( dreptul de a fi
ales in autorităţile publice sau in alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei
societăţi comerciale ) pentru o perioadă de 3 ani începând după executarea sau considerarea
ca executată a pedepsei principale.
656/2002(actualmente art. 49 alin.1. lit.b din Legea 129/2019), cu aplicarea art. 5 Cod
penal, art .74 lit.a,c Cod penal şi art. 76 lit.b Cod penal, complicitate la infracţiunea de
spălare a banilor, faptă din perioada 09.07.2013 – 04.12.2013, la pedeapsa de 2 (doi ) ani
închisoare.
În baza art. 33 lit.a Cod penal din 1969 şi art. 34 lit.b Cod penal s-au contopit
pedepsele sus-menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea,
aceea de 4 (patru ) ani închisoare.
S-au aplicat disp. art. 71 şi 64 lit.a teza a II a, lit.b şi c Cod penal începând cu data
rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată
a pedepsei.
În baza art. 65 Cod penal rap.la art. 64 lit.a teza a II a lit.b şi c Cod penal din
1969 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor ( dreptul de a
fi ales in autorităţile publice sau in alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care
9. A fost condamnată inculpata HOTCA LUCIA-MARIA, fiica lui Grigore şi Ana,
născut la data de 21.03.1978 în oraş Negreşti-Oaş, jud. Satu Mare, domiciliată în oraş
Negreşti-Oaş, str. 1 Iunie, nr. 73, jud. Satu Mare, fără forme legale în mun. Bucureşti, str.
Giuseppe Garibaldi, nr. 1, sc. B, ap. 12, Sector 2, posesoare a CI seria SM, nr. 497766
eliberată de SPC. Negreşti-Oaş la data de 07.03.2013, CNP 2780321301020, fără
antecedente penale, după cum urmează:
inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile
8/192
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată (158 acte materiale),
faptă din perioada 03.01.2013 – 18.08.2014, prejudiciu 17.562.456 lei, la pedeapsa de 6
(şase ) ani închisoare.
art. 66 alin.1 lit. a, lit. b şi lit.g C.pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară,
b C.pen
pedepsele sus-menţionate, astfel că în final inculpata va executa pedeapsa de 6 (şase) ani
închisoare, la care s-a adaugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse
art. 66 alin.1 lit. a, lit. b şi lit.g C.pen. s-a interzis inculpatei ca pedeapsă complementară,
b C.pen.
inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice
10. A fost condamnat inculpatul CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, fiul lui Ion şi
Ana, născut la data de 18.06.1976 în mun. Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti, str.
Topolniţa, nr. 3, bl. M54, sc. 1, ap, 47, Sector 5, fără forme legale în oraş Măgurele, sat
Vîrteju, str. Sârbilor, nr. 41B, jud. Ilfov, posesor al CI seria RR, nr. 704515 eliberată la data
de 21.07.2010 de SPC. Bucureşti S5 Biroul nr. 3, CNP 1760618451511, fără antecedente
penale, după cum urmează:
faptă din perioada 07.01.2013 – 18.08.2014, prejudiciu 7.101.123 lei, la pedeapsa de 6
(şase ) ani închisoare.
9/192
b C.pen.
pedepsele sus-menţionate , astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 6 (şase) ani
închisoare, la care s-a adaugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse
b C.pen.
11.S-a constatat că lege penală mai favorabilă pentru inculpat este codul penal din
1969.
A fost condamnat inculpatul CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, fiul lui
Florian şi Maria, născut la data de 01.03.1979 în mun. Bucureşti, domiciliat în com. Vidra,
sat Sinteşti, str. Murătura, nr. 2, jud. Ilfov, fără forme legale în com. Vidra, sat Sinteşti, str.
Sabie, nr. 15, jud. Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 313385 eliberată la data de 24.04.2012 de
SPC. Jilava,CNP-1790301443015, fără antecedente penale, după cum urmează:
-în baza art.7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 cod penal , art. 74 lit.a, c cod
penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, aderare la un grup infracţional organizat, faptă din
perioada 07.01.2013 – 07.11.2013, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art.65 cod penal din 1969 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a şi lit. b cod penal pentru o perioadă de
3 ani începând după executarea pedepsei principale.
-în baza art.26 cod penal din 1969 rap.la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr.
241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 1 cod penal şi cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74 lit.a , c
cod penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, complicitate la infracţiunea de evaziune
fiscală, faptă din perioada 07.01.2013 – 31.10.2013, prejudiciu 914.616 lei, la pedeapsa de 3
(trei) ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal rap.la art. 64 lit.a teza a II a lit.b şi c Cod penal din 1969
s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor ( dreptul de a fi
ales in autorităţile publice sau in alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care
-în baza art. 26 cod penal rap.la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002
(actualmente art. 49 alin.1. lit.b din Legea 129/2019) cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74
lit.a, c cod penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, complicitate la infracţiunea de spălare a
banilor, faptă din perioada 09.01.2013 – 07.12.2013, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
10/192
În baza art. 33 lit.a cod penal şi art. 34 lit.b cod penal, s-au contopit pedepsele sus-
menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei)
ani închisoare.
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b şi c cod penal (exercitarea drepturilor de a fi
ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică
exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţii
comerciale ) pentru o perioadă de 3 ani începând după executarea pedepsei principale.
S-au aplicat disp.art.71 cod penal şi art. 64 lit.a teza a II a , lit.b şi lit.c cod penal, de
la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca
executată a pedepsei.
12. A fost condamnat inculpatul AVRAM MARIUS-FLORIN, fiul lui Aurel şi
Luminiţa, născut la data de 29.03.1983 în mun. Bucureşti, domiciliat în com. Jilava, sat
Jilava, str. Verii, nr. 39, jud. Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 389933 eliberată la data de
10.02.2014 de SPC. Jilava, CNP 1830329440028, fără antecedente penale, după cum
urmează:
penal , infracţiune de aderare la un grup infracţional organizat, faptă din perioada
faptă din perioada 01.07.2013 – 31.03.2014, prejudiciu 3.551.003 lei, la pedeapsa de 6 (şase
) ani închisoare.
b C.pen.
b C.pen.
11/192
definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei
principale.
13. A fost condamnat inculpatul DUMITRU EMIL, fiul lui Constantin şi Maria,
născut la data de 16.12.1977 în mun. Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti, str. Topolniţa,
nr. 3, bl. M54, sc. 1, et. 7, ap. 44, Sector 5, fără forme legale în mun. Bucureşti, Bld. 1 Mai,
nr. 19, bl. C4, ap. 87, Sector 6, posesor al CI seria RD, NR. 795728 eliberată la data de
28.07.2012 de SPC. Bucureşti S5 Biroul nr. 3, CNP 1771216451510, fără antecedente
-în baza art. 48 cod penal rap.la art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic.
art. 35 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 75 alin.2 si art. 76 alin.1. cod penal, complicitate la
infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată (27 acte materiale), faptă din perioada
07.04.2014 -21.08.2014 , prejudiciu 1.947.693 lei, la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare.
b C.pen.
pedepsele sus-menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 5(cinci) ani
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 6(şase) ani şi
b C.pen.
principale.
14. A fost condamnat inculpatul OPREA AURELIAN, fiul lui Stan şi Maria, născut
la data de 03.07.1958 în mun. Buzău, jud. Buzău, domiciliat în mun. Bucureşti, strada
Făurei, nr. 1, bl. P11, sc. A, et. 1, ap. 54, Sector 1, fără forme legale în mun. Bucureşti, str.
12/192
Poet Vasile Cârlova, nr. 2, bl. A7 Bis, sc. 1, parter, garsoniera nr. 9, Sector 3, posesor al CI
seria PA, nr. 089700, eliberată la data de 21.01.2015 de SPC. Bucureşti – Sector 1, Biroul
nr. 5, CNP 1580703400730, fără antecedente penale, după cum urmează:
-în baza art. 48 cod penal rap.la art. 9 alin.1 lit. c şi alin.2 din Legea nr. 241/2005 cu
aplic. art. 35 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 75 alin.2 si art. 76 alin.1. cod penal,
faptă din perioada 30.06.2014 -31.12.2014 , prejudiciu 1.207.097 lei, la pedeapsa de 5(cinci)
ani închisoare.
b C.pen.
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 6(şase) ani şi
b C.pen.
definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei principale.
15. A fost condamnat inculpatul MATEI COSTEL, fiul lui Stan şi Dorina, născut la
data de 21.02.1983 în com. Vidra, jud. Ilfov, domiciliat în com. Vidra, sat Sinteşti, str.
Sabie, nr. 1, jud. Ilfov, fără forme legale în com. Vidra, sat Sinteşti, str. Monumentului, nr.
23, jud. Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 394666, eliberată la data de 17.03.2014 de SPC.
Jilava, CNP 1830221520479,cu antecedente penale fără a fi recidivist, după cum urmează:
13/192
-în baza art. 48 cod penal rap.la art. 9 alin.1 lit. c şi alin.2 din Legea nr. 241/2005 cu
aplic. art. 35 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 75 alin.2 si art. 76 alin.1. cod penal,
faptă din perioada 10.04.2014 -30.06.2014 , prejudiciu 952.581 lei, la pedeapsa de 5(cinci)
ani închisoare.
b C.pen.
1 an si 4 luni închisoare), astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 6 (şase) ani şi
În baza art. 15 alin.2 Cod Penal rap.la art. 83 alin.1 Cod penal din 1969, având în
vedere şi decizia nr. 13/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Completul pentru
dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr.
410/10.06.2015 s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni
închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 600/16.03.2013 pronunţată de Judecătoria
Cornetu, definitivă la data de 28.10.2013, pedeapsă ce se va executa alături de pedeapsa
stabilită prin prezenta hotărâre, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 7(şapte)
ani închisoare.
b C.pen.
principale.
16. S-a constatat că pentru inculpatul Capră Nicolae legea penală mai favorabilă
conform art. 5 cod penal este codul penal din 1969.
A fost condamnat inculpatul CAPRĂ NICOLAE, fiul lui Gheorghe şi Florica,
născut la data de 30.09.1967, în com. Ciochina, jud. Ialomiţa, domiciliat în mun. Ploieşti,
str. G-ral Eremia Grigorescu, nr.3, bl.23, sc.C, ap.56, jud. Prahova, care locuieşte fără forme
legale în com. Păuleşti, sat Găgeni, nr. 896, jud. Prahova, posesor al CI seria PX,nr. 111880
14/192
eliberată la data de 27.08.2012 de SPC. Ploieşti, CNP 1670930293170, fără antecedente
-în baza art.7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74 lit.a, c cod
penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, faptă de aderare la un grup infracţional organizat,
faptă din perioada 04.09.2012 – 21.01.2013, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b cod penal, cu excepţia dreptului de a alege,
pentru o perioadă de 3 ani începând după executarea pedepsei principale.
241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 1 cod penal şi cu aplicarea art. 5 cod penal , art. 74 lit.a , c
fiscală, faptă din perioada 14.11.2012 – 21.12.2012 (4 acte materiale), prejudiciu 1.957.358
lei, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
banilor, faptă din perioada 04.09.2012 – 21.01.2013, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 4
(patru) ani închisoare.
S-a aplicat disp.art.71 cod penal şi art. 64 lit.a teza a II a, lit.b şi lit.c cod penal, de la
data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca
17. S-a constatat că lege penală mai favorabilă pentru inculpat este codul penal din
1969.
A fost condamnat inculpatul LINCAN GIGI-IONEL, fiul lui Dorel şi Sanda, născut
la data de 05.02.1986 în mun. Bucureşti, domiciliat în com. Jilava, sat Jilava, str. Ungureni,
nr. 158, jud. Ilfov, fără forme legale în com. Jilava, sat Jilava, str. Pantei, FN, jud. Ilfov,
posesor al CI seria IF, nr. 346772 eliberată la data de 12.02.2013 de SPC. Jilava, CNP
1860205440027, fără antecedente penale, după cum urmează:
- în baza art.7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 cod penal , art. 74 lit.a , c cod
penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, faptă de aderare la un grup infracţional organizat ,
faptă din perioada 18.02.2013 – 03.12.2013, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 1 cod penal şi cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74 lit.a, c
cod penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală,
faptă din perioada 18.02.2013-4.11.2013 (50 acte materiale), prejudiciu 1.018.937 lei, la
pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
15/192
banilor, faptă din perioada 11.03.2013- 03.12.2013, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 4
(patru) ani închisoare.
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a, lit.b şi lit. c cod penal (exercitarea
drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o
funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de
administrator al unei societăţii comerciale ) pentru o perioadă de 3 ani începând după
executarea pedepsei principale.
S-a aplicat disp.art.71 cod penal şi art. 64 lit.a teza a II a , lit.b şi lit.c cod penal, de
la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca
18. S-a constatat că lege penală mai favorabilă pentru inculpat este codul penal din
1969.
A fost condamnat inculpatul SOARE CONSTANTIN, fiul lui Ion şi Ioana, născut la
data de 01.12.1984 în com. Adunaţii-Copăceni, jud. Giurgiu, domiciliat în com. Vidra, sat
Sinteşti, str. Principală, nr. 307, jud. Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 206970 eliberată la data
de 03.11.2008 de SPC. Jilava, CNP 1841201520469, fără antecedente penale, după cum
urmează:
- în baza art.7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74 lit.a, c cod
penal si art. 76 lit.b cod penal din 1969, faptă de aderare la un grup infracţional organizat,
faptă din perioada 07.01.2013-07.11.2013, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 1 cod penal şi cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 74 lit.a, c
fiscală, faptă din perioada 07.01.2013-31.10.2013 (13 acte materiale), prejudiciu 914.616
lei, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a, lit.b şi lit. c cod penal (exercitarea
executarea pedepsei principale.
banilor, faptă din perioada 09.01.2013-07.11.2013, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
16/192
menţionate, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3(trei)
ani închisoare.
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit. c cod penal (exercitarea
executarea pedepsei principale. S-au aplicat disp.art.71 cod penal şi art. 64 lit.a teza a II
a , lit.b şi lit.c cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la
executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
Potrivit disp.art.404 alin.4. lit.a cod procedura penală raportat la art. 72 cod penal s-a
dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor Necula Marin, Grigoraş Grigore Adrian, Pop Iustin
Atanasiu, Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Vizi Carol Mark, Molnar Arpad Jozsef,
Molnar Botond Tibor, Hotca Lucia Maria, Corlan Cristian Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin
Marian, Avram Marius Florin, Dumitru Emil, Oprea Aurelian şi Matei Costel , durata
reţinerii arestării preventive şi durata arestului la domiciliu de la 7 mai 2015 la 12 octombrie
2015 (arestare preventivă) şi de la 12 octombrie 2015 la 30 decembrie 2015 ( arest la
domiciliu).
În baza art. 19 cod procedură penală, art. 25 cod procedura penală și art. 397
C.pr.pen, în referire la art. 998 și art. 1003 C.civ. anterior s-a admis acţiunea civilă
formulată și precizată de Ministerul Finanțelor Publice-ANAF.
S-a dispus obligarea inculpaţilor Capră Nicolae și Necula Marin în solidar, iar pe
acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC Compania Romprest Service S.A.
la plata către ANAF a sumei de 1.957.358 lei (compus din 1.174.415 lei TVA şi 782.943 lei
impozit pe profit).
S-a dispus obligarea inculpaţilor NECULA MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE-
ADRIAN, POP IUSTIN-ATANASIU, PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE-NICOLAE,
VIZI CAROL-MARK, MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR,
HOTCA LUCIA-MARIA, CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU
CĂTĂLIN-MARIAN, AVRAM MARIUS-FLORIN, DUMITRU EMIL, OPREA
AURELIAN, MATEI COSTEL, LINCAN GIGI IONEL ȘI SOARE CONSTANTIN în
solidar și cu partea responsabilă civilmente SC Compania Romprest Service S.A. la plata
către ANAF a sumei de 17.562.459 (compus din 10.537.476 lei TVA şi 7.024.983 lei
impozit pe profit.
În temeiul art. 404 alin. 4 C.pr.pen s-a menţinut măsura asigurătorie dispusă prin
Ordonanța nr. 384/D/P/2014 din data de 05.05.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciu Teritorial Ploiești privind poprirea sumelor de
bani în lei și valută, datorate SC Compania Romprest Service S.A. București de terții
propriți Primăria Municipiului București, Primăria Orașului Azuga și Tehcon Edilitare &
Infrastructură SRL Otopeni, până la concurența sumei de 19.821.513,76, reprezentând
prejudiciul cauzat statului prin infracțiunea de evaziune fiscală.
Conform art. 273 alin.1 şi 5 cod procedură penală s-a dispus ca plata cheltuielilor de
transport efectuate de martorul Filcz Edmund, în cuantum de 379 lei, reprezentând cheltuieli
de transport (conform facturii şi bonului fiscal aflate la filele 132 şi 133 vol.31 instanţă) să
se facă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Au fost obligaţi inculpaţii la câte 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii Avram Marius Florin, Dumitru
Emil, Vizi Carol, Cărăbăneanu Cătălin Marian ,Oprea Aurelian, Matei Costel, Lincan Gigi
Ionel şi Soare Constantin, în cuantum de câte 1253 lei, vor fi avansate din fondurile
Ministerului Justiţiei.
17/192
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că, prin
rechizitoriul nr. 384/D/P/2014 al PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată a
inculpaţilor:
1. NECULA MARIN, fiul lui Gheorghe şi Aneta, născut la data de 11.03.1963 în
com. Gîrbovi, jud. Ialomiţa, domiciliat în oraş Otopeni, str. Polonă, nr. 29A, jud. Ilfov,
posesor al CI seria IF, nr. 332100 eliberată la data de 12.09.2012 de SPC. Otopeni, CNP
1630311400598, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3 N.C.P.,
- evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9, alin.1 lit. c şi alin. 3, din Legea
nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
- complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, prev. şi ped. de art. 48 NCP rap. la art.
29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 38 N.C.P., privind concursul real de
infracţiuni şi art. 5 alin. 1 din N.C.P. privind aplicarea legii penale mai favorabile.
2. GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN, fiul lui Grigor şi Ileana, născut la data de
19.04.1968 în oraş Negreşti-Oaş, jud. Satu Mare, domiciliat în oraş Negreşti-Oaş, str.
Victoriei, bl. 42, et. 4, ap. 7, jud. Satu Mare, care locuieşte fără forme legale în mun.
Bucureşti, str. Giaccomo Puccini, nr. 8, sc. B, et. 1, ap. 14, Sector 2 şi în oraş Negreşti-Oaş,
str. Oaşului, nr. 63, jud. Satu Mare, posesor al CI seria SM, nr. 365707 eliberată de SPC.
Negreşti-Oaş la data de 21.01.2010, CNP 1680419301014, pentru săvârşirea infracţiunilor
de:
- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3
N.C.P.,
- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 NCP, rap. la
art. 9, alin.1, lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
- complicitate la spălare a banilor, prev. şi ped. de art. 48 NCP, rap. la art. 29 alin. 1
lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 38 N.C.P. privind concursul real de infracţiuni şi
art. 5 alin. 1 din N.C.P.privind aplicarea legii penale mai favorabile.
3. POP IUSTIN-ATANASIU, fiul lui Atanasiu şi Doina, născut la data de
07.02.1978 în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-Napoca, str. Emil
Racoviţă, nr. 36, jud. Cluj, posesor al CI seria KX, nr. 609297 eliberată la data de
19.05.2008 de SPC. Cluj-Napoca, CNP 1780207120681, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 NCP rap. la art.
9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
- complicitate la spălare a banilor, prev. şi ped. de art. 48 NCP rap. la art. 29 alin. 1 lit.
b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 38 N.C.P. privind concursul real de infracţiuni şi art.
5 alin. 1 din N.C.P. privind aplicarea legii penale mai favorabile.
4. PAUL VIOREL, fiul lui Ioan şi Ana, născut la data de 01.12.1961 în com. Bixad,
jud. Satu Mare, domiciliat în oraş Negreşti-Oaş, str. Unirii, bl. 6, et. 2, ap. 8, jud. Satu Mare,
care locuieşte fără forme legale în oraş Otopeni, str. 23 August, nr. 19, bl. P21, sc. 1, ap. 3,
jud. Ilfov, posesor al CI seria SM, nr. 237002 eliberată la data de 23.02.2006 de SPC.
Negreşti-Oaş, CNP 1611201301005,pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 NCP rap. la
art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
18/192
- complicitate la spălare a banilor, prev. de art. 48 NCP rap. la art. 29, alin. 1, lit. b din
Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 N.C.P., privind concursul real de infracţiuni şi art. 5 alin.
1 din N.C.P.privind aplicarea legii penale mai favorabile.
5. PAUL GHEORGHE NICOLAE – fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la data de
11.11.1974, în com. Bixad, jud. Satu Mare, domiciliat în oraş Negreşti Oaş, str. Victoriei, bl.
9, sc. C, ap. 24, jud. Satu Mare, care locuieşte fără forme legale în mun. Bucureşti, str.
Washington, nr. 40-42, Intrarea C, et. 2, ap. 4, 5, Corp H, ap. 5, Sector 1, posesor al CI seria
SM, nr. 538058 eliberată la data de 23.01.2014 de SPC. Negreşti-Oaş, CNP
1741111301016,- pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin.1,2, 3
N.C.P.,
- complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată prev. de art. 48 NCP rap. la
art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
- complicitate la spălare a banilor, prev. de art. 48 NCP rap. la art. 29, alin. 1, lit. b
din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 N.C.P. privind concursul real de infracţiuni şi art. 5
alin. 1 din N.C.P. privind aplicarea legii penale mai favorabile.
6. VIZI CAROL-MARK, fiul lui Carol şi Ileana, născut la data de 13.03.1988 în
mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-Napoca, str. Poet Grigore
Alexandrescu, nr. 15, sc. 1, ap. 17, jud. Cluj, care locuieşte fără forme legale în com.
Floreşti, sat Floreşti, str. Gîrboului, nr. 1, ap. 59, jud. Cluj, posesor al CI seria KX, nr.
975553 eliberată la data de 03.07.2013 de SPC. Cluj, CNP 1880313125845,pentru
săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
- spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu
aplic. art. 38 N.C.P. privind concursul real de infracţiuni şi art. 5 alin. 1 din N.C.P. privind
aplicarea legii penale mai favorabile.
7. MOLNAR ARPAD-JOZSEF, fiul lui Iosif şI Viorica-Rozalia, născut la data de
14.09.1985 în mun. Turda, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-Napoca, str. Poet Grigore
Alexandrescu, nr. 15, sc. 1, ap. 17, jud. Cluj, posesor al CI seria KX, nr. 917368 eliberată la
data de 08.10.2012 de:SPC,-Cluj,CNP:1850914124931, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3, din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.
- spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu
aplic. art. 38 N.C.P., privind concursul real de infracţiuni şi art. 5 alin. 1 din N.C.P. privind
8. MOLNAR BOTOND-TIBOR, fiul lui Iosif şi Viorica-Rozalia, născut la data de
13.09.1991 în mun. Turda, jud. Cluj, domiciliat în mun. Cluj-Napoca, str. Poet Grigore
Alexandrescu, nr. 15, sc. 1, ap. 17, jud. Cluj, posesor al CI seria CJ, nr. 063920 eliberată la
data de 10.07.2014 de SPC. Cluj, CNP 1910913124940; pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.,
- spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu
aplic. art. 38 N.C.P.privind concursul real de infracţiuni şi art. 5 alin. 1 din N.C.P., privind
19/192
9. HOTCA LUCIA-MARIA, fiica lui Grigore şi Ana, născut la data de 21.03.1978 în
oraş Negreşti-Oaş, jud. Satu Mare, domiciliată în oraş Negreşti-Oaş, str. 1 Iunie, nr. 73, jud.
Satu Mare, care locuieşte fără forme legale în mun. Bucureşti, str. Giuseppe Garibaldi, nr. 1,
sc. B, ap. 12, Sector 2, posesoare a CI seria SM, nr. 497766 eliberată de SPC. Negreşti-Oaş
la data de 07.03.2013, CNP 2780321301020, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la spălare a banilor prev. şi ped. de art. 48 NCP rap. la art. 29 alin. 1 lit.
b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 38 N.C.P., privind concursul real de infracţiuni şi art.
5 alin. 1 din N.C.P., privind aplicarea legii penale mai favorabile.
10.CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, fiul lui Ion şi Ana, născut la data de
18.06.1976 în mun. Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti, str. Topolniţa, nr. 3, bl. M54,
sc. 1, ap, 47, Sector 5, care locuieşte fără forme legale în oraş Măgurele, sat Vîrteju, str.
Sârbilor, nr. 41B, jud. Ilfov, posesor al CI seria RR, nr. 704515 eliberată la data de
21.07.2010 de SPC. Bucureşti S5 Biroul nr. 3, CNP 1760618451511, pentru săvârşirea
infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la spălarea banilor, prev. şi ped. de art.48 NCP rap. la art. 29 alin. 1
lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 38 N.C.P. privind concursul real de infracţiuni şi
art. 5 alin. 1 din N.C.P. privind aplicarea legii penale mai favorabile.
11. CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, fiul lui Florian şi Maria, născut la data
de 01.03.1979 în mun. Bucureşti, domiciliat în com. Vidra, sat Sinteşti, str. Murătura, nr. 2,
jud. Ilfov, care locuieşte fără forme legale în com. Vidra, sat Sinteşti, str. Sabie, nr. 15, jud.
Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 313385 eliberată la data de 24.04.2012 de SPC. Jilava,CNP-
1790301443015,pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la spălarea banilor prev. şi ped. de art.48 NCP rap. la art. 29 alin. 1 lit.
b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 38 N.C.P., privind concursul real de infracţiuni şi art.
5 alin. 1 din N.C.P., privind aplicarea legii penale mai favorabile.
12. AVRAM MARIUS-FLORIN, fiul lui Aurel şi Luminiţa, născut la data de
29.03.1983 în mun. Bucureşti, domiciliat în com. Jilava, sat Jilava, str. Verii, nr. 39, jud.
Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 389933 eliberată la data de 10.02.2014 de SPC. Jilava, CNP
1830329440028 pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.
- spălarea banilor prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu
13. DUMITRU EMIL, fiul lui Constantin şi Maria, născut la data de 16.12.1977 în
mun. Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti, str. Topolniţa, nr. 3, bl. M54, sc. 1, et. 7, ap.
44, Sector 5, care locuieşte fără forme legale în mun. Bucureşti, Bld. 1 Mai, nr. 19, bl. C4,
20/192
ap. 87, Sector 6, posesor al CI seria RD, NR. 795728 eliberată la data de 28.07.2012 de
SPC. Bucureşti S5 Biroul nr. 3, CNP 1771216451510, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 N.C.P.
- complicitate la infracţiunea de spălarea banilor prev. şi ped. de art. 48 NCP rap. la
art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 38 N.C.P., privind concursul real
de infracţiuni şi art. 5 alin. 1 din N.C.P. privind aplicarea legii penale mai favorabile.
14. OPREA AURELIAN, fiul lui Stan şi Maria, născut la data de 03.07.1958 în mun.
Buzău, jud. Buzău, domiciliat în mun. Bucureşti, strada Făurei, nr. 1, bl. P11, sc. A, et. 1,
ap. 54, Sector 1, care locuieşte fără forme legale în mun. Bucureşti, str. Poet Vasile Cârlova,
nr. 2, bl. A7 Bis, sc. 1, parter, garsoniera nr. 9, Sector 3, posesor al CI seria PA, nr. 089700,
eliberată la data de 21.01.2015 de SPC. Bucureşti – Sector 1, Biroul nr. 5, CNP
N.C.P.,
- complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48
NCP, rap. la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1
N.C.P.,
- spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu
15. MATEI COSTEL, fiul lui Stan şi Dorina, născut la data de 21.02.1983 în com.
Vidra, jud. Ilfov, domiciliat în com. Vidra, sat Sinteşti, str. Sabie, nr. 1, jud. Ilfov, care
locuieşte fără forme legale în com. Vidra, sat Sinteşti, str. Monumentului, nr. 23, jud. Ilfov,
posesor al CI seria IF, nr. 394666, eliberată la data de 17.03.2014 de SPC. Jilava, CNP
N.C.P.,
- complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48
NCP rap. la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1
N.C.P.,
- spălarea banilor prev. şi ped. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu
16.CAPRĂ NICOLAE, fiul lui Gheorghe şi Florica, născut la data de 30.09.1967, în
com. Ciochina, jud. Ialomiţa, domiciliat în mun. Ploieşti, str. G-ral Eremia Grigorescu, nr.3,
bl.23, sc.C, ap.56, jud. Prahova, care locuieşte fără forme legale în com. Păuleşti, sat.
Găgeni, nr. 896, jud. Prahova, posesor al CI seria PX,nr. 111880 eliberată la data de
27.08.2012 de SPC. Ploieşti, CNP 1670930293170, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.
48 NCP rap. la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1
N.C.P.
17. LINCAN GIGI-IONEL, fiul lui Dorel şi Sanda, născut la data de 05.02.1986 în
mun. Bucureşti, domiciliat în com. Jilava, sat Jilava, str. Ungureni, nr. 158, jud. Ilfov, care
21/192
locuieşte fără forme legale în com. Jilava, sat Jilava, str. Pantei, FN, jud. Ilfov, posesor al CI
seria IF, nr. 346772 eliberată la data de 12.02.2013 de SPC. Jilava, CNP 1860205440027,
pentru săvârşirea infracţiunilor de:
N.C.P.,
- complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.
48 NCP rap. la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1
N.C.P.
18 . SOARE CONSTANTIN, fiul lui Ion şi Ioana, născut la data de 01.12.1984 în
com. Adunaţii-Copăceni, jud. Giurgiu, domiciliat în com. Vidra, sat Sinteşti, str. Principală,
nr. 307, jud. Ilfov, posesor al CI seria IF, nr. 206970 eliberată la data de 03.11.2008 de SPC.
Jilava, CNP 1841201520469, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
-constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3
N.C.P.,
- complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.
48 NCP rap. la art. 9 alin.1 lit. c şi alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1
N.C.P.,
În vederea stabilirii situaţiei de fapt, în faza de urmărire penală s-au administrat
probatorii cu : procesele verbale întocmite de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă
Fiscală Bucureşti cu nr. 2188/11.12.2014, nr. 2143/04.12.2014, nr.2086/26.11.2014 şi
nr.2021/19.11.2014 împreună cu anexele aferente; procesul verbal nr. 1711/08.10.2014
încheiat la societatea ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL împreună cu anexele
acestuia; procesul verbal nr.1778/15.10.2014 încheiat la societatea LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, împreună cu anexele acestuia; procesul verbal nr.1581/19.09.2014
încheiat la societatea AHR CONSAL TING CO SRL, împreună cu anexele acestuia;
procesul verbal nr.1582/19.09.2014 încheiat la societatea ALCAZ TIME IMPEX SRL,
împreună cu anexele acestuia; procesul verbal nr.1800/17.10.2014 încheiat la societatea
TRIFSAN GROUP SRL, împreună cu anexele acestuia; procesul verbal nr.1839/23.10.2014
încheiat la societatea PARTENERIAT INTERMED SRL, împreună cu anexele acestuia;
procesul verbal nr.1320/20.08.2014 încheiat la societatea IRIS TOP RECYCLlNG SRL,
împreună cu anexele acestuia; procesul verbal nr.1335/12.09.2014 încheiat la societatea
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL împreună cu anexele acestuia; procesul verbal
nr.1599/23.09.2014 încheiat la societatea REMACOST INTERPREV SRL împreună cu
anexele acestuia; procesul verbal nr.1580/19.09.2014 încheiat la societatea COSTMARY
CMM CONSTRUCT SRL împreună cu anexele acestuia; procesul verbal
nr.1634/30.09.2014 încheiat la societatea TIMES BUILDING DESIGN SRL împreună cu
anexele acestuia; procesul verbal nr. 2020/19.11.2014 încheiat la societatea EURO GRUP
SRL; procesul verbal nr.738/26.03.2015, încheiat la societatea KASANDRA 1900
VULCAN SRL împreună cu anexele acestuia, procesul verbal nr.854/07.04.2015 încheiat
la societatea STRARPRO COLECT CONF SRL împreună cu anexele acestuia, declaraţiile
martorilor: Mihai Toma, Lixandru Gelu, Lixandru Ionuţ Robert, Mihai Marin, Capră
Cristina, Andreescu Andrei-Constantin, Cărbunaru Stănela, Zamfir Mariana, Tudose Ionel,
Trifan Daniel, Ştefan Nicole Soranda, Vişenescu Adriana Alice, Desculţu Aurelia, Furtună
Mihaela, Grancea Andrei Radu Sorin, Matei Luciana, Miron Marius Dorin, Dobrescu Paul
Alexandru, Hodivoianu Marieta, Duca Vasile, Szasz Endre Lorand, Miclea Chirilă Cornelia,
22/192
Şerban Mircea Daniel, Dumitrescu Grigore, Walter Alexandru Cosmin, Curt Gheorghe,
Constantin Florică, Corciu Luminiţa Adriana, Aniţaş Cristina Simona, Chicheanu
Constantin, Dăian Dorin, Manolache Cătălina Teodora, Muşat Constantin, Resmeriţă
Valentin, Manolache Tiberius Cristian, Leonte Oana Mădălina, Stanciu Margareta Violeta,
Oltean Liviu Ionuţ, Borosch Erich Johann, Chirteşiu Liviu Sorin, Filcz Edmund Robert;
declaraţiile inculpaţilor Vizi Carol-Mark, Necula Marin, Corlan Cristian-Dumitru,
Cărăbăneanu Cătălin-Marian, Avram Marius-Florin, Dumitru Emil, Oprea Aurelian, Matei
Costel, Capră Nicolae, Melniciuc Constantin-Mihai, Lincan Gigi-Ionel, Soare Constantin,
declaraţiile suspecţilor Stoica Spirea Daniel şi David Tunde; procesele verbale întocmite
de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Ploieşti cu privire la comiterea
infracțiunii de spălare a banilor, pentru stabilirea modului de operare şi a prejudiciului
produs, dar si în dovedirea veniturilor obținute de inculpați, procesele verbale întocmite de
inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Ploieşti, cu privire la calculul cuantumului
prejudiciului adus bugetului de stat de catre fiecare societate in parte din lanțul de
tranzacționare ce a avut ca si beneficiar final, in ceea ce privește deducerea TVA-ului si
micșorarea bazei de impozitare, Compania Romprest Service SA.; procesul verbal întocmit
de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Ploieşti, cu privire la verificarea
existenţei formelor legale de angajare în ceea ce priveşte societăţile implicate în circuitele
fictive ; sesizările întocmite de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării
Banilor Bucureşti, cu extrasele de cont ; procesele verbale de constatare şi verificare
întocmite de ofiţerii B.C.C.O. Cluj şi Ploieşti, delegaţi în cauză, cu planşele fotografice;
actele întocmite de Oficiul Registrului Comerţului, cu privire istoricul firmelor implicate în
lanţul relaţional ce a condus la prejudicierea bugetului de stat; procesele verbale de
efectuare a percheziţiilor domiciliare; procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice
legal interceptate; adresele oficiale ale unităţilor bancare, conținând date şi informaţii
privind conturile bancare ale firmelor implicate în activitatea infracţională şi operaţiunile
efectuate de reprezentanţii legali ai acestora, cercetaţi în prezenta cauză, pentru comiterea
infracţiunii de evaziune fiscală si spălare a banilor; procesele verbale de redare a
înregistrărilor obţinute din valorificarea imaginilor video şi prin fotografiere, autorizate de
instanţa de judecată, cu planşele fotografice; documentele financiar contabile ridicate de
către organele de control fiscal de la firmele implicate în lanţurile relaţionale ce au condus la
prejudicierea bugetului consolidat al statului.
Cauza s-a înregistrat la Tribunalul Prahova sub nr. 3509/105/2015.
Prin încheierea nr. 460/23 octombrie 2015 judecătorul de cameră preliminară din
cadrul Tribunalului Prahova a constatat competenţa materială şi teritorială a instanţei,
legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.
S-a dispus admiterea în parte a excepţiilor invocate de inculpaţii Hotca Lucia
Maria, Molnar Arpad Joszef, Molnar Botond Tibor, Grigoraş Grigore Adrian, Vizi
Carol Mark Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae şi Pop Iustin Atanasiu şi partea
responsabilă civilmente COMPANIA ROMPREST SERVICE SA şi s-a constatat
neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr.384/D/P/2014 al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti privind pe inculpaţi şi
constând în neindicarea în cuprinsul acestuia a modalităţii normative de comitere a
infracţiunii prev. şi ped.de art. 367 Cod penal, descrierea în detaliu pentru fiecare inculpat a
contribuţiei la comiterea faptelor, neindicarea actelor materiale ce intră în conţinutul
infracţiunilor continuate de evaziune fiscală şi spălare a banilor, a numărului acestor acte
materiale, data săvârşirii acestora, precizării prejudiciului defalcat pe fiecare inculpat,
motivarea dispoziţiei de introducere în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a
COMPANIEI ROMPREST SERVICE SA şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză.
23/192
În baza art. 345 alin.2 Cod proc. penală s-a dispus prin încheiere Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, în vederea remedierii
neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului
de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea
cauzei.
De asemenea s-a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –
Serviciul Teritorial Ploieşti ca în acelaşi termen de 5 zile de la comunicare să procedeze
la remedierea neregularităţilor privind traducerea convorbirilor telefonice interceptate şi
purtate în limba maghiar , prin intermediul unui interpret, la certificarea proceselor verbale
aflate în volumul XV- dosar urmărire penală la filele 195,197,199,211-212, 220-221, 224-
225, 235-236, 244-246, 249-250, 251-252, 259-261, 262-263, 270-271, 272, 273, 274, 275,
276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 290, 295,296, 299, 300, 304,305, 306,309,
310,312,313, 314,316,317,318,319, 320,322, 324,325, 339,341,342, 343, 344, 349, 350,
351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376,
377, 378,379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 387, pentru autenticitate, sub sancţiunea
excluderii acestora prin încheierea pronunţată conform art. 346 Cod procedură penală.
S-a dispus excluderea ca nelegale a convorbirilor telefonice purtate în data de
05.01.2015( filele 373,374, 375 şi 376 - vol.XIV dosar urmărire penală ) întrucât
procesele verbale redau convorbiri purtate de inculpaţii Molnar Arpad Joszef şi Molnar
Botond Tibor de pe alte numere de telefon decât cele la care se referă mandatele nr.599/UP/
13.10.2014 şi nr.678/UP/12.11.2014 emise de Tribunalul Cluj şi excluderea ca probe a
tuturor convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii din prezenta cauză cu apărătorii lor
aleşi .
Au fost respinse în rest cererile şi excepţiile invocate de inculpaţi.
În termenul legal Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieşti a întocmit referatul de remediere a
neregularităţilor actului de sesizare nr. 4428/III/13/2015 din data de 28.10.2015 şi a înaintat
procese verbale de redare a convorbirilor telefonice semnate de organele de cercetare penale
şi interpret şi certificate pentru autenticitate de procuror.
Ulterior, prin încheierea nr.13/14 ianuarie 2015 judecătorul de cameră preliminară
din cadrul Tribunalului Prahova a respins ca neîntemeiate cererile şi excepţiile invocate de
inculpaţii Necula Marin, Pop Iustin Atanasiu, Grigoraş Grigore Adrian, Paul Viorel, Paul
Gheorghe Nicolae, Vizi Carol Mark, Molnar Arpad Joszef, Molnar Botond Tibor, Hotca
Lucia Maria, Dumitru Emil, Oprea Aurelian şi partea responsabilă civilmente Compania
Romprest Service SA, cu privire la neregularitatea rechizitoriului nr. 384/D/P/2014 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, astfel
cum acesta a fost remediat prin referatul de remediere a neregularităţilor nr.
4428/III/13/2015 din data de 28.10.2015 al DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti.
S-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 384/D/P/2014 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, astfel
cum acesta a fost remediat prin referatul de remediere a neregularităţilor nr.
4428/III/13/2015 din data de 28.10.2015 al DIICOT Serviciul Teritorial Ploieşti.
Au fost respinse cererile formulate de inculpaţii Molnar Arpad Joszef, Molnar
Botond Tibor, Vizi Carol Mark şi Pop Iustin Atanasiu privind excluderea ca nelegale a
proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în limba maghiară şi care
nu au fost traduse de un traducător autorizat ori semnate pentru conformitate de procuror,
procese verbale aflate în volumul XV- dosar urmărire penală la filele 195,197,199,211-
24/192
212, 220-221, 224-225, 235-236, 244-246, 249-250, 251-252, 259-261, 262-263, 270-271,
272, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286-
290,295,296,299,300,304,305,306,309,310,312,313,314,316,317,318,319,320,322, 324,325,
339,341,342, 343, 344, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 355, 356, 357, 366, 367, 368, 369,
370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378,379, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 387.
S-a luat act că asupra competenţei materiale şi teritoriale a instanţei, a legalităţii
administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală judecătorul de cameră
preliminară s-a pronunţat prin încheierea nr. 460/23.10.2015.
În baza art. 346 cod procedură penală s-a dispus începerea judecăţii cauzei cu privire
la inculpaţi, încheierea rămânând definitivă.
În faza de cercetare judecătorească au fost audiaţi martorii din acte Miclea Chirilă
Cornelia, Duca Vasile, Melniciuc Constantin Mihai, Andreescu Andrei Constantin ,
Desculţu Aurelia, Şerban Mircea Daniul, Ştefan Nicole Soranda, Tudose Ionel, Dobrescu
Paul Alexandru, Hodivoianu Marieta, Dumitrescu Grigore, Furtună Mihaela, Szasz Endre
Lorand, Trifan Daniel, Vişenescu Adriana Alice, Capră Cristina, Cărbunaru Stănela, Leonte
Oana Mădălina, Stanciu Margareta Violeta, Zamfir Mariana, Walter Alexandru Cosmin,
Curt Gheorghe, Constantin Florică, Corciu Luminiţa Adriana, Aniţas Cristina Simona,
Chiceanu Constantin, Dăian Dorin , Manolache Cătălina Teodora, Mihai Toma, Lixandru
Gelu, Lixandru Ionuţ Robert, Olteanu Liviu Ionuţ, Boroş Erich Johann, Chirteşiu Liviu
Sorin, Filcz Edmunt Robert, Stoica Spirea Daniel, Capră Daniel.
De asemenea, în faza de cercetare judecătorească au fost audiaţi inculpaţii, iar
instanţa, la solicitarea inculpaţilor a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea
fiscalitate, expertiză ce a fost întocmită de expert judiciar Panduru Mirel ( vol.33 dosar
instanţă).
De asemenea, s-a procedat la audierea expertului Panduru Mirel la termenul de
judecată din data de 26.06.2019.
Asupra cererilor formulate de inculpaţii Molnar Arpad Jozsef şi Molnar Botond
Tibor, prin apărător, privind constatarea nulităţii absolute a probelor, mijloacelor de probă şi
procedeelor probatorii administrate prin intermediul Serviciului Român de Informaţii,
precum şi cererea privind constatarea nulităţii absolute a actelor încheiate de inspectorii
antifraudă.
Prin cererea formulată la data de 19 iunie 2020 inculpaţii Molnar Arpad Jozsef şi
Molnar Botond Tibor au solicitat ca, în temeiul art. 281 alin.1. lit.b cod procedură penală şi
în raport de decizia Curţii Constituţionale nr. 302 /4 mai 2017 publicată în Monitorul
Oficial nr. 566/17 iulie 2017, să se constate nulitatea absolută a tuturor probelor, mijloacelor
de probă şi procedeelor probatorii administrate şi efectuate în cursul urmăririi penale de
catre Ministerul Public cu ajutorul Serviciului Român de Informaţii şi să se dispună
excluderea acestora din materialul probator al cauzei cu îndepărtarea fizică de la dosar a
tuturor probelor şi mijloacelor de probă lovite de nulitate absolută.
În motivarea cererii inculpaţii au arătat în esenţă că la dosarul de urmărire penală au
fost depuse de catre D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieşti CD-uri şi DVD –uri
conţinând materializarea mandatelor de supraveghere realizate în faza de urmărire penală,
precum şi procese verbale de redare a acestor interceptări , iar în urma analizării acestora s-a
constatat că pe suporţii optici s-a găsit certificatul digital folosit de Serviciul Roman de
Informaţii pentru certificarea interceptării comunicărilor tip voce şi text, împrejurare din
care rezultă în mod cert că S.R.I. a fost implicat în punerea în executare a mandatelor de
supraveghere tehnică.
Au mai arătat inculpaţii că pe unităţile de stocare se regăsesc peste 1440 note de
redare în forma unor fişiere de tip „DOC” .
De asemenea, se arată că, deşi o parte din conversaţiile interceptate s-au purtat în
limba maghiară, notele de redare sunt în limba română, anterior datei emiterii
25/192
rechizitoriului. Deşi prin încheierea judecătorului de cameră preliminară s-a dispus
excluderea proceselor verbale de transcriere a interceptărilor care nu au fost traduse prin
traducător autorizat, Ministerul Public, cu ocazia remedierii neregularităţilor sesizate a
remediat aceste carenţe reimprimând conţinutul notelor de redare reinserate în aşa-zise
procese verbale semnate de alte organe de cercetare penală şi de un traducător autorizat .
Inculpaţii, prin apărător, mai fac referiri cu privire la traducătorul autorizat Pecsi
Robert care ar fi procedat doar la certificarea proceselor verbale, iar nu la o veritabilă
traducere a convorbirilor interceptate.
În concluzie, inculpaţii au arătat că angajaţii SRI au realizat o activitate specifică
urmaririi penale, dată în competenţa exclusivă a organelor de cercetare penală , şi nu s-au
limitat la un simplu sprijin tehnic, devenind astfel incidente prevederile deciziei Curţii
Constituţionale nr. 51 /2016 precum şi prevederile deciziei Curţii Constituţionale
nr.302/2017 ce reglementează nulitatea absolută în cazul nerespectării competenţei
organelor de urmărire penală.
Examinând cererea formulată instanţa a reţinut că în faza de cameră preliminară
aceiaşi inculpaţi au formulat cereri şi excepţii şi au solicitat excluderea probelor şi
mijloacelor de probă administrate şi obţinute în condiţii nelegale, respectiv excluderea
probelor constând în măsurile de supraveghere tehnică şi măsurile de supraveghere specială
efectuate în lipsa unei autorizări a judecătorului de drepturi şi libertăţi, excluderea
proceselor verbale de redare a convorbirilor purtate în limba maghiară şi care nu au fost
traduse de către un traducător autorizat şi excluderea proceselor verbale de redare a
convorbirilor şi datelor interceptate care nu au fost semnate de organul care le-a întocmit
sau de procuror, pentru autenticitate , cereri care au fost admise în parte de judecătorul de
cameră preliminară.
S-a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial
Ploieşti ca în acelaşi termen de 5 zile de la comunicare să procedeze la remedierea
neregularităţilor privind traducerea convorbirilor telefonice interceptate şi purtate în
limba maghiară, prin intermediul unui interpret, la certificarea proceselor verbale aflate în
volumul XV- dosar urmărire penală la filele 195,197,199,211-212, 220-221, 224-225, 235-
236, 244-246, 249-250, 251-252, 259-261, 262-263, 270-271, 272, 273, 274, 275, 276, 277,
278,279,280,281,282,283,284,285,286,290,295,296,299,300,304,305,306,309,310,312,313,
314,316,317,318,319, 320,322, 324,325, 339,341,342, 343, 344, 349, 350, 351, 352, 353,
354, 355, 356, 357, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 372, 373, 374, 375, 376, 377, 378,379,
380, 381, 382, 383, 384, 385, 387, pentru autenticitate, sub sancţiunea excluderii acestora
prin încheierea pronunţată conform art. 346 Cod procedură penală.
De asemenea, s-a dispus excluderea ca nelegale a convorbirilor telefonice purtate în
data de 05.01.2015( filele 373,374, 375 şi 376 - vol.XIV dosar urmărire penală ) întrucât
procesele verbale redau convorbiri purtate de inculpaţii Molnar Arpad Joszef şi Molnar
Botond Tibor de pe alte numere de telefon decât cele la care se referă mandatele nr.599/UP/
13.10.2014 şi nr.678/UP/12.11.2014 emise de Tribunalul Cluj, precum şi excluderea ca
probe a tuturor convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii din prezenta cauză cu
apărătorii lor aleşi .
În termenul prevăzut de lege s-au remediat neregularităţile, s-au depus la dosar
procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, acestea fiind traduse de
un traducător autorizat şi certificate pentru autenticitate de procuror, astfel că pe fondul
camerei preliminare s-au respins cererile si excepţiile invocate de aceşti inculpaţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 280 cod procedură penală încălcarea dispoziţiilor legale care
reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condiţiile prevăzute
expres de art. 281 şi art. 282 cod procedură penală.
26/192
În temeiul art. 281 cod procedură penală determină întotdeauna aplicarea nulităţii
încălcarea dispoziţiilor privind compunerea completului de judecată, competenţa materială
şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti atunci când judecata a fost efectuată de o
instanţă inferioară celei legal competentă, publicitatea şedinţei de judecată, participarea
procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie, prezenţa suspectului sau a
inculpatului atunci când participarea sa este obligatorie şi asistarea de către avocat a
inculpatului ,precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie.
Metodele speciale de supraveghere sunt prevăzute la art. 138 Cod procedură penală,
iar supravegherea tehnică în art. 139 Cod procedură penală, procedura de emitere a
mandatului de supraveghere tehnică fiind prevăzută în detaliu în art. 140 Cod procedură
penală, competenţa de emitere a mandatului aparţinând judecătorului de drepturi şi libertăţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 143 Cod procedură penală convorbirile, comunicările sau
conversaţiile interceptate şi înregistrate, care privesc fapta ce formează obiectul cercetării
ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, sunt redate de către procuror sau
organul de cercetare penală într-un proces verbal în care se menţionează mandatul emis
pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale
sistemelor informatice ori ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au efectuat
comunicările, dacă sunt cunoscute ,data şi ora fiecărei convorbiri sau comunicări, procesul
verbal fiind certificat pentru autenticitate de către procuror.
Alineatul 3 al art. 143 Cod procedură penală prevede că, convorbirile comunicările
sau conversaţiile purtate într-o altă limbă decât cea română sunt transcrise în limba
română, prin intermediul unui interpret, care are obligaţia de a păstra confidenţialitatea.
Verificând susţinerile inculpaţilor în raport de dispoziţiile legale sus menţionate,
instanţa a constatat că la dosar au fost emise încheieri de către judecătorul de drepturi şi
libertăţi de la instanţa competentă, convorbirile fiind interceptate şi înregistrate în baza
unor mandate de supraveghere tehnică obţinute în mod legal, procesele verbale de redare a
convorbirilor telefonice cuprind menţiunile prevăzute de lege (se menţionează mandatul
emis pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale
sistemelor informatice ori ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au efectuat
comunicările, dacă sunt cunoscute, data şi ora fiecărei convorbiri sau comunicări), acestea
sunt certificate pentru autenticitate de către procuror, iar convorbirile purtate în limba
maghiară au fost traduse de un traducator autorizat conform dispozitiilor judecătorului de
cameră preliminară.
Potrivit actelor aflate la dosar Serviciul Român de Informaţii a asigurat mijloacele
tehnice pentru punerea în executare a unor mandate de supraveghere emise în condiţiile
legii, împrejurare care nu echivalează în opinia instanţei cu efectuarea de acte de urmărire
penală, actele procedurale fiind întocmite de ofiţeri de poliţie judiciară delegaţi în cauză, în
condiţiile legii, procesele verbale de redare a convorbirilor fiind certificate de procurori de
procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj şi D.I.I.C.O.T. – Serviciul
Teritorial Ploieşti.
Curtea Constituţională în decizia nr. 26/2019 publicată în Monitorul Oficial nr.
183/12.03.2019 , paragraful 155, a statuat că „ sprijinul/suportul/concursul tehnic nu poate
fi echivalat cu o activitate de cercetare penală , specifică organelor de urmărire penală . De
aceea indiferent de faptul că sprijinul tehnic, acordat în temeiul Legii 14/1992, avizat
perioada de activitate a codului de procedură penală din 1968 sau a noului cod de procedură
penală, Curtea a reţinut că acest sprijin nu putea fi valorizat ca o activitate de cercetare
penală”.
În consecinţă, instanţa a respins cererea formulată de inculpaţi privind constatarea
nulităţii absolute a tuturor probelor, mijloacelor de probă şi procedeelor probatorii
administrate şi efectuate în cursul urmăririi penale de catre Ministerul Public cu ajutorul
Serviciului Român de Informaţii.
27/192
În ceea ce priveşte cererea de excludere a acestora din materialul probator al cauzei
cu îndepărtarea fizică de la dosar a tuturor probelor şi mijloacelor de probă lovite de nulitate
absolută, instanţa a apreciat că în această fază procesuală nu mai poate interveni sancţiunea
excluderii unor probe, aceasta fiind aplicabilă doar în materia probelor administrate cu
încălcarea principiului legalităţii şi loialităţii, aspecte ce pot fi analizate doar în procedura
de cameră preliminară.
Pentru a aprecia în acest mod, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 102 Cod
procedură penală care prevăd excluderea probelor obţinute în mod nelegal, la alineatele 3 şi
4 prevăzându-se că nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei
probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei , excluzându-se
şi probele derivate dacă au fost obţinute în mod direct din probele obţinute în mod nelegal
şi nu puteau fi obţinute în alt mod.
În ceea ce priveşte cererea formulată de inculpaţii Molnar Arpad Joszef, Molnar
Botond Tibor, Grigoras Grigore Adrian si Pop Iustin Atanasiu, prin apărător, prin care se
solicită constatarea nulităţii absolute a actelor încheiate de inspectorii antifraudă, instanţa a
respins-o pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 97 Cod procedură penală constituie probe orice element de fapt care
serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei
care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei
şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace: declaraţiile suspectului
sau ale inculpatului; declaraţiile persoanei vătămate; declaraţiile părţii civile sau ale părţii
responsabile civilmente; declaraţiile martorilor; înscrisuri, rapoarte de expertiză sau
constatare, procese verbale şi orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege.
Raportat la decizia nr. 72/2019 pronunţată de Curtea Constituţională în data de 29
ianuarie 2019 tribunalul a apreciat ca neîntemeiată cererea formulată de inculpaţi prin care
se solicită excluderea unor probe ca fiind obţinute în mod ilegal.
Astfel, s-a reţinut în considerentele deciziei că „în concepţia noului cod de
procedură penală administrarea probelor se realizează, în mod exclusiv , în cursul procesului
penal ,actele întocmite înainte de începerea procesului penal neputând avea calitatea de
mijloc de probă.
În aceste condiţii, Curtea a reţinut că procesul verbal reglementat de art. 233/1 alin.3
din Ordonanţa Guvernului 92/2003, fiind întocmite de organele fiscale anterior începerii
urmăririi penale , nu poate fi calificat ca mijloc de probă. În schimb, potrivit codului de
procedură penală , organul de urmărire penală are competenţa ca , ulterior începerii
urmăririi penale să dispună efectuarea unor verificări fiscale conform art. 233/1 alin.4. din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, finalizată prin întocmirea unui proces verbal sau a unei
constatări conform art. 172 alin.9. c.p.p., finalizată cu un raport de constatare , caz în care
procesul verbal , respectiv raportul de constatare constituie mijloace de probă conform art.
97 alin.2 lit. e din codul de procedură penală.
Chiar dacă aceste procese verbale nu ar mai constitui mijloace de probă, avându-se
în vedere considerentele deciziilor Curţii Constituţionale, instanţa a apreciat că acestea sunt
înscrisuri (în sensul dispoziţiilor art 97 cod procedură penală), nu sunt interzise de lege şi,
coroborate cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză şi cu declaraţiile unor inculpaţi ,
contribuie la aflarea adevărului şi la stabilirea situaţiei de fapt.
Faţă de considerentele arătate şi având în vedere că nu suntem în prezenţa unui
motiv de nulitate, tribunalul a apreciat că nu se impune excluderea proceselor verbale
menţionate de apărători.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele:
A. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 367 alin.1,2 şi 3 cod penal.
28/192
Din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat că în perioada 04.09.2012
(prima factura emisă de Capră) – 31.12.2014 (ultima retragere Oprea Aurelian), inculpaţii
s-au constituit într-un grup infracţional organizat iar în baza înţelegerilor dintre aceştia şi-au
stabilit sarcinile pe care să le îndeplinească fiecare dintre ei, precum şi sumele ce trebuiau să
revină fiecăruia dintre membri, având drept scop prejudicierea bugetului general consolidat
al statului, prin evaziune fiscală. Membrii grupării au creat două circuite comerciale şi
financiare distincte, pe lanţul comercial: S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L.-S.C. JIF
S.R.L.-S.C. EURO GRUP S.R.L.- S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. şi
circuitul în “cascadă,” ce a avut drept scop, înregistrarea în contabilitatea SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA a unor achiziţii fictive, având ca obiect presupuse contractări de
personal.
Aceste acţiuni s-au desfăşurat, prin interpunerea pe lanţurile de comercializare a
unor societaţi de tip „fantomă”, unele special înfiinţate de membrii grupului infracţional
cercetat în prezenta cauză. Iniţiatorii activitatii infracţionale au fost inculpaţii: WALTER
FLORIAN, NECULA MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN şi POP IUSTIN-
ATANASIU, la grupul infracţional aderând inculpaţii şi suspecţii: PAUL VIOREL, PAUL
GHEORGHE-NICOLAE, VIZI CAROL-MARK, MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR
BOTOND-TIBOR, HOTCA LUCIA-MARIA, CAPRĂ NICOLAE, CORLAN CRISTIAN-
DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, AVRAM MARIUS-FLORIN,
DUMITRU EMIL, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL, LINCAN GIGI-IONEL,
SOARE CONSTANTIN, fiecare dintre aceştia, fiind folosit şi având sarcini de a efectua un
anumit tip de activităţi, referitoare la întocmirea unor documente de evidenţă contabilă
(facturi fiscale, avize de insoţire marfă, documente pentru ridicarea sumelor de bani din
conturile deschise la unele unitaţi bancare) sau spălare a banilor, prin retrageri de numerar
imediat după alimentarea contului, ridicări frecvente de numerar in valori mari avand drept
explicatii ”achiziţii marfuri” sau „restituire creditare societate”, transferul neobişnuit de
fonduri intre conturi conexe sau conturi care implică acelaşi administrator, rulaje deosebit
de mari in conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile
declarate, valoarea acestor transferuri.
I. În ceea ce priveşte circuitul comercial şi financiar fictiv, pe lanţul: S.C. CORESIO
EUROINVEST S.R.L. - S.C. JIF S.R.L. - S.C. EURO GRUP S.R.L. - S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A., tranzacţii fictive desfăşurate în perioada noiembrie-decembrie
2012, din probele administrate rezultă următoarele:
In perioada 04.09.2012 – 31.12.2014, inculpatul Walter Florian, împreună cu
inculpatul Necula Marian și Capră Nicolae au constituit un grup infracţional organizat
profilat pe comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală, cu scopul de a favoriza din punct de
vedere fiscal beneficiarul final SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA., societate pe
care o administra, prin crearea aparenţei achiziţionării de pe piaţa internă a unor mărfuri
care în realitate proveneau din achiziţii intracomunitare (furnizori fiind firme din China și
Bulgaria).
Inculpatul Walter Florian, în calitate de administrator al societăţii SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA., a înregistrat în evidenţa contabilă a acestei societăţi facturi
fiscale ce atestau achiziţii de mărfuri care doar în mod aparent proveneau de la societăţile
TĂNĂSESCU FARM SRL - S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L. - S.C. JIF S.R.L. - S.C.
EURO GRUP S.R.L pe care, în fapt, tot el le controla, în realitate produsele, reprezentând
material de deszăpezire (clorură de calciu), proveneau din achiziţii intracomunitare.
Lanţul infracţional a fost creat în scopul achiziţionării intracomunitare de produse –
clorură de calciu, prin intermediul mai multor societăţi cu comportament fiscal inadecvat,
care nu au achitat contravaloarea impozitelor şi taxelor datorate pentru achiziţiile
intracomunitare.
29/192
Cu privire la provenienţa reală a mărfurilor tranzacţionate pe lanţul S.C. CORESIO
ROMPREST SERVICE S.A., s-a stabilit, pe baza declaraţiilor martorilor CAPRĂ DANIEL
şi CAPRĂ CRISTINA, suspectului STOICA SPIREA-DANIEL şi inculpatului CAPRĂ
NICOLAE, audiaţi în cauză, faptul că, acestea erau achiziţionate din Bulgaria, iar scopul
acestor achiziţii intracomunitare, prin intermediul mai multor societăţi cu comportament
fiscal inadecvat, folosite de membrii grupului infracţional organizat, care nu au achitat
contravaloarea impozitelor şi taxelor datorate pentru achiziţiile intracomunitare, a fost de a
introduce în tară cantitaţi de materiale în mod ilicit, împrejurarea ce a creat S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, administrată de WALTER FLORIAN
şi NECULA MARIN, un avantaj fiscal necuvenit, circuitul economic fictiv, fiind creat
pentru a se sustrage de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat.
Din coroborarea probelor administrate, s-a reținut faptul că, în concret,
reprezentantul S.C. ROMPREST SERVICE SA, inculpatul Walter Florian, a iniţiat şi
coordonat un circuit de societăţi comerciale cu comportament fiscal inadecvat, pe lanțul
S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L. - S.C. JIF S.R.L. - S.C. EURO GRUP S.R.L. - S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., în scopul disimulării adevăratei provenienţe a
bunurilor tranzacţionate, care în realitate proveneau din achiziţii intracomunitare,
facilitându-se astfel SC ROMPREST SERVICE SA.. deducerea în mod ilegal a TVA şi
diminuarea artificială a bazei impozabile.
S-a stabilit faptul că, în vederea distorsionării autenticității activităților comerciale
derulate, în circuitul comercial au fost interpuse societăți comerciale cu comportament
tip ,,fantomă”, folosite în scopul de a genera facturi fictive, respectiv TĂNĂSESCU FARM
SRL - S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L. SC Jif SRL și SC EUROGRUP SRL, acestea
având rolul de a întocmi și declara livrări de clorură de calciu către S.C. ROMPREST
SERVICE SA, în vederea creării unei aparențe de legalitate a activității defăsurate.
Astfel, inculpatul Walter Florian, reprezentantul SC ROMPREST SERVICE SA,
înregistra în evidenţa contabilă facturi fiscale ce nu aveau la bază operaţiuni reale, emise de
SC EURO GRUP SRL și SC Jif SRL (primul palier, societăți care aparent au o activitate
corectă, în sensul că, depun declarații fiscale și raportările contabile).
Acestea două, la rândul lor pentru a crea aparenţa unei provenienţe legale,
înregistrau în evidenţa contabilă acelaşi tip de facturi (cu preţuri foarte apropiate de cele
înscrise în facturile emise către SC ROMPREST SERVICE SA) provenind de la S.C.
CORESIO EUROINVEST S.R.L. , respectiv de la TĂNĂSESCU FARM SRL (ce
reprezenta al doilea palier de societăți interpuse).
Mai mult, reprezentantul acestei SC ROMPREST SERVICE SA, inculpatul Walter
Florian, nu s-a limitat la înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni de achiziții fictive, ci
a încercat să ascundă proveniența ilicită a sumelor de bani rezultate din activitatea
evazionistă, prin transferuri bancare repetate și succesive către conturile societăților cu
comportament de tip „fantomă”, în fapt, banii „întorcându-se” la persoana care a inițiat
transferurile bancare, cu scopul final de a-și însuși și disimula originea ilicită a sumelor
astfel rezultate, suma fiind împărțită între inculpați Walter Florian și Capră Daniel.
Societățile TĂNĂSESCU FARM SRL și S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L.,
aparent funcționau în mod legal, în fapt au fost folosite în scopul de a genera facturi fiscale.
În urma verificărilor încrucişate efectuate de organele de control fiscal atât la
societatea TĂNĂSESCU FARM SRL, materializate prin procesul verbal nr.
741/24.03.2014, cât și la S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L, s-a constatat faptul că
acestea au comportament fiscal inadecvat.
Pe lanţurile de tranzacţionare fictive, pe lângă societăţile enumerate anterior, a fost
interpuse şi societățile și SC Jif SRL și SC EURO GRUP SRL, folosite ca societăți
intermediare, tip „tampon”.
30/192
Niciuna dintre cele 4 societăţi comerciale, nu au efectuat importuri directe de mărfuri
(clorură de calciu), produsele fiind importate din China în Bulgaria pe alt circuit comercial,
( aspect ce rezultă din declarația martorului Stoica Spirea Daniel).
Aceste societăţi au efectuat numai scriptic importurile de mărfuri acumulând, în mod
implicit, toate sumele de bani care se impuneau a fi vărsate către bugetul de stat, fără a
achita nimic în acest sens.
Scopul urmărit prin refacturările succesive de mărfuri a fost disimularea adevăratei
proveniențe a bunurilor tranzacţionate, care în realitate proveneau din achiziţii
intracomunitare, facilitându-se astfel S.C ROMPREST SRL. deducerea în mod ilegal a
TVA şi diminuarea artificială a bazei impozabile.
Societăţile folosite în vederea distorsionării autenticităţii activităţilor comerciale ale
SC Romprest Service SRL au fost societăţile comerciale SC CORESIO EUROINVEST
SRL ȘI SC JIF SRL, administrate în drept și în fapt de inculpatul Capră Nicolae, astfel cum
rezultă atât din declarația inculpatului Capră Nicolae cât și din declarațiile martorei Capră
Cristina cât si din declaratia martorului Andreescu Andrei – Constantin.
În urma verificărilor efectuate la societatea CORESIO EUROINVEST SRL,
materializate prin procesul verbal nr. 657/20.03.2014, s-au constatat că aceasta nu
funcţionează/nu a funcţionat la sediul social declarat şi niciun reprezentant al acesteia nu s-a
prezentat la solicitarea organelor de control.
Administrator de drept al SC CORESIO EUROINVEST SRL până la data de
09.10.2012 a fost CAPRĂ NICOLAE când părţile sociale ale societăţii in cauză au fost
cesionate către ANDREESCU ANDREI-CONSTANTIN (CNP 1851004297273), a fost
indicat de administratorul JIF SRL ca reprezentant al SC CORESIO EUROINVEST SRL pe
parcursul întregii relaţii comerciale derulate intre cele două societăţi, ceea ce denotă faptul
că NICOLAE CAPRĂ a avut calitatea de administrator de fapt al CORESIO
EUROINVEST SRL și ulterior datei de 09.10.2012. De asemenea CAPRĂ NICOLAE a fost
indicat de administratorul SC JIF SRL ca fiind persoana care a scris facturile emise de JIF
SRL către EURO GRUP SRL.
Referitor la relaţia comercială derulată cu CORESIO EUROINVEST SRL,
administratorul societătii JIF SRL, CAPRĂ CRISTINA, a declarat că pe parcursul relaţiei
desfăşurate cu JIF SRL, furnizorul CORESIO EUROINVEST SRL a fost reprezentat de
soţul său, Capră Nicolae;
Martora a mai arătat că in calitate de administrator de drept al JIF SRL nu a văzut
niciodată produsul constând in clorură de calciu tranzacţionat prin intermediul JIF SRL, nu
cunoaşte cu ce mijloace de transport a fost livrat produsul clorură de calciu, nu cunoaşte cui
ii aparţin mijloacele de transport şi nu cunoaşte cine a suportat costul transportului.
A arătat că nu deţine documente reprezentând avize de însoţire a mărfii decât pentru
cele 576 tone clorură de calciu livrate de JIF SRL către EURO GRUP SRL conform facturii
JIF nr. 25 din data de 21.12.2012;
A mai arătat că facturile emise de JIF SRL către EURO GRUP SRL au fost scrise de
catre soţul său CAPRĂ NICOLAE şi au fost semnate de către administratorul JIF SRL,
CAPRĂ CRISTINA, la rubrica "semnătura şi ştampila furnizorului". Soţul său CAPRĂ
NICOLAE a stabilit adaosul comercial practicat de JIF SRL in relaţia cu EURO GRUP
SRL, scopul acestor refacturări fiind utilizate de către reprezentantul SC Romprest Service
SA pentru a da aparenţa legalităţii presupuselor achiziții.
În privinta achizitiilor intracomunitare, factura primită de la furnizorul extern este
fără TVA, iar taxa se calculează si se înscrie în jurnalul de cumpărări si în jurnalul de
vânzări. TVA se înscrie atât ca taxă colectată, cât si ca taxă deductibilă în acelasi decont din
perioada în cauză, (înregistrare contabilă: 4426=4427).
31/192
Ulterior, prin vânzarea mărfurilor achiziționate intracomunitar, către beneficiari
interni (din România), din punct de vedere al dreptului național intervine faptul generator al
TVA, fiind în prezenta unei livrări de bunuri, conform prevederilor din Codul Fiscal.
Prin livrarea la intern a bunurilor, societatea va avea TVA colectată, care trebuie
plătită bugetului consolidat al statului, în lipsa existentei de achizitii de mărfuri sau servicii
de pe piata internă.
II. Circuitul „în cascadă” ce a avut drept scop înregistrarea în contabilitatea societăţii
controlate de inculpaţii Walter Florian şi Necula Marin, SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA, a unor achiziţii fictive, a avut ca obiect presupuse contractări de personal, pe
baze temporare, de la societăţile comerciale S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
S.R.L. Ilfov şi S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. Ilfov, care reprezintă eşalonul I
al circuitului comercial operaţionalizat de inculpatul FLORIAN WALTER, fiind societăţile
care intră în relaţie comercială şi financiară directă cu S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A., ulterior, în circuitul de achiziţii fictive, fiind incluse firmele din eşalonul II
(din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, din următoarele
societăţi: AHR CONSALTING CO SRL Ilfov, ALCAZ TIME IMPEX SRL Ilfov,
PARTENERIAT INTERMED SRL Ilfov, LAMINAT AEK SRL Bucureşti şi TRIFSAN
GROUP SRL Ilfov, care înregistrează prestări de servicii către societăţile comerciale din
eşalonul I, atât în scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele acestor din
urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legală pentru realizarea transferurilor
bancare către eşalonul II, ultima verigă din acest circuit (eşalonul III) fiind reprezentată de
grupul de societăţi comerciale ce poartă denumirea generică "NAPTRIF", societăţi
comerciale controlate de inculpaţii MOLNAR BOTOND TIBOR, MOLNAR ARPAD
JOZSEF şi VIZI CAROL-MARK (SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL., SC NAPTRIF
DISTRIBUTION SRL, SC NAPTRIF MARKET SRL, SC NAPTRIF BUSINESS SRL, SC
NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL şi S.C. TIMES BUILDING
DESIGN S.R.L.), cât şi alte societăţi comerciale, respectiv S.C. REMACOST INTERPREV
S.R.L., S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., S.C. COSTMARY CMM
CONSTRUCT S.R.L., S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., S.C. STARPRO COLECT
CONF S.R.L., S.C. KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L., societăţi comerciale administrate
în drept sau în fapt, controlate sau reprezentatea de inculpaţii: CORLAN CRISTIAN-
LINCAN GIGI-IONEL, SOARE CONSTANTIN, DUMITRU EMIL, OPREA
AURELIAN, MATEI COSTEL, către care sunt direcţionate majoritatea fondurilor
transferate de S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., sub acoperirea achiziţiilor
fictive de servicii, care procedează la emiterea de facturi false. După înregistrarea în
contabilitatea S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. a facturilor aferente
achiziţiilor fictive, sumele consemnate în documentele respective sunt virate iniţial în
conturile societăţilor emitente ale facturilor false, ulterior fiind transferate succesiv în
conturile altor societăţi ,.fantomă", structurate pe mai multe eşaloane, la finele circuitului
fiind retrase în numerar de membrii grupului infracţional organizat.
Societăţile ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, reprezintă, în fapt, eşalonul I al circuitului comercial operaţionalizat de
inculpatul WALTER FLORIAN, fiind societăţile care intră în relaţie comercială şi
financiară directă, cu SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA. Menţionăm faptul că,
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL au
angajaţi cu contract de muncă şi desfăşoară activităţi aparent legale în domeniul contractării
de personal pe baze temporare, însă, muncitorii erau folosiţi în prestarea activităţilor curente
ale societăţilor menţionate sau pentru efectuarea de prestări servicii pentru alte societăţi
comerciale cu care cele două societăţi au derulat relaţii comerciale (spre exemplu, cu S.C.
Green Factory Design S.R.L.), fiind extrem de dificil de cuantificat din perspectiva
32/192
cantitativă/valorică, tocmai pentru a asigura o acoperire aparent legală a relaţiilor
comerciale cu SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, cu toate că administratorii de
fapt sau de drept ai societăţilor din eşalonul III, respectiv inculpaţii Avram Marius-Florin,
Oprea Aurelian, Corlan Cristian-Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin-Marian, Lincan Gigi-Ionel,
Soare Constantin şi Matei Costel au recunoscut şi cu ocazia audierii că toate tranzacţiile
între societăţi au fost fictive, iar ei au fost folosiţi pentru a scoate bani din conturile bancare
ale societăţilor. Cu privire la forţa de muncă pusă la dispoziţia S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. de către aceiaşi
inculpaţi, administratorii de fapt sau de drept ai societăţilor din eşalonul III, respectiv
inculpaţii: Avram Marius-Florin, Oprea Aurelian, Corlan Cristian-Dumitru, Cărăbăneanu
Cătălin-Marian, Lincan Gigi-Ionel, Soare Constantin şi Matei Costel, au declarat în cursul
urmăririi penale că, în realitate, nu au pus la dispoziţie muncitori.
Ulterior, în circuitul de achiziţii fictive sunt incluse firmele din eşalonul II (din
categoria celor „fantomă”), constituit, în funcţie de nevoile grupării, din una sau mai multe
dintre societăţile AHR CONSALTING CO SRL Ilfov, ALCAZ TIME IMPEX SRL Ilfov,
bancare către eşalonul II.
Asociaţi/administratori ai firmelor „fantomă” sunt inculpaţii MOLNAR BOTOND-
TIBOR şi VIZI CAROL-MARK (administrator-asociat al SC NAPOSOLDAL SRL). În
fapt, documentele societăţilor sunt în posesia inculpatului MOLNAR ARPAD-JOZSEF.
De asemenea, din amalgamul de firme din eşalonul II, SC LAMINAT AEK SRL şi
SC TRIFSAN GROUP SRL sunt utilizate cu precădere pentru emiterea de facturi false către
societăţile din eşalonul I.
Ultima verigă din acest circuit (eşalonul III) este reprezentată de grupul de societăţi
comerciale ce poartă denumirea generică „NAPTRIF” (SC NAPTRIF CONSTRUCTION
SRL, SC NAPTRIF DISTRIBUTION SRL, SC NAPTRIF MARKET SRL, SC NAPTRIF
BUSINESS SRL, SC NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL), S.C.
TIMES BUILDING DESIGN S.R.L., S.C. REMACOST INTERPREV S.R.L., S.C.
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT
S.R.L., S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., S.C. STARPRO COLECT CONF S.R.L., S.C.
KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L., către care sunt direcţionate majoritatea fondurilor
transferate de SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, sub acoperirea achiziţiilor
fictive de servicii. Societăţile din grupul „NAPTRIF”, având obiect de activitate „construcţii
de clădiri”, au ca asociaţi persoanele juridice - SC ALCAZ TIME IMPEX SRL şi SC
NAPOSOLDAL SRL, administratori fiind inculpatii MOLNAR BOTOND-TIBOR şi VIZI
CAROL-MARK (administrator-asociat al SC NAPOSOLDAL SRL). În fapt, documentele
celor şase societăţi sunt în posesia inculpatului MOLNAR ARPAD-JOZSEF, acesta fiind
împuternicit să acţioneze în numele lor, context în care imediat după înfiinţare acestea au
fost destinatarele unor transferuri bancare din contul SC ALCAZ TIME IMPEX SRL.
Menţionăm faptul că, pe lângă persoanele menţionate mai sus, asociaţi/administratori ai
firmelor „fantomă” sunt în general persoane fără pregătire (etnici romi) de pe raza judeţului
Ilfov şi a municipiului Bucureşti, fără posibilităţi materiale, aceste societăţi nedeţinând
angajaţi cu contracte de muncă, în măsură să asigure prestarea serviciilor sau
fabricarea/intermedierea bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor respective.
Grupul infracţional a fost organizat în anul 2012, iar activitatea ilicită a membrilor
acestuia a fost întreruptă la intervenţia organelor de urmărire penală (2014) , are o
organizare bine structurată formată din 19 persoane, fiecare dintre participanţi având roluri
bine şi clar stabilite, scopul fiind înregistrarea în contabilitate a societăţii Compania
33/192
Romprest Service SA a unor achiziţii fictive, având ca obiect „presupuse” contractări de
personal, pe baze temporare, de la diverse societăţi comerciale ( inclusiv din categoria celor
fantomă) care procedează la emiterea de facturi false. După înregistrarea în contabilitate a
facturilor în contabilitatea Companiei Romprest Service SA sumele consemnate în facturile
respective sunt virate iniţial în conturile societăţilor emitente ale facturilor, iar apoi
transferate succesiv în conturile unor societăţi „fantomă”, structurate pe mai multe
eşaloane, la final fiind retrase în numerar şi preluate de iniţiatorul grupului.
Iniţiatorul grupului infracţional a fost inculpatul Walter Florian (în prezent cercetat
în altă cauză), la început grupul fiind constituit din inculpaţii Necula Marin, Grigoraş
Grigore Adrian şi Pop Iustin Atanasiu.
La grupul infracţional astfel constituit au aderat inculpaţii Paul Viorel, Paul
Gheorghe Nicolae, Vizi Carol Mark, Molnar Arpat Jozsef, Monar Botond Tibor, Hotca
Lucia Maria, Corlan Cristian Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Avram Marius Florin,
Dumitru Emil, Oprea Aurelian, Matei Costel, Capră Nicolae, Lincan Gigi Ionel şi Soare
Constantin.
Activitatea infracţională a fost iniţiată în 2012 de inculpatul WALTER FLORIAN,
care a şi coordonat două circuite comerciale şi financiare distincte, unul pe lanţul comercial:
S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L.-S.C. JIF S.R.L.-S.C. EURO GRUP S.R.L.- S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. şi celălalt, în „cascadă”, ce are drept scop
înregistrarea în contabilitatea societăţii deţinute, SC COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA, a unor achiziţii fictive, având ca obiect presupuse contractări de personal, pe baze
temporare, de la diverse societăţi comerciale (inclusiv din categoria celor fantomă), care
procedează la emiterea de facturi false. După înregistrarea în contabilitatea SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA a facturilor aferente achiziţiilor fictive, sumele consemnate în
documentele respective sunt virate iniţial în conturile societăţilor emitente ale facturilor
false, ulterior fiind transferate succesiv în conturile altor societăţi „fantomă”, structurate pe
mai multe eşaloane, la finele circuitului fiind retrase în numerar de membrii grupului
infractional şi preluate de WALTER FLORIAN, în vederea utilizării în scopuri proprii.
Retragerea fondurilor se face de către ceilalţi membrii ai grupului, în scopul restituirii lor în
numerar, către iniţiatorul acestor circuite fictive, inculpatul WALTER FLORIAN,
operaţiune realizată sub coordonarea inculpaţilor: POP IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ
GRIGORE-ADRIAN, CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-
MARIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA.
Circuitele comerciale fictive, precum şi cele financiare asociate au fost
operaţionalizate de inculpatul WALTER FLORIAN, cu sprijinul membrilor grupului,
respectiv, inculpaţii NECULA MARIN, POP IUSTIN-ATANASIU, GRIGORAŞ
GRIGORE ADRIAN, PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE-NICOLAE, MOLNAR
BOTOND TIBOR, MOLNAR ARPAD JOZSEF, HOTCA LUCIA MARIA şi VIZI
CAROL¬-MARK şi a celorlalţi administratori sau reprezentanţi legali ai societăţilor
comerciale implicate, respectiv inculpaţii CAPRĂ NICOLAE, CORLAN CRISTIAN
AURELIAN, MATEI COSTEL, presupunând înregistrarea de către SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA Bucureşti a unor importante achiziţii de prestări servicii, care
nu au o bază reală, de la societăţile comerciale SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
SRL IIfov şi SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL Ilfov, fiecare dintre aceştia
îndeplinind sarcini specializate şi fiind remunerat în consecinţă.
Fondurile provenite de la SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA şi care fac
obiectul acestui circuit comercial fictiv sunt ulterior retrase, în numerar de către inculpaţii
MOLNAR BOTOND TIBOR, MOLNAR ARPAD JOZSEF şi VIZI CAROL-MARK,
SOARE CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, CAPRĂ
34/192
NICOLAE, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL şi DUMITRU EMIL, fie din conturile
societăţilor comerciale din grupul „NAPTRIF” (majoritar), fie direct din cele ale firmelor
din eşaloanele I şi II, pe conturile cărora deţin calitatea de împuterniciţi. Retragerea
fondurilor se face în scopul restituirii lor în numerar către iniţiatorul acestui circuit fictiv,
inculpatul WALTER FLORIAN, operaţiune realizată sub coordonarea inculpaţilor POP
IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, CORLAN CRISTIAN
DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA.
Un exemplu concret în acest sens, îl reprezintă plata în sumă de 337.837 lei,
realizată în data de 02.04.2014, de SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA către SC
LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, justificată prin factura nr. 169/01.04.2014. În cursul
aceleiaşi zile, SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a efectuat o plată în valoare de
337.835 lei către SC TRIFSAN GROUP SRL (în baza facturii nr. 6483) care, la rândul său,
a efectuat următoarele operaţiuni:
-în data de 02.04.2014 a efectuat 6 plăţi distincte către societăţile comerciale
NAPTRIF CONSTRUCTION SRL, NAPTRIF DISTRIBUTION SRL, NAPTRIF
MARKET SRL, NAPTRIF BUSINESS SRL, NAPTRIF LOGISTIC SRL şi NAPTRIF
STORE SRL; o plată către SC VERSYS SV SRL (controlată de VIZI CAROL-MARK în
calitate de administrator), retrageri în numerar de către MOLNAR ARPAD JOZSEF din
contul SC TRIFSAN GROUP SRL .
- în data de 03.04.2014 s-au efectuat retrageri în numerar de către MOLNAR
ARPAD JOZSEF din contul SC TRIFSAN GROUP SRL;
- în data de 04.04.2014 s-a efectuat o retragere în numerar din contul SC TRIFSAN
GROUP SRL.
Operaţiunile sus-menţionate sunt singurele plăţi/retrageri efectuate în numele SC
TRIFSAN GROUP SRL, în intervalul 02-04.04.2013, totalul acestora fiind de 337.620 lei,
din care suma de 286.320 lei reprezintă transferuri către firme din eşalonul III şi suma de
51.300 lei retrageri în numerar. În ceea ce priveşte sumele încasate de societăţile comerciale
din grupul „NAPTRIF”, acestea sunt supuse unor circuite identice de retragere imediată în
numerar, de către inculpaţii MOLNAR ARPAD JOZSEF, MOLNAR BOTOND TIBOR şi
VIZI CAROL-MARK. Având în vedere retragerile de numerar realizate de către inculpaţii
MOLNAR ARPAD JOZSEF, MOLNAR BOTOND TIBOR şi VIZI CAROL-MARK, în
numele societăţilor comerciale din eşaloanele II şi III, rezultă că, din plata totală efectuată în
02.04.2014, de către SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA (337.837 lei), cvasi-
totalitatea acesteia, respectiv suma de 337.300 lei, a fost retrasă în numerar de către
inculpaţi, în scopul returnării (sub coordonarea inculpatului POP IUSTIN ATANASIU)
către beneficiarul real al acestui circuit comercial fictiv, inculpatul WALTER FLORIAN.
În ceea ce priveşte rolul fiecăreia dintre persoanele cercetate în prezenta cauză în
cadrul grupului infracţional organizat, instanţa a reţinut următoarele:
Inculpatul POP IUSTIN-ATANASIU preia solicitările transmise de WALTER
FLORIAN, stabileşte modalităţile concrete de acţiune pentru retragerea fondurilor din
circuitul financiar al SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA şi le transmite lui
MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR şi VIZI CAROL-MARK, preia
de la aceştia fondurile în numerar (scop în care efectuează frecvent deplasări pe raza
municipiului Bucureşti) şi le predă coordonatorului grupării. De asemenea, POP IUSTIN-
ATANASIU îi dirijează pe MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR şi
VIZI CAROL-MARK în demersurile de înfiinţare a firmelor „fantomă” ce sunt interpuse în
circuitul comercial fictiv, stabileşte succesiunea transferurilor financiare şi firmele ce vor fi
utilizate, conduce evidenţa contabilă a acestor firme şi depune electronic declaraţii în
numele lor, negociază direct cu reprezentanţii societăţilor bancare condiţiile deschiderii şi
utilizării conturilor bancare asociate firmelor „fantomă”, îi însoţeşte personal pe aceştia la
efectuarea primelor retrageri de numerar.
35/192
Circuitul financiar prin care membrii grupării fraudează bugetul de stat a fost inițiat
de numitul POP IUSTIN-ATANASIU fiind și persoana abilitată să depună electronic
declarațiile financiar - fiscale către ANAF, în numele tuturor societăților din grupul
„NAPTRIF", dar și al SC LAMINAT AEK SRL. Începând cu luna septembrie 2013,
MOLNAR BOTOND-TIBOR figurează ca angajat al biroului de expert contabil deținut de
către POP IUSTIN-ATANASIU.
Inculpaţii MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR şi VIZI
CAROL-MARK, SOARE CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-
IONEL, CAPRĂ NICOLAE, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL şi DUMITRU EMIL,
reprezintă palierul de execuţie al acestei grupări, fiind dirijaţi de inculpaţii POP IUSTIN-
ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, CORLAN CRISTIAN-DUMITRU,
CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA, atât pentru
înfiinţarea unor noi firme „fantomă” necesare a fi interpuse în circuitul comercial şi
financiar fictiv, efectuarea transferurilor succesive şi parţiale de fonduri între firmele
„fantomă”, căt şi pentru realizarea retragerilor în numerar, transportarea fondurilor (pe cale
aeriană) pe ruta Cluj-Napoca – Bucureşti şi predarea lor către POP IUSTIN-ATANASIU în
vederea returnării lor inculpatului WALTER FLORIAN.
În schimbul serviciilor prestate de către membrii grupului infracţional în beneficiul
inculpatului WALTER FLORIAN, aceştia sunt recompensaţi cu diferite sume de bani, care
le sunt plătite ulterior predării numerarului către POP IUSTIN-ATANASIU, GRIGORAŞ
GRIGORE-ADRIAN, CORLAN CRISTIAN- DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-
MARIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA, în vederea returnării spre WALTER FLORIAN.
De asemenea, rezultă că inculpatul MOLNAR BOTOND-TIBOR este angajat cu
contract de muncă, în cadrul Cabinetului Individual de contabilitate condus de inculpatul
POP IUSTIN-ATANASIU, inculpatul MOLNAR ARPAD JOZSEF este asociat cu
coordonatorul său în acţionariatul firmei GREEN ENERGETIC LINE SRL, iar inculpatul
VIZI CAROL-MARK a fost interpus de POP IUSTIN-ATANASIU, în calitate de
administrator al firmelor „fantomă” din grupul „NAPTRIF”.
Începând cu luna octombrie 2013, inculpații MOLNAR au efectuat formalitățile de
constituire a unor societăți comerciale noi, prin intermediul avocatului MIRON MARIUS-
DORIN, din cadrul Baroului Cluj. Astfel, din analiza datelor furnizate de aplicația RECOM
a Oficiului Registrului Comerțului, s-a stabilit faptul că au fost înființate societățile din
grupul NAPTRIF, folosite în circuitul de fraudare tip “cascadă.”, în sensul că, din probele
administrate a rezultat cu certitudine că de la înfiinţare şi până în prezent aceste şase
societăţi comerciale nu au desfăşurat nici un fel de activitate comercială, fiind folosite doar
pentru încasarea în conturile bancare a unor sume mari de bani, fără o justificare legală,
sume care ulterior sunt retrase în totalitate în numerar, împrejurare recunoscută şi de
inculpaţii Molnar Arpad-Jozsef, Molnar Botond-Tibor şi Vizi Carol-Mark în declaraţiile
date în prezenta cauză.
Totodată, inculpatul MOLNAR ARPAD JOZSEF asigură ridicările/depunerile de
numerar în numele societăților din partea cărora deținere împuterniciri pe conturi.
La S.C. ALCAZ TIME IMPEX S.R.L. ridicările de numerar se fac de către inculpaţii
MOLNAR ARPAD-JOZSEF şi MOLNAR BOTOND TIBOR, care folosesc carduri bancare
și ATM-uri de pe raza mun. Cluj-Napoca și Turda, precum şi direct de la ghişeul unităţilor
bancare, ulterior sumele în numerar sunt transportate în municipiul București prin
intermediul unor curse aeriene, destinatarul final fiind inculpatul WALTER FLORIAN,
acesta din urmă reintroducând sumele obținute de la frații Molnar în circuitul economico-
financiar, ca și aport propriu de capital la SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA.
În cursul lunii august 2014 inculpaţii MOLNAR BOTOND TIBOR şi MOLNAR
ARPAD JOZSEF, împreună cu inculpatul VIZI CAROL-MARK au efectuat mai multe
retrageri de numerar, folosind în preponderență ATM-urile Băncii Transilvania, de pe raza
36/192
mun. Cluj-Napoca. Sumele de bani astfel retrase, sunt reintroduse în mod ilicit în circuitul
financiar creat de membrii grupării infracționale în modalitatea descrisă mai sus.
Din actele dosarului a rezultat că inculpaţii GRIGORAŞ GRIGORE- ADRIAN şi
HOTCA LUCIA-MARIA sunt implicaţi în operaţionalizarea circuitelor financiare utilizate
pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de evaziune fiscală şi spălare a banilor. În
acest sens, GRIGORAŞ GRIGORE- ADRIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA au înlesnit
activităţile ilicite pe linia evaziunii fiscale realizate de către numitul WALTER FLORIAN,
prin utilizarea mai multor societăţi comerciale unde au interese, fiind sprijiniţi de către POP
IUSTIN- ATANASIU, MOLNAR BOTOND-TIBOR, MOLNAR ARPAD-JOZSEF şi VIZI
CAROL-MARK. Din valorificarea interceptărilor autorizate în cauză, materializate în
procesele verbale de redare depuse la dosarul cauzei, a rezultat faptul că, în vederea
realizarii operaţiunilor financiare ilicite, inculpaţii menţionaţi se află în legatură cu inculpata
HOTCA LUCIA-MARIA, care are calitatea de asociat la LA TEAM LINE SOLUTIONS
SRL, precum şi cu inculpatul GRIGORAŞ GRIGORE- ADRIAN, care are calitatea de
asociat la SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi SC ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL.
Inculpatul NECULA MARIN, director general, administrator şi preşedintele
Consiliului de Administraţie al SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA Bucureşti, în
perioada decembrie 2012 – august 2014 a semnat contractele de prestări servicii fictive
încheiate cu S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE S.R.L., având drept scop diminuarea profitului impozabil şi a TVA-ului de plată,
care să favorizeze S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. şi crearea aparenţei
caracterului licit, pentru sumele de bani rezultate în urma activităţii infracţionale, transferate
din conturile S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.
Inculpatul GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN, în perioada anilor 2012 - 2014,
asociat în cadrul S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE S.R.L. şi persoană care, în fapt, se ocupă de administrarea acestor
societăţi şi asigură legătura cu membrii din mun. Cluj-Napoca ai grupului infracţional
organizat, respectiv Pop Iustin-Atanasiu şi Vizi Carol-Mark, pentru colectarea sumelor de
bani ce fac obiectul circuitului ilicit, pe care le preia în numerar şi le predă atât şefului
grupării cât şi inculpaţilor Paul Viorel şi Paul Gheorghe-Nicolae, a contribuit la reducerea
artificială a impozitului pe profit şi a TVA-ului de plată, care să favorizeze S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. şi la crearea aparenţei caracterului licit pentru
sumele de bani rezultate în urma activităţii infracţionale, transferate din conturile S.C. LA
TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., în
perioada menţionată.
Inculpatul PAUL VIOREL în perioada 2012 – 2014, administrator de drept la S.C.
LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. a participat la crearea unuia dintre circuitele
comerciale şi financiare care au favorizat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.
Bucureşti, prin una din firmele din eşalonul I, constituit în funcţie de nevoile grupării,
respectiv S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L., având ca scop înregistrarea în
contabilitatea SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA a unor achiziţii fictive având ca
obiect prestări de servicii fictive, fiind una dintre societăţile care intră in relaţie comercială
şi financiară directă cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. in scopul de a evita
acumularea obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o
justificare aparent legala pentru realizarea transferurilor bancare către eşalonul II.
PAUL VIOREL a semnat contractele de prestări servicii fictive, ca şi reprezentant al
S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. Bucureşti, creând astfel posibilitatea S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. de a înregistra în evidenţa contabilă a unor
facturi fiscale ce atestă operaţiuni comerciale fictive, facilitând totodată crearea unei
37/192
aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte sumele transferate din conturile S.C. LA TEAM
LINE SOLUTIONS S.R.L. Bucureşti.
Inculpatul PAUL GHEORGHE NICOLAE, în perioada anilor 2012 – 2014,
persoană care administrează în fapt S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. (la care are
şi calitatea de director general) şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., a
participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare, care au favorizat S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin cele două firme din eşalonul I,
constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS
S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., având ca scop înregistrarea în
contabilitatea SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA a unor achiziţii fictive având ca
obiect prestări de servicii fictive, fiind societăţile care intră in relaţie comercială şi
financiară directă cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. in scopul de a evita
justificare aparent legala pentru realizarea transferurilor bancare către eşalonul II.
În concret PAUL GHEORGHE-NICOLAE a semnat contractele de prestări servicii
fictive, ca şi reprezentant al S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. Bucureşti, a
contribuit la reducerea artificială a impozitului pe profit şi a TVA-ului de plată, care să
favorizeze S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. şi la crearea aparenţei
caracterului licit pentru sumele de bani rezultate în urma activităţii infracţionale, transferate
din conturile S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE S.R.L.
Inculpatul VIZI CAROL-MARK, în perioada anilor 2012 - 2014, administrator la
grupul de firme NAPTRIF, persoană care a administrat în fapt S.C. TRIFSAN GROUP
S.R.L., împuternicit pe conturile bancare ale S.C. LAMINAT AEK S.R.L. şi persoană care
retrage în numerar, fie din conturile grupului de societăţi NAPTRIF, fie din cele în care are
calitatea de împuternicit bancar, fondurile provenite de la S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A. ce fac obiectul circuitului comercial fictiv, predă sumele de bani retrase în
numerar din conturile bancare ale societăţilor utilizate în circuitul infracţional lui Pop Iustin-
Atanasiu sau direct lui Grigoraş Grigore-Adrian, a participat la crearea unuia dintre
circuitele comerciale şi financiare, care au favorizat S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A. Bucureşti, prin unele din firmele din eşalonul II (din categoria celor
“fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C. TRIFSAN GROUP
S.R.L. şi S.C. LAMINAT AEK S.R.L., care înregistrează prestări de servicii către
societăţile comerciale din eşalonul I, S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. şi
S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea obligaţiilor
de plată pe numele acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legală
pentru realizarea transferurilor bancare către eşalonul II, dar şi prin aceea că, în calitate de
administrator al grupului de firme NAPTRIF, firme utilizate în activitatea infracţională ce
fac parte din eşalonul III al circuitului, respectiv SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL.,
SC NAPTRIF DISTRIBUTION SRL, SC NAPTRIF MARKET SRL, SC NAPTRIF
BUSINESS SRL, SC NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL către care
sunt direcţionate majoritatea fondurilor transferate de S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A., sub acoperirea achiziţiilor fictive de servicii, care procedează la emiterea de
facturi ce atestă operaţiuni fictive.
În concret, inculpatul VIZI CAROL-MARK, în calitate de reprezentant legal al
grupului de societăţi comerciale din acest circuit comercial şi financiar, ce poartă denumirea
generică NAPTRIF, creat pentru a favoriza S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.
Bucureşti, dar şi în calitate de administrator de fapt al S.C. LAMINAT AEK S.R.L. şi S.C.
TRIFSAN GROUP S.R.L., a facilitat reducerea profitului impozabil şi a TVA-ului de plată
şi crearea aparenţei caracterului licit pentru sumele de bani rezultate în urma activităţii
infracţionale, a retras în numerar, fie din conturile grupului de societăţi NAPTRIF sau ale
38/192
S.C. LAMINAT AEK S.R.L. sumele de bani provenite de la S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, ce fac obiectul circuitului comercial fictiv şi le-a
predat lui POP IUSTIN-ATANASIU sau lui GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN.
Inculpatul MOLNAR ARPAD-JOZSEF, persoană care coordonează activitatea de
retragere în numerar a sumelor aflate în conturile bancare ale societăţilor implicate în
activitatea infracţională, în perioada 2012 – 2014 efectuează ridicări de numerar din
conturile S.C. ALCAZ TIME IMPEX S.R.L. Ilfov firmă deţinută scriptic de fratele său,
Molnar Botond-Tibor, şi S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L. împuternicit al grupului de firme
NAPTRIF, ale căror documente se află în posesia sa, a participat la crearea unuia dintre
SERVICE S.A. Bucureşti, prin unele din firmele din eşalonul II (din categoria celor
“fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C. AHR CONSALTING
CO S.R.L Ilfov şi S.C. ALCAZ TIME IMPEX S.R.L. Ilfov, care înregistrează prestări de
servicii către societăţile comerciale din eşalonul I, S.C. ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE S.R.L. şi S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L., atât in scopul de a evita
justificare aparent legala pentru realizarea transferurilor bancare către eşalonul II, dar şi prin
aceea că, în calitate de împuternicit al grupului de firme NAPTRIF, ale căror documente se
află în posesia sa, firme utilizate în activitatea infracţională ce fac parte din eşalonul III al
circuitului, respectiv SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL., SC NAPTRIF
NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL către care sunt direcţionate
majoritatea fondurilor transferate de SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, sub
acoperirea achiziţiilor fictive de servicii, care procedează la emiterea de facturi ce atestă
operaţiuni fictive.
Inculpatul MOLNAR BOTOND-TIBOR, administrator de drept la S.C. AHR
CONSALTING CO S.R.L. şi persoană care controlează S.C. ALCAZ TIME IMPEX S.R.L.,
împuternicit al grupului de firme NAPTRIF şi S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L. în perioada
2012 – 2014 a participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare care au
favorizat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin unele din firmele
din eşalonul II (din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării,
respectiv S.C. AHR CONSALTING CO S.R.L. Ilfov şi S.C. ALCAZ TIME IMPEX S.R.L.
Ilfov, care înregistrează prestări de servicii către societăţile comerciale din eşalonul I, S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. şi S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS
S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă
firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legală pentru realizarea transferurilor
bancare către eşalonul II, dar şi prin aceea că, în calitate de împuternicit al grupului de firme
NAPTRIF, firme utilizate în activitatea infracţională ce fac parte din eşalonul III al
circuitului, respectiv SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL., SC NAPTRIF
NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL către care sunt direcţionate
majoritatea fondurilor transferate de S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., sub
acoperirea achiziţiilor fictive de servicii, care procedează la emiterea de facturi ce atestă
operaţiuni fictive.
În concretizarea activităţii infracţionale, MOLNAR BOTOND-TIBOR a avut ca
sarcină şi înfiinţarea/cesionarea firmelor din eşalonul II ce sunt utilizate de membrii
grupului pentru realizarea operaţiunilor ilicite, împreună cu Vizi Carol-Mark, pentru
întocmire/depunerea documentelor necesare înfiinţării/cesionării firmelor respective.
Inculpata HOTCA LUCIA-MARIA, , contabil la S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., asociat şi
împuternicit pe conturile bancare ale S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. în
39/192
perioada 2012 – 2014 a participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare,
care au favorizat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin întocmirea
evidenţelor contabile pentru două dintre firmele din eşalonul I, respectiv S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. şi S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L.
şi printr-o activitate de coordonare a numiţilor MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR
BOTOND-TIBOR şi VIZI CAROL-MARK, în scopul înfiinţării unor firme cu un
comportament fiscal inadecvat, tip fantomă, ce au fost folosite în crearea circuitului
comercial şi financiar fictiv, încercând să creeze astfel o aparenţă de legalitate, toate
activităţile întreprinse având ca scop final facilitarea prejudicierii bugetului de stat prin
sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului datorat.
Inculpatul CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, împuternicit al S.C. PARTENERIAT
INTERMED S.R.L. şi persoană care îl însoţeşte pe Avram Marius-Florin, administrator la
S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., la unităţile bancare de unde acesta retrage în numerar
sumele de bani provenite din activitatea infracţională, şi îi preia ulterior de la acesta, în
perioada 2012 – 2014 a înlesnit S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti,
dobândirea de venituri ilicite, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului
de plată, în sensul că a participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare
care au favorizat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin unele din
firmele din eşalonul II (din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile
grupării, respectiv S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L. şi S.C. IRIS TOP
RECYCLING S.R.L. Ilfov, care inregistrează prestări de servicii către societăţile comerciale
din eşalonul I, S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. şi S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele
acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legala pentru realizarea
transferurilor bancare către eşalonul II, dar şi prin aceea că, controlează în fapt activitatea
S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., însoţindu-l pe administratorul de drept al acestei
societăţi, numitul Avram Marius-Florin la unităţile bancare şi coordonându-l în activitatea
de retragere în numerar a sumelor de bani transferate de către S.C. PARTENERIAT
INTERMED S.R.L., administrată în fapt de CORLAN CRISTIAN-DUMITRU,
reprezentând contravaloarea prestărilor de servicii fictive, sume pe care le preia ulterior de
la acesta şi le predă mai departe către alţi membrii ai grupului infracţional organizat.
Totodată, din declaraţiile inculpaţilor audiaţi în cauză, s-a stabilit că inculpatul CORLAN
CRISTIAN-DUMITRU colecta sumele de bani retrase în numerar, atât de la Avram Marius-
Florin cât şi de la Lincan Gigi-Ionel, Dumitru Emil, Matei Costel şi Cărăbăneanu Cătălin-
Marian.
Inculpatul CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, persoană care controlează, în
fapt, S.C. REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT
S.R.L. şi care colectează sumele retrase în numerar de Soare Constantin, administratorul de
drept al acestor societăţi, în perioada 2013 – 2014 a înlesnit S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, dobândirea de venituri ilicite, prin reducerea
artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că, a participat la crearea
unuia dintre circuitele comerciale şi financiare, care au favorizat S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin unele din firmele din eşalonul III (din
categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C.
REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT S.R.L. Ilfov,
administrate de drept de Soare Constantin, care înregistrează prestări de servicii către una
dintre societăţile comerciale din eşalonul II, respectiv S.C. PARTENERIAT INTERMED
S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă
firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legala pentru realizarea transferurilor
bancare către eşalonul II, dar şi controlează în fapt activitatea S.C. REMACOST
INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT S.R.L., însoţindu-l pe
40/192
administratorul de drept al acestei societăţi, numitul Soare Constantin la unităţile bancare şi
coordonându-l în activitatea de retragere în numerar a sumelor de bani transferate de către
S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., administrată în fapt de CORLAN CRISTIAN-
DUMITRU, reprezentând contravaloarea prestărilor de servicii fictive, sume pe care le preia
ulterior de la acesta şi le predă mai departe către alţi membrii ai grupului infracţional
organizat.
Inculpatul AVRAM MARIUS-FLORIN, în perioada 2013 - 2014, administrator
de drept şi împuternicit bancar al S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., a înlesnit S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, dobândirea de venituri ilicite, prin
reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că, a participat
la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare, care au favorizat S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin una dintre firmele din eşalonul
III (din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C.
IRIS TOP RECYCLING S.R.L., la care deţine calitatea de administrator de drept şi care
înregistrează prestări de servicii către una dintre societăţile comerciale din eşalonul II,
respectiv S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea
obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare
aparent legala pentru realizarea transferurilor bancare către eşalonul II, retrăgând totodată în
numerar sumele de bani transferate de către S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L.,
administrată în fapt de CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, reprezentând contravaloarea
prestărilor de servicii fictive, sume pe care le predă mai departe unui alt membru al grupului
infracţional organizat, respectiv numitului CORLAN CRISTIAN-DUMITRU.
Inculpatul DUMITRU EMIL, administrator de drept şi împuternicit bancar al S.C.
TIME BUILDING DESIGN S.R.L în perioada 2013 – 2014 a aderat la grupul infracţional
organizat, profilat pe săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor, pentru
a înlesni S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, dobândirea de venituri
ilicite, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că a
participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare care au favorizat S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin una din firmele din eşalonul III
(din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C.
TIME BUILDING DESIGN S.R.L., la care deţine calitatea de administrator şi care
înregistrează prestări de servicii către una dintre societăţile comerciale din eşalonul II,
respectiv S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea
obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare
aparent legală pentru realizarea transferurilor bancare către eşalonul II, retrăgând totodată în
numerar sumele de bani transferate de către S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L.,
administrată în fapt de CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, reprezentând contravaloarea
prestărilor de servicii fictive, sume pe care le predă mai departe către alţi membrii ai
grupului infracţional organizat.
Inculpatul OPREA AURELIAN, împuternicit ca administrator şi împuternicit pe
conturile bancare la S.C. KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L., în perioada 2013 – 2014 a
înlesnit S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, dobândirea de venituri
ilicite, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că, a
participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare, care au favorizat S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin una din firmele din eşalonul III
(din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C.
KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L., la care este împuternicit ca administrator şi
împuternicit bancar, şi care înregistrează prestări de servicii către una dintre societăţile
comerciale din eşalonul III, respectiv S.C. TIMES BUILDING DESIGN S.R.L., atât in
scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă firme, cât şi
pentru a asigura o justificare aparent legala pentru realizarea transferurilor bancare către
41/192
eşalonul II, retrăgând totodată în numerar sumele de bani transferate de către S.C.
PARTENERIAT INTERMED S.R.L., administrată în fapt de CORLAN CRISTIAN-
DUMITRU, societate cu care nu a derulat relaţii comerciale şi S.C. TIMES BUILDING
DESIGN S.R.L., administrată de numitul DUMITRU EMIL, reprezentând contravaloarea
prestărilor de servicii fictive, sume pe care le predă mai departe către alţi membrii ai
grupului infracţional organizat.
Inculpatul MATEI COSTEL, administrator de fapt şi împuternicit bancar al S.C.
STARPRO COLECT CONF S.R.L., în perioada 2013 – 2014, a înlesnit COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti dobândirea de venituri ilicite prin reducerea
artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că a participat la crearea
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin una din firmele din eşalonul III (din categoria
celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C. STARPRO
COLECT CONF S.R.L., la care deţine calitatea de administrator de fapt şi împuternicit
bancar, şi care înregistrează prestări de servicii către unele dintre societăţile comerciale din
eşaloanele II şi III, respectiv S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L. şi S.C. TIMES
BUILDING DESIGN S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe
numele acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legala pentru
realizarea transferurilor bancare către eşalonul II, retrăgând totodată în numerar sumele de
bani transferate de către S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., administrată în fapt de
CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, şi S.C. TIMES BUILDING DESIGN S.R.L.,
administrată de numitul DUMITRU EMIL, reprezentând contravaloarea prestărilor de
servicii fictive, sume pe care le predă mai departe către alţi membrii ai grupului infracţional
organizat.
Inculpatul CAPRĂ NICOLAE, împuternicit pe conturile bancare ale S.C.
CORESIO EUROINVEST S.R.L. şi persoană care controlează activitatea S.C. CORESIO
EUROINVEST S.R.L., S.C. JIF S.R.L. şi S.C. TĂNĂSESCU FARM S.R.L., în perioada
2012 – 2013 a aderat la grupul infracţional organizat profilat pe săvârşirea infracţiunilor de
evaziune fiscală şi spălare a banilor, pentru a înlesni S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A. Bucureşti, dobândirea de venituri ilicite, prin reducerea artificială a
profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că, a participat la crearea unuia dintre
SERVICE S.A. Bucureşti, prin înfiinţarea şi coordonarea circuitului S.C. CORESIO
EUROINVEST S.R.L.-S.C. JIF S.R.L.-S.C. EURO GRUP S.R.L.- S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A., prin tranzacţii fictive desfăşurate în perioada noiembrie-
decembrie 2012, având ca obiect achiziţia de către aceasta din urmă a cantităţii de 3.096
tone clorură de calciu.
În concret, împuternicit pe conturile bancare ale S.C. CORESIO EUROINVEST
S.R.L., inculpatul CAPRĂ NICOLAE a facilitat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE
S.A. reducerea profitului impozabil şi a TVA-ului de plată şi crearea aparenţei caracterului
licit pentru sumele de bani rezultate în urma activităţii infracţionale şi a retras în numerar,
din conturile S.C. CORESIO EUROINVEST S.R.L. sumele de bani provenite de la S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti.
Inculpatul LINCAN GIGI-IONEL, administrator de drept şi împuternicit bancar al
S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., în perioada 2013-2014 a aderat la grupul
infracţional organizat profilat pe săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a
banilor, pentru a înlesni S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti,
dobândirea de venituri ilicite, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului
de plată, în sensul că, a participat la crearea unuia dintre circuitele comerciale şi financiare,
care au favorizat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin una din
firmele din eşalonul III (din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile
42/192
grupării, respectiv S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., la care deţine calitatea
de administrator şi care înregistrează prestări de servicii către una dintre societăţile
comerciale din eşalonul II, respectiv S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., atât in
scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele acestor din urmă firme, cât şi
pentru a asigura o justificare aparent legala pentru realizarea transferurilor bancare către
eşalonul II, retrăgând totodată în numerar sumele de bani transferate de către S.C.
PARTENERIAT INTERMED S.R.L., administrată în fapt de CORLAN CRISTIAN-
DUMITRU, reprezentând contravaloarea prestărilor de servicii fictive, sume pe care le
predă mai departe către alţi membrii ai grupului infracţional organizat.
Inculpatul SOARE CONSTANTIN, administrator de drept şi împuternicit bancar
al S.C. REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT
S.R.L., în perioada 2013-2014 a aderat la grupul infracţional organizat profilat pe săvârşirea
infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor, pentru a înlesni S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, dobândirea de venituri ilicite, prin reducerea
artificială a profitului impozabil şi a TVA-ului de plată, în sensul că a participat la crearea
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, prin unele din firmele din eşalonul III (din
categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, respectiv S.C.
REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT S.R.L. Ilfov,
la care deţine calitatea de administrator de drept şi care înregistrează prestări de servicii
către una dintre societăţile comerciale din eşalonul II, respectiv S.C. PARTENERIAT
INTERMED S.R.L., atât in scopul de a evita acumularea obligaţiilor de plată pe numele
acestor din urmă firme, cât şi pentru a asigura o justificare aparent legală pentru realizarea
transferurilor bancare către eşalonul II, retrăgând totodată în numerar sumele de bani
transferate de către S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., administrată în fapt de
CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, reprezentând contravaloarea prestărilor de servicii
fictive, sume pe care le predă mai departe unui alt membru al grupului infracţional
organizat, respectiv numitului CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN.
În concret, activitatea infracțională în ceea ce priveşte fapta prevăzută de art. 367 cod
penal s-a reţinut raportat la data facturilor înregistrare în contabilitatea societăţilor
comerciale implicate în lanţul de tranzacţionare, dar şi la data efectuării plăţilor şi a
încasărilor aferente.
Astfel, aşa cum s-a precizat şi în referatul de remediere a neregularităţilor actului de
sesizare întocmit în data de 28 octombrie 2015 de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieşti
activitatea infracţională va fi reţinută după cum urmează:
- intervalul 24.12.2012 (primul act material al infracţiunii de evaziune fiscală) -
25.08.2014 (ultimul act material al infracţiunii de complicitate la spălarea banilor) va fi
reţinut în sarcina inculpatului Necula Marin
- intervalul 03.01.2013 - 25.08.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Grigoraş
Grigore Adrian
- intervalul 03.01.2013 - 25.08.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Pop Iustin
Atanasiu
- intervalul 17.01.2013 - 28.07.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Paul Viorel
- intervalul 03.01.2013 - 25.08.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Paul
Gheorghe Nicolae
- intervalul 02.09.2013 - 24.12.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Vizi Carol
Mark
- intervalul 24.12.2012 - 27.08.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Molnar
Arpad Jozsef
- intervalul 07.01.2013 - 04.12.2013 va fi reţinut în sarcina inculpatului Molnar
Botond Tibor
43/192
- intervalul 03.01.2013 - 25.08.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatei Hotca Lucia
Maria
- intervalul 07.01.2013 - 20.08.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Corlan
Cristian Dumitru
- intervalul 07.01.2013-07.11.2013 va fi reţinut în sarcina inculpatului Cărăbăneanu
Cătălin Marian
- intervalul 01.07.2013 - 08.04.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Avram
Marius Florin
- intervalul 07.04.2014 - 16.10.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Dumitru
Emil -intervalul 30.06.2014 - 31.12.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Oprea
Aurelian
-intervalul 11.03.2013 – 30.06.2014 va fi reţinut în sarcina inculpatului Matei Costel
-intervalul 4.09.2012 -21.01.2013 va fi reţinut în sarcina inculpatului Capră Nicolae
-intervalul 18.02.2013- 03.12.2013 va fi reţinut în sarcina inculpatului Lincan Gigi
Ionel
- intervalul 07.01.2013 - 07.11.2013 va fi reţinut în sarcina inculpatului Soare
Constantin
Modul de operare al grupului şi rolul fiecărui inculpat rezultă fără putinţă de tăgadă
din constatările inspectorilor Direcţiei Antifraudă Fiscală Bucureşti, materializate în
procesele verbale depuse la dosarul cauzei, din procesele verbale de redare a convorbirilor
telefonice efectuate în perioada consumării infracţiunilor şi a înregistrărilor obţinute din
valorificarea imaginilor video şi prin fotografiere, autorizate de instanţa de judecată, din
procesele verbale de constatare şi verificare întocmite de ofiţerii de poliţie judiciară din
cadrul B.C.C.O. Cluj şi B.C.C.O. Ploieşti cu planşe fotografice, din care rezultă existența
legăturilor dintre persoanele cercetate, cât și faptul că, au continuat desfășurarea de
operațiuni comerciale ilicite, cu consecinţa prejudicierii bugetului consolidat al statului, în
perioada supusă verificărilor fiscale, acestea coroborându-se cu declaraţiile persoanelor
audiate în calitate de martori, suspecţi sau inculpați.
Din analiza comunicărilor interceptate în cauză, a rezultat faptul că, a fost
identificată o operaţiune rezultată dintr-o retragere ilicită de fonduri, realizată în perioada
02-10 decembrie 2014, când o importantă sumă de bani a fost transferată de către numitul
POP IUSTIN ATANASIU, către numitul GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN. Astfel, în
convorbirea purtată la data de 02.12.2014, numitul VIZI CAROL-MARK l-a anunţat pe
MOLNAR ARPAD-JOZSEF, folosind un limbaj codificat, faptul că „au intrat muncitorii”
(„1-1,3”), rezultând că „treaba” va dura circa 2-5 ore, pentru că „trebuie să rămână cât mai
puţin”, referindu-se la sumele de bani intrate pe conturile societăţilor din Cluj controlate de
către participanţii din Cluj-Napoca şi care urmau a fi retrase. Aceste aspecte se coroborează
cu datele rezultate din comunicările purtate de numitul WALTER FLORIAN care, în data
de 14.10.2014 a recepţionat un mesaj de la postul telefonic cu numărul 0755-154829 şi din
comunicările purtate de numitul WALTER FLORIAN, care în data de 09.12.2014 a
recepţionat un mesaj de la postul telefonic cu numărul 0755-154829, cu următorul
conţinut: ,,încasare Aci Cluj 1,3 mil".
În continuare, în data de 10.12.2014, inculpatul VIZI CAROL-MARK l-a anunţat pe
numitul MOLNAR ARPAD-JOZSEF că „au sosit muncitori noi, doi maiştri şi opt salahori”,
de la două firme, context în care acesta din urmă i-a solicitat lui VIZI CAROL-MARK să
rezolve cât mai repede treaba, limbajul codificat referindu-se la faptul că „maiştri” ar putea
reprezenta valoarea sutelor de mii de lei, „salahori”, ar putea reprezenta valoarea zecilor de
mii de lei, alăturarea termenilor conducând la informarea interlocutorului cu privire la
sumele de bani care trebuiau a fi retrase, iar „rezolvarea” se referă la activitatea de retragere
a banilor în numerar. În cursul aceleiaşi zile, VIZI CAROL-MARK poartă o discuţie cu
MOLNAR ARPAD-JOZSEF în care îi comunică faptul că de la o bancă a reuşit să scoată
44/192
doar jumătate din suma de bani cu privire la care se înţeleseseră, discutând tot în mod codat
şi că urma să meargă la încă o bancă pentru a scoate restul banilor, împrejurare în care
numitul MOLNAR ARPAD-JOZSEF îi transmite să se deplaseze urgent la aeroport. Din
verificările efectuate a rezultat faptul că, numitul POP IUSTIN ATANASIU se afla în data
de 10.12.2014 la Aeroportul din Cluj-Napoca urmând să efectueze o cursă spre Bucureşti cu
scopul de a preda anumite sume de bani numitului GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, sens
în care era necesar să strângă de la ceilalţi executanţi sumele de bani care urmau a fi
predate, acesta fiind motivul pentru care numitul VIZI CAROL MARK se deplasase la
bancă pentru a realiza retragerile de numerar. La scurt timp după ce numitul POP IUSTIN-
ATANASIU a plecat cu avionul spre Bucureşti, tot în data de 10.12.2014, numitul VIZI
CAROL MARK l-a contactat pe MOLNAR ARPAD-JOZSEF oferindu-se să-i mai aducă un
„muncitor”, însă acesta din urmă a precizat că nu mai este urgent şi că va fi bine şi a doua
zi.
În data de 18.12.2014, inculpatul VIZI CAROL MARK i-a comunicat inculpatului
POP IUSTIN-ATANASIU iniţial că nu a sosit nici un „muncitor”, iar după câteva ore l-a
informat că au intrat 225.000 lei de la firma La Team Line Solutions SRL şi 139.000 lei de
la Romconcord Tehnic Service SRL, aceste firme fiind utilizate în circuitul ilicit identificat
în cauză.
În continuare, VIZI CAROL-MARK a precizat că în interval de 2 ore ar putea
scoate în numerar aproximativ 280.000 lei, sumă pe care POP IUSTIN ATANASIU l-a
instruit să o predea direct lui GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN, transmiţându-i lui VIZI
CAROL-MARK numărul de telefon al numitului GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, pentru
ca acesta să poată lua legătura direct. Ulterior, numitul VIZI CAROL-MARK l-a contactat
direct pe GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN şi i-a solicitat o întâlnire pe care a motivat-o
printr-un limbaj convenţional, respectiv pentru „a-i înmâna o pizza”. Tot o operaţiune
similară s-a derulat şi în data de 22.12.2014, când numitul VIZI CAROL-MARK l-a anunţat
pe MOLNAR ARPAD JOZSEF că, au sosit „tăieţeii” pe care însă nu-i poate „rezolva”
repede întrucât sunt foarte mulţi, respectiv 370.735 lei. În continuare, MOLNAR ARPAD-
JOZSEF i-a indicat lui VIZI CAROL-MARK să „rezolve” totuşi cât mai mulţi pentru ca
ulterior să îi predea lui POP IUSTIN-ATANASIU. În acelaşi mod s-a procedat şi în data de
05.01.2015, când VIZI CAROL-MARK l-a anunţat pe MOLNAR ARPAD-JOZSEF că au
sosit 225.000 lei de la La Team Line Solutions SRL, pe care urma să îi „rezolve” integral şi
să-i predea lui POP IUSTIN-ATANASIU, care urma să sosească în cursul aceleiaşi zile la
Bucureşti. Cu privire la toate aceste sume, datele conduc la concluzia că, sumele preluate de
către POP IUSTIN-ATANASIU de la VIZI CAROL-MARK au fost predate ulterior lui
GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN. POP IUSTIN-ATANASIU menţine constant legătura cu
GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA, atât telefonic cât şi cu
prilejul unor deplasări realizate de acesta în Bucureşti. Astfel de contacte s-au realizat în
datele de 15.10.2014 şi 27.10.2014, când POP IUSTIN-ATANASIU s-a deplasat în
Bucureşti.
Analiza datelor obţinute evidenţiază faptul că POP IUSTIN-ATANASIU locuieşte
(de regulă) pe perioada cât se află în Bucureşti într-un imobil închiriat de GRIGORAŞ
GRIGORE-ADRIAN.
Cu ocazia deplasărilor, POP IUSTIN-ATANASIU solicită să vizioneze un film la
cinema, existând suspiciuni că în această perioadă discută anumite aspecte cu conotaţie
infracţională cu legăturile sale.
Aspectul rezultă dintr-o convorbire purtată de POP IUSTIN-ATANASIU cu
GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN în data de 22.10.2014, ora 16:56:16, ocazie cu care
ultimul dintre aceştia face următoarea afirmaţie: „Da' am zis că mă duc şi eu sâmbătă (n.n.
la film), da' zice PAUL... Bă, te bate Dumnezeu, că eşti prea bătător la ochi... Deşi în
spatele meu cine vorbeşte... Înţelegi? Să mă duc, să mă (...?) duminică la un film, relaxat...
45/192
Mă relaxam... ”. Cu ocazia deplasării realizate în 27.10.2014 în Bucureşti, POP IUSTIN-
ATANASIU i-a solicitat lui GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN să identifice un film la care
cei doi să meargă împreună.
Astfel, s-a stabilit că inculpatul GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN asigură legătura
cu membrii din Cluj-Napoca ai grupării infracţionale, aspect ce reiese şi din declaraţia
inculpatului Melniciuc Constantin-Mihai, pentru a stabili de comun acord cu aceştia
modalităţile utilizate pentru realizarea transferurilor financiare ilicite rezultate din operaţiuni
comerciale fictive, precum şi modul de derulare a activităţilor de colectare a sumelor de bani
care fac obiectul circuitului ilicit, respectiv transportul clandestin la Bucureşti şi predarea
sau preluarea în numerar a sumelor de bani în prealabil retrase de la institutiile bancare în
baza unor tranzacţii fictive. A rezultat faptul că numitul GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN
menţine legătura in principal cu numiţii POP IUSTIN-ATANASIU şi VIZI CAROL
MARK.
De asemenea, rezultă că și inculpatul GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN ține
legătura cu persoane din cadrul SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, precum şi cu
Paul Viorel şi Paul Gheorghe-Nicolae, pentru a „furniza” numerarul obținut prin circuitul
infracțional. În acest sens, sunt relevante convorbirile din data de 19-12-2014, la ora
10:25:49, între GRIGORAȘ GRIGORE ADRIAN și HOTCA LUCIA-MARIA discutând
despre noul Act adiţional cu „ROMPREST”, în data de 19-12-2014, la ora 12:44:28 discută
cu o doamnă aflată la postul telefonic 0732461074, despre faptul că el trebuie să meargă
până la „ROMPREST”.
Din convorbirile legal interceptate rezultă că, în activitatea desfăşurată în prezenta
cauză de inculpaţii GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN şi HOTCA LUCIA- MARIA este
implicat şi inculpatul PAUL GHEORGHE-NICOLAE, persoană care administrează în fapt
societăţile LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL (unde are calitatea de director general) şi
Romconcord Tehnic Service, care utilizează postul telefonic cu nr. de apel 0749122231.
În data de 26.11.2014, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN a fost contactat de către
utilizatorul postului telefonic cu numărul 0763-088383 care l-a întrebat dacă domnul Paul a
lăsat ceva pentru un anume Adi Ionescu, context în care GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN
a afirmat că a lăsat suma de 4.000 lei. GRIGORAŞ GRIGORE- ADRIAN a fost contactat a
doua zi, 27.11.2014 de către Paul Gheorghe-Nicolae, care i-a solicitat la modul imperativ să
transfere unui anume Eugen din Sinaia suma de 1.500 lei, fără a se cunoaşte motivul acestui
transfer.
WALTER FLORIAN, persoană care controlează SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA Bucureşti, acţionează pentru retragerea din circuitul financiar legal a unor
importante fonduri provenite din contractele pe care le are cu diverse companii de stat/regii
autonome.
Astfel, în data de 14.10.2014, WALTER FLORIAN a recepţionat un mesaj,
de la postul telefonic 0755154829, prin care a fost anunţat că, societatea a încasat suma de
2,1 milioane lei, de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. De la acelaşi post
telefonic 0755154829, în data de 16.10.2014, a mai recepţionat un mesaj conform căruia
compania a mai înregistrat o încasare, în valoare de 4,8 milioane lei („încasare S1”).
Conform circuitului anterior identificat, sumele au fost transferate către LAMINAT
AEK SRL Bucureşti şi ridicate în numerar de către inculpatul VIZI CAROL-MARK.
La SC LAMINAT AEK SRL, împuterniciţi pe conturi figurează inculpaţii
MOLNAR BOTOND-TIBOR, MOLNAR ARPAD-JOZSEF şi VIZI CAROL-MARK.
POP IUSTIN-ATANASIU supervizează contabilitatea firmei LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL respectiv ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL. Analiza
declaraţiilor fiscale depuse relevă că, SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL au ca partener majoritar de afaceri SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA.
46/192
Similar, în perioada 30.10.2014 - 31.10.2014, POP IUSTIN-ATANASIU a avut mai
multe contacte cu MOLNAR ARPAD-JOZSEF (realizând mai multe întâlniri la biroul său)
după care, în noaptea de 03.11-04.04.11.2014, primul dintre aceştia a realizat o nouă
deplasare în Bucureşti (de această dată cu autoturismul personal CJ-40-JAK), pentru
realizarea unui nou transfer de fonduri către legăturile sale din București.
WALTER FLORIAN adoptă permanent măsuri pentru a nu fi identificate activităţile
ilicite în care este implicat, preferând să apeleze la intermediari pentru realizarea
obiectivelor cu conotaţie infracţională pe care le urmăreşte.
Tot pe linia retragerii ilicite de fonduri din circuitele financiare legale se circumscrie
şi operaţiunea derulată de către WALTER FLORIAN, prin care un teren aflat în proprietatea
grupului de firme pe care le controlează (posibil COMPANIA ROMPREST SERVICE SA)
a fost vândut cu sprijinul unei legături, utilizator al postului telefonic 0724301608. După ce
WALTER FLORIAN a fost anunţat de finalizarea tranzacţiei, acesta a solicitat expres ca
fondurile obţinute să nu fie direcţionate integral către „companie” solicitându-i utilizatorului
postului telefonic 0724301608 să ia legătura cu NECULA MARIN (angajat al grupului de
firme) pentru a stabili cuantumul sumelor ce vor fi înregistrate în evidenţele contabile.
Din valorificarea convorbirilor telefonice legal interceptate în cauză rezultă că
inculpatul POP IUSTIN-ATANASIU asigură legătura atât cu membrii grupului infracţional
din Bucureşti cât şi cu MOLNAR ARPAD-JOZSEF, omul său de încredere, care
coordonează activităţile de retragere de numerar.
Cel în cauză supervizează traseele financiare realizate de membrii grupării
infracţionale, sub acoperirea realizării de activităţi de audit şi contabilitate derulate prin
intermediul CABINETULUI INDIVIDUAL DE CONTABILITATE POP IUSTIN-
ATANASIU.
Pe raza judeţului Cluj, omul de încredere al lui POP IUSTIN-ATANASIU este
MOLNAR ARPAD-JOZSEF, care supraveghează integral activităţile derulate prin SC
LAMINAT AEK SRL (utilizată în ultima perioadă de către grupul infracţional pentru
retragerea lichidităţilor ilicit obţinute, fapt atestat de extrasele de cont ataşate dosarului
cauzei, precum şi de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice).
În data de 15.10.2014, respectiv 16.10.2014, MOLNAR ARPAD-JOZSEF a fost
apelat de utilizatorul postului telefonic 0753039378, care i-a solicitat să ia legătura cu VIZI
CAROL-MARK (cunoscut cu apelativul „MARK”) pentru a recupera extrasele de cont şi
ştampila de la SC LAMINAT AEK SRL (a cărei conducere a evidenţelor contabile este
asigurată de POP IUSTIN-ATANASIU).
În 21.10.2014, MOLNAR ARPAD-JOZSEF a fost apelat şi de utilizatoarea postului
telefonic 0743386046, care i-a transmis: „Facturile, să nu uiţi, pentru LAMINAT, să le
emită”.
În data de 16.10.2014, MOLNAR ARPAD-JOSEF l-a contactat pe VIZI CAROL-
MARK, căruia i-a solicitat să efectueze o plată/transfer bancar. VIZI CAROL-MARK
intenţiona să transfere integral suma din contul respectiv, însă MOLNAR ARPAD-JOSEF i-
a solicitat ca suma plătită să fie doar în cuantumul unei facturi, atrăgându-i atenţia să
rămână şi „banii de comision”.
MOLNAR ARPAD-JOSEF cunoaşte integral circuitul fondurilor ilicit rulate, sens în
care îi transmite lui VIZI CAROL-MARK momentele la care să se deplaseze la unităţi
bancare pentru a verifica situaţia conturilor.
O astfel de convorbire între cei doi a avut loc în data de 20.10.2014, ora 16:14:53,
când MOLNAR ARPAD-JOSEF i-a solicitat lui VIZI CAROL-MARK să facă o astfel de
verificare. Operaţiunea a vizat un transfer de aproximativ 90.000 lei de la SC PROFINOX
SRL Cluj-Napoca la SC LAMINAT AEK SRL Bucureşti (tranzacţie realizată în
21.10.2014) sumă ce a fost ridicată numerar de la Banca Transilvania de către VIZI
CAROL-MARK, pentru a fi dată unui reprezentant al societăţii clujene, mai puţin suma de
47/192
1.300 lei (posibilul comision, referitor la care membrii reţelei folosesc termenul
„zeciuială”). Circuitul descris se înscrie în tiparul identificat anterior prin care membrii
grupării retrag în numerar sumele de bani virate în conturile societăţilor controlate, pentru a
fi înmânate „clienţilor reţelei” păstrându-şi un comision aferent fiecărei tranzacţii.
Pe aceleaşi coordonate, în data de 20.10.2014 MOLNAR ARPAD-JOSEF l-a
contactat pe VIZI CAROL-MARK care i-a comunicat că „acuma scoate a doua tură”,
urmând ca în cursul zilei de 21.10.2014 să finalizeze activitatea.
În data de 27.10.2014, ora 13:50:19, MOLNAR ARPAD-JOSEF a fost anunţat de
VIZI CAROL-MARK că „în cont” a intrat suma de 27 mii lei, context în care primul dintre
aceştia a solicitat să fie ridicată doar suma de 26 mii lei iar restul să fie utilizaţi pentru
realizarea unor plăţi, respectiv a comisioanelor de tranzacţionare. Suma respectivă urma să
fie adusă de către VIZI CAROL-MARK în „Mănăştur” pentru a-i fi predată lui MOLNAR
ARPAD-JOSEF.
De asemenea, pentru conspirarea activităţilor, membrii grupării rulează alternativ
sumele de bani prin intermediul Băncii Transilvania şi OTP Bank.
Implicarea lui MOLNAR ARPAD-JOSEF în activităţile ilicite rezultă şi din discuţia
purtată în data de 17.10.2014 cu TRIFAN DANIEL (cunoscut cu apelativul „DANIEL”),
fost asociat la SC TRIFSAN GROUP SRL Bucureşti (utilizată de membrii grupului
infracţional până la sfârşitul lunii septembrie a.c. pentru realizarea circuitelor financiar
bancare ilicite) în cadrul căreia cel din urmă i-a solicitat copii după actele de cesiune ale
părţilor sociale ale societăţii (pe care a deţinut-o până în luna aprilie 2013) deoarece avea o
problemă la bancă.
Pentru conspirarea activităţilor ilicite derulate, MOLNAR ARPAD-JOSEF i-a
precizat că nu mai deţine actele respective, precizând că societatea a mai fost cesionată încă
o dată (după vânzarea iniţială), însă s-a oferit să redacteze un nou document de cesiune ce să
fie semnat de părţile implicate, pe care TRIFAN DANIEL să-l predea la bancă.
În activităţile ilicite MOLNAR ARPAD-JOZSEF este sprijinit de fratele său,
MOLNAR BOTOND-TIBOR care are ca principală sarcină asigurarea înfiinţării/cesionării
societăţilor comerciale ce urmează a fi utilizate de membrii grupării pentru realizarea
operaţiunilor ilicite.
Acesta asigură inclusiv legătura cu VIZI CAROL-MARK pe linia
întocmirii/depunerii documentelor necesare pentru înfiinţarea/cesionarea firmelor
respective.
MOLNAR BOTOND-TIBOR cunoaşte integral activităţile ilicite derulate prin
intermediul SC LAMINAT AEK SRL, însă în discuţiile cu terţe persoane afirmă că nu mai
are tangenţă cu această societate de aproximativ 2 ani.
Această situaţie s-a înregistrat în data de 14.10.2014, când, la solicitarea unui
reprezentant al Băncii Transilvania privind obţinerea numărului de telefon aparţinând lui
VIZI CAROL-MARK, care figurează în evidenţele bancare ca reprezentant al SC
LAMINAT AEK SRL, MOLNAR BOTOND-TIBOR a transmis un număr de telefon fals şi
a afirmat că nu cunoaşte nimic despre activităţile realizate prin respectiva societate.
Acesta are atribuţii şi pe linia efectuării unor plăţi (transferuri financiare), posibil ca
unele dintre acestea să fie din categoria celor ilicite realizate de membrii grupării.
O parte din documentele de acoperire folosite sunt întocmite la domiciliul lui
MOLNAR ARPAD-BOTOND şi MOLNAR ARPAD-JOZSEF, situată în Cluj-Napoca, str.
Poet Grigore Alexandrescu nr.15, ap.17, locaţie folosită inclusiv de VIZI CAROL-MARK
pentru astfel de operaţiuni.
Din verificările și investigațiile efectuate în cauză precum și din punerea în
executare a mandatelor de supraveghere tehnică nr. 597/UP, 598/UP, 599/UP și 600/UP
toate din data de 13.10.214 emise de Tribunalul Cluj, s-a stabilit faptul că inculpatul POP
IUSTIN-ATANASIU, a efectuat o cursă cu avionul în data de 27.10.2014 ora 19.00, la
48/192
București, pentru a se întâlni cu numitul GRIGORAȘ GRIGORE-ADRIAN asociat la
societatea SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. Otopeni, jud. Ilfov, CUI 17466081,
precum și la SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, CUI 30886813;
ROMCONCORD TEHNIC SRL, CUI 24876629;
Prin ordonanţa din data de 18.11.2014 DIICOT ST Cluj a solicitat Aeroportului
Internațional AVRAM IANCU Cluj, punerea la dispoziție a imaginilor surprinse de
camerele de supraveghere instalate în incinta aeroportului pentru data de 27.10.2014
intervalul orar 17-19.00.
Astfel din analiza imaginilor vizionate am identificat în incinta aeroportului pe
traseul poartă de îmbarcare, control bagaje, sală de așteptare o persoană cu trăsături
asemănătoare cu ale numitul POP IUSTIN-ATANASIU în intervalul orar 18.12-18.50.
Din consultarea site-ului de internet www.airportcluj.ro am stabilit faptul că, zborul
Companiei TAROM, cu indicativul cursei RO 648, a decolat în data de 27.10.2014, ora
19.00 de pe aeroportul internațional Cluj, cu destinația București/OTOPENI, POP IUSTIN-
ATANASIU figurând pe lista pasagerilor zborului respectiv – file 333, 334, vol. II.
Totodată, imaginile furnizate organelor de urmărire penală, de Aeroportul
Internațional AVRAM IANCU Cluj, privind scanarea conţinutului bagajelor inculpatului
POP IUSTIN-ATANASIU, relevă că, acesta a transportat la Bucureşti, pachete consistente
cu bancnote – vol. II.
Din verificările și investigațiile efectuate în cauză precum și din punerea în executare
a mandatelor de supraveghere tehnică nr. 597/UP, 598/UP, 599/UP și 600/UP toate din data
de 13.10.214, 727/UP, 728/UP, /729/UP, toate din data de 08.12.2014 emise de Tribunalul
Cluj, există date și indicii cu privire la faptul că numitul POP IUSTIN-ATANASIU, a
efectuat o cursă cu avionul în data de 10.12.2014, posibil cu cursa de la ora 13.45 sau 14.30
la București.
Din consultarea sitului de internet www.airportcluj.ro am stabilit faptul că zborul
TAROM cu indicativul cursei RO652, a decolat în data de 10.12.2014 ora 13.45 de pe
aeroportul internațional Cluj cu destinația București/OTOPNEI, iar zborul cu indicativul
RO644 a decolat în data de 10.12.2014 ora 14.30, tot cu destinația București/OTOPENI. În
cursul aceleiași zile a mai fost un zbor către București la ora 19.00 cu indicativul RO648.
Din datele obţinute prin valorificarea mandatelor de supraveghere tehnică în mediul
ambiental, autorizate de instanţa de judecată, transpuse în conţinutul proceselor verbale
redate mai sus, rezultă legătura dintre inculpaţii POP IUSTIN ATANASIU, VIZI CAROL
MARK şi MOLNAR ARPAD JOZSEF, locul de întâlnire al acestora fiind, Cabinetul
Individual de Contabilitate condus de primul dintre aceştia, situat la adresa din str. Emil
Racoviţă, nr. 43, Cluj, dar şi faptul că, banii colectaţi de membrii grupului infracţional erau
transportaţi de inculpatul POP IUSTIN ATANASIU, de la Cluj, la Bucureşti, cu
autoturismul său, fiind predaţi de acesta, membrilor grupului infracţional, din Bucureşti, la
unul din sediile firmelor SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL IIfov şi SC LA
TEAM LINE SOLUTIONS SRL Ilfov, situat în clădirea Eliade Tower, de pe Bulevardul
Mircea Eliade, nr.18, Bucureşti, unde, erau preluaţi de inculpaţii PAUL VIOREL,
GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, PAUL GHEORGHE NICOLAE, HOTCA LUCIA
MARIA, fiind predaţi mai departe, reprezentanţilor SC COMPANIA ROMPREST SA
Bucureşti.
S-a stabilit astfel că datele rezultate din interceptările convorbirilor telefonice legal
autorizate în cauză se coroborează cu cele obţinute din punerea în aplicare a mandatelor de
supraveghere tehnică în mediul ambiental autorizate de instanţa de judecată, conducând la
evidenţierea rolurilor inculpaţilor în cadrul grupului infracţional organizat, a conlucrării
dintre aceştia, în derularea activităţilor ilicite ce se circumscriu elementelor infracţiunilor de
evaziune fiscală şi spălare a banilor, cât şi a modului de operare a grupului infracţional
organizat cercetat în prezenta cauză.
49/192
În cauză instanţa a reţinut caracterul neechivoc al înţelegerii existente între membrii
grupării infracţionale, faptele comise fiind pregătite, corelate şi mascate sub aparenţa unor
operaţiuni economico-financiare normale. Actele prin care autorii au reuşit să se sustragă de
la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat consolidat au fost camuflate inclusiv
prin întocmirea unor acte şi efectuarea unor operaţiuni bancare ale căror consecinţe au fost,
pe de o parte, simularea caracterului legal şi real al unor acte esenţialmente frauduloase, iar,
pe de altă parte diminuarea valorii taxelor datorate bugetului public consolidat.
Prin corelarea circuitelor financiare cu documente justificative s-a urmărit ca întregul
angrenaj să reziste unor verificări la care ar fi recurs organele de control. Pentru acoperirea
operaţiunilor de evaziune fiscală, pentru a se crea aparenţa unor livrări de bunuri sau prestări
de servicii efective, intenţia de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale a fost perfect
ascunsă prin înființarea unor societăți comerciale cu comportament de tip ”fantomă” pe
numele cărora au fost efectuate scriptic achiziții și care au acumulat datorii la bugetul de
stat, eventualele verificări la care organele de control ar fi recurs putând conduce doar la
anumite persoane lipsite de experiență în materie comercială sau de instrucție școlară,
persoane care nu ar fi putut furniza date de interes operativ, rolul acestora fiind doar acela
de persoane interpuse.
Concret, autorii infracțiunii prevăzute de art. 367 C.pen, respectiv inculpații Necula
Marian, Grigoraș Grigore Adrian și Pop Iustin Atanasiu au pus în executare o modalitate
clasică de operare, pe care toţi au cunoscut-o şi acceptat-o, fiecare având o participare activă
care a permis înţelegerea mecanismului de fraudare iar intervalul de timp în care autorii au
acţionat 24.12.2012 (primul act material al infracțiunii de evaziune fiscal) - 25.08.2014
( ultimul act material al infracțiunii de complicitate la spălarea banilor) este de asemenea în
măsură să demonstreze înţelegerea şi coeziunea membrilor asociaţiei infracţionale.
În aceste împrejurări, apărările formulate de inculpații care nu au recunoscut
săvârșirea faptelor nu pot conduce la înlăturarea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii
prevăzute de art. 367 C.pen. Chiar dacă inculpații nu au avut reprezentarea detaliată a
fiecărui palier infracțional și a modului în care va fi prejudiciat bugetul public consolidat,
implicarea acestora în activitățile infracționale este cu certitudine demonstrată. Recurgerea
la anumite persoane cu o stare financiară extrem de precară, cu scopul de a înființa societăți
comerciale ce urmau a fi interpuse în actele infracționale, demonstrează că inculpații Necula
Marian, Pop Iustin Atanasiu, Grigoras Grigore Adrian aveau în mod cert cunoștință de
caracterul fictiv al societăților ce urmau a fi înființate prin această metodă, scopul acestora
nefiind nicidecum desfășurarea unor activități comerciale licite.
Desigur că în calitate de simplii executanți a sarcinilor infracționale stabilite la un alt
palier al grupului infracțional, inculpații Oprea Aurelian, Corlan Cristian – Dumitru, Matei
Costel, Avram Marius Florin, Cărăbaneanu Cătălin – Marian, Dumitru Emil, Soare
Constantin, Lincan Gigi Ionel, nu puteau avea cunoștință de întregul mecanism infracțional
organizat, fiind în posesia doar a acelor informații necesare desfășurării propriei activități,
fiind astfel evitat riscul depistării în timp util a altor paliere de activitate infracțională.
Grupul constituit de către inculpați a fost format din 18 persoane, a acționat
coordonat o perioada de timp, in scopul comiterii infracțiunilor de evaziune fiscală și
spălare a banilor. Caracterul organizat al grupului rezultă si din complexitatea activităților
desfășurate, prin implicarea mai multor persoane, activitățile desfășurate fiind orientate
pentru obținerea de către membrii grupului de avantaje materiale consistente.
În drept, faptele inculpaţilor care în perioada 4 septembrie 2012-2014 au iniţiat
(Necula Marin, Grigoras Grigore Adrian şi Pop Iustin Atanasiu), constituit sau aderat ( Paul
Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Vizi Carol Mark , Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond
Tibor, Hotca Lucia Maria, Capră Nicolae, Corlan Cristian Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin
Marian, Avram Marius Florin, Dumitru Emil, Oprea Aurelian, Matei Costel, Linca Gigi
Ionel şi Soare Constantin ) la un grup infracţional organizat având drept scop prejudicierea
50/192
bugetului general consolidat al statului prin evaziune fiscală comisă prin crearea a două
circuite comerciale si financiare distincte ce a avut drept scop înregistrarea în contabilitatea
Companiei Romprest Service SA a unor achiziţii fictive, având ca obiect presupuse
contractări de personal, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art.
367 alin.1 ,2 şi 3 cod penal.
B. Infracţiunile de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală prevăzute de
art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 , alineatele 2 şi 3 (conform prejudiciului reţinut în
sarcina fiecărui inculpat) cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal
I. În ceea ce priveşte circuitul comercial şi financiar fictiv, pe lanţul: S.C. CORESIO
ROMPREST SERVICE S.A., tranzacţii fictive desfăşurate în perioada noiembrie-decembrie
2012, din probele administrate a rezultat următoarele:
În perioada derulării acestor tranzacţii, au fost implicaţi inculpaţii:
1.CAPRĂ NICOLAE, persoană care controlează activitatea S.C. CORESIO
EUROINVEST S.R.L. Otopeni şi S.C. JIF S.R.L. Păuleşti;
2.WALTER FLORIAN, administrator la S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE
S.A. pe perioada derulării circuitului comercial mai sus menţionat;
3.NECULA MARIN, director general şi preşedintele Consiliului de Administraţie la
S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.
Activitatea societăților comerciale menţionate a fost structurată pe mai multe nivele,
fiecare dintre societăți având un scop determinat în realizarea activității infracționale:
- prima categorie de societăți comerciale, constituită din S.C. CORESIO
EUROINVEST S.R.L. Otopeni, a fost folosită pentru a emite facturi fictive, în scopul
evidențierii în actele contabile ale societății beneficiare a unor cheltuieli fictive, diminuând
astfel cuantumul TVA colectată și totodată în scopul creării societăților din cea de-a doua
categorie, premisele dispunerii transferului unor sume de bani în contul acestor societăți,
sume de bani retrase în numerar de inculpatul CAPRĂ NICOLAE, împuternicit pe conturi,
împrejurare recunoscută de acesta în declaraţia dată în cursul urmăririi penale.
- o a doua categorie de societăți comerciale, respectiv, S.C. JIF S.R.L. şi S.C. EURO
GRUP S.R.L. – societăţi intermediare – au fost utilizate în scopul creării unei aparenţe de
legalitate a relaţiilor comerciale desfăşurate şi în scopul îngreunării depistării caracterului
ilicit al tranzacţiilor comerciale, aceste societăţi au aparent o activitate corectă, în sensul că,
depun declaraţii fiscale şi raportările contabile;
-ultima categorie de societăţi comerciale, este reprezentată de S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, administrată de WALTER FLORIAN, care a pus la
punct acest circuit economic fictiv, pentru a se sustrage de la plata impozitelor şi taxelor
către bugetul de stat, a făcut achiziţii intracomunitare prin intermediul altor societăţi
comerciale, însă, încă de la iniţierea acestor achiziţii se cunoştea destinatarul final al
mărfurilor, ca fiind S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, fapt atestat
de documentele de transport aflate la dosarul cauzei, respectiv CMR-urile.
Pentru a-şi diminua cuantumul TVA-ului de plată, administratorii de fapt sau de
drept implicaţi în circuitul fictiv au înregistrat în evidențele contabile ale societăților
comerciale controlate direct sau indirect, cheltuieli fictive, corelative unor operațiuni
comerciale care nu au avut loc în realitate.
În materie de taxă pe valoare adăugată, contribuabilul plătitor de TVA, conform art.
147 ind. 1 Cod Fiscal, va înregistra în contabilitate o TVA deductibilă (totalul sumelor
plătite cu titlu de TVA pentru produsele, mărfurile, serviciile sau utilajele achiziționate) și o
TVA colectată (totalul sumelor încasate cu titlu de TVA în urma vânzărilor făcute de
contribuabil).
51/192
Diferența dintre TVA deductibilă și TVA colectată pentru o anumită perioadă fiscală
– respectiv de o lună sau un trimestru – reprezintă TVA de rambursat, în situația în care
diferența este pozitivă sau TVA de plată, în situația în care diferența este negativă.
În privința achizițiilor intracomunitare, factura primită de la furnizorul extern este
fără TVA, iar taxa se calculează și se înscrie în jurnalul de cumpărări și în jurnalul de
vânzări. TVA se înscrie atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în același decont din
perioada în cauză, conform art. 157 alin. 2 din Codul Fiscal (înregistrare contabilă:
4426=4427).
Ulterior, prin vânzarea mărfurilor achiziționate intracomunitar către beneficiari
TVA, fiind în prezența unei livrări de bunuri, conform art. 128 alin. 1 din Codul Fiscal.
plătită bugetului consolidat al statului, în lipsa existenței de achiziții de mărfuri sau servicii
de pe piața internă.
Lanţul infracţional a fost creat în scopul achiziţionării intracomunitare de produse –
clorură de calciu, prin intermediul mai multor societăţi cu comportament fiscal inadecvat,
care nu au achitat contravaloarea impozitelor şi taxelor datorate pentru achiziţiile
intracomunitare.
ROMPREST SERVICE S.A. s-a stabilit, pe baza declaraţiilor martorilor CAPRĂ DANIEL,
CAPRĂ CRISTINA şi STOICA SPIREA-DANIEL, declaraţiile inculpatului CAPRĂ
NICOLAE, audiaţi în cauză, faptul că acestea erau achiziţionate din Bulgaria, iar scopul
acestor achiziţii intracomunitare prin intermediul mai multor societăţi cu comportament
contravaloarea impozitelor şi taxelor datorate pentru achiziţiile intracomunitare a fost de a
introduce în ţară cantitaţi de materiale în mod ilicit, împrejurarea ce a creat. COMPANIEI
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, administrată de WALTER FLORIAN şi NECULA
MARIN, un avantaj fiscal necuvenit, circuitul economic fictiv fiind creat pentru a se
sustrage de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat.
În cauză au fost efectuate verificări de reprezentanţii Direcţiei Generale Regionale
Antifraudă Fiscală Bucureşti, concretizate în procesul verbal nr. 2020/19.11.2014, din care a
rezultat următoarele:
Constatări privind relaţia comercială dintre societatea COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA şi societatea EURO GRUP SRL (CUI 14024323):
În anul 2012 societatea EURO GRUP SRL a fost utilizată de COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA pentru a fi interpusă intre aceasta din urmă şi lanţul de
tranzacționare creat artificial format din societăţile TANASESCU FARM SRL - CORESIO
EUROINVEST SRL - JIF SRL, atât pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei unor
materiale de deszăpezire (clorură de calciu de provenienţa intracomunitară) cât şi pentru a
ajuta COMPANIA ROMPREST SERVICE SA sa-şi creeze avantaje fiscale constând in
TVA deductibilă şi impozit pe profit.
În urma verificărilor efectuate la societatea COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA, concretizate in procesul verbal nr.2143/04.12.2014 s-a constatat că in anul 2012 au fost
efectuate achiziţii de clorură de calciu de la societatea EURO GRUP SRL, CUI 14024328,
in baza contractului de vânzare cumpărare nr. 72/22.02.2012 şi a următoarelor facturi:
-seria EG nr. 20100030/02.02.2012 pentru 120 to in valoare de 232.860,10 lei
(187.790,40 lei bază impozabilă şi 45.069,70 lei TVA)
seria EG nr. 20100031/06.02.2012 pentru 120 to in valoare de 232.592,26 lei
(187.574,40 lei bază impozabilă şi 45.017,86 lei TVA)
52/192
seria EG nr. 20100032/07.02.2012 pentru 144 to in valoare de 279.516,04 lei
(225.416,16 lei bază impozabilă şi 54.099,88/ei TVA)
-seria EG nr. 10100156/16.11.2012 pentru 2520 to in valoare de 5.099.423,62 lei
(4.112.438,40 lei bază impozabilă şi 986.985,22 lei TVA)
seria EG nr. 10100175/21.12.2012 pentru 576 to in valoare de 1.158.582,99 lei
(934.341,12 lei bază impozabilă şi 224.241,57 lei TVA).
În urma verificărilor desfăşurate la societatea EURO GRUP SRL, materializate in
Procesul verbal nr.2020/19.11.2014, au fost efectuate constatări cu privire la provenienţa
clorurii de calciu livrată către societatea COMPANIA ROMPREST SERVICE SA,
rezultând următoarele:
În perioada 24.02.2012-21.12.2012, EURO GRUP SRL a înregistrat in evidenţa
financiar-contabilă un număr de 7 facturi având la emitent datele societăţii JIF SRL, după
cum urmează:
- factura seria JIF nr. 00009 din data de 24.02.2012 in valoare totală de 3.294.067,07
lei din care TVA in sumă de 637.561,37 lei, reprezentând c/val.avans marfă conf. Ctr. Nr.
01/24.02.2012'"
- factura seria JIF nr. 00018 din data de 23.08.2012 in valoare totală de 250.000 lei
din care TVA in sumă de 48.387,10 lei, reprezentând c/val. Avans marfă cont. Ctr. Nr. 01
din 24.02.2012";
- factura seria JIF nr. 00021 din data de 26.09.2012 in valoare totală de 3.544.067,07
lei din care TVA in sumă de 685.948,47 lei, reprezentând "storno” avans la factura
00009/24.02.2012 şi factura 00018/23.08.2012";
- factura seria JIF nr. 00022 din data de 263.09.2012 in valoare totala de
4.939.933,82 lei din care TVA in suma de 956.116,22 lei, reprezentand “cval. avans 2520
tone clorura de calciu”;
- factura seria JIF nr. 00023 din data de 14.11.2012 in valoare totala de 0 lei
reprezentand “contravaloare 2.520 to clorura de calciu in suma totala de 4.939.933,82 lei si
storno avans clorura de calciu nconform facturii 00022/26.09.2012 in suma totala de
4.939.933,82 lei;
- factura seria JIF nr. 00024 din data de 28.11.2012 În sumă totală de 1.127.877,81
lei din care TVA În sumă de 218.298,93 lei, reprezentând "cval. avans 576 tone clorură de
calciu";
- factura seria JIF nr. 00025 din data de 21.12.2012 În sumă totală de 0 lei
reprezentând "contravaloare 576 tone clorură de calciu în sumă totală de 1.127.877,81 lei şi
stomo avans clorură de calciu conform' facturii 00024/28.11.2012 În sumă totală de
1.127.877,81 lei.
În justificarea operațiunilor înregistrate pe relaţia cu societatea JIF SRL,
administratorul actual al societăţii EURO GRUP SRL, Walter Alexandru Cosmin a
prezentat 2 contracte:
- Contract de vânzare-cumpărare comercială nr. 01/24.02.2012 având ca obiect
achiziţionarea a 2520 tone clorură de calciu
- Contract de vânzare-cumpărare nr. 01/24.02.2012 având ca obiect achiziţionarea a
4520 tone clorură de calciu
În vederea verificării realităţii operaţiunilor înregistrate de EURO GRUP SRL in
relaţia cu societatea JIF SRL, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a efectuat verificări
încrucişate la JIF SRL, ocazie cu care a fost întocmit procesul verbal nr. 1957/10.11.2014,
conform căruia în perioada februarie 2012 - decembrie 2012, JIF SRL a înregistrat in
evidenţa contabilă următoarele facturi fiscale ce au înscris la rubrica "denumirea
furnizorului" numele CORESIO EUROINVEST SRL (CUI 29527140):
53/192
- factura seria COR nr. 000306 din data de 26.09.2012 in valoare totală de
4.925.819,73 lei din care TVA in sumă de 953.384,47 lei, reprezentând "cval avans clorură
de calciu";
- factura seria COR nr. 000271 din data de 14.11.2012 in valoare totala de 0 lei
reprezentând "contravaloare 2.520 tone clorură de calciu in sumă totală de 4.925.819,73 lei
şi storno avans conform facturii COR 000306/211 09.2012 in sumă totalâ de 4.925.819,73
lei;
- factura seria COR nr. 000276 din data de 28.11.2012 in sumă totală de
1.124.656,59 lei din care TVA in sumă de 217.675,47 lei, reprezentând "cval avans clorură
de calciu";
- factura seria COR nr. 000149 din data de 21.12.2012 in sumă totală de 0 lei
reprezentând "contravaloare 576 tone clorură de calciu in sumă totală de 1.124.656,59 lei şi
storno avans clorură de calciu conform facturii 276/28.11.2012 in sumă totală de
1.124.656,59 lei".
Sintetizând cele consemnate în facturile menționate mai sus s-a constatat faptul că
JIF SRL a înregistrat in evidenta contabilă achiziția cantității de 3.096 tone clorură de calciu
in baza unor facturi ce au înscris la rubrica "denumirea furnizorului" numele CORESIO
EUROINVEST SRL.
Printre documentele de evidenţă contabilă puse la dispoziţie de către reprezentantul
JIF SRL, a fost identificat un număr de 24 avize de însoţire a mărfii emise de CORESIO
EUROINVEST SRL către JIF SRL având ca obiect transportul a 576 tone clorură de calciu
(fiecare aviz având înscrisă cantitatea de 24 tone clorură de calciu) aferente facturii seria
COR nr. 000149 din data de 21.12.2012 emisă in numele SC CORESIO EUROINVEST
SRL către SC JIF SRL.
Conform datelor înscrise la rubrica "date privind expediţia" din cele 24 avize de
însoţire a mărfii, rezultă faptul că cele 576 tone din produsul clorură de calciu înscris in
facturile emise pe lanţul comercial CORESIO EUROINVEST SRL - JIF SRL - EURO
GRUP SRL au fost transportate în zilele de 19.12.2012, 20.12.2012 şi 21.12.2012 cu
mijloacele de transport B 98 HPG, B 10 TFO, B 07 MFN şi B 11 TFO conduse de către
HURMUZEA VICTOR (legitimat cu CI seria RT nr. 203019 emisă de Bucureşti),
GOGONEA ILIE (legitimat cu CI seria RT nr. 183216 emisă de Bucureşti), TUDORAN
MIRCEA (legitimat cu CI seria KR nr. 045987 emisă de Bucureşti) şi BOLOGAN ILIE
(legitimat cu CI seria RT nr. 148516 emisă de Bucureşti).
De asemenea, au fost identificate 24 avize de însoţire a mărfii emise de JIF SRL
către EURO GRUP SRL având ca obiect transportul a 576 tone clorură de calciu (fiecare
aviz având înscrisă cantitatea de 24 tone clorura de calciu) aferente facturii seria JIF nr.
00025 din data de 21.12.2012 emisă de JIF SRL către EURO GRUP SRL, avize de însoţire
a mărfii emise in oglindă cu cele emise de CORESIO EUROINVEST SRL (poartă aceeaşi
dată de emitere, aceiaşi conducători auto şi aceleaşi mijloace de transport).
Având in vedere prevederile OMFP nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare
financiar-contabile de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr.
82/1991 republicată, conform căruia printre elementele obligatorii ale avizului de însoțire a
mărfii sunt datele privind expediţia şi anume: numele delegatului. buletin/carte identitate
(serie, număr), numărul mijlocului de transport, ora livrării, semnătura delegatului, s-a
procedat la verificarea in bazele de date generate de ANAF a numerelor de înmatriculare ale
mijloacelor de transport şi a conducătorilor acestora constatându-se următoarele:
- mijlocul de transport cu numărul de înmatriculare B 07 MFN este un autoturism
marca DACIA 1310 L, impropriu efectuării unor transporturi a câte 24 tone clorură de
calciu;
54/192
- mijlocul de transport cu numărul de înmatriculare B 11 TFO este un autoturism
marca OPEL T98 D211, impropriu efectuării unor transporturi a câte 24 tone clorură de
calciu;
- mijlocul de transport cu numărul de înmatriculare B 10 TFO este o "autoutilitară -
autotractor" marca VOLVO FH42 TB al cărei utilizator este T. R. M. FRIGO-FRESH SRL
din Braşov (CUI 26962416);
- mijlocul de transport cu numărul de înmatriculare B 98 HPG este o autoutilitară -
autotractor" marca IVECO AS440S45T al cărei utilizator este OTZ SPEDITION SRL ( CUI
26831275 ) din Poşta Câlnău - judeţ Buzău;
- nu au fost identificate persoanele indicate pe avizele de însoţire a mărfii ca delegaţi,
având ca motor de căutare seria şi numărul actului de identitate înscris de asemenea pe
avizele privind expediţia mărfii;
- conform declaraţiilor cod 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,
impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate depuse de OTZ
SPEDITION SRL şi T.R.M. FRIGO-FRESH SRL la organele fiscale competente teritorial
pentru luna decembrie 2012, rezultă faptul că HURMUZEA VICTOR nu figurează ca
salariat al OTZ SPEDITION SRL iar GOGONEA ILIE nu figurează ca salariat al T.R.M.
FRIGO-FRESH SRL;
- HURMUZEA VICTOR, GOGONEA ILIE, TUDORAN MIRCEA şi BOLOGAN
ILIE nu figurează ca salariaţi ai CORESIO EUROINVEST SRL, JIF SRL şi EURO GRUP
SRL in cursul lunii decembrie 2012.
Referitor la relaţia comercială derulată cu CORESIO EUROINVEST SRL,
administratorul societății JIF SRL, CAPRĂ CRISTINA a arătat în declaraţiile date în faza
de urmărire penală că pe parcursul relaţiei desfăşurate cu JIF SRL, furnizorul CORESIO
EUROINVEST SRL a fost reprezentat de soţul său, CAPRĂ NICOLAE.
În ceea ce priveşte relaţia comercială intre cele 2 societăţi a precizat că soţul său,
CAPRĂ NICOLAE, i-a prezentat faptul că societatea CORESIO EUROINVEST SRL vrea
să livreze clorură de calciu către EURO GRUP SRL şi i-a solicitat ca livrările să se facă prin
intermediul JIF SRL, fapt acceptat cu scopul creşterii cifrei de afaceri al societăţii JIF SRL.
A mai arătat martora că, în calitate de administrator al JIF SRL, nu a văzut niciodata
produsul constând in clorură de calciu tranzacţionat prin intermediul JIF SRL , nu cunoaşte
cu ce mijloace de transport a fost livrat produsul clorură de calciu, nu cunoaşte cui ii aparţin
mijloacele de transport şi nu cunoaşte cine a suportat costul transportului şi nu deţine
documente reprezentând avize de însoțire a mărfii decât pentru cele 576 tone clorură de
calciu livrate de JIF SRL către EURO GRUP SRL conform facturii JIF nr. 25 din data de
21.12.2012.
De asemenea, a arătat că facturile emise de JIF SRL către EURO GRUP SRL au
fost scrise de catre soţul său CAPRĂ NICOLAE şi au fost semnate de către administratorul
JIF SRL, CAPRĂ CRISTINA, la rubrica "semnătura şi ştampila furnizorului", iar adaosul
comercial practicat de JIF SRL in relaţia cu EURO GRUP SRL a fost stabilit de Capră
Nicolae.
Ca atare, în raport de înscrisurile depuse la dosar şi de depoziţiile martorilor rezultă
cu privire la tranzacţionarea produsului clorură de calciu pe lanţul comercial CORESIO
EUROINVEST SRL ~ JIF SRL EURO GRUP SRL, în principal următoarele aspecte:
- conform facturilor prezentate, cantitatea de 3.096 tone de clorura de calciu ar fi fost
tranzacționata pe lanțul comercial anterior menționat in lunile noiembrie 2012 (2520 tone) si
decembrie 2012 (576 tone);
- JIF SRL are rolul unei societati interpuse intre CORESIO EUROINVEST SRL si
EURO GRUP SRL, facturile/avizele de insotire a marfii emise in numele CORESIO
EUROINVEST SRL catre JIF SRL si cele emise de catre JIF SRL catre CORESIO
EUROINVEST SRL avand aceeasi data si referindu-se la aceleasi operatiuni/cantitati;
55/192
- cota de adaos comercial practicată de JIF SRL aferentă celor 3.096 tone clorură de
calciu evidenţiate ca fiind tranzacţionate pe relaţia CORESIO EUROINVEST SRL - JIF
SRL- EURO GRUP SRL este nesemnificativă, in speţă 0.28%, fiind calculată astfel: cota de
adaos = (4.893.396,48 lei - 4.879.416,38 lei)/4.879.416,38 x 100;
- administratorul societăţii JIF SRL nu deţine documente (avize de însoţire a mărfii)
care să ateste livrarea efectivă a 2.520 tone clorură de calciu către EURO GRUP SRL,
având în vedere că această cantitate semnificativă nu putea fi livrată exclusiv in data de
14.11.2012 când au fost emise facturile seria COR nr. 000271 şi seria JIF nr. 00023 pe
lanţul de tranzacţionare CORESIO EUROINVEST SRL - JIF SRL - EURO GRUP SRL;
- administratorul societăţii JIF SRL a prezentat documente (avize de insoţire a
mărfurilor) a căror verificare nu atestă realitatea livrărilor de 576 tone clorură de calciu pe
lanţul de tranzacționare CORESIO EUROINVEST SRL -JIF SRL - EURO GRUP SRL
având in vedere tipul mijloacelor de transport şi datele de identificare a delegaţilor înscrise
pe avizele de însoţire a mărfurilor;
- administratorul societăţii JIF SRL nu a văzut niciodată produsul clorură de calciu
înscris pe facturile emise pe lanțul de tranzacţionare CORESIO EUROINVEST SRL - JIF
SRL - EURO GRUP SRL şi nu cunoaşte cine a suportat costul transportului;
-CAPRĂ NICOLAE, administrator de drept al SC CORESIO EUROINVEST SRL
până la data de 09.10.2012 când părţile sociale ale societăţii in cauză au fost cesionate către
ANDREESCU ANDREI-CONSTANTIN (CNP 1851004297273), a fost indicat de
administratorul JIF SRL ca reprezentant al SC CORESIO EUROINVEST SRL pe parcursul
întregii relaţii comerciale derulate intre cele două societăţi, ceea ce denotă faptul că
NICOLAE CAPRĂ a avut calitatea de administrator de fapt al CORESIO EUROINVEST
SRL ulterior datei de 09.10.2012. De asemenea CAPRĂ NICOLAE a fost indicat de
administratorul SC JIF SRL ca fiind persoana care a scris facturile emise de JIF SRL către
EURO GRUP SRL.
În urma consultării bazelor de date gestionate de ANAF rezultă faptul că societatea
CORESIO EUROINVEST SRL a declarat in trimestrul IV al anului 2012 (perioadă in care
a evidenţiat livrări către JIF SRL) achiziţii de la societatea TĂNĂSESCU FARM SRL, CUI
27846819, care nu a confirmat livrările către societatea CORESIO EUROINVEST SRL,
întrucât, începând cu trimestrul IV 2012 nu au mai fost depuse la organele fiscale declaraţii
fiscale/informative. Din aceeaşi aplicaţie informatică, a rezultat faptul că 99,49 % din totalul
achiziţiilor declarate in anul 2012 de societatea TĂNĂSESCU FARM SRL, provin de la
patru agenţi economici care nu au confirmat livrări către această societate.
În urma verificărilor încrucișate efectuate la societatea TĂNĂSESCU FARM SRL,
materializate prin procesul verbal nr. 741/24.03.2014, s-a constatat faptul că această
societate are comportament fiscal inadecvat, in sensul că:
- nu funcţionează la sediul social declarat şi niciun reprezentant legal al societăţii nu
a putut fi identificat;
- sediul social a fost declarat la un cabinet de avocatură, unde societatea nu a
desfăşurat activitate;
- asociat unic şi administrator este cetăţeanul moldovean Tănăsescu Olesea, cu
domiciliul in Republica Moldova;
- societatea nu are puncte de lucru sau alte sedii secundare in care s-ar fi putut
desfăşura activităţi;
- reprezentantul legal al societăţii nu a dat curs invitaţiei transmise de organele de
control.
În urma verificărilor efectuate la societatea CORESIO EUROINVEST SRL,
materializate prin procesul verbal nr. 657/20.03.2014, s-au constatat următoarele:
56/192
- societatea CORESIO EUROINVEST SRL nu funcţionează/nu a funcţionat la
sediul social declarat şi niciun reprezentant al acesteia nu s-a prezentat la solicitarea
organelor de control;
- în prezent, asociat unic şi administrator al societăţii este Andreescu Andrei
Constantin, iar anterior anului 2013, administrator a fost Capră Nicolae.
- societatea nu are puncte de lucru sau alte sedii secundare in care s-ar fi putut
desfăşura activităţi;
Cu privire la destinaţia clorurii de calciu aprovizionată de societatea EURO GRUP
SRL, pe relaţia TĂNĂSESCU FARM SRI - CORESIO EUROINVEST SRL - JIF SRL -
EURO GRUP SRL, s-a constatat că aceasta a fost refacturată către persoana juridică afiliată
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA. in baza contractului de vânzare-cumpărare nr.
72/22.02.2012 şi a facturilor emise in valoare totală de 6.821.975,48 lei din care TVA in
sumă de 1.174.415 lei.
Având in vedere cele constatate in urma verificărilor faptice, efectuate la societăţile
implicate in lanţul comercial descris mai sus, coroborat cu datele furnizate de aplicaţiile
utilizate de A.N.A.F., organele de control au apreciat că reflectarea celor 3.096 tone clorură
de calciu ca fiind tranzacţionate pe lanţul comercial TĂNĂSESCU FARM SRL - CORESIO
EUROINVEST SRL - JIF SRL - EURO GRUP SRL - COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA, a conferit acesteia din urmă un avantaj fiscal, pe care altfel nu l-ar fi putut
dobândi, in valoare de 2.259.055 lei, din care suma de 1.355.445 lei reprezintă TVA dedus
ilegal de COMPANIA ROMPREST SERVICE SA şi suma de 903.610 lei reprezintă
impozitul pe profit aferent livrărilor de clorură de calciu in bază impozabilă de 5.647.560,48
lei.
Prejudiciul adus bugetului de stat de către societatea COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA, prin evaziune fiscală, pe lanţul fictiv de tranzacţionare: SC CORESIO
EUROINVEST SRL - JIF SRL - EURO GRUP SRL -COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA, este de 2.259.055 lei, din care TVA, în valoare de 1.355.445 lei şi impozit pe profit în
valoare de 903.610, lei, calculate conform procesului verbal nr. 2188/11.12.2014.
În cauză s-a efectuat o expertiză specialitate fiscalitate de către expert Panduru Mirel
(vol.33 dosar instanţă) care a avut printre alte obiective şi acela de a stabili pe lanţul
tranzacţiilor cu clorura de calciu daca societăţile SC Corn Impex Cereal Oil SRL, SC
Coresio Euroinvest SRL, SC JIF SRL si SC Euro Grup SRL pana la SC Compania
Romprest Service S.A. (beneficiar final) au avut activitate in perioada in care s-au
desfăşurat aceste tranzacţii, daca au depus raportări la Ministerul de Finanţe, daca au avut
deschise conturi la banca, daca au efectuat tranzacţii prin cont, cine au fost persoanele
împuternicite si daca pentru aceste mărfuri/materiale, societăţile pe lanț au întocmit
documente legale de tranzacţionare, iar in caz afirmativ daca acestea îndeplinesc condiţiile
de document justificativ in conformitate cu prevederile legale. Sa se stabilească daca
achiziţiile efectuate in baza documentelor financiar-contabile verificate se regăsesc in
declaraţiile 394 si sa se descrie in detaliu modul de înregistrare.
In urma verificării documentelor existente la dosarul cauzei şi a culegerii de alte
informaţii de la Oficiul Registrului Comerţului şi de la Ministerul de Finanţe, a rezultat
următoarele:
SC Corn Impex Cereal Oil SRL (număr de înregistrare in Registrul Comerţului
J40/6329/2012 atribuit in data de 31.05.2012 - Cod unic de înregistrare 30269710)
Conform documentelor analizate rezulta ca SC Corn Impex Cereal Oil SRL a
desfăşurat activitate economica in anul 2012, a derulat operaţiuni de încasări si plaţi prin
conturi bancare, iar conform informaţiilor transmise de ONRC, administratorul societăţii a
fost Dumitrescu Cornelia.
Nu au fost identificate documente cu privire la persoanele împuternicite sa opereze
in conturile bancare ale societăţii.
57/192
Conform extraselor de cont persoana care a operat retrageri de numerar este
Dumitrescu Cornelia, iar pentru achiziţii materii prime au fost efectuate plaţi din contul
deschis la Banca Transilvania către persoana fizica Stan Ionuț Robert.
La dosarul cauzei nu au fost identificate documente de evidenta contabila (balanţe de
verificare, bilanţuri, raportări financiare, fise de cont sintetice si analitice, etc.) astfel încât
sa se poată formula o opinie asupra modului de înregistrare in contabilitate a activităţilor
desfăşurate de societate in perioada 2012-2014.
Potrivit informaţiilor publice accesate, rezulta ca nu au fost depuse bilanţuri de la
înfiinţarea societăţii pana la 31.12.2014 .
La dosarul cauzei se află un istoric cu depunerile declaraţiilor fiscale:
- Declaraţia 100 - pentru lunile iunie si septembrie 2012 - depuse in 16 / 19.07.2012
si 29.11.2012;
- Declaraţia 101 - pentru anul 2012 - depusa in 09.04.2013;
- Declaraţia 300 - pentru lunile august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie
2012, ianuarie 2013 - depuse in 29.11.2012, 25.01.2013, 09.04.2013;
- Declaraţia 390 - pentru lunile august, septembrie, octombrie, decembrie 2012,
ianuarie 2013 - depuse cu întârziere fata de termenul legal, 29.11.2012, 25.01.2013,
09.04.2013;
- Declaraţia 394 - pentru lunile august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie
2012, ianuarie 2013 - depuse cu întârziere fata de termenul legal, respectiv in 29.11.2012,
25.01.2013, 09.04.2013 .
Rezulta ca, potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, SC Corn Impex Cereal Oil
SRL a depus declaraţii fiscale cu privire la activitatea desfăşurata in anul 2012 si in luna
ianuarie 2013, iar pentru perioada 01.02.2013-31.12.2014 nu a depus declaraţii fiscale.
Conform declaraţiilor informative depuse rezulta ca SC Corn Impex Cereal Oil SRL
a realizat declaraţii intracomunitare de bunuri si servicii de la Logicity Ltd Bulgaria in
perioada august 2012-ianuarie 2013 in valoare totala de 5672754 lei.
Din faptul ca societatea Corn Impex Cereal Oil SRL nu figurează ca a depus Bilanţ
la ANAF niciodată si declaraţii fiscale in perioada februarie 2013-decembrie 2014 expertul
a arătat nu se poate pronunţa cu privire la desfăşurarea de activitaţi economica in aceasta
perioada.
SC Coresio Euroinvest SRL - Număr de inregistrare in Registrul Comerţului:
J23/51/2012, atribuit in data de 11.01.2012 - Cod unic de inregistrare:29527140
Conform documentelor analizate mai sus rezulta ca SC Coresio Euroinvest SRL a
desfăşurat activitate economica in anul 2012.
Din aceleaşi documente aflate la dosarul cauzei rezulta ca SC Coresio Euroinvest
SRL a derulat operaţiuni de încasări si plaţi prin conturi deschise la ING Bank Sucursala
Bucureşti si Raiffeisen Bank SA.
Potrivit adresei nr.1423/26.03.2014, cu privire la codul IBAN
RO92RZBR0000060014711794, având ca titular SC Coresio Euroinvest SRL, reiese ca
persoana cu drept de semnătura in banca a fost Capră Nicolae.
Nu au fost identificate documente cu privire la persoanele împuternicite sa opereze in
conturile bancare ale societăţii.
verificare, bilanţuri, raportări financiare, fise de cont sintetice si analitice, etc.) astfel încat
sa se poată formula o opinie asupra modului de înregistrare in contabilitate a activităţilor
Din faptul ca societatea Coresio Euroinvest SRL a depus Bilanţ la ANAF doar in
anul 2012, expertul a arătat că nu se poate pronunţa cu privire la activităţile economice in
toata această perioada.
58/192
S-a mai arătat ca durata contractului pentru sediu a expirat din 04.07.2013, societatea
a fost înregistrata in scopuri de TVA începând cu 24.01.2012, la data de 26.05.2014 i s-a
anulat înregistrarea in scopuri de TVA, societatea fiind declarată inactiva începând cu data
de 26.05.2014 .
În ceea ce priveşte SC Jif SRL (număr de înregistrare in Registrul Comerţului:
J29/974/2007, atribuit in data de 18.04.2007 - Cod unic de înregistrare 21595017) conform
documentelor aflate la dosarul cauzei s-a concluzionat că societatea a desfăşurat activitate
economica in anul 2012 si a depus raportări contabile către organele fiscale cu privire la
activitatea economica desfăşurata.
Din documentele aflate la dosarul cauzei rezulta ca SC Jif SRL a derulat operaţiuni
de încasări si plaţi prin conturi bancare, martora Capră Cristina fiind persoana cu drept de
semnătura pentru conturile bancare deschise in numele societăţii.
verificare, bilanţuri, raportări financiare, fise de cont sintetice si analitice, etc.) astfel încât
să se poată formula o opinie asupra modului de înregistrare în contabilitate a activităților
desfăşurate de societate în perioada 2012-2014.
A mai arătat expertul că din declaraţiile primite rezulta ca societatea Jif SRL a depus
la ANAF declaraţiile 300,390 si 394, iar acestea au fost depuse la termenele legale.
În ceea ce priveşte SC Euro Grup SRL (număr de înregistrare in Registrul
Comerţului: J23/532/2001, atribuit in data de 28.06.2001 - Cod unic de
inregistrare14024328) conform documentelor analizate, rezulta ca societatea a desfăşurat
activităţi economice in perioada 2012-2014.
Din documentele aflate la dosarul cauzei, rezulta ca SC Euro Grup SRL, a derulat
operaţiuni bancare prin conturi bancare persoana cu drept de semnătura pentru deschiderea
si operarea conturilor a fost martorul Stoica Spirea Daniel pana in data de 04.11.2013, cand
a fost revocat si a fost înlocuit cu Walter Alexandru Cosmin.
verificare, bilanţuri, raportări financiare, fise de cont sintetice si analitice, etc.) astfel incat
să se poată formula o opinie asupra modului de înregistrare in contabilitate a activităţilor
Din datele publice accesate pe site-ul ONRC, in data de 13.11.2018 SC Euro Grup
SRL si-a schimbat denumirea in SC Euro Grup Stela Products SRL si sediul, din jud.Ilfov,
in municipiul Bucureşti. Aceste modificări se regăsesc si pe site-ul Ministerului de Finanţe.
S-au verificat depunerile de Bilanţ prescurtat in baza de date a Ministerului de
Finanţe:
• Corn Impex Cereal Oil SRL - nu figurează ca a depus Bilanţ la ANAF niciodată
• Coresio Euroinvest SRL - a depus Bilanţ la ANAF doar in anul 2012
• Compania Romprest Service S.A. - a depus Bilanţuri la ANAF in toata aceasta
perioada
• JIF SRL - a depus Bilanţuri la ANAF in toata aceasta perioada
• Euro Grup SRL - a depus Bilanţuri la ANAF in toata aceasta perioada
Expertul Panduru Mirel arată că în urma analizei documentelor aflate la dosarul
cauzei, cu privire la documentele întocmite in legătura cu achiziţiile de clorura de calciu de
fiecare dintre societăţile aflate pe lanţurile de tranzacţionare, prezentate pe larg in
expozitivul răspunsului la acest obiectiv, se poate concluziona:
• Relaţia dintre SC Corn Impex Cereal Oil SRL si SC Coresio Euroinvest SRL
Conform documentelor aflate la dosarul cauzei, intre SC Corn Impex Cereal Oil SRL
in calitate de vânzător si SC Coresio Euroinvest SRL in calitate de cumpărător a fost
încheiat contractul nr. 14/20.08.2012 cu referire la cantitatea de 4520,00 tone clorura de
calciu.
59/192
La dosarul cauzei nu au fost identificate documente de evidenta contabila si fiscala
întocmite de către cele doua societăţi, in baza cărora sa se poată realiza o analiza asupra
documentelor justificative aferente tranzacţiilor cu clorura de calciu (facturi, avize de
însoțire a mărfurilor, NRCD).
Având in vedere ca la dosarul cauzei lipsesc documentele de evidenta contabila si
fiscala si se regăsesc numai documente bancare (extrase de cont) din care rezulta ca SC
Coresio Euroinvest SRL a achitat către SC Corn Impex Cereal Oil SRL suma de
1049150,00 , reprezentând cv. facturilor nr. 1/15.08.2012, nr.2/20.08.2012 si
nr.3/27.08.2012, dar nu oferă informaţii cu privire la legătura dintre aceste plaţi cu
tranzacţiile aferente clorurii de calciu, cu excepţia facturii nr.1/15.08.2012 care reprezintă
contravaloare avans conform contract 001/17.07.2012 care, insa, nu se regăseşte la dosarul
cauzei, expertul a precizat că nu îşi poate exprima o opinie cu privire la modul in care
vânzările de clorura de calciu au influenţat cuantumul obligaţiilor fiscale, privind TVA si
impozitul pe profit la nivelul societăţii Corn Impex Cereal Oil SRL.
• Relaţia dintre SC Coresio Euroinvest SRL si SC Jif SRL
Conform documentelor aflate la dosarul cauzei, SC Coresio Euroinvest SRL a
facturat către SC Jif SRL vânzarea cantităţii totale de 3096,00 tone de clorura de calciu.
Deoarece la dosarul cauzei nu au fost identificate documente de evidenta contabila si
fiscala a tranzacţiilor reflectate in facturile emise de SC Coresio Euroinvest SRL către SC
Jif SRL, expertul nu a putut să işi exprime o opinie cu privire la modul in care aceste
achiziţii si vânzări de clorura de calciu au influenţat cuantumul obligaţiilor fiscale cu privire
la TVA si impozitul pe profit la nivelul societăţii SC Coresio Euroinvest SRL.
In concluzie, in limita stricta a constatărilor de mai sus, coroborat cu baza legala data
de legislaţia naţionala si jurisprudența europeana, s-a exprimat opinia ca SC Jif SRL, prin
înregistrarea contabila si declararea fiscala a cheltuieli si TVA aferenta, cu tratament fiscal
deductibil, a diminuat obligaţiile de plata pe care le-ar fi avut către bugetul general
consolidate, aferente anului fiscal 2012, cu suma totala de 1.951.766,55 lei, din care:
- 1.171.060 lei, reprezentând TVA;
- 780.707 lei, reprezentând impozit de profit.
• Relaţia dintre SC Jif SRL si SC Euro Grup SRL
Având in vedere ca SC Jif SRL a achiziţionat cantitatea de 2520 tone clorura de
calciu, aceasta a revândut întreaga cantitate către SC Euro Grup SRL cu factura
nr.00023/14.11.2012, in valoare totala de 4939933,82 lei.
In concluzie, in limita stricta a constatărilor de mai sus, coroborate cu baza legala
data de legislaţia naţionala si jurisprudența europeana, expertul a opinat ca SC EURO
GRUP SRL, prin înregistrarea contabila si declararea fiscala a operaţiunilor aferente
facturilor nr.00023/14.11.2012 si nr.00025/21.12.2012, emise de SC Jif SRL, drept
cheltuieli si TVA aferenta, cu tratament fiscal deductibil, a diminuat obligaţiile de plata
către bugetul general consolidat, aferente anului fiscal 2012, cu suma totala de 1174415,13
lei, reprezentând TVA nedeductibila fiscal.
Constatările de mai sus au fost sintetizate de expert şi expuse la fila 172 din raportul
de expertiză depus la dosar.
În ceea ce priveşte Compania Romprest Service expertiza concluzionează că aceasta
a achiziţionat de la SC Euro Grup SRL cantitatea totală de 3480 tone clorură de calciu
având următoarea provenienţă:
• 384,00 tone, pe circuitul documentai al facturilor emise de SC Tanasescu Farm
SRL - SC Stinoma SRL - SC Euro Grup SRL - SC Compania Romprest Service SA
• 2520,00 tone, pe circuitul documentai al facturilor emise de Logicity Ltd Bulgaria -
SC Corn Impex Cereal Oil SRL - SC Coresio Euroinvest SRL - SC Jif SRL - SC Euro Grup
SRL - SC Compania Romprest Service SRL
60/192
• 576,00 tone, pe circuitul documentai al facturilor emise de SC Coresio Euroinvest
SRL-SC Jif SRL-SC Euro Grup SRL-SC Compania Romprest Service SA.
Conform documentelor existente la dosarul cauzei, cantitatea de 3480.00 tone clorura de
calciu achiziţionată de către SC Compania Romprest Service SA, a fost utilizata astfel:
• Cantitatea de 384,00 tone clorura de calciu a fost transferata din gestiunea centrala
in gestiunea Sector 5, si a fost data in consum pentru lucrări efectuate in favoarea Primăriei
Sector 5 Bucureşti
• Cantitatea de 2520,00 tone clorura de calciu, a fost utilizata astfel:
• Cantitatea de 2006,25 tone clorura de calciu a fost vânduta către Primăria Sector 1
Bucureşti, cu factura 50000199/23.11.2012 si a rămas in custodia SC Compania Romprest
Service SA, conform PV 3981/21.11.2012.
De asemenea expertiza a avut ca obiectiv stabilirea documentelor financiar-contabile
care au stat la baza înregistrărilor in contabilitatea SC Compania Romprest Service S.A. a
achiziţiilor de clorura de calciu de la SC Euro Grup SRL ( contract, factura, avize, CMR,
NRCD, etc) si daca acestea îndeplinesc condiţiile de document justificativ in conformitate
cu prevederile legale. In cazul in care sunt documente care nu îndeplinesc condiţiile de
document justificativ, sa se stabilească care sunt acestea si care sunt obligaţiile suplimentare
de plata la bugetul de stat pe care le generează. Sa se stabilească daca achiziţia de clorura de
calciu efectuata de SC Compania Romprest Service S.A. de la SC Euro Grup SRL in baza
documentelor financiar-contabile verificate se regăseşte in declaraţiile 394 si sa se descrie in
detaliu modul de înregistrare.
Expertul, având in vedere facturile si documentele anexate aflate la dosarul cauzei,
Codul Fiscal si Normele de Aplicare a Codului Fiscal, precum si Deciziile Curţii Europene
de Justiţie, in materie de deductibilitate a Taxei pe Valoarea Adăugata, a opinat că facturile
emise de societatea EURO GRUP SRL in calitate de furnizor către COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA in calitate de beneficiar, îndeplinesc condiţia de document
justificativ cu excepţia facturii nr.10100175/21.12.2012, in valoare totala de 1158582,99 lei
compusa din valoare baza TVA in suma de 934341,12 lei la care se adaugă TVA în suma de
224241,87 lei, reprezentând contravaloarea a 576 tone clorura de calciu pentru care TVA in
suma de 224241,87 lei nu este deductibila fiscal.
In accepţiunea expertizei, documentele care au impact asupra deductibilităţii sau
nedeductibilităţii cheltuielilor ce pot fi generate de consumul sau vânzarea achiziţiilor de
clorura de calciu din facturile emise de societatea EURO GRUP SRL către COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA, sunt constituite de acele documente care atesta:
• Achiziţionarea clorurii de calciu (facturi);
• înregistrarea in contabilitatea de gestiune a achiziţiei de clorura de calciu (NRCD si
fise de magazie);
• Ieşirea din gestiune a clorurii de calciu (bonuri de consum, fise de magazie, facturi
de vânzare).
Menţionează expertul că documentele care stau la baza achiziţiei de clorura de calciu
pot avea influenta pozitiva sau negativ in condiţiile in care operaţiunile înscrise in aceste
documente sunt operaţiuni reale sau fictive, iar pentru a demonstra daca operaţiunile înscrise
in aceste documente sunt reale sau fictive, expertiza fiscala trebuie completata cu alte date si
informaţii obţinute de către alte organe de specialitate.
In cazul de faţă, expertiza fiscala a considerat ca operaţiunile comerciale derulate de
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA cu achiziţia celor 3480,00 tone, sunt operaţiuni
reale si, pe cale de consecinţa, a tratat tranzacţiile comerciale reflectate in documentele
analizate, înregistrate contabil si declarate fiscal de către COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA, doar din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor de document justificativ
pentru a fi înregistrate in contabilitate.
61/192
Cu privire la TVA s-a menţionat că facturile emise de societatea EURO GRUP SRL,
îndeplinesc condiţia de document justificativ si produc efecte fiscale la beneficiarul
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, numai la stabilirea taxei pe valoarea adăugata
deductibile, cu excepţia facturii nr. 10100175/21.12.2012 pentru cantitatea de 576.00 tone
clorura de calciu in valoare de 934341,12 lei la care se adaugă TVA in suma de 224241,87
lei, care nu îndeplineşte condiţia de document justificativ.
Cu privire la profitul impozabil si impozitul pe profit expertul arată că actele
întocmite cu ocazia intrării in gestiunea de mărfuri a societăţii COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA si implicit înregistrarea in contabilitatea de gestiune a cantităţii de 3480 tone
clorura de calciu achiziţionată de la furnizorul EURO GRUP SRL, îndeplinesc condiţia de
document justificativ, însă faptul ca aceste documente îndeplinesc sau nu îndeplinesc
condiţia de document justificativ nu este suficienta pentru a stabili daca acestea influenţează
sau nu profitul impozabil si impozitul pe profit datorat de COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA.
În ceea ce priveşte stabilirea caracterului real sau nereal al operațiunilor comerciale
desfăşurate de Compania Romprest SA cu SC Euro Grup SRL, pe cele două lanţuri de
tranzacţionare, în cauză au fost audiaţi în calitate de martori Stoica Spirea Daniel
(administrator al SC Euro Grup SRL din 2012 până în toamna anului 2013), Capră Cristina
(administrator la SC JIF SRL) ,Andreescu Andrei Constantin (administrator de drept al SC
Coresio Euro Invest SRL Otopeni), Capră Daniel şi a fost audiat inculpatul Capră Nicolae.
Deşi inculpatul Capră Nicolae a negat implicarea în săvârșirea infracţiunilor pentru
care a fost trimis în judecată, iar la termenul din data de 2.06.2020 a revenit asupra
declaraţiilor date în faza de urmărire penală, fără o justificare plauzibilă şi fără a arăta
motivul pentru care a relatat diferit împrejurările în care s-au desfășurat relaţiile comerciale
dintre societăţile pe care le-a administrat, instanţa a apreciat că vinovăţia acestuia rezultă
fără putinţă de tăgadă din probele administrate în cauză.
Astfel, în declaraţia dată în faza de urmărire penală inculpatul Capră Nicolae a
precizat că a fost administrator în drept până la data de 09.10.2012, iar ulterior administrator
de fapt al SC Coresio Euroinvest SRL, ocupându-se de relaţiile comerciale derulate între
SC JIF SRL și SC Euro Grup SRL, fiind și factor decizional cu privire la întreaga activitate
comercială a SC JIF S.R.L.
În ceea ce priveşte contractele comerciale având ca obiect achiziția și livrarea unei
cantități de peste 3000 tone de clorură de calciu pe relația comercială între SC JIF și SC
EURO GURP SRL, reprezentată de Stoica Spirea – Daniel, a precizat că produsul provenea
din Bulgaria, aşa cum s-a întâmplat şi în alte situaţii, fiind livrată direct către S.C. Compania
Romprest Service S.A., personal nu a văzut acest produs niciodată şi recunoaşte că
tranzacţia a fost fictivă în scopul ca S.C. Compania Romprest Service S.A., administrată de
Walter Florian, să-şi poată deduce TVA şi impozitul pe profit.
A mai arătat inculpatul că ambele contracte au fost încheiate în luna februarie 2012,
tot atunci fiind plătit de la S.C. EURO GRUP S.R.L. către S.C. JIF S.R.L. un avans de
aproximativ 2.600.000 lei, pe care l-a folosit pentru a prelua, prin intermediul S.C. JIF
S.R.L., împreună cu fratele său, Capră Daniel, clubul de fotbal Petrolul Ploieşti.
A recunoscut inculpatul că, în calitate de împuternicit pe conturile bancare ale S.C.
Coresio Euroinvest S.R.L., a retras în numerar, în baza unor borderouri de achiziţie fictive,
sumele de bani virate prin intermediul lanţului de tranzacţionare descris mai sus.
Depoziția inculpatului, data în faza urmăririi penale se coroborează cu depoziţiile
martorilor Capră Cristina , Stoica Spirea Daniel şi Andreescu Andrei Constantin.
Astfel, martorul Stoica Spirea Daniel a arătat în declaraţia dată în faza de urmărire
penală : „ Din anul 2012 şi până în toamna anului 2013 a administrat S.C. EURO GRUP
S.R.L., însă în ceea ce priveşte derularea contractului de furnizare a produsului clorură de
62/192
calciu, aproximativ 4000 tone, în perioada sept. – dec. 2012 către S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A., precizez următoarele:
Numitul Walter Florian, cumnatul meu, căsătorit cu sora mea, mi-a spus să fac acest
contract de furnizare a clorurii de calciu, între firma pe care o administram, S.C. EURO
GRUP S.R.L.. şi S.C. JIF S.R.L. din Prahova, firmă controlată de Capră Nicolae.În aceeaşi
perioadă şi în acelaşi scop, S.C. EURO GRUP S.R.L. a încheiat un contract cu S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., societate controlată de Walter Florian, pentru
aceeaşi cantitate de clorură de calciu.
Ambele contracte au fost încheiate în luna februarie 2012, tot atunci fiind plătit către
S.C. JIF S.R.L. un avans de aproximativ 2.600.000 lei, Capră Nicola, urmând să folosească
acest avans, pentru a prelua, prin intermediul S.C. JIF S.R.L., împreună cu fratele său, Capră
Daniel, clubul de fotbal Petrolul Ploieşti.
Clorura de calciu a fost importată din China în Bulgaria la firma Logicity LTD.,
societate deţinută de mine şi de Stoicescu Vasile, fiind apoi livrată la firma S.C. Corn Impex
Cereal Oil S.R.L. din România, firmă cu un comportament fiscal inactiv, de tip fantomă,
controlată de Capră Daniel.
Nu cunosc lanţul de firme prin care clorura de calciu a ajuns la S.C. JIF S.R.L. sau
dacă au existat tranzacţii bancare între S.C. Corn Impex Cereal Oil S.R.L. şi alte firme din
România pe acest lanţ, importul fiind efectuat efectiv la sfârşitul lunii octombrie.
Acest lanţ de tranzacţionare fictiv a fost iniţiat de Walter Florian pentru ca S.C.
Compania Romprest Service S.A. să poată beneficia de deducerea TVA şi diminuarea în
mod artificial a profitului impozabil.
Făcând parte din familie, fiind fratele soţiei lui Walter Florian, obişnuiam să merg la
biroul S.C. Compania Romprest Service S.A., firmă administrată până în primăvara anului
2013 de cumnatul meu, astfel încât am luat cunoştinţă, participând efectiv la discuţiile
purtate de acesta cu angajaţii firmei că, şi după ce s-a retras din conducere, a continuat să
controleze S.C. Compania Romprest Service S.A. prin intermediul lui Necula Marin.
Mai exact, Walter Florian, deşi nu mai era administratorul S.C. Compania Romprest
Service S.A. era persoana care dădea toate dispoziţiile privind activitatea acestei societăţi
comerciale, negocia contracte, controla încasările firmei şi a angajat-o în relaţii comerciale
fictive, fiind singurul împuternicit pe conturi şi beneficiarul final al sumelor încasate.
De asemenea cunosc faptul că Walter Florian controla S.C. Compania Romprest
Service S.A. prin intermediul DETACO LTD. Canada, societate care a fost înfiinţată la
iniţiativa lui Walter Florian printr-un nepot al acestuia pe nume Răzvan, cetăţean român şi
american, soţul numitei Roşu Oana, nepoata lui Walter Florian din partea surorii lui.
Fiindu-mi prezentate planşe fotografice am recunoscut din acestea pe numiţii Capră
Nicolae, Necula Marin, Paul Viorel, persoane care obişnuiau să vină la sediul S.C.
Compania Romprest Service S.A., având relaţii comerciale cu aceasta şi implicit cu
persoana care o controla, Walter Florian, iar Necula Marin era cel care îndeplinea
dispoziţiile lui Walter Florian în ceea ce priveşte activitatea S.C. Compania Romprest
Service S.A.”
De asemenea martorul Andreescu Andrei Constantin a arătat că în toamna anului
2012 a acceptat propunerea inculpatului Capră Nicolae şi, în schimbul sumei de 1200-1300
lei lunar , a acceptat să devină administratorul de drept al SC Coresio Euro Invest SRL
Otopeni, calitate în care a semnat mai multe documente fără a le cunoaşte conţinutul,
documente pe care le-a depus la o unitate bancară de pe strada Mihai Bravu din Ploieşti.
Situaţia de fapt astfel cum a fost arătată mai sus rezultă în parte şi din declaraţia
martorului Capră Daniel care, în faza de urmărire penală a arătat că are cunoştinţă de faptul
că tranzacţia privind clorura de calciu dintre Compania Romprest Service SA si firmele
controlate de Capră Nicolae ( SC Coresio Euro Invest SRL şi SC JIF SRL) a fost fictivă şi
făcută în scopul deducerii de către Romprest a TVA-ului si impozitului pe profit.
63/192
În ceea ce privește susținerea inculpatului Necula Marian care a arătat ca achiziţia de
clorură de calciu nu a fost fictivă, iar o mare parte din această cantitate ar fi fost refacturată
către autorităţile publice locale, iar o parte folosită la operaţiuni de deszăpezire căi publice
pe parcursul anilor 2012-2013, instanţa a reţinut că această apărare nu poate fi primită,
întrucât este în contradicție cu probele administrate în cauză, respectiv cu înscrisurile aflate
la dosarul cauzei care se coroborează cu declarațiile inculpatului Capră Daniel, dată în
cursul urmăririi penale, cu declarația martorului Stoica Spirea Daniel, martor care a relatat
că inculpatul Necula era cel care îndeplinea dispozițiile lui Walter Florian în ceea ce
privește activitatea SC Compania ROMPREST Service SA.
În actul de sesizare nu s-a susținut că achiziția de clorură de calciu nu ar fi existat ci
că cele 4 societăţi comerciale, nu au efectuat importuri directe de mărfuri (clorură de
calciu), produsele fiind importate din China în Bulgaria pe alt circuit comercial, ( aspect ce
rezultă din declarația martorului Stoica Spirea Daniel).
Aceste societăţi au efectuat numai scriptic importurile de mărfuri acumulând, în mod
implicit, toate sumele de bani care se impuneau a fi vărsate către bugetul de stat, fără a
achita nimic în acest sens.
Scopul urmărit prin refacturările succesive de mărfuri a fost disimularea adevăratei
provenienţe a bunurilor tranzacţionate, care în realitate proveneau din achiziţii
intracomunitare.
Societatea EURO GRUP SRL a fost utilizata de SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA fiind interpusa intre aceasta din urmă si lanţul de tranzacţionare creat
artificial, format din SC TANASESCU FARM SRL - SC CORESIO EUROINVEST SRL -
SC JIF SRL, atât pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei unor materiale de
deszăpezire (clorură de calciu de provenienţă intracomunitară) cât şi pentru ca SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA să-şi creeze avantaje fiscale constând în TVA
deductibilă şi impozit pe profit.
II. Infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1.
lit.c din Legea 241/2005 , respectiv alin.2 sau 3 (conform prejudiciului reţinut în
sarcina fiecărui inculpat) cu aplicarea art.35 alin.1. cod penal , comisă în calitate de
autor de inculpatul Necula Marin şi de complice de inculpaţii POP IUSTIN
ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, PAUL VIOREL, PAUL
GHEORGHE NICOLAE, CORLAN CRISTIAN DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU
CĂTĂLIN-MARIAN, HOTCA LUCIA-MARIA, VIZI CAROL-MARK, MOLNAR
ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR, SOARE CONSTANTIN, AVRAM
MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL,
CAPRĂ NICOLAE .
În perioada derulării acestor tranzacţii au fost implicaţi inculpaţii:
1.WALTER FLORIAN, persoană care controlează S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A. Bucureşti, fiind şi administrator de drept la S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A. Bucureşti, în perioada anilor 2012 - aprilie 2013 şi împuternicit pe conturile
bancare ale SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, reprezentant al S.C. DETACO
LTD cu sediul în Canada şi al FIRSTCOM SUA, persoane juridice care deţin un procent
total de 46,20 % din acţiunile S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A, persoană care
a administrat în fapt S.C. EURO GRUP S.R.L., pe perioadele derulării relaţiei comerciale
cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.;
2.NECULA MARIN, director general, administrator şi preşedintele Consiliului de
Administraţie al S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti;
3.GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN, asociat în cadrul S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. şi persoană care,
în fapt, se ocupă de administrarea acestor societăţi şi asigură legătura cu membrii din mun.
Cluj-Napoca ai grupului infracţional organizat, respectiv Pop Iustin-Atanasiu şi Vizi Carol-
64/192
Mark, pentru colectarea sumelor de bani ce fac obiectul circuitului ilicit, pe care le preia în
numerar şi le predă şefului grupării;
4.POP IUSTIN-ATANASIU, persoană care, prin intermediul Cabinetului Individual
de Contabilitate Pop Iustin-Atanasiu, sub acoperirea realizării de activităţi de audit şi
contabilitate supervizează traseele financiare realizate de membrii grupului infracţional,
persoană care preia solicitările transmise de Walter Florian, stabileşte modalităţile concrete
de acţiune pentru retragerea fondurilor din circuitul financiar al S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. şi le transmite membrilor grupului, preia de la aceştia
fondurile în numerar, se deplasează ritmic pe raza mun. Bucureşti şi le predă
coordonatorului grupării, a contribuit la realizarea circuitului comercial fictiv şi a dirijat
demersurile de înfiinţare a firmelor fantomă interpuse în circuitul comercial fictiv, a condus
evidenţa contabilă a acestor firme, a depus electronic declaraţiile în numele lor, a negociat
cu reprezentanţii băncilor condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate
firmelor fantomă;
5. PAUL VIOREL, administrator de drept la S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS
S.R.L.;
6. PAUL GHEORGHE-NICOLAE, persoană care administrează în fapt S.C. LA
TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. (la care are şi calitatea de director general) şi S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L.;
7. VIZI CAROL-MARK, administrator la grupul de firme NAPTRIF, persoană care a
administrat în fapt S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L., împuternicit pe conturile bancare ale
S.C. LAMINAT AEK S.R.L. şi persoană care retrage în numerar, fie din conturile grupului
de societăţi NAPTRIF fie din cele în care are calitatea de împuternicit bancar, fondurile
provenite de la S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. ce fac obiectul circuitului
comercial fictiv, predă sumele de bani retrase în numerar din conturile bancare ale
societăţilor utilizate în circuitul infracţional lui Pop Iustin-Atanasiu sau direct lui Grigoraş
Grigore-Adrian;
8. MOLNAR ARPAD-JOZSEF, persoană care coordonează activitatea de retragere în
numerar a sumelor aflate în conturile bancare ale societăţilor implicate în activitatea
infracţională, efectuează ridicări de numerar din conturile S.C. ALCAZ TIME IMPEX
S.R.L. Ilfov, firmă deţinută scriptic de fratele său, Molnar Botond Tibor, şi S.C. TRIFSAN
GROUP S.R.L., împuternicit al grupului de firme NAPTRIF, ale căror documente se află în
posesia sa;
9. MOLNAR BOTOND-TIBOR, administrator de drept la S.C. AHR CONSALTING
CO S.R.L. şi persoană care controlează S.C. ALCAZ TIME IMPEX S.R.L., împuternicit al
grupului de firme NAPTRIF şi S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L., având ca principală sarcină
înfiinţarea/cesionarea firmelor ce sunt utilizate de membrii grupului pentru realizarea
operaţiunilor ilicite, scop în care ţine legătura cu Vizi Carol-Mark pentru
întocmire/depunerea documentelor necesare înfiinţării/cesionării firmelor;
10. HOTCA LUCIA-MARIA, contabil la S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi
S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., asociat la S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L.;
11. CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, reprezentant al S.C. PARTENERIAT
INTERMED S.R.L. şi persoană care colectează sumele retrase în numerar de Avram
Marius-Florin, administrator la S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., Lincan Gigi-Ionel,
administrator la S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., Dumitru Emil,
administrator la S.C. TIMES BUILDING DESIGN S.R.L, Matei Costel, administrator la
S.C. STARPRO COLECT CONF S.R.L. şi Cărăbăneanu Cătălin-Marian, administrator de
fapt la S.C. REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT
S.R.L.;
65/192
12. CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, persoană care controlează, în fapt, S.C.
REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT S.R.L. şi
care colectează sumele retrase în numerar de Soare Constantin, administratorul de drept al
acestor societăţi;
13. SOARE CONSTANTIN, administrator de drept şi împuternicit bancar al S.C.
REMACOST INTERPREV S.R.L. şi S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT S.R.L.;
14. AVRAM MARIUS-FLORIN, administrator de drept şi împuternicit bancar al S.C.
IRIS TOP RECYCLING S.R.L.;
15. LINCAN GIGI-IONEL, administrator de drept şi împuternicit bancar al S.C.
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L.;
16. DUMITRU EMIL, administrator de drept şi împuternicit bancar al S.C. TIMES
BUILDING DESIGN S.R.L;
17. MATEI COSTEL, administrator de fapt şi împuternicit pe conturile bancare la S.C.
STARPRO COLECT CONF S.R.L.;
18. OPREA AURELIAN, împuternicit ca administrator şi împuternicit pe conturile
bancare la S.C. KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L.
Având la dispoziţie importante sume de bani în conturile bancare ale S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, pentru care trebuiau achitate impozite
şi taxe către bugetul de stat, membrii grupului infracţional organizat condus de Walter
Florian au gândit acest circuit comercial fictiv, structurat pe mai multe eşaloane, scopul final
fiind sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului:
Astfel, în perioada anilor 2013 - 2014, S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE
S.A. Bucureşti a înregistrat în evidenţele contabile documente fictive (facturi fiscale), în
baza contractelor încheiate de aceasta cu societăţile din primul eşalon, respectiv S.C. LA
TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L.,
înfiinţate special în acest scop, aşa cum rezultă şi din declaraţia inculpatului Grigoraş
Grigore-Adrian, acestea fiind semnate de inculpatul NECULA MARIN, modalitate în care,
S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., a prejudiciat bugetul de stat prin
sustragerea de la plata TVA şi a impozitului pe profit.
Circuitul „în cascadă” ce a avut drept scop înregistrarea în contabilitatea societăţii
controlate de inculpaţii Walter Florian şi Necula Marin, SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA, a unor achiziţii fictive, a avut ca obiect presupuse contractări de personal, pe
baze temporare, de la societăţile comerciale S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
S.R.L. Ilfov şi S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. Ilfov, care reprezintă eşalonul I
al circuitului comercial operaţionalizat de inculpatul FLORIAN WALTER, fiind societăţile
care intră în relaţie comercială şi financiară directă cu S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A., ulterior, în circuitul de achiziţii fictive, fiind incluse firmele din eşalonul II
(din categoria celor “fantomă"), constituit în funcţie de nevoile grupării, din următoarele
societăţi: AHR CONSALTING CO SRL Ilfov, ALCAZ TIME IMPEX SRL Ilfov,
bancare către eşalonul II, ultima verigă din acest circuit (eşalonul III) fiind reprezentată de
grupul de societăţi comerciale ce poartă denumirea generică "NAPTRIF", societăţi
comerciale controlate de inculpaţii MOLNAR BOTOND TIBOR, MOLNAR ARPAD
JOZSEF şi VIZI CAROL-MARK (SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL., SC NAPTRIF
NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL şi S.C. TIMES BUILDING
DESIGN S.R.L.), cât şi alte societăţi comerciale, respectiv S.C. REMACOST INTERPREV
S.R.L., S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., S.C. COSTMARY CMM
66/192
CONSTRUCT S.R.L., S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., S.C. STARPRO COLECT
CONF S.R.L., S.C. KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L., societăţi comerciale administrate
în drept sau în fapt, controlate sau reprezentate de inculpaţii: CORLAN CRISTIAN-
AURELIAN, MATEI COSTEL, către care sunt direcţionate majoritatea fondurilor
transferate de S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., sub acoperirea achiziţiilor
fictive de servicii, care procedează la emiterea de facturi false.
După înregistrarea în contabilitatea S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.
a facturilor aferente achiziţiilor fictive, sumele consemnate în documentele respective sunt
virate iniţial în conturile societăţilor emitente ale facturilor false, ulterior fiind transferate
succesiv în conturile altor societăţi ,.fantomă", structurate pe mai multe eşaloane, la finele
circuitului fiind retrase în numerar de membrii grupului infracţional organizat.
Societăţile ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, reprezintă, în fapt, eşalonul I al circuitului comercial operaţionalizat de
inculpatul WALTER FLORIAN, fiind societăţile care intră în relaţie comercială şi
financiară directă, cu SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA.
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi LA TEAM LINE SOLUTIONS
SRL au angajaţi cu contract de muncă şi desfăşoară activităţi aparent legale în domeniul
contractării de personal pe baze temporare, însă muncitorii erau folosiţi în prestarea
activităţilor curente ale societăţilor menţionate sau pentru efectuarea de prestări servicii
pentru alte societăţi comerciale cu care cele două societăţi au derulat relaţii comerciale (spre
exemplu, cu S.C. Green Factory Design S.R.L.), fiind extrem de dificil de cuantificat din
perspectiva cantitativă/valorică, tocmai pentru a asigura o acoperire aparent legală a
relaţiilor comerciale cu SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, cu toate că
administratorii de fapt sau de drept ai societăţilor din eşalonul III, respectiv inculpaţii
Avram Marius-Florin, Oprea Aurelian, Corlan Cristian-Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin-
Marian, Lincan Gigi-Ionel, Soare Constantin şi Matei Costel au recunoscut şi cu ocazia
audierii că toate tranzacţiile între societăţi au fost fictive, iar ei au fost folosiţi pentru a
scoate bani din conturile bancare ale societăţilor. Cu privire la forţa de muncă pusă la
dispoziţia S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE S.R.L. de către aceiaşi inculpaţi, administratorii de fapt sau de drept ai
societăţilor din eşalonul III, respectiv inculpaţii: Avram Marius-Florin, Oprea Aurelian,
Corlan Cristian-Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin-Marian, Lincan Gigi-Ionel, Soare Constantin
şi Matei Costel, au declarat în cursul urmăririi penale că, în realitate, nu au pus la dispoziţie
muncitori.
Ulterior, în circuitul de achiziţii fictive sunt incluse firmele din eşalonul II (din
categoria celor „fantomă”), constituit, în funcţie de nevoile grupării, din una sau mai multe
dintre societăţile AHR CONSALTING CO SRL Ilfov, ALCAZ TIME IMPEX SRL Ilfov,
bancare către eşalonul II.
Asociaţi/administratori ai firmelor „fantomă” sunt inculpaţii MOLNAR BOTOND-
TIBOR şi VIZI CAROL-MARK (administrator-asociat al SC NAPOSOLDAL SRL). În
fapt, documentele societăţilor sunt în posesia inculpatului MOLNAR ARPAD-JOZSEF.
De asemenea, SC LAMINAT AEK SRL şi SC TRIFSAN GROUP SRL sunt
utilizate cu precădere pentru emiterea de facturi false către societăţile din eşalonul I.
Ultima verigă din acest circuit (eşalonul III) este reprezentată de grupul de societăţi
comerciale ce poartă denumirea generică „NAPTRIF” (SC NAPTRIF CONSTRUCTION
67/192
SRL, SC NAPTRIF DISTRIBUTION SRL, SC NAPTRIF MARKET SRL, SC NAPTRIF
BUSINESS SRL, SC NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL), S.C.
TIMES BUILDING DESIGN S.R.L., S.C. REMACOST INTERPREV S.R.L., S.C.
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT
S.R.L., S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., S.C. STARPRO COLECT CONF S.R.L., S.C.
KASANDRA 1900 VULCAN S.R.L., către care sunt direcţionate majoritatea fondurilor
transferate de SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, sub acoperirea achiziţiilor
fictive de servicii. Societăţile din grupul „NAPTRIF”, având obiect de activitate „construcţii
de clădiri”, au ca asociaţi persoanele juridice - SC ALCAZ TIME IMPEX SRL şi SC
NAPOSOLDAL SRL, administratori fiind inculpatii MOLNAR BOTOND-TIBOR şi VIZI
CAROL-MARK (administrator-asociat al SC NAPOSOLDAL SRL).
În fapt, documentele celor şase societăţi sunt în posesia inculpatului MOLNAR
ARPAD-JOZSEF, acesta fiind împuternicit să acţioneze în numele lor, context în care
imediat după înfiinţare acestea au fost destinatarele unor transferuri bancare din contul SC
ALCAZ TIME IMPEX SRL.
Pe lângă persoanele menţionate mai sus, asociaţi/administratori ai firmelor
„fantomă” sunt în general persoane fără pregătire (etnici romi) de pe raza judeţului Ilfov şi a
municipiului Bucureşti, fără posibilităţi materiale, aceste societăţi nedeţinând angajaţi cu
contracte de muncă, în măsură să asigure prestarea serviciilor sau fabricarea/intermedierea
bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor respective.
Susţinerea inculpatilor MOLNAR BOTOND-TIBOR, MOLNAR ARPAD- JOZSEF
şi POP IUSTIN-ATANASIU cu privire la legalitatea creditării firmelor din grupul
„NAPTRIF”, nu este reală deoarece societăţile nu au declarat niciodată activitate la organele
fiscale de domiciliu, nu au înregistrat venituri sau cheltuieli, singurele operaţiuni fiind
primirea unor sume semnificative de bani în conturile bancare, respectiv 2,6 milioane lei
primiţi de SC NAPTRIF BUSINESS SRL de la SC TRIFSAN GROUP SRL şi SC
LAMINAT AEK SRL, 1,7 milioane lei primiţi de SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL,
de la SC TRIFSAN GROUP SRL şi SC NAPTRIF BUSINESS SRL, 1,7 milioane lei
primiţi de SC NAPTRIF DISTRIBUTION SRL de la SC TRIFSAN GROUP SRL, SC
NAPTRIF MARKET SRL şi SC NAPTRIF BUSINESS SRL, 1,8 milioane lei încasaţi de
SC NAPTRIF LOGISTIC SRL de la SC TRIFSAN GROUP SRL, SC NAPTRIF MARKET
SRL şi SC NAPTRIF BUSINESS SRL, 1,7 milioane lei încasaţi de către SC NAPTRIF
MARKET SRL (marea majoritate de la SC TRIFSAN GROUP SRL, SC NAPTRIF
BUSINESS SRL şi SC NAPTRIF MARKET SRL), după care au fost retrase în numerar de
inculpaţii Vizi Carol-Mark, Molnar Arpad-Jozsef şi Molnar Botond-Tibor cu diferite
justificări (creditare firma, plata salarii).
Toate acestea rezultă din probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal
întocmit de inspectorii antifraudă fiscală Ploieşti cu privire la infracţiunea de spălarea
banilor, pe baza sesizărilor Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
şi a extraselor de cont, care se coroborează cu procesele verbale întocmite de reprezentanţii
Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Bucureşti, cu privire la infracţiunea de evaziune
fiscală.
Rezultă astfel cu certitudine că nu s-au efectuat creditari reale deoarece acestea ar fi
trebuit să aibă la bază cheltuieli care în mod obişnuit au loc în cadrul unei societăţi
comerciale cu activitate legală, care în cazul firmelor menţionate nu au existat.
Inculpaţii Molnar Arpad-Jozsef, Molnar Botond-Tibor şi Pop Iustin-Atanasiu au mai
susţinut în cadrul declaraţiilor date în cursul urmăririi penale cu referire la sumele de bani,
în legătură cu care au recunoscut că au fost retrase în numerar de la unităţile bancare şi apoi
transportate la Bucureşti pentru a fi predate inculpaţilor Grigoraş Grigore-Adrian, Paul
Gheorghe Nicolae şi Paul Viorel, în toată perioada infracţională, că au fost folosite pentru
plata salariilor muncitorilor angajaţi la S.C. AHR CONSALTING CO S.R.L., S.C. ALCAZ
68/192
TIME IMPEX S.R.L., S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L. şi S.C. LAMINAT AEK S.R.L.,
personal muncitor în legătură cu care inculpaţii au susţinut că l-au pus la dispoziţia S.C. LA
TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., în
derularea contractelor comerciale fictive, ce fac obiectul cauzei, astfel inculpaţii încercând
să dea o aparenţă de legalitate activităţilor ilicite pe care le desfăşurau.
Acţionând în modalitatea expusă mai sus, inculpaţii GRIGORAŞ GRIGORE-
ADRIAN, POP IUSTIN-ATANASIU, PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE-NICOLAE,
HOTCA LUCIA-MARIA, CAPRĂ NICOLAE, CORLAN CRISTIAN-DUMITRU,
CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-
IONEL, SOARE CONSTANTIN, DUMITRU EMIL, OPREA AURELIAN, MATEI
COSTEL, au facilitat S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. sustragerea de la
plata TVA şi a impozitului pe profit datorat bugetului de stat, faptele inculpaţilor constituind
infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.
Din probele administrate în cauză respectiv facturi, contracte de prestări
servicii ,extrase de cont bancar, procese verbale întocmite de inspectorii Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală Ploiești si București, procese verbale întocmite de inspectorii Direcţiei
Generale Antifraudă Fiscală Ploiești cu privire la verificarea existenţei formelor legale de
angajare în ceea ce priveşte societăţile implicate în circuitele fictive, acte întocmite de
Oficiul Registrului Comerțului cu privire la istoricul firmelor implicate în lanţul relaţional
ce a condus la prejudicierea bugetului de stat, adrese ale unităţilor bancare conţinând date si
informaţii privind conturile bancare ale firmelor implicate în activitatea infracţională şi
operaţiunile efectuate de reprezentanții legali ai acestora, înscrisuri reprezentând rulajele
conturilor ( extrase de cont şi copii de pe documentele ce au stat la baza efectuării
retragerilor de numerar, precum si documentele întocmite de persoanele împuternicite sa
efectueze operaţiuni bancare, dar şi din declaraţiile martorilor STOICA SPIREA DANIEL,
MELNICIUC CONSTANTIN-MIHAI MIHAI TOMA, LIXANDRU GELU, LIXANDRU
IONUŢ ROBERT, MIHAI MARIN, CAPRĂ CRISTINA, ANDREESCU ANDREI-
CONSTANTIN, CĂRBUNARU STĂNELA, ZAMFIR MARIANA, TUDOSE IONEL,
TRIFAN DANIEL, ŞTEFAN NICOLE SORANDA, VIŞINESCU ADRIANA ALICE,
DESCULŢU AURELIA, FURTUNĂ MIHAELA, GRANCEA ANDREI RADU SORIN,
MATEI LUCIANA, MIRON MARIUS DORIN, DOBRESCU PAUL ALEXANDRU,
HODIVOIANU MARIETA, DUCA VASILE, SZASZ ENDRE LORAND, MICLEA
CHIRILĂ CORNELIA, ŞERBAN MIRCEA DANIEL, DUMITRESCU GRIGORE,
WALTER ALEXANDRU COSMIN, CURT GHEORGHE, CONSTANTIN FLORICĂ,
CORCIU LUMINIŢA ADRIANA, ANIŢAŞ CRISTINA SIMONA, CHICHEANU
CONSTANTIN, DĂIAN DORIN, MANOLACHE CĂTĂLINA TEODORA, MUŞAT
CONSTANTIN, RESMERIŢĂ VALENTIN, MANOLACHE TIBERIUS CRISTIAN,
LEONTE OANA MĂDĂLINA, STANCIU MARGARETA VIOLETA, OLTEAN LIVIU
IONUŢ, BOROSCH ERICH JOHANN, CHIRTEŞIU LIVIU SORIN, FILCZ EDMUND
ROBERT, a rezultat următoarea situaţie.
Pentru a combate susţinerile inculpaţilor cu privire la existenţa şi realitatea punerii la
dispoziţie a forţei de muncă, au fost efectuate verificări în baza de date naţională privind
înregistrarea contractelor individuale de muncă (REVISAL), materializate în procesul
verbal întocmit de inspectorii Antifraudă Fiscală Ploieşti, analizându-se comparativ cu
datele fictive din evidenţa contabilă a societăţilor comerciale implicate, ocazie cu care au
reieşit următoarele:
În perioada ianuarie 2013 - iulie 2013, SC AHR CONSALTING CO SRL, CUI
24103070, a declarat fictiv că a închiriat un număr mediu de 292 muncitori necalificaţi,
astfel: 88 muncitori necalificaţi către SC ROMCONORD TEHNIC SERVICE SRL şi un
număr mediu de 204 muncitori necalificaţi către SC LA TIME LINE SOLUTIONS SRL.
69/192
În urma verificărilor efectuate în aplicaţia ANAF <Fiscnet>, conform extrasului
Revisal, în perioada respectivă societatea a avut, în realitate, un număr de 34 angajaţi legal,
toţi angajaţi începand cu 01.02.2013. Un număr de 6 angajati au avut contractul de munca
activ doar pe o perioada de o luna. Remarcăm astfel diferenţa mare dintre personalul angajat
cu forme legale de către SC AHR CONSALTING CO SRL - 34 salariati şi numărul de
muncitori aparent închiriaţi către societăţile comerciale LA TEAM LINE SOLUTIONS
SRL şi ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL. De asemenea, fondul de salarii calculat
conform extrasului Revisal al societăţii AHR CONSALTING CO SRL, de aproximativ
25.000 lei lunar (aproximativ 200.000 lei pentru întreaga perioadă), nu justifică retragerile
masive de numerar din conturile societăţii, de peste 5.000.000 lei, efectuate în perioada
ianuarie-august 2013.
În perioada iulie 2013 - septembrie 2013 SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, CUI
7117793, a declarat fictiv că a închiriat un număr mediu de 167 muncitori necalificaţi,
astfel: un număr mediu de 82 muncitori necalificaţi către SC ROMCONORD TEHNIC
SERVICE SRL şi un număr mediu de 85 muncitori necalificaţi către SC LA TIME LINE
SOLUTIONS SRL.
Revisal, în perioada respectivă, în realitate, societatea nu a avut personal angajat legal.
Remarcăm că, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL nu efectuează plăţi către eventuali furnizori,
majoritatea sumelor de bani încasate de la societăţile comerciale LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, aproximativ 3.000.000
lei, fiind retrase în numerar de către Molnar Arpad-Jozsef şi Molnar Botond-Tibor.
În perioada septembrie 2013 - iunie 2014 SC TRIFSAN GROUP SRL, CUI
26894125 a declarat fictiv că a închiriat un număr mediu de 315 muncitori necalificaţi,
astfel: un număr mediu de 105 muncitori necalificaţi către SC ROMCONORD TEHNIC
SERVICE SRL şi un număr mediu de 210 muncitori necalificaţi către SC LA TIME LINE
SOLUTIONS SRL.
În urma verificărilor efectuate în aplicatia ANAF <Fiscnet>, conform extrasului
Revisal, în realitate, în perioada respectivă societatea a avut un număr de 8 angajaţi pentru o
perioadă de 4 luni, începand cu luna decembrie 2013 pană în luna martie 2014 cand
contractele de munca încetează. De asemenea, fondul de salarii calculat conform extrasului
Revisal al societăţii TRIFSAN GROUP SRL, de aproximativ 6.000 lei lunar (aproximativ
24.000 lei pentru întreaga perioadă), nu justifică retragerile masive de numerar, de peste
3.000.000 lei, efectuate din conturile societăţii de către Molnar Botond Tibor şi Molnar
Arpad Jozsef, efectuate în perioada septembrie 2013 – iunie 2014, perioadă ce nu
corespunde în totalitate cu perioada în care societatea a avut cei opt angajaţi.
În urma verificărilor efectuate în aplicatia ANAF, <Fiscnet>, conform extrasului
Revisal, rezultă că în perioada aprilie 2014 – octombrie 2014, SC LAMINAT AEK SRL,
CUI 32563851, a avut, în realitate, un număr de 30 angajaţi, din care 20 de salariaţi au avut
contracte de munca active pe o perioadă de maxim două luni. De asemenea, fondul de salarii
calculat conform extrasului Revisal al societăţii LAMINAT AEK SRL, de aproximativ
27.000 lei lunar (aproximativ 189.000 lei pentru întreaga perioadă), nu justifică retragerile
masive de numerar, în perioada decembrie 2013 - martie 2014, când societatea nu a avut
angajaţi.
Mai mult, retragerile totale de numerar efectuate în perioada decembrie 2013 -
octombrie 2014 din conturile societăţii de către Vizi Carol-Mark sunt de peste 2.600.000 lei.
În perioada iunie 2013 - martie 2014, SC IRIS TOP RECYCLING SRL, CUI
29548762, a declarat fictiv că a închiriat un număr mediu de 210 muncitori necalificaţi către
SC PARTENERIAT INTERMED SRL, muncitori care au fost subînchiriaţi mai departe
către societăţile comerciale LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL, astfel: un număr mediu de 88 muncitori necalificaţi către SC
70/192
ROMCONORD TEHNIC SERVICE SRL şi un număr mediu de 122 muncitori necalificaţi
către SC LA TIME LINE SOLUTIONS SRL.
Revisal, în realitate, în perioada respectivă societatea IRIS TOP RECYCLING SRL a avut
un număr de 2 angajaţi legal, începând cu luna decembrie 2013, contracte ce sunt active şi
în prezent, cu un fond de salarii în sumă de 1.200 lei lunar (aproximativ 18.000 lei pentru
întreaga perioadă). Sumele de bani achitate de către SC PARTENERIAT INTERMED SRL
si încasate de SC IRIS TOP RECYCLING SRL, în valoare de peste 10.000.000 lei, au fost
retrase în numerar de Avram Marius Florin, în perioada 2013-2014, fără ca fondul de salarii
al societăţii sa justifice volumul acestor retrageri de numerar.
În perioada aprilie 2014 - august 2014, SC TIMES BUILDING DESIGN SRL, CUI
29548762, a declarat fictiv că a închiriat un număr mediu de 235 muncitori necalificaţi către
SC PARTENERIAT INTERMED SRL, muncitori care au fost subînchiriati mai departe
către societăţile comerciale LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL, astfel: un număr mediu de 95 muncitori necalificaţi către SC
ROMCONORD TEHNIC SERVICE şi un număr mediu de 140 muncitori necalificaţi către
SC LA TIME LINE SOLUTIONS SRL.
Revisal, în realitate, în perioada respectivă societatea comercială TIMES BUILDING
DESIGN SRL nu a avut personal angajat pentru a justifica numărul de muncitori necalificaţi
puşi aparent la dispoziţie către SC PARTENERIAT INTERMED SRL, astfel încât a
închiriat fictiv muncitori de la două societăţi comerciale SC STARPRO COLECT CONF
SRL şi SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL, care, de asemenea, nu dispuneau de
personal angajat cu forme legale. Din conturile acestor societăţi a fost retrasă suma totală de
6.800.000 lei, astfel: din contul SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL suma de 3.742.000
lei care este retrasă în numerar de către inculpatul Oprea Aurelian, iar din contul SC
STARPRO COLECT CONF SRL suma de 2.953.000 lei, care este retrasă în numerar de
către inculpatul Matei Costel.
În perioada februarie 2013 - iunie 2013 SC ELEMENT CONSTRUCT DESIGN
SRL, CUI 31017720, a declarat fictiv că a închiriat un număr mediu de 100 muncitori
necalificaţi către SC PARTENERIAT INTERMED SRL, muncitori care au fost
subînchiriati mai departe către societăţile comerciale LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, astfel: un număr mediu de 50 muncitori
necalificaţi către SC ROMCONORD TEHNIC SERVICE SRL şi un număr mediu de 50
muncitori necalificaţi către SC LA TIME LINE SOLUTIONS SRL.
Revisal, în realitate, începând cu luna aprilie 2013, societatea comercială ELEMENT
CONSTRUCT DESIGN SRL a avut un număr de 24 muncitori încadraţi legal, majoritatea
contractelor de munca încetând după numai o lună. De asemenea, fondul de salarii calculat
conform extrasului Revisal în perioada respectivă a fost de aproximativ 20.000 lei lunar
(aproximativ 60.000 lei pentru întreaga perioadă). Sumele de bani achitate de către SC
PARTENERIAT INTERMED SRL şi încasate de către SC ELEMENT CONSTRUCT
DESIGN SRL, în valoare de peste 1.500.000 lei, retrase în numerar de către inculpatul
Lincan Gigi-Ionel, nu sunt justificate de cuantumul total al salariilor plătite angajaţilor
societăţii.
Analizând cele expuse mai sus se poate observa că, societăţile comerciale
LAMINAT AEK SRL, ALCAZ TIME IMPEX SRL, AHR CONSALTING CO SRL,
TRIFSAN GROUP SRL, ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL, IRIS TOP
RECYCLING SRL, STARPRO COLECT CONF SRL, SC KASANDRA 1900 VULCAN
SRL, implicate în lanţul de tranzacţionare privind punerea la dispoziţie, în mod fictiv, de
muncitori necalificaţi către societăţile comerciale LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
71/192
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, şi care în final sunt închiriaţi către SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, în toată perioada desfăşurării activităţilor
infracţionale, nu au deţinut personal angajat, încadrat legal, proporţional cu numărul de
muncitori ce au fost închiriaţi fictiv, o mare parte din muncitori fiind angajaţi în mod
formal, pe perioade scurte de timp, de maxim două luni. Menţionăm că, diferenţele dintre
numărul de muncitori încadraţi legal şi cei aparent închiriaţi sunt de ordinul sutelor.
De asemenea volumul salariilor calculate, conform extrasului Revisal, pentru
societăţile comerciale respective este cu mult mai mic, comparativ cu sumele de bani retrase
în numerar de inculpaţi, în perioada 2013-2014, din conturile bancare ale societăţilor
comerciale LAMINAT AEK SRL, ALCAZ TIME IMPEX SRL, AHR CONSALTING CO
SRL, TRIFSAN GROUP SRL, ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL, IRIS TOP
SRL şi a celor din grupul „NAPTRIF”.
Sunt infirmate astfel susţinerile inculpaţilor Molnar Arpad-Jozsef, Molnar Botond-
Tibor şi Pop Iustin-Atanasiu, care au declarat că sumele de bani retrase în numerar din
unităţile bancare au fost transportate de la Cluj, la Bucureşti pentru a fi folosite pentru plata
salariilor muncitorilor SC LAMINAT AEK SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, SC AHR
CONSALTING CO SRL şi SC TRIFSAN GROUP SRL, în realitate fiind împărţite între
membrii grupului infracţional organizat, conform înţelegerii iniţiale şi folosite de către
aceştia în scopuri personale.
De altfel, şi din valorificarea convorbirilor telefonice purtate între membrii grupului
infracţional organizat, legal interceptate în cauză rezultă că, încă de la ridicarea în numerar a
sumelor din unităţile bancare de către inculpaţii Molnar Arpad-Jozsef, Molnar Botond-Tibor
şi Vizi Carol-Mark, aceştia îşi însuşeau o parte din sumele retrase, inculpaţii făcând referire
în convorbirile telefonice respective la procentul care le revenea.
Mai mult, veniturile obţinute în mod legal de inculpaţi, în perioada 2010-2014, astfel
cum rezultă din verificările materializate în procesul verbal întocmit de inspectorii
Antifraudă Fiscală Ploieşti (vol. 22 DUP) nu ar fi permis nici creditarea firmelor la care am
făcut referire mai sus, dar nici retragerea sumei totale de 60.494.600 lei, de către inculpaţii
SOARE CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, CAPRĂ
NICOLAE, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL şi DUMITRU EMIL, sub coordonarea
inculpaţilor: POP IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, CORLAN
CRISTIAN DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi HOTCA LUCIA-
MARIA şi complicitatea inculpaţilor PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE NICOLAE,
NECULA MARIN, HOTCA LUCIA MARIA din conturile bancare ale tuturor societăţilor
folosite în circuitul comercial ilicit.
De altfel, inculpaţii VIZI CAROL-MARK, SOARE CONSTANTIN, AVRAM
MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, CAPRĂ NICOLAE, OPREA AURELIAN,
MATEI COSTEL, CORLAN CRISTIAN-DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-
MARIAN şi DUMITRU EMIL, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale au recunoscut
că societăţile folosite în circuitele comerciale fictive nu au avut o activitate legală, fiind
folosite doar pentru a retrage în numerar sumele de bani cu care erau alimentate conturile
bancare, sume ce constituie de fapt prejudiciul produs prin comiterea infracţiunilor de
spălare a banilor.
Raportat la mijloacele de probă arătate mai sus este evident că inculpaţii Pop Iustin-
Atanasiu şi Hotca Lucia-Maria, persoane cu pregătire de specialitate în domeniul
economico-financiar, în calitatea lor de consultant financiar pentru societăţile comerciale
din grupul NAPTRIF, S.C. AHR CONSALTING CO S.R.L., S.C. ALCAZ TIME IMPEX
S.R.L., S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L. şi S.C. LAMINAT AEK S.R.L., dar şi pentru S.C.
LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
72/192
S.R.L., respectiv de contabil pentru S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., au avut reprezentarea activităţilor ilicite
desfăşurate şi au participat activ la realizarea acestora, mai mult, pentru îngreunarea
descoperirii caracterului ilegal al tranzacţiilor desfăşurate, au creat aceste circuite fictive,
coordonându-i pe ceilalţi inculpaţi.
Mai mult, pentru a îngreuna stabilirea participaţiei acestora în cadrul grupului
infracţional organizat, inculpaţii WALTER FLORIAN şi NECULA MARIN au ţinut
legătura cu ceilalţi membrii prin intermediul inculpaţilor PAUL VIOREL, PAUL
GHEORGHE-NICOLAE, GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA,
inculpatul POP IUSTIN-ATANASIU fiind persoana care asigura legătura membrilor
grupului de la Bucureşti, compus din inculpaţii la care am făcut referire mai sus, cu membrii
grupului infracţional organizat de pe raza judeţului Cluj, respectiv inculpaţii MOLNAR
ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR şi VIZI CAROL-MARK.
În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii NECULA MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE-
ADRIAN, PAUL VIOREL şi PAUL GHEORGHE-NICOLAE, persoane cu calităţi certe de
administratori de drept, împuterniciţi să reprezinte societăţile implicate, asociaţi sau
persoane cu funcţii de conducere, este de asemenea dovedit prin probele administrate că,
raportat la respectivele calităţi, au coordonat activităţile ilegale desfăşurate atât de firmele
pe care le-au administrat sau reprezentat cât şi de ceilalţi membri ai grupului infracţional
organizat, administratori de drept, de fapt sau împuterniciţi ai firmelor din eşaloanelor II şi
III ale circuitului comercial ilegal, în cascadă.
Din datele şi informaţiile analizate s-a putut observa că societăţile comerciale
implicate sunt coordonate de aceleaşi persoane, deşi aparent sunt doar partenere de afaceri,
acesta fiind un alt element care conexează reprezentanţii SC COMPANIA ROMPREST SA,
cu societatile interpuse pe lanţurile de comercializare.
Astfel, SC Romconcord Tehnic Service şi SC La Team Line Solutions au acelaşi
sediu social şi asociat comun pe inculpatul Grigoraş Grigore Adrian, efectuează prestări de
servicii numai către COMPANIA ROMPREST SERVICE SA care în perioada 2012 –
aprilie 2013 a fost administrată de Walter Florian şi au aceiaşi furnizori pentru serviciile
refacturate beneficiarului final Compania Romprest Service.
SC AHR CONSALTING CO SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, subcontractori
ai serviciilor prestate către Compania Romprest Service au acelaşi sediu social şi sunt
controlate de aceleaşi persoane, respectiv inculpatii Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond
Tibor şi Vizi Carol Mark. Majoritatea fondurilor banesti care intră în aceste societăţi, ca şi
plata pentru prestările de servicii fictive sunt redistribuite, pentru a fi retrase în numerar
către alte societăţi din grupul de firme denumite generic „Naptrif” controlate de persoanele
mentionate.
SC REMACOST INTERPREV SRL şi SC COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL
au în acte acelaşi administrator - inculpatul Soare Constantin, iar banii încasaţi de la SC
PARTENERIAT INTERMED SRL sunt redirecţionaţi de acest inculpat către inculpatul
Cărăbăneanu Cătălin Marian.
Din conturile SC IRIS TOP RECYCLING SRL este retrasă suma de 10.968.110 lei
(provenită din transferurile Parteneriat Intermed) în numerar de către administratorul
societăţii - inculpatul Avram Marius Florin cu justificarea „achiziţii fier vechi”. În realitate,
conform probelor sumele de bani au fost predate către reprezentantul societăţii Parteneriat
Intermed -inculpatul Corlan Cristian Dumitru, persoană cu care a intrat în contact la
recomandarea inculpatului Lincan Gigel Ionel, administrator al SC Element Construct SRL,
societate care are şi ea încasări de la SC Parteneriat Intermed SRL.
SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL, încă de la înfiinţare, prin reprezentantii legali,
a declarat că desfăşoară activităţi de birou în comuna Vidra, sat Sinteşti, nr. 114, jud. Ilfov,
într-un spaţiu închiriat de la SC KATO GREEN SRL administrată de inculpatul Matei
73/192
Costel, care în acelaşi timp figurează ca şi împuternicit să efectueze operaţiuni pe conturile
bancare ale SC STARPRO COLECT CONF SRL.
În cursul anilor 2013 şi 2014 inculpatul Walter Florian, prin intermediul COMPANIEI
ROMPREST SERVICE SA Bucureşti (societate controlată de acesta), împreună cu
inculpatul Capră Nicolae, împuternicit în conturile bancare ale SC CORESIO
EUROINVEST S.R.L. şi cu reprezentanţii SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL
şi SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL au acţionat concertat, în vederea obţinerii în mod
ilegal a unor sume de bani, provenite din fonduri publice, în baza unor tranzacţii comerciale
fictive, tranzacţii având ca impact şi diminuarea ilegală a impozitelor şi taxelor datorate
bugetului de stat, reprezentând impozit pe profit şi TVA.
Principalii subcontractori/furnizori ai grupului de societăţi controlate de inculpatul
WALTER FLORIAN au fost SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, SC LA
TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi SC CORESIO EUROINVEST SRL care, prin
comportamentul lor fiscal specific firmelor de tip „fantomă”, astfel cum a fost constatat de
organele de control fiscal şi dovedite şi prin celelalte probatorii administrate în cauză
(declaraţii de martori şi declaraţii inculpaţi) conduc la concluzia că mare parte a facturilor
emise de acestea către SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA sunt aferente unor
operaţiuni nereale.
În urma verificărilor efectuate de către organele de poliţie şi a comunicărilor primite
de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au rezultat următoarele date referitoare la
persoanele fizice şi juridice implicate în activitatea infracţională:
- societăţile grupate pe eşalonul 1, desfăşoară activităţi de emitere de facturi fiscale
pentru alte societăţi cu activitate "curată", în cazul de faţă Compania Romprest Service SA
şi înregistrează achiziţii de prestări servicii fictive, de la societăţi din eşalonul 2 care nu
declară livrări în aceleaşi cuantumuri sau deloc, cu consecinţa diminuării fictive a
indicatorilor societăţii, corelativ cu diminuarea nejustificată a obligaţiilor către bugetul de
stat, sau prin acumularea de datorii în perioada analizată, cesionate către alte persoane şi
neachitarea niciunei sume de bani către bugetul de stat.
- în cazul societăţilor comerciale din eşalonul 2 al circuitului financiar, s-a constatat
faptul că, după o perioadă de timp de la înfiinţare, au înregistrat schimbări ale
comportamentului fiscal, desfăşurându-şi activitatea doar pentru a emite facturi fiscale către
alte societăţi, fără a înregistra şi declara la organele fiscale activitatea desfăşurată, iar
ulterior neachitand nicio sumă de bani către bugetul de stat, in unele cazuri societăţile fiind
cesionate către alte persoane.
- în cazul societăţilor comerciale din eşalonul 3 al circuitului financiar, s-a constatat
faptul că aceslea nu au depus la organele fiscale date referitoare la activitatea desfăşurată, nu
au raportat veniturile realizate sau alte sume datorate cu titlu de impozite, deşi au „derulat”,
scriptic, operaţiuni financiare fictive cu alte societăţi, în scopul sustragerii de la plata
obligaţiilor fiscale la bugetul de stat.
S-a constatat astfel că, prin mecanismul identificat în cauză, societăţile implicate
desfăşoara activităţi circumscrise evaziunii fiscale, în modalitatea evidenţierii, în actele
contabile a unor operaţiuni fictive şi ascunderii unei părţi a sursei generatoare de impozite
sau taxe, in scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Astfel cum a rezultat din verificarile efectuate, în legatură cu inculpaţii WALTER
FLORIAN, MOLNAR ARPAD JOZSEF, MOLNAR BOTOND TIBOR, VIZI CAROL
MARK si POP IUSTIN ATANASIU, se află inculpaţii GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN,
PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE-NICOLAE, HOTCA LUCIA-MARIA, CORLAN
CRISTIAN-DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, AVRAM MARIUS-
FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, SOARE CONSTANTIN, DUMITRU EMIL, OPREA
AURELIAN, MATEI COSTEL, care reprezinta societăţile comerciale implicate în
circuitele fiscale ilicite aflate în esalonul I, II şi III, respectiv, SC ROMCONCORD
74/192
TEHNIC SRL si LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, societati carora le sunt facturate în
mod fictiv achizitii de prestari servicii de catre COMPANIA ROMPREST SERVICE SA,
sumele facturate urmand ulterior circuitul financiar identificat în cauză, prin intermediul
societatilor comerciale aflate în esaloanele II si III, pentru ca ulterior sumele de bani sa fie
ridicate si retrase in numerar pentru beneficiarul final.
În perioada anilor 2012 - 2013 către aceste din urmă două societăţi comerciale au
fost transferate fonduri financiare de aproximativ 31 milioane lei, iar în cursul anului 2014,
alte 17,4 milioane de lei au fost virate de SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA către
aceleaşi firme, prejudiciul la bugetul de stat fiind estimat la aproximativ 19,8 milioane lei
(prin sustragerea de la plata TVA şi a impozitului pe profit).
În intervalul anilor 2012 - 2013, cele două societăţi comerciale din eşalonul I au
înregistrat achiziţii în valoare de peste 17 milioane lei şi au efectuat transferuri echivalente
către SC ALCAZ TIME IMPEX SRL (2,73 milioane), SC PARTENERIAT INTERMED
SRL (7,58 milioane), SC AHR CONSALTING CO SRL (6,63 milioane) şi SC TRIFSAN
GROUP SRL (0,94 milioane lei).
Referitor la SC ALCAZ TIME IMPEX SRL s-a stabilit faptul că, imediat după
preluarea în cursul anului 2013 a părţilor sociale de la expertul contabil TUŞA CĂLIN-
IOAN, inculpatul MOLNAR BOTOND TIBOR a iniţiat demersurile de transferare a
sediului social al societăţii în localitatea Afumaţi, judeţul Ilfov, fapt recunoscut şi de
inculpat. Ulterior, în cursul lunii iulie 2013, inculpatul MOLNAR ARPAD JOZSEF a
deschis în numele societăţii un cont la VOLKSBANK, în urma negocierii cu reprezentanţii
băncii în cauză (Sucursala Cluj, legătura cu aceştia fiind asigurată de inculpatul POP
IUSTIN ATANASIU) obţinând condiţii preferenţiale de efectuare a operaţiunilor de
retragere de bani în numerar (majorarea plafonului maxim pentru care să nu fie nevoie
anunţarea prealabilă a ridicărilor la 2 milioane lei/zi, reducerea comisioanelor standard). Din
sumele importante de bani rulate de inculpatul MOLNAR ARPAD JOZSEF prin acest cont
bancar (încasări de peste 1,3 milioane lei, în interval de doar aproximativ o lună –
septembrie 2013), cea mai mare parte (cca. 700.000 lei) a fost virată de acesta către
inculpatul MOLNAR BOTOND TIBOR cu titlul de restituire creditare firmă, sume
semnificative fiind ridicate în numerar (în jur de 240.000 lei) ori transferate către SC
TRIFSAN GROUP SRL (aproximativ 250.000 lei).
De asemenea, pe parcursul anului 2014 SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL au efectuat plăţi în sumă de 8,3 milioane lei
către SC TRIFSAN GROUP SRL, care, la rândul său, a transferat sume de cca. 6,9 milioane
lei, spre societăţile din grupul „NAPTRIF”.
În ceea ce priveşte societăţile din grupul „NAPTRIF” din verificările efectuate la
Oficiul Registrului Comerţului, s-a stabilit că începând cu luna octombrie 2013 inculpații
MOLNAR, împreună cu inculpatul VIZI CAROL-MARK, au efectuat formalitățile de
constituire a acestora, fiind folosite în circuitul de fraudare tip “cascadă”, împrejurări
dovedite şi prin declaraţia inculpatului VIZI CAROL-MARK dar şi cele ale inculpaţilor
MOLNAR, care au recunoscut că aceste firme nu au avut niciodată activitate comercială ,
prin conturile lor fiind rulate sumele de bani transferate din conturile S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. în perioada 2013-2014, reprezentând contravaloarea
prestărilor de servicii fictive achiziţionate, pe lanţul de tranzacţionare fictivă, tip cascadă.
Probele administrate, care dovedesc săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, se
coroborează în totalitate şi cu procesele verbale întocmite de inspectorii Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală – Bucureşti, dar şi cu procesele verbale efectuate de inspectorii Direcţiei
Generale Antifraudă Fiscală Ploiești.
Astfel, s-au efectuat verificări privind modul în care sunt respectate prevederile
legislaţiei fiscale şi contabile, în legătură cu tranzacţiile comerciale desfăşurate cu
societăţile LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
75/192
SRL şi EURO GRUP SRL, pentru perioada anilor 2012 – 2014, de către societatea
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA (CUI 13788556), înmatriculată la ORC de pe
lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/3673/2011, cu domiciliul fiscal şi sediul social in
Bucureşti, bld. Poligrafiei nr. 1 C, etaj 3. sector 1, cont bancar R096BUCU656977662511
R001, deschis la Alpha Bank SA-Otopeni, având obiect principal de activitate colectarea
deşeurilor nepericuloase-cod CAEN 3811, administrată de Walter Florian şi de Necula
Marin.
În dovedirea modului de operare al persoanelor inculpate şi al firmelor implicate în
lanţul relaţional ce a condus la prejudicierea bugetului de stat, inspectorii Direcţiei Generale
Antifraudă Bucureşti au întocmit acte de verificare, respectiv procesele verbale depuse la
dosarul cauzei.
Avand în vedere dispoziţiile art. 97 alin. 2 lit. e din Codul de procedură penală,
potrivit cărora proba se obţine în procesul penal şi prin înscrisuri în care se consemnează
rezultatul acestor verificări( procese verbale) înscrisuri care au valoare probatorie.
Din aceste înscrisuri au rezultat următoarele:
a) in ceea ce priveste SC COMPANIA ROMPREST S.A. Bucuresti, procesul verbal
nr. 2188/din 11.12.2014, întocmit de reprezentanţii Direcţiei Generale Regionale Antifraudă
Fiscală Bucureşti.
Cu ocazia efectuării controlului operativ la SC COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA avand ca obiectiv verificarea relațiilor comerciale derulate cu SC LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL si SC EURO GRUP
SRL in perioada 2012 – 2014, a rezultat că această societate are ca obiect principal de
activitate declarat la registrul comerțului, Colectarea deșeurilor nepericuloase - cod CAEN
3811.
Controlul s-a desfășurat la sediul social/domiciliul fiscal al SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA in zilele de 20.10.2014 si 28.10.2014 dar si la sediul Directiei
Generale Antifrauda Fiscala, pe baza documentelor puse la dispoziție de reprezentantul SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA si a informatiilor furnizate de aplicatiile
informatice utilizate de ANAF.
In timpul controlului societatea a fost reprezentata de NECULA MARIN, avand
calitatea de director general al SC COMPANIA ROMPREST SERVICE.
Urmare unor verificări efectuate la societate a COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA s-a constatat faptul că în perioada 2013 – 2014 societatea a înregistrat în evidenţa
contabilă operaţiuni constând în achiziţii de prestări servicii de la societăţile LA TEAM
LINE SOLUTIONS SRL, şi ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL. O mare parte din
serviciile furnizate de cele două societăţi comerciale sunt nereale, provenind din achiziţii
fictive de astfel de servicii, fie direct, fie prin intermediul societăţii PARTENERIAT
INTERMED SRL de la alţi furnizori cu un comportament fiscal inadecvat SC AHR
CONSALTING CO SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, SC TRIFSAN GROUP SRL,
SC IRIS TOP RECYCLlNG SRL, SC ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL, SC
REMACOST INTERPREV SRL, SC COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL, SC TIMES
BUILDING DESIGN SRL şi SC STARPRO COLECT CONF SRL, societăţi comerciale la
care s-a constatat acelaşi mod de lucru şi tipologie privind starea de fapt, respectiv:
- sedii sociale unde nu se desfăşoară activitate, declarate în principal la adrese de
cabinete de avocatură sau apartamente de bloc;
- lipsa unor puncte de lucru adecvate grupării unui număr mare de personal muncitor
(cca. 200-300 de oameni);
- reprezentanţi legali neidentificabili sau care nu se prezintă la solicitarea organelor
de control;
- lipsa salariaţilor încadraţi legal;
76/192
- lipsa mijloacelor de transport necesare deplasării unui număr mare de personal
muncitor (cca. 200-300 de oameni).
Pe întregul lanţ comercial anterior societăţii COMPANIEI ROMPREST SERVICE
SA, s-a identificat aceeaşi tipologie şi caracteristici ale tranzacţiilor respectiv:
- organizarea unor circuite scriptice de tranzacţionare succesivă a unor servicii
constând în punerea la dispoziţie de personal muncitor, servicii care în final, sunt
înregistrate de COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, diminuând astfel obligaţiile de
plată către bugetul de stat, constând în impozit pe profit şi TVA;
- societăţile LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL, furnizoare directe de servicii către COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA, nu au o evidentă nominală cu personalul muncitor subcontractat şi nici cu datele de
identificare a fiecărei persoane in parte, de asemenea nu poate prezenta situaţii de lucrări
pentru serviciile prestate;
- societatea PARTENERIAT INTERMED SRL furnizorul direct de servicii către LA
TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, nu are o
evidentă nominală cu personalul muncitor subcontractat şi nici cu datele de identificare a
fiecărei persoane în parte, de asemenea nu poate prezenta situaţii de lucrări pentru serviciile
prestate;
- societăţile furnizoare de servicii către PARTENERIAT INTERMED SRL sunt
societăţi cu comportament fiscal inadecvat, din care unele nu au fost identificate în vederea
efectuării de verificări, iar în cazul celor identificate, prin reprezentanţii legali au declarat că
au întocmit doar documente, creând astfel o aparenţă legalitate a prestărilor de servicii
declarate. Toate aceste societăţi, au la rândul lor drept furnizori de servicii, societăţi care nu
declară livrări.
Societatea EURO GRUP SRL a fost utilizata de SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA fiind interpusa intre aceasta din urmă si lanţul de tranzacţionare creat
artificial, format din SC TANASESCU FARM SRL - SC CORESIO EUROINVEST SRL -
SC JIF SRL atât pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei unor materiale de
deszăpezire (clorură de calciu de provenienţă intracomunitară) cât şi pentru ca SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA să-şi creeze avantaje fiscale constând în TVA
deductibilă şi impozit pe profit.
A. Constatări privind relaţia comercială dintre societatea COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA şi societăţile LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL (CUI 17466081) şi
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL (CUI 30886813):
Din verificările efectuate la societatea COMPANIA ROMPREST SERVICE SA s-au
constatat urmatoarele:
- societatea, în calitate de beneficiar, a încheiat contractele de prestări servicii nr.
8879/30.11.2012 şi nr. 8880/30.11.2012 cu societăţile ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL şi LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, în calitate de prestatori, având ca
obiect comun conform art. 1, punct 1.1 din contracte, "Prestatorul va pune la dispoziţia
beneficiarului personal muncitor în vederea asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi
specific domeniilor în care beneficiarul îşi desfăşoară activitatea".
- art. 2, punctul 2.3 din contract prevede că factura va fi însoţită de decont de
prestaţie, confirmat prin semnătură şi stampilă de reprezentantul beneficiarului. Decontul se
întocmeşte pe baza proceselor verbale de constatare săptămânale", iar conform art. 4 punctul
4.10 din contract, "Prestatorul este obligat să prezinte zilnic pentru confirmarea
beneficiarului un raport asupra activităţii din ziua respectivă. Acest raport va cuprinde locul
desfăşurării activităţii, numărul persoanelor care au lucrat, calificarea fiecărei persoane,
numărul de ore prestate de fiecare persoană".
- cele două contracte au fost semnate de Necula Marin în calitate de director executiv
în acel moment la societatea COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, de Mărcuş Ionuţ
77/192
Victoraş în calitate de administrator din partea societăţii ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL şi de Paul Viorel, în calitate de administrator din partea societăţii LA
TEAM LINE SOLUTIONS SRL.
În baza celor două contracte şi a actelor adiţionale din data de 29.11.2013, în
perioada ianuarie 2013 - august 2014 cei doi furnizori au emis către societatea COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA facturi în valoare totală de 54.443.627,55 lei, din care TVA în
sumă de 4.140.687,60 lei, dupa cum urmeaza:
- în perioada 03.012013 - 18.08.2014 societatea ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL a emis facturi în valoare totală de 21.393.552,60 lei, din care TVA în sumă
de 4.140.687,60 lei;
- în perioada martie 2013 - iulie 2014 societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS
SRL a emis facturi în valoare totală de 33.050.074,95 lei, din care TVA în sumă de
6.396.788,70 lei.
Din verificările efectuate la societăţile ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi
LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL pe baza documentelor puse la dispoziţie de
reprezentanţii legali si materializate în Procesele verbale nr. 1711/08.10.2014 şi nr.
1778/15.10.2014, s-a constatat că acestea, în perioadele menţionate anterior, au înregistrat în
evidenţele financiar-contabile şi au declarat prin declaraţiile informative D394 achiziţii de
servicii, constând în subcontractarea de personal muncitor de la patru furnizori: SC AHR
CONSALTING CO SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, SC TRIFSAN GROUP SRL si
PARTENERIAT INTERMED SRL.
Aşa cum rezultă din documentele puse la dispoziţie, cât şi din notele explicative date
de reprezentanţii lor legali, atât o parte din personalul propriu al societăţilor
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, cât si
personalul contractat de la cele patru societati furnizoare respectiv, SC AHR
CONSALTING CO SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, SC TRIFSAN GROUP SRL si
PARTENERIAT INTERMED SRL, a fost pus la dispozitia societatii COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA in baza contractelor încheiate.
In vederea stabilirii realității si legalității operațiunilor consemnate in facturile emise
de cei patru furnizori si înregistrate in contabilitatea societăţilor ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL şi LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, au fost efectuate verificari
încrucișate la acestia, constatându-se următoarele:
Constatări privind relaţia comercială dintre societăţile ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL si LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL cu societatea AHR CONSALTING
CO SRL (CUI 24103070):
Societăţile ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL si LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, în calitate de beneficiare, reprezentate de asociat comun Grigoraş
Grigore Adrian, a încheiat contractele de prestări servicii nr. 05 din data de 12.12.2012 si nr.
03 din data de 30.11.2012 cu societatea AHR CONSALTING CO SRL,în calitate de
prestator, reprezentată de Molnar Botond Tibor care are funcţia de administrator, având ca
obiect conform art. 1, punct 1.1 din contract, "Prestatorul va pune la dispoziţia
Art. 2, punctul 2.3 din contract prevede că, "factura va fi însoţită de decont de
prestaţie, confirmat prin semnătură şi ştampilă de reprezentantul beneficiarului. Decontul se
întocmeşte pe baza proceselor verbale de constatare săptămânale", iar conform art. 4,
punctul 4.10 din contract.. prestatorul este obligat să prezinte zilnic pentru confirmarea
78/192
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie cu ocazia controlului s-a constatat că
pentru facturile primite de la societatea AHR CONSALTING CO SRL şi înregistrate
integral pe cheltuieli, societăţile beneficiare nu au avut niciodată şi nu au putut prezenta
rapoartele zilnice de activitate privind natura serviciilor prestate şi locul desfăşurării
activităţii, deconturi de prestaţie confirmate de beneficiar, nr. persoane şi calificarea
acestora.
Urmare contractelor menţionate mai sus, societatea AHR CONSALTING CO SRL a
emis către cele doua societati beneficiare facturi in valoare totala de 8.224.289,98 lei din
care TVA in suma de 1.465.367,54 lei, astfel:
- în perioada 07.01.2013 - 03.07.2013, a emis catre societatea ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL un numar de 14 facturi în valoare totală de 3.096.012,32 lei, din
care TVA în sumă de 599.228,12 lei, facturi achitate în totalitate prin viramente bancare;
- în perioada 01.01.2013 - 05.08.2013 a emis către societatea LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, un numar de 21 facturi în valoare totală de 5.128.277,66 lei, din care
TVA în sumă de 992.569,87 lei, facturi achitate în totalitate prin viramente bancare.
Conform datelor din aplicaţiile informatice utilizate de institutia noastra, societatea
AHR CONSALTING CO SRL este neplătitoare de TVA din luna august 2013, iar ultima
declaraţie 0394 depusă fiind aferentă lunii decembrie 2012.
În vederea verificării realităţii şi legalităţii eventualelor relaţii comerciale dintre
societăţile în cauză, o echipă de inspectori antifraudă a efectuat un control la sediul social
declarat al societăţii AHR CONSALTING CO SRL din sat Afumaţi, com. Afumaţi, str.
Negropontes nr. 79, jud. Ilfov, ocazie cu care, prin procesul verbal nr.1488/09.09.2014 s-a
constatat că la această adresă nu funcţionează nicio societate comercială. Ulterior, în faza de
urmarire penală a fost audiat în calitate de martor Stefan Nicole Soranda care a arătat că este
avocat, iar la adresa respectivă a fost declarat doar sediul social pe o perioadă determinată,
la momentul controlului sediul fiind expirat.
Din datele furnizate de ONRC şi aplicaţia INFOPC Pregătirea controlului, rezultă că
în prezent asociat unic şi administrator este cetăţeanul ungur Borocz Robert, cu domiciliul
în Budapesta, Ungaria, nu există persoană împuternicită să utilizeze certificat digital iar în
prezent pentru neîndeplinirea obligaţiilor declarative, societate a este declarată inactivă din
data de 12.05.2014.
Din diagrama cLynx, obţinută prin agregarea datelor din 0394 aferente anului 2013
rezultă că societatea AHR CONSALTING CO SRL nu a declarat achiziţii si/sau livrări de
bunuri sau servicii.
SERVICE SRL si LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL cu societatea ALCAZ TIME
IMPEX SRL (CUI 7117793):
Grigore Adrian, au încheiat contractele de prestări servicii nr. 14 din data de 19.06.2013 si
nr. 622 din data de 22.05.2013 cu societatea ALCAZ TIME IMPEX SRL, în calitate de
prestator, reprezentată de Molnar Botond Tibor care are funcţia de administrator, având ca
obiect conform art. 1, punct 1.1 din contract, "Prestatorul va pune la dispoziţia
Art. 2 punctul 2.3 din contract prevede că, "factura va fi însoţită de decont de
punctul 4.10 din contract: prestatorul este obligat să prezinte zilnic pentru confirmarea
79/192
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie s-a constatat că pentru facturile
primite de la societatea ALCAZ TIME IMPEX SRL şi înregistrate integral pe cheltuieli,
societăţile beneficiare nu au avut niciodată şi nu au putut prezenta rapoartele zilnice de
activitate privind natura serviciilor prestate şi locul desfăşurării activităţii, deconturi de
prestaţie confirmate de beneficiar, nr. persoane şi calificarea acestora.
Urmare contractelor menţionate mai sus, societatea ALCAZ TIME IMPEX SRL a
emis către cele doua societati beneficiare facturi in valoare totala de 3.380.624,27 lei din
care TVA in suma de 569.706,46 lei, astfel:
- în perioada 01.06.2013 - 05.11.2013 a emis către societatea LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, un numar de 7 facturi în valoare totală de de 1.979.431,39 lei, din care
TVA în sumă de 383.115,75 lei, facturi achitate în totalitate prin viramente bancare.
Conform datelor din aplicaţia INFOPC, societatea ALCAZ TIME IMPEX SRL nu a
declarat aceste venituri organelor fiscale, ultimul decont de TVA depus fiind aferent lunii
martie 2013, iar ultima declaraţie D394 depusă fiind aferentă tot lunii martie 2013.
declarat al societăţii ALCAZ TIME IMPEX SRL din sat Afumaţi, com. Afumaţi, str.
Negropontes, nr. 79, jud. Ilfov (acelaşi cu al societăţii AHR CONSALTING CO SRL),
ocazie cu care, prin procesul verbal nr.1489/09.09.2014 s-a constatat că la această adresă nu
funcţionează nicio societate comercială.
Ulterior, în faza de urmarire penală a fost audiat în calitate de martor Stefan Nicole
Soranda care a arătat că este avocat, iar la adresa respectivă a fost declarat doar sediul
social pe o perioadă determinată, la momentul controlului sediul fiind expirat.
Din datele furnizate de ONRC şi aplicaţia INFOPC Pregătirea controlului rezultă că
din luna noiembrie 2013 asociat unic şi administrator este Grancea Andrei Radu Sorin, CI
seria KX nr. 935609 cu domiciliul în Turda, jud. Cluj şi nu există persoană împuternicită să
utilizeze certificat digital.
Din diagramă cLynx, obţinută prin agregarea datelor din D394 aferente anului 2013
rezultă că societatea ALCAZ TIME IMPEX SRL nu a declarat achiziţii sau livrări de bunuri
şi/sau servicii.
Ulterio , atât în faza de urmărire penala cât si in faţa instanţei a fost audiat în calitate
de martor Grancea Andrei Radu Sorin care a arătat că nu a fost niciodată la Registrul
Comerțului pentru a înfiinţa vreo firmă, însă în anul 2013 Molnar Botond Tibor i-a solicitat
actul de identitate, promiţându-i că îl va angaja la firma sa.
SERVICE SRL si LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL cu societatea TRIFSAN GROUP
SRL (CUI 26894125):
nr. 848 din data de 05.08.2013 cu societatea TRIFSAN GROUP SRL, în calitate de
prestator, reprezentată de David Tunde care are funcţia de administrator, având ca obiect
conform art. 1, punct 1.1 din contract, "Prestatorul va pune la dispoziţia beneficiarului
personal muncitor în vederea asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific
domeniilor în care beneficiarul îşi desfăşoară activitatea".
80/192
prestaţie, confirmat prin semnătură şi ştampilă de reprezentantul beneficiarului. Decontul
se întocmeşte pe baza proceselor verbale de constatare săptămânale", iar conform art. 4,
punctul 4.10 din contract: prestatorul este obligat să prezinte zilnic pentru confirmarea
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie s-a constatat că pentru facturile
primite de la societatea TRIFSAN GROUP SRL şi înregistrate integral pe cheltuieli,
societăţile beneficiare nu au avut niciodată şi nu au putut prezenta rapoartele zilnice de
activitate privind natura serviciilor prestate şi locul desfăşurării activităţii, deconturi de
prestaţie confirmate de beneficiar, nr. persoane şi calificarea acestora.
Urmare contractelor menţionate mai sus, societatea TRIFSAN GROUP SRL a emis
către cele doua societati beneficiare facturi in valoare totala de 14.929.076,08 lei din care
TVA in suma de 2.889.498,57 lei, astfel:
-în perioada 02.09.2013 - 23.06.2014 a emis către societatea LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, un numar de 37 facturi în valoare totală de 10.663.963,98 lei, din care
TVA în sumă de 2.063.993,03 lei, facturi achitate în totalitate prin viramente bancare.
declarat al societăţii TRIFSAN GROUP SRL din Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 31, sc. B,
e1.1, ap. 9, sector 1 ocazie cu care, prin procesul verbal nr.1800/17.1 0.2014 s-a constatat că
la această adresă nu funcţionează nicio societate comercială.
Din datele furnizate de ONRC şi aplicaţia INFOPC Pregătirea controlului, rezultă că
din luna iunie 2014 asociat unic şi administrator este cetăţeanul ungur Voros Laszlo, cu
domiciliul în Budapesta.
Conform datelor din aplicaţia INFOPC, societatea TRIFSAN GROUP SRL este
neplătitoare de TVA din luna august 2012, iar ultima declaraţie 394 depusă fiind aferentă
semestrului II 2011.
Din diagrama cLynx, obţinută prin agregarea datelor din 394 aferente anului 2013-
¬2014 rezultă că societatea TRIFSAN GROUP SRL nu a declarat achiziţii sau livrări de
bunuri şi/sau servicii.
Din analiza extrase lor de cont furnizate de unitatea bancara unde societatea
TRIFSAN GROUP SRL are deschis contul, a rezultat că în perioada septembrie 2013¬-
august 2014, prin contul societăţii a fost încasată suma totală de 18.210.310 lei, cu
explicatia "contravaloare facturi", din care de la LA TEAM LINE SOLUTIONS suma de
11.015.058 lei, iar de la societatea Romconcord TEHNIC SERVICE SRL suma de
4.265.111 lei.
În aceeaşi perioadă, sumele astfel încasate au fost utilizate de societate astfel:
- suma de 1.354.200 lei a fost retrasă în numerar de Molnar Arpad Jozsef;
- suma de 1.602.660 lei a fost retrasă în numerar de la mai multe ATM -uri,
utilizându-se în acest scop mai multe carduri bancare;
- suma de 221.185 lei a fost retrasă în numerar de Molnar Botond Tibor, persoana
care a efectuat operatiuni bancare prin conturile societatilor AHR CONSALTING CO SRL
si ALCAZ TIME IMPEX SRL;
- suma de 14.724.639 lei a fost transferată către societăţile NAPTRIF BUSINESS
SRL, NAPTRIF STORE SRL, NAPTRIF MARKET SRL, NAPTRIF DISTRIBUTION
81/192
SRL, NAPTRIF CONSTRUCTION SRL, NAPTRIF LOGISTIC SRL, TIMUS TRANS
SRL şi NAPOSOLDAL SRL.
Referitor la aceste societăţi, din datele obţinute de la ONRC şi din aplicaţia
cLynx¬diagrama ONRC au rezultat următoarele elemente comune:
- societăţile NAPTRIF BUSINESS SRL, NAPTRIF STORE SRL, NAPTRIF
MARKET SRL, NAPTRIF DISTRIBUTION SRL, NAPTRIF CONSTRUCTION SRL,
NAPTRIF LOGISTIC SRL au fost înregistrate la ONRC în aceeaşi dată de 10.09.2013, nu
au fost niciodata inregistrate ca platitoare de TVA si nu au depus declaratia D394 privind
livrarile/achizitiile de bunuri si/sau servicii;
- toate aceste societăţi au sediu social comun, declarat în oraşul Turda, str.
Margaretelor, nr. 2, jud. Cluj;
- toate au acelaşi administrator în persoana lui Istvandi Geza, cetăţean ungur cu
domiciliul în Budapesta;
- au ca asociaţi aceleaşi persoane juridice prin societăţile ALCAZ TIME IMPEX
SRL (asociat unic şi administrator Grancea Andrei Radu Sorin) şi NAPOSOLDAL SRL
(asociaţi Oltean Liviu Ionuţ şi Grancea Andrei Radu Sorin);
- societatea TIMUS TRANS SRL are acelaşi sediu social cu ALCAZ TIME IMPEX
SRL, la un cabinet de avocatură situat în com. Afumaţi, str. Negropontes, nr. 79, jud. Ilfov,
iar unul din asociaţi este Oltean Liviu Ionuţ.
Având în vedere că societăţile menţionate, au fost înfiinţate odată cu începerea
presupuselor relaţii ale societăţii TRIFSAN GROUP SRL cu societăţile LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL si ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, ca sunt controlate de
aceleasi personae, există suspiciunea rezonabilă că acestea au fost special înfiinţate pentru a
inchide circuitul bancar al banilor proveniţi pe relaţia COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA - LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL (ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL) -
TRIFSAN GROUP SRL.
SERVICE SRL si LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL cu societatea PARTENERIAT
INTERMED (CUI 30778609):
nr. 02 din data de 30.11.2012 cu societatea PARTENERIAT INTERMED SRL, în calitate
de prestator, reprezentată de Corlan Cristian-Dumitru care are funcţia de director general,
având ca obiect conform art. 1, punct 1.1 din contract, "Prestatorul va pune la dispoziţia
specific domeniilor în care beneficiarul îşi desfăşoară activitatea". Art. 2, punctul 2.3 din
contract prevede că, "factura va fi însoţită de decont de prestaţie, confirmat prin semnătură
şi ştampilă de reprezentantul beneficiarului. Decontul se întocmeşte pe baza proceselor
verbale de constatare săptămânale", iar conform art. 4, punctul 4.10 din contract : prestatorul
este obligat să prezinte zilnic pentru confirmarea beneficiarului un raport asupra activităţii
din ziua respectivă. Acest raport va cuprinde locul desfăşurării activităţii, numărul
persoanelor care au lucrat, calificarea fiecărei persoane, numărul de ore prestate de fiecare
persoană".
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie şi a notelor explicative date de
Grigoraş Grigore Adrian, s-a constatat că pentru facturile primite de la societatea
PARTENERIAT INTERMED SRL şi înregistrate integral pe cheltuieli, societăţile
beneficiare nu au avut niciodată şi nu au putut prezenta rapoartele zilnice de activitate
privind natura serviciilor prestate şi locul desfăşurării activităţii, deconturi de prestaţie
confirmate de beneficiar, nr. persoane şi calificarea acestora.
82/192
Urmare contractelor menţionate mai sus, societatea PARTENERIAT INTERMED
SRL a emis către cele doua societati beneficiare facturi in valoare totală de 22.013.482,49
lei din care TVA in sumă de 1.465.367,54 lei, astfel:
- în perioada 07.01.2013 - 19.08.2014, a emis către societatea ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL un număr de 41 facturi în valoare totală de 9.460.309,93 lei, din
care TVA în sumă de 1.831.027,75 lei, facturi achitate în totalitate prin viramente bancare;
- în perioada 01.01.2013 - 31.072014 a emis către societatea LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, un număr de 56 facturi în valoare totală de 12.553.172,56 lei, din care
TVA în sumă de 2.429.646,31 lei, facturi achitate prin viramente bancare.
societăţile în cauză, o echipă de inspectori antifraudă a efectuat un control la societatea
PARTENERIAT INTERMED SRL, materializat în procesul verbal nr. 1839/23.102014 şi
prin care s-a constatat că personalul pus la dispoziţia societăţilor ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL şi LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a fost închiriat de la alţi cinci
furnizori respectiv SC IRIS TOP RECYCLlNG SRL, SC ELEMENT CONSTRUCT
DESIGN SRL, SC REMACOST INTERPREV SRL, SC COSTMARY CMM
CONSTRUCT SRL si SC TIMES BUILDING DESIGN SRL.
Societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a încheiat cu fiecare furnizor în parte
contract de prestari servicii, cu obiect şi prevederi contractuale identice respectiv
"Prestatorul va pune la dispoziţia beneficiarului personal muncitor în vederea asigurării
ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific domeniilor în care beneficiarul îşi desfăşoară
activitatea".
punctul 4.10 din contract : prestatorul este obligat să prezinte zilnic pentru confirmarea
În baza acestor contracte, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a înregistrat
în evidenţa contabilă facturile de prestări servicii emise de cei cinci furnizori, constând în
punerea la dispoziţie de personal muncitor, în valoare totală de 23.042.999,46 lei, din care
TVA în sumă de 4.458.774,32 lei, după cum urmeză:
- de la societatea IRIS TOP RECYCLlNG SRL în baza contractului nr.
05/03.06.2013, facturi în valoare totală de 11.008.109,69 lei, din care TVA în sumă de
2.130.601,85 lei, achitate integral prin viramente bancare;
- de la societatea ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL în baza contractului nr.
611.362,33 lei, achitate integral prin viramente bancare;
- de la societatea REMACOST INTERPREV SRL în baza contractului nr.
416.681,54 lei , achitate integral prin viramente bancare;
- de la societatea COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL în baza contractului nr.
87/30.09.2013, facturi în valoare totală de 679.481,51 lei, din care TVA în sumă de
131.512,55 lei, achitate integral prin viramente bancare;
- de la societate a TIMES BUILDING DESIGN SRL in baza contractului nr.
1.168.616,05 lei, achitate prin viramente bancare.
În vederea verificării realităţii tranzacţiilor comerciale derulate de societatea
PARTENERIAT INTERMED SRL cu furnizorii de servicii nominalizaţi mai sus, au fost
efectuate verificări încrucişate la fiecare dintre aceştia, rezultând următoarele:
83/192
1. Referitor la înregistrarea unor operaţiuni care au la bază facturi emise de
societatea IRIS TOP RECYCLlNG SRL CUI 29548762
În data de 19.08.2014, o echipă de inspectori antifraudă, a efectuat verificări la sediul
social al societăţii, unde au fost puse la dispoziţie doar o parte din documentele solicitate şi
din care rezultă că IRIS TOP RECYCLlNG SRL în perioada 2013-2014 a efectuat achiziţii
de servicii pe care ulterior le-a refacturat către PARTENERIAT INTERMED SRL.
Cu ocazia audierii in faza de urmărire penală inculpatul Avram Marius Florin, care
figura ca administrator al SC Iris Top Recycling SRL, a recunoscut că sumele încasate prin
contul bancar de la Parteneriat Intermed SRL erau retrase din bancă în numerar şi, după
reţinerea unui comision, erau predate lui Corlan Cristian Dumitru, director general al
Parteneriat Intermed SRL.
Astfel, în declaraţia dată în faza de urmarire penală se arată:
“În cursul anului 2012 am înfiinţat SC IRIS TOP RECYCLING SRL, societate ce
avea ca principal obiect de activitate “ colectare deşeuri feroase şi neferoase ”. Am început
să desfăşor activitate împreună cu Vali din Sinteşti, însă la un moment dat acesta mi-a cerut
o sumă de bani pentru a achiziţiona cupru şi fier beton, astfel că i-am dat 10.000 Euro pe
care îi câştigasem la muncă în Italia, însă după o perioadă de timp am constatat că acesta nu
achiziţionase nimic ci pierduse banii la cazinou. Nu am reuşit să mai recuperez această sumă
de bani.
La începutul anului 2013, vărul meu Lincan Gigi Ionel, mi-a propus să folosim
societatea pe care o administram pentru a desfăşura relaţii comerciale cu o persoană pe care
acesta o cunoştea, fără a-mi spune însă în ce urma să constea acestea. Astfel, am mers
împreună cu el la această persoană într-o localitate din judeţul Ilfov, însă nu îmi amintesc
cum se numeşte. Acolo, l-am cunoscut pe Corlan Cristian Dumitru, care mi-a spus că tot ce
urma să facem împreună se va face prin intermediul lui Lincan Gigi Ionel şi că noi ne vom
întâlni doar în anumite situaţii. Ulterior m-am deplasat cu Lincan Gigi Ionel la Agenţia
Raiffeisen Afi Palace din Bucureşti, astfel cum indicase Corlan Cristian Dumitru, pentru a
deschide un cont pe numele SC IRIS TOP RECYCLING SRL. În aceaşi zi am solicitat la
papetărie eliberarea mai multor facturiere personalizate.
La aproximativ o săptămână sau două după aceasta, am fost sunat de către Lincan
Gigi care mi-a cerut să sun la bancă şi să fac o programare pentru o retragere de numerar de
aproximativ 200.000 lei. A doua zi, împreună cu Lincan Gigi şi Corlan Cristian am mers la
Afi Palace unde cei doi au întocmit nişte borderouri achiziţie fier vechi pe care urma să le
prezint la ghişeu în momentul în care solicitam retragerea de numerar. Suma pe care am
retras-o i-am predat-o lui Lincan Gigi iar acesta lui Corlan Cristian, eu primind de la Lincan
aproximativ 400 lei. Această activitate s-a repetat de 2-3 ori, de fiecare dată retrăgând sume
între 100.000 lei şi 200.000 lei, eu primind un comision între 300 şi 500 lei.
La un moment dat, între Lincan Gigi şi Corlan Cristian au intervenit nişte
neînţelegeri, legate de faptul că Lincan Gigi nu i-ar fi predat o sumă de aproximativ 200.000
lei. Ulterior acestui incident am fost contactat direct de către Corlan Cristian care mi-a
propus să continuăm colaborarea în aceeaşi manieră, eu urmând să primesc de fiecare dată
când retrăgeam bani între 300 şi 500 lei iar uneori mai mult. Condiţia pentru a continua
această colaborare fiind ca documentele contabile, ştampila şi token-ul firmei mele să
rămână la Corlan Cristian.
Îmi amintesc faptul că, la biroul lui Corlan Cristian am completat facturi fiscale ce
aveau la rubrica furnizor SC IRIS TOP RECYCLING SRL, la rubrica cumpărător SC
PARTENERIAT INTERMED SRL, administrată de Corlan Cristian iar la delegat îl treceam
pe el. La indicaţiile lui înscriam pe facturi diferite sume de bani iar la rubrica denumire
produs „ prestări servicii ”. Menţionez că în realitate nu a fost desfăşurată nici o activitate
economică între cele două societăţi. Înainte de a intra în agenţia bancară, completam atât eu
cât şi el borderouri achiziţie fier vechi pe care le prezentam ulterior la ghişeu, pe care Corlan
84/192
Cristian îmi solicita să le aduc completate cu numele, seria şi numărul cărţilor de identitate
ale unor diferite persoane. Cred că prin toamna anului 2013, Corlan Cristian mi-a spus că nu
vom mai merge la Agenţia Raiffeisen din Afi Palace ci la o Agenţie Raiffeisen din
Bragadiru, jud. Ilfov întrucât acolo nu se mai solicită borderouri. La această agenţie, de
regulă intram cu Dumitru Emil căruia îi predam suma de bani retrasă, comisionul primindu-l
direct de la Corlan. Nu pot preciza de cîte ori am fost la bancă, nu pot preciza ce sumă totală
de bani am primit comision şi nici suma totală pe care am retras-o din contul SC IRIS TOP
RECYCLING SRL.
Tot la iniţiativa acestuia, m-am întâlnit cu diferite persoane, în diferite locuri din
Bucureşti, care îmi înmânau facturi fiscale emise de societăţi comerciale ale căror nume nu
mi le amintesc pentru a le preda contabilei societăţii.
Prin vara anului 2013, Corlan Cristian fiind nemulţumit de serviciile contabilului mi-
a propus să găsesc un alt contabil care să se ocupe de societatea mea, ocazie cu care am luat
legătura cu o doamnă contabilă pe nume Mariana, aceasta rectificând o parte din
documentele întocmite de vechiul contabil.
În luna martie 2014, Corlan Cristian m-a anunţat că trebuie să găsesc o persoană
căruia să-i cesionez societatea comercială, deoarece există unele probleme. Având în vedere
că nu am mai făcut asemenea lucruri, nu am ştiut ce trebuie făcut motiv pentru care Corlan a
decis să se ocupe el de această problemă. Iniţial acesta a găsit o persoană dispusă să
cesioneze firma însă tranzacţia nu s-a mai concretizat deoarece acesta a cerut o sumă destul
de mare de bani.
Deoarece mi-am dat seama că ceva este în neregulă, am cerut părerea unor apropiaţi
care m-au sfătuit să nu procedez conform instrucţiunilor primite de la Corlan Cristian, astfel
încât nu l-am mai contactat.”
Din diagrama cLynx, obţinută prin agregarea datelor din D394 aferente 2013-2014
depuse de IRIS TOP RECYCLlNG SRL rezultă că toate achiziţiile efectuate provin de la
furnizori care nu declară livrări, respectiv:
- INTERCOMPANY SRL, CUI 5630392, în valoare de 1.044.190 lei (bază
impozabilă), furnizor care nu declară aceste livrări;
- METALE INTERNAŢIONAL SRL, CUI 12671743, în valoare de 211.766 lei
(bază impozabilă), furnizor care nu declară aceste livrări;
- TOTAL GREEN METAL SRL, CUI 28442282, în valoare de 810.966 lei (bază
- KRYPTON GLOBAL SERVICES SRL, CUI 29548746, în valoare de 58.600 lei,
furnizor care nu declară aceste livrări si nu depune D 394;
- TS METALE SRL SRL, CUI 19491626, în valoare de 805.406 lei (bază
impozabiIă), furnizor care nu declară aceste livrări;
- STREET AFFAIRS SRL, CUI 32279397, în valoare de 589.719 lei (bază
impozabilă) furnizor care nu declară aceste livrări şi nu depune D 394;
- WILD ROSE METAL SRL, CUI 16819371, în valoare de 412.792 lei (bază
impozabilă) furnizor care nu declară aceste livrări şi nu depune D 394;
- TITANIS 2008. SRL, CUI 24896677, în valoare de 362.776 lei (bază impozabilă),
furnizor care nu declară aceste livrări;
- FLAUR SHARK SRL, CUI 31631761, în valoare de 1.178.450 lei (bază
impozabiIă), furnizor care nu declară aceste livrări.
Din analiza extraselor de cont furnizate de unitatea bancară unde societatea IRIS
TOP RECYCLlNG SRL are deschis contul, a rezultat că în perioadă mai 2013 - aprilie
2014, s-a încasat de la PARTENERIAT INTERMED SRL şi ELEMENT CONSTRUCT
DESIGN SRL suma totală de 12.061.261 lei, reprezentând "contravaloare facturi", din care
de la PARTENERIAT INTERMED SRL suma de 10.968.110 lei.
85/192
În aceeaşi perioadă, suma de 11.992.537 lei a fost retrasă în numerar de Avram
Marius Florin, administratorul societăţii IRIS TOP RECYCLlNG SRL, având ca justificare,
"achiziţii fier vechi" şi nu au fost efectuate plăţi către furnizorii de la care s-au declarat
achiziţii.
În realitate, conform celor susţinute de Avram Marius Florin banii au fost predaţi
administratorului societăţii PARTENERIAT INTERMED SRL.
2. Referitor la inregistrarea unor operatiuni care au la baza facturi emise de
societatea ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL CUI 31017720
In data de 09.09.2014 a fost efectuat un control la sediul social declarat al societăţii
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL din sat Jilava, com. Jilava, str. Ungureni, nr. 158,
jud. Ilfov, ocazie cu care s-a constatat că proprietar al imobilului este Ciotea Valerica, care a
precizat că nu are cunoştinţă de societatea ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL, dar îl
cunoaşte pe Lincan Gigi Ionel, administratorul societăţii, motiv pentru care a fost întocmită
invitaţia de prezentare la control din data de 09.09.2014, spre a fi adusă la cunoştinţă lui
Lincan Gigi Ionel.
În data de 12.09.2014, în urma verificărilor efectuate pe baza documentelor
prezentate, s-a constatat că în anul 2013 ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL a
efectuat livrări de prestări servicii către PARTENERIAT INTERMED SRL în valoare de
3.158.705,36 lei in baza contractului nr. 10/21.01.2013.
Toate facturile prezentate de către PARTENERIAT INTERMED SRL nu conţin
anexe sau devize justificative pentru serviciile prestate.
Lincan Gigi Ionel, administratorul societăţii ELEMENT CONSTRUCT DESIGN
SRL a menţionat în declaraţia dată în faza de urmărire penală că în perioada anilor 2013 –
2014 a administrat societatea sus-menționată care însă nu a funcţionat, nu a avut angajaţi,
având un comportament tip fantomă. A precizat inculpatul că a colaborat cu
PARTENERIAT INTERMED SRL, societate reprezentata de Corlan Cristian Dumitru, iar
la indicaţiile acestuia completa facturi ce atestau operaţiuni de prestări servicii fictive,
Corlan Cristian Dumitru transferându-i în contul societăţii sume de bani reprezentând
contravaloarea acestor servicii, sume ce erau ridicate în numerar, în baza unor borderouri
fictive de achiziție fier vechi şi predate, după reţinerea unui comision de 1%, inculpatului
Corlan Cristian Dumitru care de altfel îl şi însoţea la unităţile bancare.
A mai arătat inculpatul că împreună cu el şi cu inculpatul Corlan Cristian Dumitru se
mai deplasa la unităti bancare şi inculpatul Avram Marius Florin, administrator la SC Iris
Top Recycling SRL ocazia cu care jumătate din comisionul de 1% era luată de acesta.
De asemenea, arată inculpatul că diverse sume de bani ce intrau în conturile bancare
ale societăţii ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL erau transferate către furnizori
fictivi , printre care SC Starpro Colect Conf SRL cara aparţinea inculpatului Matei Costel.
Din diagrama cLynx, obţinută prin agregarea datelor din D394 aferente anului 2013
depuse de ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL, rezultă că achiziţiile efectuate provin
de la următorii furnizori:
- ALINA METAL COLECTION SRL, CUI 30583755, în valoare de 2.122.304 lei
(bază impozabiIă), furnizor care nu declară aceste livrări şi nu depune D394, contribuabil
declarat inactiv din data de 24.06.2014 pentru neîndeplinirea obligaţiilor declarative;
- GELMATRO RECYCONS SRL, CUI 29906852, în valoare de 1.172.988 lei (bază
- METAL FINISAJ CONSTRUCT SRL, CUI 28361289, în valoare de 437.278 lei
- IRIS TOP RECYCLlNG SRL, CUI 29548762, în valoare de 390.001 lei (bază
impozabiIă), furnizor care declară Iivrări În valoare de 548.318 lei.
Din analiza extraselor de cont furnizate de unitatea bancară unde societatea
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL are deschis contul, a rezultat că în perioada
86/192
februarie-decembrie 2013, prin contul societăţii a fost încasată suma totală de 5.219.816 lei,
reprezentând "contravaloare facturi", din care de la PARTENERIAT INTERMED SRL
suma de 2.795.040 lei. Din totalul încasărilor, suma de 1.544.123 lei a fost retrasă în
numerar de Lincan Gigi Ionel având ca justificare "achiziţii fier", iar diferenţa a fost virată
către furnizori.
3. Referitor la înregistrarea unor operațiuni care au la baza facturi emise de

societatea REMACOST INTERPREV SRL CUI 29916902
In urma controlului efectuat la sediul social declarat al societăţii REMACOST
INTERPREV SRL din Bucureşti, sos. Colentina nr. 4, bl. 3, se. A, ap. 27, sector 2,
materializat prin procesul verbal nr.1569/18.09.2014, s-a constatat că la această adresă nu
funcţionează nicio societate comercială, în prezent proprietar fiind Ganea Gabriela care l-a
cumpărat de la Miu Angelo în februarie 2014. Conform datelor înscrise la ONRC la adresa
respectivă a funcţionat cabinetul de avocatură Miu Angelo.
În continuarea verificărilor, în data de 22.09.2014 echipa de control s-a deplasat la
adresa de domiciliu a administratorului societăţii - Soare Constantin, din com. Vidra, sat
Sinteşti, str. Principală, nr. 307, jud. Ilfov, unde a fost lăsată o invitaţie în vederea efectuării
de verificări financiar-fiscale.
În data de 23.09.2014 a fost întocmit procesul verbal nr. 1599, prin care s-a constatat
că Soare Constantin, administrator al societăţii REMACOST INTERPREV SRL, nu deţine
niciun document financiar-contabil al societăţii, întrucât i-au fost ridicate de organele de
poliţie, fără a prezenta un document în acest sens.
Audiat în faza de urmărire penală inculpatul Soare Constantin a precizat că a înfiinţat
societatea REMACOST INTERPREV SRL la solicitarea inculpatului Cărăbăneanu Cătălin
Marian care se şi ocupa efectiv de activitatea firmei, el prezentându-se doar la unităţi
bancare de unde ridica diverse sume de bani pe care îi preda inculpatului Cărăbăneanu ,
după reţinerea unor sume cuprinse între 200 – 400 de lei.
De asemenea, a arătat inculpatul că societatea al cărei administrator era avea ca
obiect de activitate colectare fier vechi , iar la un moment dat a încheiat un contract prestări
servicii de renovare şi curăţare a unor blocuri cu SC Parteneriat Intermed SRL.
Din diagrama cLynx, obţinută prin agregarea datelor din D 394 aferente anului 2013
depuse de REMACOST INTERPREV SRL rezultă că achiziţiile efectuate provin de la
- J&H CONFECŢII METALICE SRL, CUI 15006834, în valoare de 555.000 lei
- OENMAR CONSART SRL, CUI 26421119, în valoare de 480.000 lei (bază
impozabiIă), furnizor care nu declară aceste Iivrări;
- TS METALE SRL, CUI 19491626, în valoare de 385.692 (bază impozabiIă),
furnizor care nu declară aceste Iivrări;
- GRAND METAL PROSPER SRL, CUI 29242932, în valoare de 370.641 lei (bază
impozabilă), furnizor care nu declară aceste livrări şi nu depune D 394;
- OELIS ACTIV COM, CUI 17132138, În valoare de 353.449 lei (bază impozabiIă),
livrare declarată;
- CONSAL TRADE SRL, CUI 6857947, în valoare de 280.043 lei (bază
impozabiIă), furnizor care nu declara aceste livrari;
- GAMA PRODCOM 2000 SRL, CUI 7432413, în valoare de 256.240 lei (bază
- NORDINIA DAMAT SRL, CUI 27068857, în valoare de 248.250 lei (bază
- I DO CONCEPT SRL, CUI 25599224, în valoare de 247.000 lei (bază impozabiIă),
furnizor care nu declară aceste Iivrări.
87/192
REMACOST INTERPREV SRL are deschis contul, a rezultat că desi livrările totale
declarate au fost de 3.011.142 lei bază impozabilă, în perioada ianuarie- septembrie 2013
prin contul societăţii s-a încasat suma totală de 21.872.632 lei, reprezentând "contravaloare
facturi", din care de la PARTENERIAT INTERMED SRL suma de 2.456.514 lei.
Din totalul încasărilor de 21.872.632 lei, suma de 20.852.790 lei a fost retrasă în
numerar de Soare Constantin având ca justificare, "achiziţii fier". În realitate conform celor
susţinute de Soare Constantin în nota explicativă, banii au fost predaţi lui Cărăbăneanu
Cătălin Marian, care deşi nu avea nicio calitate oficială, administra de facto societatea
REMACOST INTERPREV SRL.
societatea COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL CUI 31240356
declarat al societăţii COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL din sat Dărăşti-Vlasca, com.
Adunaţii-Copăceni, str. Linia Mare, nr. 23, camera 2, jud. Giurgiu, ocazie cu care, prin
procesul verbal nr.1580/19.09.2014 s-a constatat că la această adresă nu funcţionează nicio
societate comercială.
Cu privire la această societate inculpatul Soare Constantin administratorul societăţii
COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL a precizat că:
- deţine funcţia de administrator din data de 14.02.2013, însă nu s-a ocupat de
activitatea societăţii, de acest lucru ocupându-se Cărăbăneanu Cătălin Marian, chiar dacă nu
a deţinut nicio calitate în societate;
- sarcina sa în societate era să se deplaseze la bancă cu Cărăbăneanu Cătălin Marian
pentru a ridica diferite sume de bani în numerar, care după primirea unui comision, erau
predate către acesta;
- nu deţine documente financiar-contabile şi nu cunoaşte persoana care s-a ocupat de
evidenţa-financiar contabilă şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- referitor la relaţia comercială cu societatea PARTENERIAT INTERMED SRl,
acesta susţine că împreună cu Cărăbăneanu Cătălin Marian s-au deplasat la sediul acestei
societăţi, unde au semnat un contract de prestări servicii de renovare şi curăţire a unor
blocuri;
- nu cunoaşte dacă societatea a avut sau are angajaţi.
Din diagrama clynx, obţinută prin agregarea datelor din D394 aferente anului 2013 depuse
de COSTMARY CMM CONSTRUCT SRl rezultă că achiziţiile efectuate provin de la
- J&H CONFECŢII METALICE SRl, CUI 15006834, în valoare de 1.756.845 lei
(bază impozabiIă), furnizor care nu declară aceste livrări;
- INTERCOMPANY SRl, CUI 5630392, în valoare de 1.806.821 lei (bază
- METALE INTERNAŢIONAL SRl, CUI 12671743, în valoare de 900.897 lei (bază
- TOTAL GREEN METAL SRL, CUI 28442282, în valoare de 746.387 lei (bază
- KRYPTON GLOBAL SERVICES SRL, CUI 29548746, în valoare de 410.484 lei
(bază impozabiIă), furnizor care nu declară livrările şi depune D 394;
- TS METALE SRL SRL, CUI 19491626, În valoare de 293.548 lei (bază
- GAMA PROOCOM 2000 SRL, CUI 7432413, În valoare de 1.321.987 lei (bază
88/192
- NOROINIA DAMA T SRL, CUI 27068857, În valoare de 1.789.562 lei (bază
impozabiIă), furnizor care nu declară aceste livrări.
COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL are deschis contul, a rezultat că în perioada iulie¬-
decembrie 2013, prin contul societăţii a fost încasată suma totală de 8.565.486 lei,
reprezentând "contravaloare facturi", din care de la PARTENERIAT INTERMED SRL
suma 679.481 lei.
În aceeaşi perioadă nu s-a achitat niciun furnizor declarat, întreaga sumă încasată în
valoare de 8.565.486 lei fiind retrasă în numerar de Soare Constantin, administratorul
societăţii COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL având ca justificare " achiziţii fier vechi
persoane fizice", în realitate, conform celor susţinute de acesta în nota explicativă, banii au
fost predaţi lui Cărăbăneanu Cătălin Marian, care deşi nu avea nicio calitate oficială,
administra de facto societatea.
societatea TIMES BUILDING DESIGN SRL, CUI 32761603
declarat al societăţii TIMES BUILDING DESIGN SRL din Bucureşti, str. Apusului, nr. 27,
bl. N21, se. 2, et. 1, ap. 17, sector 6, ocazie cu care, prin procesul verbal nr.1329/12.09.2014
s-a constatat că la această adresă nu funcţionează nicio societate comercială. Ulterior, echipa
de control s-a deplasat la adresa de domiciliu a administratorului Dumitru Emil.
În data de 30.09.2014 a fost întocmit procesul verbal nr. 1634, prin care s-a constatat
că TIMES BUILDING DESIGN SRL, în calitate de prestator, a derulat relaţii comerciale în
anul 2014 cu societatea PARTENERIAT INTERMED SRL, în calitate de beneficiar şi au
constat în punerea la dispoziţie de personal muncitor, care provenea prin subcontractare de
la societăţile STARPRO COLECT CONF SRL, CUI 28606210 şi KASANDRA 1900
VULCAN SRL, CUI 32784828.
Conform documentelor prezentate, în perioada aprilie-iunie 2014, TIMES
BUILDING DESIGN SRL a emis către societatea PARTENERIAT INTERMED SRL un
număr de 15 facturi constând în prestări servicii conform contract 22, în valoare totală de
3.247.187,67 lei, din care TVA în sumă de 628.487,94 lei. De menţionat că în evidenţa
financiar contabilă a societăţiii PARTENERIAT INTERMED SRL au fost înregistrate 27 de
facturi ca fiind emise de societatea TIMES BUILDING DESIGN SRL în valoare totală de
6.037.849,63 lei.
Dumitru Emil, administratorul societăţii TIMES BUILDING DESIGN SRL, a fost
audiat în calitate de inculpat în faza de urmărire penală care a arătat că “Sunt asociat si
administrator la SC TIMES BUILDING DESIGN SRL din anul 2014, societate pe care am
infintat-o prin intermediul unui avocat cu numele Leonte Oana Madalina, intru-cat intr-o
discutie avuta cu Corlan Dumitru Cristian acesta mi-a spus ca are o societate, SC
PARTENERIAT INTERMED SRL, si doreste sa incheie un contract de prestarii servicii dar
trebuie sa imi fac o firma. Sediul social a fost gazduit de catre cabinetul de avocat Leonte
Oana Madalina pe o perioada de un an de zile, pentru care am platit suma de 800 lei.
Precizez de asemnea faptul ca am depus capitalul social in banca, documentele de infiintare
a societatii au fost intocmite de LEONTE OANA MADALINA. Pentru intocmirea
documentelor la Registrul Comertului am inmanat numitei Leonte Oana Madalina suma de
300 lei.
Am solicitat bancii token pentru efectuarea operatiunilor bancare prin internet,
ocupundu-ma personal de aceste operatiuni.
Dupa infiintarea societatii am incheiat un contract de prestari servicii cu SC
PARTENERIAT INTERMED SRL, reprezentata de CORLAN DUMITRU CRISTIAN, in
vederea inchirierii de muncitori. Intrucat eu nu dispuneam de angajati am intocmit un
89/192
contract de prestari servicii cu SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL, reprezentata de
OPREA AURELIAN.
Corlan Dumitru Cristian imi cerea telefonic un anumit numar de muncitori iar eu la
randul meu il sunam pe OPREA AURELIAN, iar acesta imi emitea facturi cu serviciile
prestate, dupa care eu intocmeam facturi in numele SC TIMES BUILDING SRL avand ca
beneficiar SC PARTENERIAT INTERMED SRL. Corlan Dumitru Cristian imi transfera
contravaloarea acestor facturi, retrageam un comision de 1% din valoarea facturii iar restul
sumei o viram prin transfer electronic catre SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL.
Precizez faptul ca Oprea Aurelian nu mi-a adus niciodata muncitori la sediul
societatii, din cate stiu ii ducea in piata de flori din Bucuresti de unde erau preluati de catre
persoane necunsocute mie. Nu cunosc daca SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL avea
angajati.
Am mai solicitat muncitori si de la SC STARPRO COLECT CONF SRL,
reprezentata de MATEI COSTEL, iar acesta ii ducea in piata de flori din Bucuresti si ii
preda catre persoane necunoscute. Matei Costel imi inmana facturi fiscale, eu facturam catre
PARTENERIAT INTERMED, iar Corlan Dumitru Cristian imi platea contravaloarea
acestora mie, iar dupa ce opream un comision de 1% viram banii catre SC STARPRO
COLECT CONF SRL. Nu cunosc daca SC STARPRO COLECT CONF SRL avea
angajati.
Nu cunosc ce faceau Matei Costel si Oprea Aurelian cu sumele de bani ale
societatilor comerciale la care erau imputerniciti sa efectueze operatiuni bancare.”
Din diagrama cLynx, obţinută prin agregarea datelor din D 394 aferente anului 2014
depuse de TIMES BUILDING DESIGN SRL rezultă că achiziţiile efectuate provin de la:
- KASANDRA 1900 VULCAN SRL, CUI 32784828, în valoare de 3.017.863 lei
(bază impozabilă), furnizor care declară Iivrări în sumă de 2.839.683 lei;
- STARPRO COLECT CONF SRL, CUI 28606210, În valoare de 2.381.963 lei
(bază impozabiIă), furnizor care declară livrări În sumă de 600.587 lei.
Din analiza extraselor de cont furnizate de unitatea bancară unde societatea TIMES
BUILDING DESIGN SRL are deschis contul, a rezultat că în perioada aprilie-octombrie
2014, prin contul societăţii s-a încasat suma totală de 7.281.021 lei, reprezentând
"contravaloare facturi", din care de la PARTENERIAT INTERMED SRL suma de
7.079.380 lei. În aceeaşi perioadă, din totalul încasărilor, suma de 71.950 a fost retrasă în
numerar de Dumitru Emil cu justificarea, "diverse plăţi", iar cu diferenţa s-au achitat cei doi
furnizori.
b) in ceea ce priveste S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., procesul
verbal nr. 1711/08.10.2014, întocmit de reprezentanţii Direcţiei Generale Regionale
Antifraudă Fiscală Bucureşti, din care rezultă că:
Cu ocazia controlului efectuat la SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL
având codul de înregistrare fiscală 30886813, înmatriculată la ONRC sub nr.
J23/3171/2012, cu sediul social în Comuna Darăşti-Ilfov, strada MIHAI EMINESCU, Nr.
54, (fost 48), cam.1 ,Judet Ilfov, au rezultat urmatoarele:
Contribuabilul are ca obiect principal de activitate declarat - Activităţi de
contractare, pe baze temporare, a personalului - CAEN 7820 şi a desfăşurat efectiv activitate
constând în contractare, pe baze temporare, a personalului, avand ca asociati urmatoarele
persoane fizice:
- MĂRCUŞ IONUŢ - VICTORAŞ- CNP 1890310303467, ce detine 90% din partile
sociale fiind totodata administratorul societatii;
- GRIGORAŞ GRIGORE - ADRIAN- CNP 1680419301014, ce detine 10% din
partile sociale;
In perioada 18.12.2012 – 01.12.2013, PAUL GHEORGHE NICOLAE imputernicit
sa reprezinte SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL cu procura speciala
90/192
autentificata la Biroul Notarilor Asociati ALBU GHEORGHITA si ALBU RAZVAN -
MARIAN sub nr. 1684/18.12.2012.
Contribuabilul a declarat ca are deschise urmatoarele conturi bancare:
BRD-SUCURSALA MARGEANULUI - R002BRDE 410 SV 79489334100;
BANCA TRANSILVANIA- R068BTRLRON CRT0237904 901.
Evidenta financiar-contabila a societatii este intocmita de inculpata HOTCA
LUCIA¬ MARIA, angajata cu contract de munca la SC ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL.
Controlul s-a efectuat la un sediu de comun acord (conform art. 103, din
OG92/2003) situat in Bucuresti, B-dul Mircea Eliade , nr.18, intrarea A, et.2, biroul A5
sector 1 si la sediul D.G.A.F. din Bucuresti, str. P-ta Presei Libere, nr.1, corp B3, sector 1,
pe baza documentelor puse la dispozitie de reprezentantii SC ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL - inculpat GRIGORAS GRIGORE ADRIAN in calitate de asociat si de
inculpata HOTCA LUCIA-MARIA in calitate de economist sef.
La control a mai participat si inculpatul PAUL GHEORGHE NICOLAE, in calitate
de imputernicit al SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL.
Totodata, au fost luate declaratii scrise - Note Explicative referitoare la activitatea
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL d-lui GRIGORAS GRIGORE ADRIAN in
calitate de asociat si d-lui PAUL GHEORGHE NICOLAE, in calitate de imputernicit.
Obiectivul controlului l-a constituit verificarea relațiilor comerciale derulate de SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL cu SC PARTENERIAT INTERMED SRL, SC
AHR CONSALTING CO SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL SC TRIFSAN GROUP
SRL si SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA.
Urmare verificărilor efectuate prin sondaj asupra documentelor puse la
dispoziție de reprezentanții SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL precum si din
notele explicative date echipei de control au rezultat următoarele:
Așa cum rezulta din documentele puse la dispoziția organelor de control în perioada
08.11.2012 (înființare) - august 2014 societatea a constat in prestarea de servicii, respectiv
contractarea-închirierea de forța de munca (personal muncitor) in baza contractelor de
prestări servicii întocmite cu furnizorii (persoane juridice) si contractarea acestora, pe baza
de contract de prestări servicii, catre beneficiarul SC COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA.
In perioada analizata SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL in calitate de
"Beneficiar", in baza contractelor de prestări servicii întocmite, a contractat - închiriat forța
de munca (personal muncitor) de la urmatoarele societatii comerciale:
- SC AHR CONSALTING CO SRL-CUI24103070;
- SC TRIFSAN GROUP SRL - CUI 26894125;
- SC ALCAZ TIME IMPEX SRL - CUI 7117793;
-SC PARTENERIAT INTERMED SRL - CUI 3077860
1. Constatari privind numarul propriu de angajati al SC ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL in perioada 2012-2014:
2012 = 0 angajati;
2013 = 22 angajati (numar mediu conform situatiilor financiare la 31.12.2013);
2014 = 39 angajati (conform statului de plata al lunii august 2014).
2. Constatari privind relatia comerciala derulata de SC ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL cu SC PARTENERIAT INTERMED SRL - CUI 30778609 in perioada
2012-2014.
Intre SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL in calitate de beneficiar si SC
PARTENERIAT INTERMED SRL in calitate de prestator s-a semnat contractul de prestari
servicii nr.01/30.11.2012 in care se precizează:
91/192
- parti semnatare: - SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, denumita in
contract "BENEFICIAR" si SC PARTENERIAT INTERMED SRL, CIF 30778609,
denumita in continuare "PRESTATOR";
- obiectul contractului: "La solicitarea beneficiarului prestatorul va pune la dispozitia
beneficiarului personal muncitor in vederea asigurarii ordinei si curateniei si alte activitati
specific domeniilor in care beneficiarul isi desfasoara activitatea..."
- pretul contractului: "tariful convenit pentru indeplinirea contractului, platibil
Prestatorului de catre Beneficiar, este de 11 lei/ora, la care se adauga TVA"
- durata contractului: 12 luni (30.11.2012 - 30.11.2013) + act aditional nr.341/
30.11.2013 - prelungire durata contract pana in 30.11.2015;
Asa cum rezulta din documentele puse la dispoziție de societate, din declarațiile
inculpaţilor precum si din depoziţiile unor martori, în baza contractului nr. 01/30.11.2012,
SC PARTENERIAT INTERMED SRL, in calitate de furnizor a emis catre SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, in perioada 07.01.2013 - 19.08.2014, un numar
de 41 (patruzecisiunu) de facturi in valoare totala de 9.460.309,93 lei, aceste facturii fiind
decontate in totalitate prin viramente bancare.
Platile catre SC PARTENERIAT INTERMED SRL au fost efectuate in baza
facturilor emise de SC PARTENERIAT INTERMED SRL, facturi care au fost insoţite de
tabele cu orele de munca efectuate in perioadele facturate (tabele care cuprind data/ numar
muncitori/numar ore/muncitori/numar total ore/tarif-ora/total. Situatiile-tabelele in baza
carora au fost intocmite facturile s-au emis de regula la un interval de15 zile .
SC PARTENERIAT INTERMED SRL a pus la dispozitia SC ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL numar mediu de personal-muncitori necalificati, astfel:
- ianuarie 2013 - 106 muncitori necalificati;
- februarie 2013 - 60 muncitori necalificati'
- martie 2013 - 106 muncitori necalificati;
- aprilie 2013 - 112 muncitori necalificati;
- mai 2013 - 97 muncitori necalificati;
- iunie 2013 - 84 muncitori necalificati;
- iulie 2013 - 58 muncitori necalificati;
- august 2013 - 69 muncitori necalificati;
- septembrie 2013 - 75 muncitori necalificati;
- octombrie 2013 - 89 muncitori necalificati;
- noiembrie 2013 - 100 muncitori necalificati;
- decembrie 2013 - 99 muncitori necalificati;
Numar mediu pe perioada ianuarie-decembrie 2013 = 88 muncitori necalificati;
- februarie 2014 - 101 muncitori necalificati;
Numar mediu pe perioada ianuarie-august 2014 = 97 muncitori necalificati;
SERVICE SRL cu SC AHR CONSALTING CO SRL - CUI 24103070 in perioada 2012-
2014
Intre SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL (in calitate de "Beneficiar"), şi SC
AHR CONSALTING CO SRL, (in calitate de "Prestator"), s-a semnat "CONTRACT DE
PRESTARI SERVICII Nr. 05/12.12.2012" (anexat in fotocopie), in care se precizeaza:
92/192
- parti semnatare - SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, denumita in
contract "Beneficiar" si SC AHR CONSALTING CO SRL – CUI 24103070 denumita in
continuare “Prestator”
- Obiectul contractului: "La solicitarea Beneficiarului Prestatorul va pune la
dispozitia Beneficiarului personal muncitor in vederea asigurarii ordinei si curateniei si alte
activitati specific domeniilor in care Beneficiarul isi desfasoara activitatea..."
- pretul contractului: "tariful convenit pentru indeplinirea Contractului, platibil
Prestatorului de catre Beneficiar, este de 10,50 lei/ora, la care se adauga TVA."
- durata contractului: 12 luni incepand cu 05.12.2012;
Asa cum rezulta din documentele puse la dispozitie de societate de reprezentantul
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL - inculpatul GRIGORAS GRIGORE
ADRIAN, in baza contractului nr. 05/12.12.2012, SC AHR CONSALTING CO SRL, in
calitate de furnizor a emis catre SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, in perioada
07.01.2013 ¬03.07.2013, un numar de 14 (patrusprezece) facturi in valoare totala de
3.096.012,32 lei, aceste facturi fiind decontate in totalitate prin viramente bancare.
Platile catre SC AHR CONSALTING CO SRL au fost efectuate in baza facturilor
emise de SC AHR CONSALTING CO SRL, facturi care au fost insotite de situatii cu
numarul de ore lucrate de personalul necalificat in perioadele facturate(situatii care cuprind
numar ore/tarif-ora/valoare/TVA/valoare totala). Situatiile in baza carora au fost intocmite
facturile s-au emis de regula la un interval de15 zile .
In perioada ianuarie 2013 - iulie 2013, asa cum rezulta din documentele puse la
dispozitie de societate SC AHR CONSALTING CO SRL a pus la dispozitia SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL numar mediu de personal-muncitori
necalificati, astfel:
Numar mediu pe perioada ianuarie-iulie 2013 = 88 muncitori necalificati.
SERVICE SRL cu SC TRIFSAN GROUP SRL - CUI 26894125.
În perioada 2012-2014 între SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL (in
calitate de "Beneficiar"), şi SC TRIFSAN GROUP SRL, (in calitate de "Prestator" ), s-a
semnat "CONTRACT DE PRESTARI SERVICII nr. 20/19.08.2013" (anexat in fotocopie),
in care se precizeaza:
contract "Beneficiar" şi SC TRIFSAN GROUP SRL, CIF 26894125, denumita in continuare
"Prestator";
- obiectul contractului: "La solicitarea Beneficiarului Prestatorul va pune la
- durata contractului: 12 luni incepand cu 19.08.2013;
Asa cum rezulta din documentele puse la dispozitie de societate de inculpatul
GRIGORAS GRIGORE ADRIAN, în calitate de reprezentant al SC ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL, in baza contractului nr. 20/19.08.2013 SC TRIFSAN GROUP
SRL in calitate de furnizor a emis catre SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, in
93/192
perioada 30.09.2013 ¬23.06.2014, un numar de 17 (saptesprezece) facturi in valoare totala
de 4.265.112,10 lei, aceste facturii fiind decontate prin viramente bancare, la data verificarii
prezentand un sold de 8.331,58 lei.
Platile catre SC TRIFSAN GROUP SRL au fost efectuate in baza facturilor emise de
SC TRIFSAN GROUP SRL, facturi care au fost insotite de situatii cu numarul de ore
lucrate de personalul necalificat in perioadele facturate (situatii care cuprind numar ore/tarif-
ora/valoare/TVA/valoare totala). Situatiile in baza carora au fost intocmite facturile s-au
emis de regula la un interval de 15 zile.
In perioada septembrie 2013 - iunie 2014, asa cum rezulta din documentele puse la
dispozitie de societate SC TRIFSAN GROUP SRL a pus la dispozitia SC ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL numar mediu de personal-muncitori necalificati, astfel:
- octombrie 2013 - 99 muncitori necalificati;
- noiembrie 2013 - 103 muncitori necalificati;
- decembrie 2013 - 103 muncitori necalificati;
Numar mediu pe 2013 = 102 muncitori necalificati;
Numar mediu pe 2014 =101 muncitori necalificati;

SERVICE SRL cu SC ALCAZ TIME IMPEX SRL- CUI 7117793 .
În perioada 2012-2014 între SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL (in
calitate de "Beneficiar"), si SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, (in calitate de "Prestator"), s-a
semnat "CONTRACT DE PRESTARI SERVICII nr. 14/19.06.2013" (anexat in fotocopie),
in care se precizeaza:
contract "Beneficiar" şi SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, CIF 7117793, denumita in
continuare "Prestator";
- pretul contractului : tariful convenit pentru indeplinirea contractului platibil
Prestatorului de catre Beneficiar este de 10,50 lei/ora, la care se adauga TVA”
-durata contractului : 12 luni incepand cu 19.06.2013
Asa cum rezulta din documentele puse la dispozitie de societate de reprezentantul
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL (inculpatul GRIGORAS GRIGORE
ADRIAN) in baza contractului nr. 14/19.06.2013, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, in
calitate de furnizor a emis catre SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, in perioada
16.07.2013 ¬17.09.2013, un numar de 6 (sase) facturi in valoare totala de 1.401.192,88 lei,
aceste facturii fiind decontate in totalitate prin viramente bancare. Platile catre SC ALCAZ
TIME IMPEX SRL au fost efectuate in baza facturilor emise de SC ALCAZ TIME IMPEX
SRL, facturi care au fost insotite de situatii cu numarul de ore lucrate de personalul
necalificat in perioadele facturate(situatii care cuprind numar
ore/tarif-ora/valoare/TVA/valoare totala) . Situatiile in baza carora au fost intocmite
facturile s-au emis de regula la un interval de15 zile .
In perioada iulie 2013 - septembrie 2013, asa cum rezulta din documentele puse la
dispozitie de societate SC ALCAZ TIME IMPEX SRL a pus la dispozitia SC
94/192
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL numar mediu de personal-muncitori
necalificati, astfel:
Numar mediu in perioada iulie 2013 - septembrie 2013= 82 muncitori necalificati;
SERVICE SRL cu SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA- CUI 13788556.
În perioada 2012-2014 între SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL in
calitate de Prestator si SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA in calitate de
Beneficiar s-a semnat CONTRACT DE PRESTARI SERVICII nr. 8879/30.11.2012"
(anexat in fotocopie), in care se precizeaza:
contract "Prestator şi SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, CIF 13788556,
denumita in continuare "Beneficiar";
- durata contractului: 12 luni incepand cu 01.12.2012+ act aditional/ 29.11.2013
¬prelungire durata contract pana in 01.12.2014;
Asa cum rezulta din documentele puse la dispozitie de societate atat o parte din
personalul propriu al SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL cat si personalul
contractat de la cele patru societati furnizoare, respectiv SC AHR CONSALTING CO SRL,
SC TRIFSAN GROUP SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL si SC PARTENERIAT
INTERMED SRL, a fost pus la dispozitia SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, in
baza contractului nr. 8879/30.11.2012.
In perioada ianuarie 2013-august 2014 2013, asa cum rezulta din documentele puse
la dispozitie de societate "SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL s-a angajat sa
puna la dispozitia SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA un numar de aproximativ
210 muncitori" zilnic.
Astfel ca SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL a emis in perioada ianuarie
2013 – august 2014 catre SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA un numar de 40
facturi in valoare totala de 21.393.552,60 lei aceste facturi fiind decontate prin viramente
bancare.
Facturile emise de SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL catre SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA au fost insotite de situatii cu numarul de ore
lucrate de personalul necalificat in perioadele facturate (situatii care cuprind numarul de
muncitori pe zile/numar ore/total ore/ tarif-ora/total). Situatiile in baza carora au fost
intocmite facturile s-au emis de regula la un interval de 15 zile.
c) in ceea ce priveste S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. s-a efectuat un
control de către inspectorii antifreaudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Bucuresti -
procesul verbal nr. 1778/15.10.2014.
Cu ocazia efectuarii controlului la LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL s-a constatat
că societatea are ca obiect principal de activitate declarat activităţi de contractare, pe baze
temporare a personalului COD CAEN 7820 şi desfăşoară efectiv activitate constând în
activităti de contractare, pe baze temporare a personalului.
95/192
În timpul controlului societatea a fost reprezentată de inculpatul Grigoraş Grigore
Adrian, fiind imputernicit de administratorul societăţii, inculpatul Paul Viorel, să reprezinte
societatea .
Controlul s-a desfăşurat la LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL situat în localitatea
Bucureşti, bdul. Mircea Eliade, nr. 18, scara A, etaj 2, sector 1 unde contribuabilul sus
mentionat are închiriat biroul nr. A5 cu contractul de închiriere nr. 254540/28.11.2013 şi a
fost efectuat în prezenta domnului Grigoraş Grigore Adrian (telefon 0758.019.043), salariat
la LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL având funcţia de inginer construcţii, asociat cu 10%
acţiuni şi împuternicit de administratorul societăţii, domnul Paul Viorel, să reprezinte
societatea prin împuternicirea nr. 1793/18.09.2014.
Actionariatul societătii se prezintă astfel:
- Hotca Lucia Maria, acţionar, având un procent de 10% actiuni.
- Grigoraş Grigore Adrian, acţionar, având un procent de 10% acţiuni.
- Paul Viorel, acţionar, având un procent de 80% acţiuni.
Contabilitatea societăţii este ţinută, prin birou propriu de contabilitate al societăţii, de
Hotca Lucia Maria în calitate de economist şef.
La luna august 2014 societatea avea ca angajaţi un număr de 606 persoane conform
statului de salarii şi a pontajului.
Situaţia numarului de personal salariat al LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL pe
luni şi ani se prezintă astfel:
Ianuarie 2013 - 477 salariaţi
Februarie 2013 - 518 salariaţi
Martie 2013 - 519 salariaţi
Aprilie 2013 - 572 salariaţi
Mai 2013 - 545 salariaţi
Iunie 2013 - 594 salariaţi
Iulie 2013 - 567 salariaţi
August 2013 - 627 salariaţi
Septembrie 2013 - 585 salariaţi
Octombrie 2013 - 645 salariaţi
Noiembrie 2013 - 557 salariaţi
Decembrie 2013 - 537 salariaţi
Ianuarie 2014 - 580 salariaţi
Februarie 2014 - 558 salariaţi
Martie 2014 - 594salariaţi
Aprilie 2014 -607 salariaţi
Mai 2014 - 582 salariaţi
Iunie 2014 - 610 salariaţ
Iulie - 596 salariaţi
August 606 salariaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a avut în perioada ianuarie -decembrie
2013 un număr mediu de 561 salariaţi, iar în perioada ianuarie - iunie 2014 un număr mediu
de 590 salariaţi.
Relaţia comercială cu PARTENERIAT INTERMED SRL
In perioada 01.01.2013-31.07.2014, conform fisei de cont furnizor PARTENERIAT
INTERMED SRL ( CUI 30778609), societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a
inregistrat achizitii pe baza unui numar de 56 (cincizecisisase) facturi cu o valoare totala,
inclusiv TVA, de 12.553.172,56 lei (din care 10.123.526,25 lei valoare fără TVA şi
2.429.646,31 lei TVA) reprezentând servicii prestate conform contract nr. 02/30.11.2012.
Facturile au fost achitate prin bancă, la data controlului fişa de cont furnizor
PARTENERIAT INTERMED SRL prezintă sold 6.731 lei.
96/192
Toate facturile au fost inregistrate în jurnalele de cumpărări şi declarate în
deconturile de TVA D 300 şi în declaraţiile informative 394, pentru anii 2013, 2014,
valoarea acestor facturi a fost înregistrată ca şi cheltuială deductibilă, TVA fiind
deasemenea dedus integral.
Contractul de prestări servicii nr. 02/30.11.2012 a fost semnat din partea
PARTENERIAT INTERMED SRL de inculpatul Corlan Cristian Dumitru şi din partea LA
TEAM LINE SOLUTIONS SRL de inculpatul Grigoraş Grigore Adrian.
Obiectul contractului conform art. 1 punctul 1.1 prevede "Prestatorul va pune la
dispozitia beneficiarului personal muncitor in vederea asigurarii ordinei si curateniei si alte
activitati specific domeniilor in care beneficiarul isi desfasoara activitatea". Art. 2, punctul
2.3. din contract prevede "... Factura va fi insotita de decont de prestatie, confirmat prin
semnatura si stampila de reprezentantul beneficiarului. Decontul se intocmeste pe baza
proceselor verbale de constatare saptamanale...", art. 4, punctul 4.10. din contract prevede
"prestatorul este obligat sa prezinte zilnic pentru confirmarea beneficiarului un raport asupra
activitatii din ziua respectiva. Acest raport va cuprinde: locul desfasurarii activitatii,
numarul persoanelor care au lucrat, calificarea fiecarei persoane, numarul de ore prestate de
fiecare persoana".
Pretul contractului: "tariful convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil
prestatorului de către beneficiar, este de 11 lei/ora, la care se adaugă TVA."
Urmare documentelor puse la dispoziţie s-a constatat faptul că pentru facturile
primite de la PARTENERIAT INTERMED SRL şi deduse integral societatea nu a avut şi
nu a putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei
persoane, instruirea personalului închiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii
şi sănătăţii în muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa cum reiese din notele
explicative.
S-a stabilit că numărul mediu de persoane subcontractate de la PARTENERIAT
INTERMED SRL pe luni este:
Ianuarie 2013 - 129 muncitori necalificaţi
Februarie 2013 - 55 muncitori necalificaţi
Martie 2013 -117 muncitori necalificaţi
Aprilie 2013 - 92 muncitori necalificaţi
Mai 2013 - 70 muncitori necalificaţi
Iunie 2013 - 46 muncitori necalificaţi
Iulie 2013 - 110 muncitori necalificaţi
August 2013 - 146 muncitori necalificaţi
Septembrie 2013 - 240 muncitori necalificaţi
Octombrie 2013 - 158 muncitori necalificaţi
Noiembrie 2013 - 107 muncitori necalificaţi
Decembrie 2013 - 76 muncitori necalificaţi
Februarie 2014 -108 muncitori necalificaţi
Martie 2014 - 123 muncitori necalificaţi
Aprilie 2014 - 124 muncitori necalificati
Mai2014 - 90 muncitori necalificaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat de la PARTENERIAT
INTERMED SRL în perioada ianuarie - decembrie 2013 un număr mediu de 112 muncitori
necalificaţi, iar în perioada ianuarie - iulie 2014 un număr mediu de 107 muncitori
necalificaţi.
97/192
Conform susţinerilor inculpatului Grigoraş Grigore Adrian numărul mediu de
persoane subcontractate la COMPANIA ROMPREST SERVICE SA pe luni este:
Mai 2013 -65 muncitori necalificaţi
Iunie 2013 -45 muncitori necalificaţi
Martie 2014 -120 muncitori necalificaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat de la COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA în perioada ianuarie - decembrie 2013 un număr mediu de 108
muncitori necalificaţi, iar în perioada ianuarie - iulie 2014 un număr mediu de 105 muncitori
necalificaţi.
Relatia comercială cu TRIFSAN GROUP SRL
În perioada 02.09.2013 - 23.06.2014, conform fişei de cont furnizor TRIFSAN
GROUP SRL (CUI 26894125), societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a înregistrat
achiziţii pe baza unui număr de 37 (treizeci şi şapte) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA
de 10.663.963,98 lei (din care 8.599.970,95 lei valoare fără TVA şi 2.063.993,03 lei TVA)
reprezentând servicii prestate conform contract nr. 848/05.08.2013.
TRIFSAN GROUP SRL prezintă sold 0 (zero) lei.
Toate facturile au fost înregistrate în jurnalele de cumpărări şi declarate în
deconturile de TVA D 300 şi în declaraţiile informative 394, pentru anii 2013, 2014,
valoarea acestor facturi a fost înregistrată ca şi cheltuială deductibilă, TVA fiind
deasemenea dedus integral.
Contractul de prestări servicii nr. 848/05.08.2013 a fost semnat din partea TEAM
LINE SOLUTIONS SRL de inculpatul Grigoras Grigore Adrian.
Obiectul contractului conform art. 1, punctul 1.1 prevede "Prestatorul va pune la
dispozitia beneficiarului personal muncitor în vederea asigurării ordinei şi cură ten iei şi alte
activităti specifice domeniilor în care beneficiarul Îşi desfăşoară activitatea".
Pretul contractului: "tariful convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil
Prestatorului de către Beneficiar, este de 11 lei/ora, la care se adaugă TVA."
primite de la TRIFSAN GROUP SRL şi deduse integral societatea nu a avut şi nu a putut
prezenta documente primare (decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei persoane,
instruirea personalului închiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii
în muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa cum reiese din notele explicative.
persoane subcontractate de la TRIFSAN GROUP SRL pe luni este:
98/192
Ianuarie 2014 -196 muncitori necalificaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat de la TRIFSAN GROUP
SRL în perioada august - decembrie 2013 un număr mediu de 247 muncitori necalificaţi, iar
în perioada ianuarie - iunie 2014 un număr mediu de 173 muncitori necalificaţi.
Septembrie 2013-250 muncitori necalificati
Octombrie 2013- 300 muncitori necalificaţi
Noiembrie 2013- 240 muncitori necalificaţi
Decembrie 2013-280 muncitori necalificaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat la COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA în perioada august - decembrie 2013 un număr mediu de 222
muncitori necalificaţi, iar în perioada ianuarie - iunie 2014 un număr mediu de 148
muncitori necalificaţi.
Relatia comercială cu AHR CONSALTING CO SRL
În perioada 01.01.2013 - 05.08.2013, conform fişei de cont furnizor AHR
CONSALTING CO SRL (CUI 24103070), societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL
a înregistrat achiziţii pe baza unui număr de 21 (douăzecişiuna) facturi cu o valoare totală
inclusiv TVA de 5.128.277,66 lei (din care 4.135.707,79 lei valoare fără TVA şi 992.569,87
lei TVA), din totalul facturilor 19 (nouăsprezece) facturi reprezentând servicii prestate
conform contract nr. 03/30.11.2012 in valoare totală inclusiv TVA de 4.475.053,66 lei (din
care 3.608.914,24 lei valoare fără TVA şi 866.139,42 lei TVA), factura nr.99/30.04.2013 in
valoare totală de 402.124 lei din care TVA 77.830,45 lei reprezintă hala metalică factura
nr.144/31.05.2013 in valoare totală de 251.100 lei din care TVA 48.600 lei reprezintă
excavator pe şenile 22 to.
Facturile au fost achitate prin bancă, la data controlului fişa de cont furnizor AHR
CONSALTING CO SRL prezintă sold 0,30 (zeroleişitreizecibani) lei.
deconturile de TVA D 300 şi în declaraţiile informative 394, pe anul 2013, valoarea acestor
facturi a fost înregistrată ca şi cheltuială deductibilă, TVA fiind deasemenea dedus integral.
Contractul de prestări servicii nr. 03/30.11.2012 a fost semnat din partea LA TEAM
LINE SOLUTIONS SRL de inculpatul Grigoraş Grigore Adrian.
99/192
activitati specific domeniilor in care beneficiarul isi desfasoara activitatea". Pretul
contractului: "tariful convenit pentru indeplinirea Contractului, platibil Prestatorului de catre
Beneficiar, este de 10.50 lei/ora, la care se adauga TVA."
Urmare documentelor depuse s-a constatat faptul că pentru facturile primite de la
AHR CONSALTING CO SRL, reprezentând prestări servicii, şi deduse integral societatea
nu a avut şi nu a putut prezenta documente primare (decont de prestaţie, pontaje, calificarea
fiecărei persoane, instruirea personalului închiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa cum reiese din
notele explicative.
Conform susţinderilor inculpatului Grigoraş Grigore Adrian numărul mediu de
persoane subcontractate de la AHR CONSALTING CO SRL pe luni este:
Aprilie 2013 - 265 muncitori necalificati
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat de la AHR
CONSALTING CO SRL în perioada ianuarie - mai 2014 un număr mediu de 204 muncitori
necalificaţi.
Februarie 2013 -170 muncitori necalificaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA în perioada ianuarie - mai 2013 un număr mediu de 202
Relaţia comercială cu ALCAZ TIME IMPEX SRL
În perioada 01.06.2013 - 05.11.2013, conform fişei de cont furnizor ALCAZ TIME
IMPEX (CUI 7117793), societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a înregistrat
achiziţii pe baza unui număr de 11 (unsprezece) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
1.979.431,39 lei (din care 1.596.315,64 lei valoare fără TVA şi 383.115,75 lei TVA), din
totalul facturilor 7 (şapte) facturi reprezentând servicii prestate conform contract nr.
622/22.05.2013 in valoare totală inclusiv TVA de 1.542.290,40 lei (din care 1.243.782,58
lei valoare fără TVA şi 298.507,82 lei TVA) , factura nr.06/01.07.2013 în valoare totală de
92.929,39 lei din care TVA 17.986,33 lei reprezintă rulotă 1 buc, container şantier 3 buc,
factura nr.07/01.07.2013 in valoare totală de 196.416 lei din care TVA 38.016 lei reprezintă
container şantier 9 buc, factura nr.05/01.07.2013 in valoare totală de 105.945,60 lei din care
TVA 20.505,60 lei reprezintă echipament protecţie (şalopetă, şapcă, pelerină, manuşi)
factura nr.10/17.07.2013 in valoare totală de 128.340 lei din care TVA 24.840 lei reprezintă
avans servicii, rulotă 1 buc.
Facturile au fost achitate prin bancă, la data controlului fişa de cont furnizor ALCAZ
TIME IMPEX SRL prezintă sold 0 (zero) lei.
deconturile de TVA D 300 şi în declaraţiile informative 394, pe anul 2013, valoarea acestor
facturi a fost înregistrată ca şi cheltuială deductibilă, TVA fiind deasemenea dedus integral.
Contractul de prestări servicii nr. 622/22.05.2013 a fost semnat din partea LA TEAM
LINE SOLUTIONS SRL de inculpatul Grigoraş Grigore Adrian.
100/192
dispozitia beneficiarului personal muncitor, in functie de nevoile curente ale
Beneficiarului". Pretul contractului: "tariful convenit pentru indeplinirea contractului,
platibil Prestatorului de catre Beneficiar, este de 10.50 lei/ora, la care se adauga TVA."
primite de la ALCAZ TIME IMPEX SRL, reprezentând prestări servicii, şi deduse integral
societatea nu a avut şi nu a putut prezenta documente primare (decont de prestaţie, pontaje,
calificarea fiecărei persoane, instruirea personalului închiriat conform art. 20 din Legea
319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa
cum reiese din notele explicative.
persoane subcontractate de la ALCAZ TIME IMPEX SRL pe luni este:
Astfel La TEAM LINE SOLUTIONS a subcontractat de la ALCAZ TIME IMPEX
SRL in perioada iunie –septembrie 2013 un număr mediu de 85 muncitori necalificaţi.
Iulie 2013 -60 muncitori necalificaţi
Astfel LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL a subcontractat la COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA în perioada iunie - septembrie 2013 un număr mediu de 83
Relatia comercială cu COMPANIA ROMPREST SERVICE SA
În perioada 01.03.2013 - 31.07.2014, conform fişei de cont COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA (CUI 13788556), societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS
SRL a înregistrat venituri din prestări servicii pe baza unui număr de 118
(unasutăoptisprezece) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de 33.050.074,95 lei (din
care 26.653.286,25 lei valoare fără TVA şi 6.396.788.70 lei TVA), reprezentând servicii
prestate conform contract nr. 172/28.02.2013.
Facturile au fost încasate prin bancă, la data controlului fişa de cont client
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA prezintă sold - 0,90 lei.
Obiectul contractului conform art. 1, punctul 1.1 prevede" Prestatorul va pune la
activitati specific domeniilor in care beneficiarul isi desfasoara activitatea". Pretul
contractului: "tariful convenit pentru indeplinirea Contractului, platibil Prestatorului de catre
Beneficiar, este de 11,25 lei/ora, la care se adauga TVA."
Societatea LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL nu a avut şi nu a putut prezenta
documente primare (decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei persoane, instruirea
personalului subinchiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii şi sanatatii in
munca si a normelor de aplicare art. 74 si art. 83) asa cum reiese din notele explicative.
d) in ceea ce priveste S.C. PARTENERIAT INTERMED S.R.L., procesul verbal nr.
1839/23.10.2014, întocmit de reprezentanţii Direcţiei Generale Regionale Antifraudă
Fiscală Bucureşti, din care rezultă că:
Cu ocazia efectuarii unui control curent la PARTENERIAT INTERMED SRL având
ca obiect verificarea relatiilor comerciale cu IRIS TOP RECYCLlNG SRL, ELEMENT
CONSTRUCT DESIGN SRL, REMACOST INTERPREV SRL, COSTMARY CMM
101/192
CONSTRUCT SRL, TIMES BUILDING DESIGN SRL, STARPRO COLECT CONF SRL,
LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL, ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, au
rezultat urmatoarele:
Contribuabilul are ca obiect principal de activitate declarat intermedieri in comertul
cu produse diverse COD CAEN 4619 şi desfasoara efectiv activitate constând in activităti
de contractare, pe baze temporare, a personalului.
Controlul s-a desfasurat la PARTENERIAT INTERMED SRL situat in localitatea
Bucureşti, strada Constantin Noica, nr. 138, demisol, sector 6 unde contribuabilul sus
menţionat are punct de lucru.
În timpul controlului societatea a fost reprezentată de Corlan Cristian Dumitru,
avand calitatea de director general .
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că societatea verificată desfăşoară
activitate de contractare, pe baze temporare, a personalului la punctul de lucru al societăţii
din Bucureşti, strada Constantin Noica, nr. 138, demisol, sector 6. Controlul a fost efectuat
in prezenţa inculpatului Corlan Cristian Dumitru salariat la PARTENERIAT INTERMED
SRL având funcţia de director general şi mandatat de Melniciuc Constantin - Mihai, in
calitate de asociat unic şi administrator la PARTENERIAT INTERMED SRL să reprezinte
societatea PARTENERIAT INTERMED SRL la toate instituţiile de stat sau private prin
procura nr. 2442/16.10.2012 valabilă pe o perioadă de 3 trei ani.
Martorul MELNICIUC CONSTANTIN MIHAI avea la momentul controlului
calitatea de asociat unic şi administrator, acţionar cu 100%.
În luna iulie 2014 societatea avea un număr de 33 salariaţi.
Situaţia numarului de personal salariat al PARTENERIAT INTERMED SRL pe luni
şi ani se prezintă astfel:
- Ianuarie 2013 - 0 salariati
- Februarie 2013 - 37 salariati
- Martie 2013 - 35 salariati
- Aprilie 2013 - 30 salariati
- Mai 2013 - 46 salariati
- Iunie 2013 - 38 salariaţi
- Iulie 2013 - 32 salariaţi
- August 2013 - 30 salariati
- Septembrie 2013 - 40 salariati
- Octombrie 2013 - 36 salariati
- Noiembrie 2013 - 30 salariati
- Decembrie 2013 - 48 salariati
- Ianuarie 2014 - 40 salariaţi
- Februarie 2014 - 29 salariaţi
- Martie 2014 - 40 salariaţi
- Aprilie 2014 - 33 salariaţi
- Mai 2014 - 39 salariaţi
- Iunie 2014 - 33 salariaţi
- Iulie - 32 salariaţi
- August - 24 salariaţi
În urma verificărilor efectuate s-au constatat următoarele:
Relatia comercială cu IRIS TOP RECYCLlNG SRL
În perioada 01.07.2013 - 31.03.2014, conform fişei de cont furnizor IRIS TOP
RECYCLlNG SRL, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a inregistrat achiziţii pe
baza unui număr de 47(patruzeci şi şapte) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
11.008.109,69 lei (din care 8.877.507,84 lei valoare fără TVA şi 2.130.601,85 lei TVA)
reprezentând servicii prestate conform contract nr. 05/03.06.2013 şi refacturare transport şi
102/192
echipament din care 46(patruzeci şi şase) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
10.933.213,69 lei (din care 8.817.107,84 lei valoare fără TVA şi 2.116.105,85 lei TVA)
reprezentând servicii conform contract şi factura 56/17.01.2014 reprezentând refacturare
transport şi echipament cu o valoare totală inclusiv TVA de 74.896,00 lei (din care
60.400,00 lei valoare fără TVA şi 14.496 lei TVA).
Facturile au fost achitate integral prin bancă astfel că la data controlului fişa de cont
furnizor IRIS TOP RECYCLlNG SRL prezintă sold 0(zero). Toate facturile au fost
inregistrate in jurnalele de cumpărări şi declarate in decontul de TVA D 300 şi in declaraţia
informativă 394. Contractul de prestări servicii nr. 05/03.06.2013 a fost semnat din partea
PARTENERIAT INTERMED SRL de inculpatul Corlan Cristian Dumitru şi din partea IRIS
TOP RECYCLlNG SRL de inculpatul Avram Marius Florin.
activitati specific domeniilor in care beneficiarul isi desfasoara activitatea".
Art. 2, punctul 2.3. din contract prevede "... Factura va fi insotita de decont de
prestatie, confirmat prin semnatura si stampila de reprezentantul beneficiarului. Decontul se
intocmeste pe baza proceselor verbale de constatare saptamanale...", art. 4, punctul 4.10. din
contract prevede" prestatorul este obligat sa prezinte zilnic pentru confirmarea
beneficiarului un raport asupra activitatii din ziua respectiva. Acest raport va cuprinde: locul
desfasurarii activitatii, numarul persoanelor care au lucrat, calificarea fiecarei persoane,
numarul de ore prestate de fiecare persoana".
Pretul contractului: "tariful convenit pentru indeplinirea Contractului, platibil
primite de la PARTENERIAT INTERMED SRL şi deduse integral societatea nu a avut şi
nu a putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei
persoane, instruirea personalului inchiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii
şi sănătăţii in muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa cum reiese din notele
explicative.
Conform susţinerilor inculpatului Corlan Cristian Dumitru numărul mediu de
persoane subcontractate de la IRIS TOP RECYCLlNG SRL pe luni este:
- Iunie 2013 - 66 muncitori necalificaţi
- Iulie 2013 - 186 muncitori necalificaţi
- August 2013 - 197 muncitori necalificaţi
- Septembrie 2013 - 389 muncitori necalificaţi
- Octombrie 2013 - 72 muncitori necalificaţi
- Noiembrie 2013 - 278 muncitori necalificaţi
- Decembrie 2013 - 238 muncitori necalificaţi
- Ianuarie 2014 - 228 muncitori necalificaţi
- Februarie 2014 - 227 muncitori necalificaţi
- Martie 2014 - 236 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat de la IRIS TOP
RECYCLlNG SRL in perioada iunie - decembrie 2013 un număr mediu de 204 muncitori
necalificaţi, iar in perioada ianuarie - martie 2014 un număr mediu de 230 muncitori
necalificati.
Numărul mediu de persoane subcontractate la LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL
pe luni este:
- Iunie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
- Iulie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
- Septembrie 2013 - 225 muncitori necalificaţi
103/192
-Octombrie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
- Noiembrie 2013 - 200 muncitori necalificaţi
- Februarie 2014 -131 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat la LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL in perioada iunie - decembrie 2013 un număr mediu de 106 muncitori
necalificaţi, iar in perioada ianuarie - martie 2014 un număr mediu de 139 muncitori
necalificaţi.
Numărul mediu de persoane subcontractate, conform notei explicative dată de
domnul Corlan Cristian Dumitru, la ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL pe luni
este:
- Iunie 2013 - 66 muncitori necalificati
- Iulie 2013 - 63 muncitori necalificati
- August 2013 - 50 muncitori necalificati
- Septembrie 2013 - 145 muncitori necalificati
- Octombrie 2013 - 72 muncitori necalificaţi
- Noiembrie 2013 - 108 muncitori necalificati
- Ianuarie 2014 - 80 muncitori necalificati
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat la la ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL in perioada iunie - decembrie 2013 un număr mediu de 86
muncitori necalificaţi, iar in perioada ianuarie - martie 2014 un număr mediu de 91
Relatia comercială cu TIMES BUILDING DESIGN SRL
În perioada 01.04.2014 - 31.08.2014, conform fişei de cont furnizor TIMES
BUILDING DESIGN SRL, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a inregistrat
achiziţii pe baza unui număr de 27(douăzecişişapte) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA
de 6.037.849,63 lei (din care 4.869.233,58 lei valoare fără TVA şi 1.168.616,05 lei TVA)
Facturile au fost achitate prin bancă, la data controlului fişa de cont furnizor TIMES
BUILDING DESIGN SRL prezintă sold 253.216,15 lei.
Toate facturile au fost inregistrate in jurnalele de cumpărări şi declarate in decontul
de TVA D 300 şi in declaraţia informativă 394.
PARTENERIAT INTERMED SRL de inculpatul Corlan Cristian Dumitru şi din partea
TIMES BUILDING DESIGN SRL de inculpatul Dumitru Emil.
104/192
primite de la TIMES BUILDING DESIGN SRL şi deduse integral societatea nu a avut şi nu
a putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei
persoane, instruirea personalului închiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii
şi sănătăţii în muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa cum reiese din notele
explicative.
Conform susţinerilor făcute de inculpatul Corlan Cristian Dumitru la momentul
efectuării controlului numărul mediu de persoane subcontractate de la TIMES BUILDING
DESIGN SRL pe luni este:
- Aprilie 2014 - 200 muncitori necalificati
- Mai 2014 - 282 muncitori necalificati
- Iunie 2014 -257 muncitori necalificaţi
- Iulie 2014 -268 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat de la TIMES BUILDING
DESIGN SRL in perioada aprilie - august 2014 un număr mediu de 245 muncitori
necalificaţi.
pe luni este:
- Aprilie 2014 - 100 muncitori necalificaţi
- Mai 2014 - 183 muncitori necalificaţi
SOLUTIONS SRL in perioada aprilie - august 2014 un număr mediu de 140 muncitori
necalificaţi.
Numărul mediu de persoane subcontractate la ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
SRL pe luni este:
-Aprilie 2014 - 100 muncitori necalificaţi
-Mai 2014 - 85 muncitori necalificaţi
-Iunie 2014 - 80 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat la ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL in perioada aprilie - august 2014 un număr mediu de 95 muncitori
necalificaţi.
Relatia comercială cu ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL
În perioada 01.02.2013 - 30.11.2013, conform fişei de cont furnizor ELEMENT
CONSTRUCT DESIGN SRL, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a înregistrat
achiziţii pe baza unui număr de 50(cincizeci) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
3.158.705,36 lei (din care 2.547.343,03 lei valoare fără TVA şi 611.362,33 lei TVA)
reprezentând servicii prestate conform contract nr. 10/21.01.2013 şi refacturare transport şi
echipament din care 12(douăsprezece) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
2.935.437,12 lei (din care 2.367.288 lei valoare fără TVA şi 568.149,12 lei TVA)
reprezentând servicii prestate conform contract şi 38(treizecişiopt) facturi cu o valoare totală
inclusiv TVA de 223.268,24 lei (din care 180.055,16 lei valoare fără TVA şi 43.213,08 lei
TV A) reprezentând refacturare transport şi echipament. Facturile de prestări servicii au fost
achitate integral prin bancă, iar facturile reprezentând refacturare transport şi echipament au
105/192
fost achitate majoritar prin casă, astfel că la data controlului fişa de cont furnizor
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL prezintă sold 0 (zero). Toate facturile au fost
informativă 394.
ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL de inculpatul Lincan Gigi Ionel.
primite de la ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL şi deduse integral societate a nu a
avut şi nu a putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, pontaje, foi de parcurs,
calificarea fiecărei persoane, instruirea personalului închiriat conform art. 20 din Legea
319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83).
Conform susţinerilor de la momentul controlului numărul mediu de persoane
subcontractate de la ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL pe luni este:
- Mai 2013 -142 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat de la ELEMENT
CONSTRUCT DESIGN SRL in perioada februarie - iunie 2013 un număr mediu de 112
muncitori necalificati.
pe luni este:
-Februarie 2013 - 103 muncitori necalificaţi
- Mai 2013 - 35 muncitori necalificati
SOLUTIONS SRL in perioada februarie - iunie 2013 un număr mediu de 50 muncitori
necalificaţi.
Numărul mediu de persoane subcontractate la ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
SRL pe luni este:
-Februarie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
-Martie 2013 - 106 muncitori necalificati
-Aprilie 2013 - 37 muncitori necalificaţi'
-Mai 2013 - 107 muncitori necalificaţi
-Iunie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
106/192
TEHNIC SERVICE SRL in perioada februarie - iunie 2013 un număr mediu de 50
Relatia comercială cu REMACOST INTERPREV SRL
În perioada 01.01.2013 - 31.05.2013, conform fişei de cont furnizor REMACOST
INTERPREV SRL, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a inregistrat achiziţii pe
baza unui număr de 10(douăsprezece) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
2.095.153,27 lei (din care 1.689.639 lei valoare fără TVA şi 405.513,54 lei TVA)
reprezentând servicii prestate conform contract nr. 01/30.11.2012, şi 2(două) facturi cu o
valoare totală de 57.700 lei reprezentând refacturare echipament şi transport. Facturile au
fost achitate prin bancă, la data controlului fişa de cont furnizor REMACOST INTERPREV
SRL prezintă sold 0 (zero) lei. Toate facturile au fost inregistrate in jurnalele de cumpărări
şi declarate in decontul de TVA D 300 şi in declaraţia informativă 394.
REMACOST INTERPREV SRL de inculpatul Soare Constantin.
primite de la REMACOST INTERPREV SRL şi deduse integral societatea nu a avut şi nu a
putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, pontaje, foi de parcurs, calificarea
fiecărei persoane, instruirea personalului inchiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii in muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83).
persoane subcontractate de la REMACOST INTERPREV SRL pe luni este:
-Ianuarie 2013 - 235 muncitori necalificaţi
-Martie 2013 - 100 muncitori necalificaţi
-Aprilie 2013 - 75 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat de la REMACOST
INTERPREV SRL in perioada ianuarie - aprilie 2013 un număr mediu de 127 muncitori
necalificaţi.
Numărul mediu de persoane subcontractate, conform susţinerilor de la momentul
controlului , către SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL pe luni este:
- Aprilie 2013 - 25 muncitori necalificati
SOLUTIONS SRL în perioada ianuarie - aprilie 2013 un număr mediu de 69 muncitori
necalificaţi.
107/192
Numărul mediu de persoane subcontractate către ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL pe luni este:
- Martie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
TEHNIC SERVICE SRL in perioada ianuarie - aprilie 2013 un număr mediu de 55
Relatia comercială cu COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL
În perioada 01.10.2013 - 31.10.2013, conform fişei de cont furnizor COSTMARY
CMM CONSTRUCT SRL, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a înregistrat
achiziţii pe baza unui număr de 3(trei) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
679.481.51 lei (din care 547.968,96 lei valoare fără TVA şi 131.512,55 lei TVA)
COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL prezintă sold 0 (zero). Toate facturile au fost
informativă 394. Contractul de prestări servicii nr. 87/30.09.2013 a fost semnat din partea
COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL de inculpatul Soare Constantin.
Art. 2, punctul 2.3. din contract prevede ",.. Factura va fi' . de decont de prestatie,
confirmat prin semnatura si stampila de reprezentantul beneficiarului. Decontul se
primite de la COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL şi deduse integral societatea nu a
avut şi nu a putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, pontaje, calificarea
fiecărei persoane, instruirea personalului inchiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii in muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83).
persoane subcontractate de la COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL pe luni este:
Octombrie 2013 -140 muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat de la COSTMARY CMM
CONSTRUCT SRL in octombrie 2013 un număr mediu de 140 muncitori necalificaţi.
Numărul mediu de persoane subcontractate către LA TEAM LINE SOLUTIONS
SRL pe luni este:
Octombrie 2013 -140 muncitori necalificaţi
SOLUTIONS SRL in octombrie 2013 un număr mediu de 140 muncitori necalificaţi.
Numărul mediu de persoane subcontractate, conform notei explicative date de
domnul Corlan Cristian Dumitru, la ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL pe luni
este:
108/192
-Octombrie 2013 - 0(zero) muncitori necalificaţi
Astfel PARTENERIAT INTERMED SRL a subcontractat la la ROMCONCORD
TEHNIC SERVICE SRL in octombrie 2013 un număr mediu de 0(zero) muncitori
necalificaţi.
Relatia comercială cu STARPRO COLECT CONF SRL
În perioada 01.02.2013 - 30.06.2013, conform fişei de cont furnizor STARPRO
COLECT CONF SRL, societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a inregistrat achiziţii
pe baza unui număr de 19(nouăsprezece) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de
513.397,39 lei (din care 414.030,15 lei valoare fără TVA şi 99.367,24 lei TVA)
reprezentând achiziţii marfă şi refacturare transport şi echipament. Facturile au fost achitate
prin bancă şi prin casa, la data controlului fişa de cont furnizor STARPRO COLECT CONF
SRL prezintă sold 0 (zero). Toate facturile au fost inregistrate in jurnalele de cumpărări şi
declarate in decontul de TVA D 300 şi in declaraţia informativă 394.
primite de la STARPRO COLECT CONF SRL şi deduse integral societatea nu a avut şi nu
a putut prezenta documente primare(decont de prestaţie, foi de parcurs), aşa cum reiese din
notele explicative.
Relatia comercială cu LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL
În perioada 01.01.2013 - 01.09.2014, conform fişei de cont client LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL (CUI 17466081), societatea PARTENERIAT INTERMED SRL a
inregistrat venituri din prestări servicii pe baza unui număr de 61 (şaizecişiuna) facturi cu o
valoare totală inclusiv TVA de 13.727.740,24 lei (din care 11.070.758.26 lei valoare fără
TVA şi 2.656.981.98 lei TVA) , reprezentând servicii prestate conform contract nr.
02/30.11.2012. Facturile au fost incasate prin bancă, la data controlului fişa de cont client
LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL prezintă sold 293.314,56 lei.
Beneficiarului".
Societatea PARTENERIAT INTERMED SRL nu a avut şi nu a putut prezenta
documente primare(decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei persoane, instruirea
personalului subinchiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in
muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art 83), aşa cum reiese din notele explicative.
Relatia comercială cu ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL
În perioada 01.01.2013 20.08.2014, conform fişei de cont
client ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL (CUI 30886813), societatea
PARTENERIAT INTERMED SRL a inregistrat venituri din prestări servicii pe baza unui
număr de 42 (patruzecişidouă) facturi cu o valoare totală inclusiv TVA de 9.724.816,81 lei
(din care 7.842.594,20 lei valoare fără TVA şi 1.882.222,61 lei TVA), reprezentând servicii
prestate conform contract nr. 01/30.11.2012. Facturile au fost incasate prin bancă, la data
controlului fişa de cont client ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL prezintă sold
264.506,89 lei.
Beneficiarului".
109/192
Societatea PARTENERIAT INTERMED SRL nu a avut şi nu a putut prezenta
documente primare(decont de prestaţie, pontaje, calificarea fiecărei persoane, instruirea
personalului subinchiriat conform art. 20 din Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii in
muncă şi a normelor de aplicare art. 74 şi art. 83), aşa cum reiese din notele explicative.
Deşi inculpaţii nu au recunoscut în faza de cercetare judecătorească săvârşirea
infracţiunilor de evaziune fiscală, instanţa a apreciat că vinovăţia acestora rezultă din
probatoriile administrate în cauză respectiv înscrisuri, procesele verbale de redare a
convorbirilor telefonice legal interceptate, declaraţiile martorilor, probele coroborându-se şi
cu declaraţiile date de inculpaţii Vizi Carol Mark, Oprea Aurelian, Corlan Cristian Dumitru,
Matei Costel, Avram Marius Florin, Cărăbăneanu Cătălin Marian şi Dumitru Emil,
declaraţii date în faza de urmărire penală.
Apărarea inculpaţilor a fost în principal aceea că din expertiza fiscalitate efectuată în
faza de judecată rezultă că operaţiunile comerciale desfăşurate cu societăţile implicate,
administrate de inculpaţi, au avut caracter real, nefiind operaţiuni fictive.
Într-adevăr expertiza efectuată în cauză de expert Panduru Mirel arată că potrivit
înregistrărilor contabile documentele întocmite îndeplinesc calitatea de documente
justificative, cuprind toate informaţiile prevăzute de lege pentru a putea fi înregistrate în
contabilitate, conform legii contabilităţii nr. 982/1991, astfel că, la nivel documentar,
expertul a constatat că pentru serviciile contracte, recepţionate şi achitate societăţilor SC LA
TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL,
Compania Romprest Service SA a întocmit documente de recepţie a lucrărilor executate în
favoarea beneficiarilor finali, în care se regăseşte şi numărul de personal necalificat care a
fost utilizat în derularea contractului.
Analizând conţinutul raportului de expertiză, raportat la probele administrate în
cauză, instanţa a constatat că expertiza a analizat şi apreciat doar realitatea documentară a
unei tranzacţii, respectiv dacă au fost întocmite documente legale aferente acestei tranzacţii,
fără a aprecia dacă tranzacţiile au avut sau nu loc în realitate.
De altfel, expertul confirmă cu ocazia audierii de la termenul de judecată din data de
26.06.2019 împrejurarea că a verificat doar realitatea documentară a unei tranzacţii,
respectiv daca sunt întocmite sau nu documente legale în care este consemnată tranzacţia.
Cu toate acestea, la filele 153 şi 154 din raportul de expertiză, expertul arată că atât
în cadrul situaţiilor de lucrări întocmite de SC Compania Romprest Service SA pentru
beneficiarii finali, cât şi în cadrul situaţiilor orelor lucrate /tabelului personalului necalificat
pus la dispoziţie de catre Compania Romprest, întocmite de către cei doi furnizori de
servicii, nu s-au putut identifica în mod concret numele şi prenumele persoanelor
necalificate care au participat la realizarea lucrărilor, ci numai numărul total de persoane
utilizat pentru realizarea lucrarilor respective, de regula pentru un interval de 15 zile, aspect
care a îngreunat posibilitatea de verificare completă şi concretă.
De asemenea, se arată că la dosarul cauzei nu au fost identificate foi de prezenta sau
alte documente întocmite de cele două societăţi (SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL) sau de societaţile subcontractante ale
acestora, din conţinutul cărora să poată fi identificat exact, direct şi complet personalul pus
la dispoziţia companiei.
Organele de urmărire penală nu au contestat modul de înregistrare a documentelor în
evidenţa contabilă a societăţilor ci faptul că acestea nu reflectă realitatea, prin raportare şi la
împrejurările în care au fost derulate operaţiunile derulate, respectiv la alte elemente apărute
urmare a verificărilor la toate societăţile, neanalizate în raportul de expertiză.
Deşi operaţiunile desfăşurate par reale, iar documentele întocmite au calitatea de
documente justificative, din probele administrate în cauză a rezultat că aceste facturi atestau
operaţiuni comerciale fictive ( emise în scopul diminuării obligaţiilor fiscale către stat),
110/192
plăţile efectuate prin bancă erau doar pentru a crea aparenţa tranzacţiei, sumele de bani fiind
scoase în numerar de diverse persoane.
Instanţa a reţinut că expertiza efectuată în cauză a analizat starea de fapt fiscală
declarată organelor competente de către societatea beneficiară ( Compania Romprest
Service SA) prin utilizarea datelor şi informaţiilor legate de facturile sau documentele de
evidenţă contabilă şi fiscală, raportându-se numai la analiza modului în care acestea
îndeplinesc formal calitatea de document justificativ din punct de vedere al încadrării la
cheltuieli deductibile si TVA dedusă, fără a face referiri la realitatea efectivă a operaţiunilor
înscrise în acestea, stabilirea realităţii sau nerealităţii operaţiunilor intrând în competenţa
exclusivă a instanţei.
Faptul că operaţiunile nu au avut caracter real rezultă şi din declaraţiile inculpaţilor
Vizi Carol Mark, Oprea Aurelian, Corlan Cristian – Dumitru, Matei Costel, Avram Marius
Florin, Cărăbaneanu Cătălin – Marian, Dumitru Emil, martorului Melniciuc Constantin
Mihai, Soare Constantin, Lincan Gigi Ionel.
Astfel, inculpații Vizi Carol Mark, Corlan Dumitru, Matei Costel, Avram Adrian,
Cărăbăneanu Adrian, Dumitru Emil, Soare Constantin, Lincan Gigi Ionel, Oprea Aurelian
recunosc faptele și se declară complici la săvârșirea infractiunilor de evaziune fiscală și
spălarea a banilor, detaliază mecanismele financiare constând în înregistrarea de achiziții
fictive la nivelul societății ce beneficia de serviciile societățillor fantomă ce erau
administrate în fapt sau în drept de inculpati.
Inculpatul Corlan a declarat în faza de urmărire penală : ” recunosc că întocmeam
acte fictive prin care atestam că asiguram forţa de muncă, respectiv muncitori, procurată la
negru de la S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L, S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN
S.R.L., S.C. REMACOST INTERPREV S.R.L., S.C. COSTMARY CMM CONSTRUCT
S.R.L., S.C. TIME BUILDING DESIGN S.R.L., S.C. STARPRO COLECT CONF S.R.L.
pe care o refacturam către S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., din partea cărora ţineam legătura cu Grigoraş
Grigore-Adrian.
Precizez că devizele de livrare a forţei de muncă le întocmeam la circa 15 zile pentru
200-300 de persoane, care nu aveau venituri şi aveau o situaţie materială precară, persoane
sărace care munceau cu ziua”.
Declarație acestui inculpat se coroborează şi cu declarația inculpatului Vizi Carol
Mark acesta a relatat în faza urmăririi penale că ”obiectul contractelor încheiate cu
societăţile mai sus menţionate era contractarea de forţă de muncă, în legătură cu care
precizez că în parte s-a desfăşurat la negru, cu muncitori ce nu erau angajaţi în mod legal.
Legat de provenienţa forţei de muncă arăt că o parte din muncitorii zilieri erau aduşi
de mine din Ungaria, dar cea mai mare parte proveneau din muncitori puşi la dispoziţie de
către Paul Viorel, muncitorii nefiind angajaţi cu forme legale, fiind racolaţi zilnic de pe
stradă, din pieţele bucureştene sau din bazele de cazare ale S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L.
În final forţa de muncă era redistribuită de firmele mai sus menţionate către S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.
În ceea ce priveşte S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L., societate la care figurează ca
administrator concubina mea, David Tunde, arăt faptul că, în fapt, eu eram persoana care se
ocupa de administrarea acestei societăţi şi desfăşuram aceleaşi activităţi ca şi cele descrise
în amănunt cu privire la S.C. LAMINAT AEK S.R.L., adică pentru această societate aveam
în derulare contracte cu S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., iar din partea acestor societăţi ţineam
legătura cu Paul Viorel şi Paul Gheorghe-Nicolae, dar şi cu Grigoraş Grigore-Adrian.
Împuternicit pe conturile bancare ale S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L. eram eu şi
Molnar Arpad-Jozsef.
111/192
Precizez că am acţionat în modalitatea descrisă în perioada anilor 2013-2014 când
recunosc că m-am deplasat în mod repetat, singur sau împreună cu Molnar Arpad-Jozsef, la
dispoziţia acestuia, la unităţi bancare de unde am retras în numerar sume de bani, de ordinul
sutelor de mii de lei, pe care fie îi dădeam lui Pop Iustin-Atanasiu care îi transporta la
Bucureşti, fie îi duceam eu la Bucureşti, unde îi înmânam direct lui Grigoraş Grigore-Adrian
sau lui Paul Viorel”.
Aspecte importante a relatat inculpatul Vizi Carol Mark şi cu privire la cele şase
societăți din grupul Naptrif reprezentate atat de inculpat, cât și de inculpatul Molnar Arpad
Josef, susţinând că acestea nu aveau activitate comercială şi erau folosite pentru retragerea
sumelor mari în numerar, sume ce trebuiau duse de urgenţă la Bucureşti şi predate
inculpaţilor Grigoraş Grigore-Adrian şi Paul Viorel.
De asemenea, declarațiile date de inculpaţii sus -menţionaţi se coroborează şi cu
declarațiile inculpaților Matei Costel, Avram Marius, Cărăbăneanu Cătălin Marian,
Dumitru Emil, Soare Constantin, Lincan Gigi Ionel care au relatat modalitatea în care
emiteau facturi fictive și retrăgeau sume de bani ce erau virate urmare a emiterii acestor
facturi.
În acest context, declarațiile inculpaților în faza urmăririi penale se coroborează în
mod logic cu celelalte probe și justifică în mod rațional, alături de celelalte probe
administrate în cauză, participația inculpaților precum și vinovăția acestora la săvârșirea
infracțiunii de evaziune fiscală de către inculpatul Necula Marin, corelativ cu săvârșirea
complicității la aceste infracțiuni de către inculpații, Grigoraș Grigore Adrian, Pop Iustin
Atanasiu, Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor,
Hotca Lucia Maria, în calitate de administratori de fapt/de drept.
Astfel, în cauză instanţa a reținut fictivitatea relațiilor comerciale în ciuda
înregistrărilor contabile aparent corecte prin care se încearcă acoperirea și justificarea
acestora.
În sustinerea celor afirmate, elemente privind fictivitatea raporturilor comerciale
dintre așa ziși ”furnizorii” rezultă din nefuncționarea societăților furnizoare, numărul mare
al facturilor înregistrate, repetabilitatea ciclică a operațiunilor, declarații martori și chiar
declarațiile unora dintre inculpați.
Relevante în cauză sunt astfel verificările efectuate în cauză:
- la societatea COMPANIA ROMPREST SERVICE SA. s-a constatat faptul că în
perioada 2013 - 2014, societatea a înregistrat în evidenţa contabilă operaţiuni, constând în
achiziţii de prestări servicii de la societăţile LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL.
S-a constatat astfel că o mare parte din serviciile furnizate de cele două societăţi
comerciale sunt nereale, provenind din achiziţii fictive de astfel de servicii, fie direct, fie
prin intermediul societăţii PARTENERIAT INTERMED SRL de la alţi furnizori cu un
comportament fiscal inadecvat: AHR CONSUL TING SRL, ALCAZ TIME IMPEX SRL,
TRIFSAN GROUP SRL, IRIS TOP RECYCLlNG SRL, ELEMENT CONSTRUCT
DESIGN SRL, REMACOST INTERPREV SRL, COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL,
TIME BUILDING DESIGN SRL şi STARPRO COLECT CONF SRL, societăţi comerciale
la care s-a constatat acelaşi mod de lucru şi tipologie privind starea de fapt, respectiv:
- sedii sociale unde nu se desfăşoară activitate, declarate în principal la adrese de
cabinete de avocatură sau apartamente de bloc;
- lipsa unor puncte de lucru adecvate grupării unui număr mare de personal muncitor
(cea. 200-300 de oameni);
- reprezentanţi legali neidentificabili sau care nu se prezintă la solicitarea organelor
de control;
- lipsa salariaţilor încadraţi legal;
- lipsa mijloacelor de transport necesare deplasării unui număr mare de
112/192
personal muncitor (cea. 200-300 de oameni).
Pe întregul lant comercial anterior societătii COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA s-a identificat aceeaşi tipologie şi caracteristici ale tranzacţiilor, respectiv:
- organizarea unor circuite scriptice de tranzacţionare succesivă a unor servicii
constând in punerea la dispoziţie de personal muncitor, servicii care, in final, sunt
înregistrate de COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, diminuând astfel obligaţiile de
plată către bugetul de stat, constând În impozit pe profit şi TVA;
- societăţile LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE SRL, furnizoare directe de servicii către COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA, nu au o evidenţă nominală cu personalul muncitor subcontractat şi nici cu datele de
identificare a fiecărei persoane in parte, de asemenea nu poate prezenta situaţii de lucrări
pentru serviciile prestate;
- societatea PARTENERIAT INTERMED SRL, furnizorul direct de servicii către
LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, nu are
o evidenţă nominală cu personalul muncitor subcontractat şi nici cu datele de identificare a
fiecărei persoane in parte, de asemenea nu poate prezenta situaţii de lucrări pentru serviciile
prestate;
- societăţile furnizoare de servicii către PARTENERIAT INTERMED SRL, sunt
societăţi cu comportament fiscal inadecvat, din care unele nu au fost identificate in vederea
efectuării de verificări, iar in cazul celor identificate, prin reprezentanţii legali au declarat că
au Întocmit doar documente, creând astfel o aparentă legalitate a prestărilor de servicii
declarate. Toate aceste societăţi, au la rândul lor drept furnizori de servicii, societăţi care nu
declară livrări.
Societăţile comerciale LAMINAT AEK SRL, ALCAZ TIME IMPEX SRL, AHR
CONSALTING CO SRL, TRIFSAN GROUP SRL, ELEMENT CONSTRUCT DESIGN
SRL, IRIS TOP RECYCLING SRL, STARPRO COLECT CONF SRL, SC KASANDRA
1900 VULCAN SRL, implicate în lanţul de tranzacţionare privind punerea la dispoziţie, în
mod fictiv, de muncitori necalificaţi către societăţile comerciale LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL şi ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, şi care în final sunt
închiriaţi către SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, în toată perioada desfăşurării
activităţilor infracţionale nu au deţinut personal angajat încadrat legal, proporţional cu
numărul de muncitori ce au fost închiriaţi fictiv, o mare parte din muncitori fiind angajaţi în
mod formal, pe perioade scurte de timp, de maxim două luni. Menţionăm că, diferenţele
dintre numărul de muncitori încadraţi legal şi cei aparent închiriaţi sunt de ordinul sutelor.
De asemenea volumul salariilor calculate, conform extrasului Revisal, pentru
societăţile comerciale respective este cu mult mai mic, comparativ cu sumele de bani retrase
în numerar de inculpaţi, în perioada 2013-2014, din conturile bancare ale societăţilor
comerciale LAMINAT AEK SRL, ALCAZ TIME IMPEX SRL, AHR CONSALTING CO
SRL, TRIFSAN GROUP SRL, ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL, IRIS TOP
SRL şi a celor din grupul „NAPTRIF”.
Sunt infirmate astfel susţinerile inculpaţilor Molnar Arpad-Jozsef, Molnar Botond-
Tibor şi Pop Iustin-Atanasiu, care au declarat că sumele de bani retrase în numerar din
unităţile bancare au fost transportate de la Cluj la Bucureşti, pentru a fi folosite pentru
plata salariilor muncitorilor SC LAMINAT AEK SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, SC
AHR CONSALTING CO SRL şi SC TRIFSAN GROUP SRL, în realitate fiind împărţite
între membrii grupului infracţional organizat, conform înţelegerii iniţiale şi folosite de către
aceştia în scopuri personale.
De altfel, şi din valorificarea convorbirilor telefonice purtate între membrii grupului
infracţional organizat, legal interceptate în cauză rezultă că, încă de la ridicarea în numerar a
sumelor din unităţile bancare de către inculpaţii Molnar Arpad-Jozsef, Molnar Botond-Tibor
113/192
şi Vizi Carol-Mark, aceştia îşi însuşeau o parte din sumele retrase, inculpaţii făcând referire
în convorbirile telefonice respective la procentul care le revenea.
Mai mult, veniturile obţinute în mod legal de inculpaţi, în perioada 2010-2014, astfel
cum rezultă din verificările materializate în procesul verbal întocmit de inspectorii
Antifraudă Fiscală Ploieşti nu ar fi permis nici creditarea firmelor la care am făcut referire
mai sus, dar nici retragerea sumei totale de 60.494.600 lei, de către inculpaţii: VIZI
CAROL-MARK, MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR, SOARE
CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, CAPRĂ
NICOLAE, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL şi DUMITRU EMIL, sub coordonarea
inculpaţilor: POP IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, CORLAN
CRISTIAN DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi HOTCA LUCIA-
MARIA şi complicitatea inculpaţilor PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE NICOLAE,
NECULA MARIN, HOTCA LUCIA MARIA; din conturile bancare ale tuturor societăţilor
folosite în circuitul comercial ilicit. De altfel, inculpaţii VIZI CAROL-MARK, SOARE
CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, CAPRĂ
NICOLAE, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL, CORLAN CRISTIAN-DUMITRU,
CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi DUMITRU EMIL, în declaraţiile date în cursul
urmăririi penale au recunoscut că, societăţile folosite în circuitele comerciale fictive nu au
avut o activitate legală, fiind folosite doar pentru a retrage în numerar sumele de bani cu
care erau alimentate conturile bancare, sume ce constituie produsul infracțiunii de spălare a
banilor.
Raportat la mijloacele de probă indicate mai sus, este evident că inculpaţii Pop
Iustin-Atanasiu şi Hotca Lucia-Maria, persoane cu pregătire de specialitate în domeniul
economico-financiar, în calitatea lor de consultant financiar pentru societăţile comerciale
din grupul NAPTRIF, S.C. AHR CONSALTING CO S.R.L., S.C. ALCAZ TIME IMPEX
S.R.L., S.C. TRIFSAN GROUP S.R.L. şi S.C. LAMINAT AEK S.R.L., dar şi pentru S.C.
LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
S.R.L., respectiv de contabil pentru S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L., au avut reprezentarea activităţilor ilicite
desfăşurate şi au participat activ la realizarea acestora, mai mult, pentru îngreunarea
descoperirii caracterului ilegal al tranzacţiilor desfăşurate, au creat aceste circuite fictive,
coordonându-i pe ceilalţi inculpaţi.
Mai mult, pentru a îngreuna stabilirea participaţiei acestora în cadrul grupului
infracţional organizat, inculpaţii WALTER FLORIAN şi NECULA MARIN au ţinut
legătura cu ceilalţi membrii prin intermediul inculpaţilor PAUL VIOREL, PAUL
GHEORGHE-NICOLAE, GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA,
inculpatul POP IUSTIN-ATANASIU fiind persoana care asigura legătura membrilor
grupului de la Bucureşti, compus din inculpaţii la care am făcut referire mai sus, cu membrii
grupului infracţional organizat de pe raza judeţului Cluj, respectiv inculpaţii MOLNAR
ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-TIBOR şi VIZI CAROL-MARK.
În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii NECULA MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE-
ADRIAN, PAUL VIOREL şi PAUL GHEORGHE-NICOLAE, persoane cu calităţi certe de
administratori de drept, împuterniciţi să reprezinte societăţile implicate, asociaţi sau
persoane cu funcţii de conducere, este de asemenea dovedit, prin probele administrate, mai
sus dezbătute, că, raportat la respectivele calităţi, au coordonat activităţile ilegale
desfăşurate atât de firmele pe care le-au administrat sau reprezentat cât şi de ceilalţi membri
ai grupului infracţional organizat, administratori de drept, de fapt sau împuterniciţi ai
firmelor din eşaloanelor II şi III ale circuitului comercial ilegal, în cascadă.
Din datele şi informaţiile analizate se poate observa că societăţile comerciale
implicate sunt coordonate de aceleaşi persoane, deşi aparent sunt doar partenere de afaceri,
114/192
acesta fiind un alt element care conexează reprezentanţii SC COMPANIA ROMPREST SA,
cu societatile interpuse pe lanţurile de comercializare.
Inculpații Grigoraș Grigore Adrian, Pop Iustin Atanasiu, Paul Viorel, Paul Gheorghe
Nicolae, Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor, Hotca Lucia Maria nu au recunoscut
săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare, în esență aceștia au susținut în declarațiile
date că serviciile de închiriere forță de muncă au fost reale și au fost prestate servicii de
curățenie/salubrizare către Primării, inculpații au urmărit o deturnare de la obiectul cauzei,
încercând să stabilească faptul că înregistrările în contabilitate s-au făcut corect, cu toate că
organele de urmărire penală nu au contestat modul de înregistrare a documentelor în
evidența contabilă a societăților, ci faptul că acestea nu reflectă realitatea.
De asemenea, deşi inculpatul Necula Marin nu a recunoscut faptele susţinând că nu
se face vinovat de comiterea acestora, iar operaţiunile comerciale la care se face referire au
avut caracter real, instanţa a apreciat că vinovăţia acestuia rezultă din probatoriile
administrate în cauză, inculpatul având posibilitatea de a stabili caracterul fictiv al
prestărilor de servicii.
Astfel, din verificarea documentelor s-a constatat că pentru facturile primite nu au
existat rapoarte zilnice de activitate privind natura serviciilor prestate şi locul desfăşurării
activităţii , un număr de persoane şi calificarea acestora, neefectuându-se la momentul
înregistrării verificarea directă a realităţii lucrarilor executate. De altfel, inculpatul Grigoraş
Grigore Adrian a arătat în faza de urmărire penală că relaţiile comerciale desfăşurate de
Compania Romprest cu S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi S.C.
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L. au caracter fictiv , au fost create în scop
evazionist , contractele fiind semnate de Necula Marin.
Din coroborarea întregului material administrat în cauză a rezultat că faptele există,
constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi au fost săvârşite de inculpați, cu forma de
vinovăție prevăzută de lege, probe apte să răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpaților.
În drept, fapta inculpatului Necula Marin care, în perioada 24 decembrie 2012 –
18.08.2014 a înregistrat în contabilitatea SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA,
unde avea calitatea de director general , administrator şi preşedinte al Consiliului de
Administraţie, un număr de 163 facturi fiscale fictive emise de S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L., S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L şi SC EUROGRUP
SRL, cauzând un prejudiciu total de 19.821.513,76 lei din care 11.892.920 lei TVA şi
7.928.593,76 lei impozit pe profit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de
evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea
art. 35 alin.1. cod penal.
Fapta inculpatului Grigoras Grigore Adrian care, în perioada 3.01.2013 – 18.08.2014
,în calitate de asociat şi administrator în fapt al societăţilor S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L, a emis un număr
de 158 facturi fiscale ce atestă operaţiuni comerciale fictive către Compania Romprest
Service SA cauzând un prejudiciu de 17.562.459 lei compus din 10.537.476 lei TVA şi
7.024.983 lei impozit pe profit, constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală
prev. şi ped. de art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005
cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal.
În drept, fapta inculpatului Pop Iustin Atanasiu care, în perioada 3.01.2013 –
18.08.2014 a contribuit la generarea unui prejudiciu de 17.562.459 lei compus din
10.537.476 lei TVA şi 7.024.983 lei impozit pe profit, prin coordonarea circuitelor
comerciale fictive şi supervizarea activităţii societăţilor S.C. LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L. şi S.C. ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L , în legătură cu
158 facturi fiscale fictive emise de societăţile sus – menţionate către Compania Romprest
Service SA , constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped. de art.
115/192
art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.
35 alin.1 cod penal.
Fapta inculpatului Paul Viorel care, în perioada 17.01.2013 – 16.07.2014 în calitate
de administrator al SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L a emis 118 facturi fiscale
fictive către Compania Romprest Service SA cauzând un prejudiciu total de 10.661.313 lei
compus din 6.396.789 lei TVA şi 4.264.524 lei impozit pe profit constituie complicitate la
infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped. de art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1.
lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal.
Fapta inculpatului Paul Gheorghe Nicolae care, în perioada 3.01.2013- 18.08.2014 ,
în calitate de director general al SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L şi de
administrator în fffapt fapt al SC Romconcord Tehn
fapt al SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L a emis un număr de 158 facturi
fiscale fictive către Compania Romprest Service cauzând un prejudiciu de 17.562.459 lei
din care 10.537.476 lei TVA şi 7.024.983 lei impozit pe profit constituie complicitate la
infacţiunea continuată de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 48 alin.1. cod penal rap.la art.
9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal.
În drept, fapta inculpatului Vizi Carol Marc, care în perioada 2.09.2013 – 23.10.2014
,în calitate de administrator de fapt al SC TRIFSAN GRUP SRL şi administrator în fapt al
SC LAMINAT AEK SRL a emis 83 facturi fiscale fictive către SC LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L şi SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L , facilitând astfel
crearea de către Compania Romprest a unui prejudiciu bugetului de stat în valoare de
6.816.094 lei , constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped. de
art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.
35 alin.1 cod penal.
Fapta inculpatului Molnar Arpa Jozsef care în perioada 7.01.2013 – 16.09.2013 a
emis 50 de facturi fiscale fictive în numele SC AHR Consulting SRL şi SC Alcaz Time
Impex SRL , societăţi pe care le controla împreună cu fratele său Molnar Botond Tibor către
societăţile SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L şi SC ROMCONCORD TEHNIC
SERVICE S.R.L, facilitând astfel cauzarea unui prejudiciu bugetului de stat de catre
Compania Romprest în valoare de 3.743.519 lei constituie la infracţiunea de evaziune
fiscală prev. şi ped. de art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea
241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal.
În drept, fapta inculpatului Molnar Botond Tibor care în perioada 07.01.2013 -
16.09.2013 a emis 50 de facturi fiscale fictive în numele SC AHR Consulting SRL şi SC
Alcaz Time Impex SRL , societăţi pe care le controla împreună cu fratele său Molnar
Botond Tibor către societăţile SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L şi SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L, facilitând astfel cauzarea unui prejudiciu
bugetului de stat de catre Compania Romprest în valoare de 3.743.519 lei constituie la
infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped. de art.26 alin.1 cod penal din 1969 rap.la art. 9
alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal şi art. 5 cod
penal.
Fapta inculpatei Hotca Lucia Maria care în perioada 3.01.2013 – 18.08.2014 , în
calitate de contabil al societăţilor SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L şi SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L, dar şi de asociat al SC LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L a contribuit la producerea unui prejudiciu total de 17.562.459 lei cauzat
în legătura cu emiterea a 158 facturi fiscale fictive de către SC La Team Line Solutions
S.R.L şi SC Romconcord Tehnic Service S.R.L către Compania Romprest Service SA,
întocmind evidenţele contabile pentru aceste societăţi şi coordonând activitatea inculpatilor
Molnar Arta Jozsef , Molnar Botond Tibor si Vizi Carol Mark în scopul încfiinţării unor
societăţi tip fantomă, constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped.
116/192
de art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea
art. 35 alin.1 cod penal.
În drept, fapta inculpatului Corlan Cristian Dumitru care în perioada 7.01.2013 –
18.08.2014, în calitate de reprezenta al SC Parteneriat Intermed SRL a emis 97 facturi
fiscale fictive către SC La Team Line Solutions S.R.L şi SC Romconcord Tehnic Service
S.R.L contribuind astfel la crearea de către Compania Romprest Service SA a unui
prejudiciu în sumă totala de 7.101.123 lei constituie complicitate la infracţiunea de evaziune
fiscală prev. şi ped. de art.48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea
241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 cod penal.
Fapta inculpatului Cărăbăneanu Cătălin Marian care în perioada 7.01.2013 –
31.10.2013 a emis 13 facturi fiscale fictive în numele SC Remacost Interprev SRL şi
Costmary CMM Construct SRL ( societăţi pe care le controla în fapt, fiind administrate de
Soare Constantin ) către SC Parteneriat Intermed SRL, facilitând crearea unui prejudiciu
total de 914.616 lei , constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art.
26 cod penal din 1969 rap.la art.9 alin.1 lit.c si alin.2. din Legea 241/2005 cu aplicarea art.
41 alin.1. cod penal si cu aplicarea art. 5 cod penal privind lege penală mai favorabilă.
În drept, fapta inculpatului Avram Marius Florin care în perioada 1.07.2013 –
31.03.2014 în calitate de administrator al SC Iris Top Recycling SRL a emis 46 facturi
fiscale fictive către Parteneriat Intermed SRL, facilitând astfel Compania Romprest Service
SA să se sustragă de la plata impozitelor către stat, cauzând un prejudiciu de 3.551.003 lei
constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată prev. şi ped.
de art. 48 alin.1. cod penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea
art. 35 alin.1 cod penal.
Fapta inculpatului Dumitru Emil care în calitate de administrator al SC Times
Building SRL, în perioada 7.04.2014 – 21.08.2014 a emis 27 de facturi fiscale fictive către
SC Parteneriat Intermed SRL, cauzând un prejudiciu de 1.947.693 lei constituie
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev.de art.48 cod penal rap.la art. 9 alin.1.
lit.c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1. cod penal.
În drept fapta inculpatului Oprea Aurelian care în perioada 30.06.2014 – 31.12.2014
a emis 17 facturi fiscale fictive în numele SC Kasandra 1900 Vulcan SRL ( societate pe care
era imputernicit) către SC Parteneriat Intermed SRL şi SC Times Building SRL cauzând un
prejudiciu de 1.207.097 lei constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev.
de art. 48 cod penal rap.la art. 9 alin.1. lit.c şi alin.2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35
alin.1. cod penal.
Fapta inculpatului Matei Costel care în perioada 10.04.2014 -30.06.2014 în calitate
de administrator în fapt al SC Starpro Colect Conf SRL a emis 19 facturi fiscale fictive către
SC Times Building SRL contribuind la producerea de Compania Romprest cauzând a unui
prejudiciu în valoare totala de 952.581 lei constituie complicitate la infracţiunea de evaziune
fiscală în formă continuată art. 48 cod penal rap.la art. 9 alin.1. lit.c şi alin.2 din Legea
241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1. cod penal.
În drept, fapta inculpatului Capră Nicolae care, în perioada 14.11.2012 –
21.12.2012 ,în calitate de administrator al SC Coresio Euroinvest SRL a emis 4 facturi
fiscale fictive către SC JIF SRL (administrată de soţia sa Capră Cristina) , refacturate în
aceleaşi zile către SC EuroGrup SRL ( societate controlată de Walter Florian) către
Compania Romprest Service SA, cauzând un prejudiciu total de 1.357.358 lei constituie
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.26 cod penal
din 1969 rap.la art. 9 alin.1. lit.c şi alin.2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.1. cod
penal şi art. 5 cod penal , constatând că lege penală mai favorabilă pentru inculpat sunt
dispoziţiile codului penal din 1969.
Fapta inculpatului Lincan Gigi Ionel care în perioada 18.02.2013 – 4.11.2013 , în
calitate de administrator al SC Element Construct Design SRL a emis 50 de facturi fiscale
117/192
fictive catre SC Parteneriat Intermed SRL , facilitând crearea unui prejudiciu total de
1.018.937 lei constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată
prev. de art.26 cod penal din 1969 rap.la art. 9 alin.1. lit.c şi alin.2 din Legea 241/2005 cu
aplicarea art. 41 alin.1. cod penal şi art. 5 cod penal , constatând că lege penală mai
favorabilă pentru inculpat sunt dispoziţiile codului penal din 1969.
În drept, fapta inculpatului Soare Constantin care în perioada 7.01.2013 -
31.10.2013 , în calitate de administrator de drept al SC Remacost Interprev SRL şi
Costmary CMM SRL a emis 13 facturi fiscale fictive către SC Parteneriat Intermed SRL,
facilitând crearea unui prejudiciu total de 914.616 lei constituie complicitate la infracţiunea
de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.26 cod penal din 1969 rap.la art. 9
alin.1. lit.c şi alin.2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.1. cod penal şi art. 5 cod
penal , constând că lege penală mai favorabilă pentru inculpat sunt dispoziţiile codului penal
din 1969.
C. În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor în formă continuată reținută
în calitate de autor inculpaţilor VIZI CAROL-MARK, MOLNAR ARPAD-JOZSEF,
MOLNAR BOTOND-TIBOR, SOARE CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN,
LINCAN GIGI-IONEL, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL, CAPRĂ NICOLAE şi
DUMITRU EMIL, (prev. de art. 29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1
Cod penal), respectiv complicitate la spălare a banilor în formă continuată adusă inculpaților
NECULA MARIN, POP IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, PAUL
VIOREL, PAUL GHEORGHE NICOLAE, CORLAN CRISTIAN DUMITRU,
CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA, prev. de art.48 Cod
penal rap. la art.29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal
Sub aspectul acuzaţiei constând în comiterea infracţiunii de spălare a banilor, comise
de inculpaţii din prezenta cauză s-a reținut :
a)în ceea ce priveşte circuitul comercial şi financiar fictiv, pe lanţul: S.C. CORESIO
ROMPREST SERVICE S.A.
Pe lanţul comercial SC CORESIO EUROINVEST SRL - SC JIF SRL - SC EURO
GRUP SRL - SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, tranzacţii desfăşurate în
perioada noiembrie - decembrie 2012 (prin care s-a tranzacţionat fictiv cantitatea de 3.096
tone clorură de calciu), tranzacţie ce a conferit sustragerea de la plata TVA şi a impozitului
pe profit în valoare de 2.259.055 lei de către COMPANIA ROMPREST SERVICE SA .
Astfel, pe baza acestui circuit comercial fictiv SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SA, a transferat către SC Euro Grup SRL suma de 6.821.975,48 lei, după care
EURO GRUP SRL, conform documentelor prezentate (fişa analitică client EURO GRUP
SRL, extrase cont) a transferat către SC JIF SRL suma de 6.067.811,64 lei, sumă ce a fost
încasată integral în perioada 07.03.2012 - 18.01.2013, iar în final SC JIF SRL, în baza
facturilor emise în numele SC CORESIO EUROINVEST SRL, conform documentelor
prezentate (fişă analitică furnizor, extrase cont, chitanţe, ordine de compensare), a achitat
integral în perioada 24.08.2012 - 07.03.2013 către SC CORESIO EUROINVEST SRL suma
de 6.050.476,31 lei, reprezentând contravaloarea facturilor pentru cantitatea de 3.096 tone
clorură de calciu.
În final, sumele transferate pe lanţul de tranzacţionare COMPANIA ROMPREST
SERVICE - EURO GRUP SRL-JIF -CORESIO EUROINVEST SRL sunt retrase în
numerar de către inculpatul Capră Nicolae, din contul SC Coresio Euroinvest SRL, în baza
unor borderouri de achiziţii cereale ce conţin date false.
Sintetizând, există probe din care rezultă că, în perioada august 2012- martie 2013,
inculpatul Capră Nicolae a retras suma de 6.050.476 lei (1.423.529 euro) din conturile SC
CORESIO EUROINVEST SRL, astfel cum sunt evidenţiate în extrasele de cont, aflate la
dosarul cauzei, sumă provenită în urma tranzacţiilor fictive desfăşurate pe lanţul financiar-
118/192
comercial COMPANIA ROMPREST SERVICE-EURO GRUP SRL-JIF SRL-CORESIO
EUROINVEST, aşa cum au fost analizate şi prin procesul verbal nr. 2020/2014, întocmit de
inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Bucureşti, banii respectivi ajungând în
final, la inculpatul WALTER FLORIAN, suma fiind împărţită între inculpaţi, conform
înţelegerii anterioare.
Retragerile de numerar sunt în totalitate recunoscute de inculpatul CAPRĂ
NICOLAE, sunt în valoare de 6.050.476 lei (aprox. 1.500.000 euro) şi provin din
tranzacţiile fictive desfăşurate pe lanţul financiar-comercial COMPANIA ROMPREST
SERVICE- EURO GRUP SRL- JIF SRL- CORESIO EUROINVEST SRL.
b) Spălarea banilor, respectiv complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, în
ceea ce priveşte circuitul comercial şi financiar „în cascadă”, compus din trei eşaloane,
având ca beneficiar final S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti:
Acest lanţ de tranzacţionare de tip „cascadă” se prezintă pe mai multe paliere
(eşaloane), şi are ca bază comercială contracte de prestări servicii fictive ce au ca şi obiect
punerea la dispoziţie de „personal muncitor în vederea asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte
activităţi specific domeniilor în care beneficiarul îşi desfăşoară activitatea”.
Circuitul are drept scop înregistrarea în contabilitatea societăţii SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA, a unor achiziţii fictive, având ca obiect presupuse contractări
de personal, pe baze temporare, de la diverse societăţi comerciale (inclusiv din categoria
celor fantomă), care procedează la emiterea de facturi false. După înregistrarea în
contabilitatea SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA a facturilor aferente achiziţiilor
fictive, sumele consemnate în documentele respective sunt virate iniţial în conturile
societăţilor emitente ale facturilor false, ulterior fiind transferate succesiv în conturile altor
societăţi „fantomă”, structurate pe mai multe eşaloane, la finele circuitului fiind retrase în
numerar de membrii grupului infractional şi preluate de WALTER FLORIAN, în vederea
utilizării în scopuri proprii. Retragerea fondurilor se face de către ceilalţi membrii ai
grupului, în scopul restituirii lor în numerar, către iniţiatorul acestor circuite fictive,
inculpatul WALTER FLORIAN, operaţiune realizată sub coordonarea inculpaţilor: POP
IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE-ADRIAN, CORLAN CRISTIAN-
DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN şi HOTCA LUCIA-MARIA.
În speţă, fapta tipic antijuridică ce constituie sursa banilor spălaţi rezidă în
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale (declaraţii fiscale), a unor
achiziții fictive având ca obiect fie presupuse contractări de personal, pe baze temporare, de
la diverse societăți comerciale (inclusiv din categoria celor fantomă), care procedează la
emiterea de facturi false. După înregistrarea în contabilitate societății SC Compania
Romprest Service S.A. a facturilor aferente achizițiilor fictive, sumele consemnate în
documentele respective sunt virate inițial în conturile societăților emitente ale facturilor fals
, ulterior fiind transferate succesiv în conturile altor societăți fantomă structurate pe mai
multe eșaloane, la finele circuitului fiind retrase în numerar de membrii grupului infracțional
și preluate de WALTER Florian.
Pentru disimularea acestei din urmă activităţi, sumele de bani au fost transferate
succesiv din conturile societăţilor beneficiare în conturile societăţilor de tip fantomă, unde
au fost ,,sparte’ în sume mai mici şi ulterior au fost retrase în numerar şi reîntoarse către SC
ROMPREST SRL asa cum rezultă din extrasele de cont, de reprezentanții sau împuterniciții
pe cont ai societăților de tip fantomă, respectiv de inculpații: VIZI CAROL MARK şi
MOLNAR ARPAD JOZSEF , VIZI CAROL MARK , AVRAM MARIUS FLORIN,
SOARE CONSTANTIN, LINCAN GIGI IONEL, MATEI COSTEL, OPREA AURELIAN,
aspecte care rezultă atât din sesizarea OFICIULUI NATIONAL de PREVENIRE ȘI
COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR Bucuresti, nr. 1032/12.05.2019, cât și din
răspunsul nr. 1032/19.09.2014, înaintat la dosarul cauzei, urmare a solicitării procurorului și
din care rezultă că sumele de bani provenite din evaziune fiscală au fost reintroduse în
119/192
circuitul economic, prin implicarea în circuit a societății SC Parteneriat Intermed SRL
(asociat unic Melniciuc Constantin Mihai), SC TRIFSAN Group SRL (asociat uni Voros
Laszlo); SC Compania Romprest Service SRL ( Firstcom LLC, Detaco LTD), Compania
Națională Aeroporturi București SA, Premium Management Team SRL, Europrest Invest
SRL.
Astfel, cu privire la disimulare, s-au impus următoarele precizări: circuitul financiar
nu se oprea decât aparent la momentul alimentării contului asa – zisului prestator de servicii
sau după caz aparentului furnizor de mărfuri întrucât, prin retragerea numerarului și
restituirea acestuia (mai puțin comisionul ce intra în scopul grupării) se urmărea de fapt ca
beneficiarul final al banilor, care în cauză coincide cu plătitorul, să nu poată fi descoperit
prin simpla examinare a documentelor contabile ale societăților comerciale și ale extraselor
de cont, în eventualitatea efectuării unui control fiscal.
După retragere, numerarul provenit din infracțiunea de evaziune fiscală era restituit
plătitorilor după reținerea unui comision negociat în prealabil cu aceștia, disimulându-se pe
această cale adevărata natură a circulației și implicit a proprietății finale a banilor achitați în
acest sens(banii putând fi asimilați bunurilor în sensul legii penale, conform art. 2 lit. c din
Legea nr. 656/2002).
Totodată, din analiza extraselor de cont puse la dispoziţie de către unităţile bancare
pentru conturile deschise de societăţile de tip fantomă şi de împuterniciţii acestora, s-a
constatat că sumele de bani virate de societăţile beneficiare, erau retrase în cursul aceleiaşi
zile sau în cursul zilei imediat următoare, uneori chiar la câteva ore sau chiar minute, în
decursul aceleiaşi zile.
,,Spargerea,, sumelor mari de bani şi retragerea acestora la intervale scurte de timp
reprezintă procedee ce subliniază încă o dată intenţia inculpaţilor de a disimula adevărata
provenienţă şi destinaţie acestora, precum şi intenţia de a ,,nu lăsa urme,, şi a nu trezi
suspiciunea instituţiilor bancare cu privire la legalitatea operaţiunilor derulate.
În concret, în contabilitatea SC Compania Romprest SA au fost înregistrate facturi
fiscale care atestă, contrar realităţii, că această societate a efectuat achiziţii de bunuri şi
servicii / achiziții de bunuri reprezentând clorură de calciu (menţionate în rândurile de mai
sus). Este îndeobşte cunoscut că atunci când o societate înregistrează contabil o factură de
achiziţie emisă de un alt partener de comerţ, în mod corelativ, în sarcina sa ia naştere un
debit faţă de acel partener, debit care urmează să fie stins prin plată sau prin alte modalităţi
de stingere a datoriilor.
În speţă, în primă fază, prin înregistrarea contabilă a unor facturi în cuprinsul cărora
erau evidenţiate achiziţii care nu s-au derulat vreodată, s-a urmărit crearea aparenţei că în
sarcina entităţilor care au efectuat înregistrarea achiziţiilor aparente (SC ROMPREST) s-a
născut un debit.
Complementar înregistrării contabile a achiziţiilor fictive, într-o a doua fază,
beneficiarii au operat contabil şi alte operaţiuni menite să demonstreze că debitul generat de
înregistrarea facturii de achiziţie a fost stins (ex. înregistrare de chitanţe fictive).
Trebuie să sesizăm că dincolo de efectul explicit arătat de norma de incriminare -
sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin diminuarea masei impozabile - efectul
implicit al faptei tipice de evaziune în modalitatea prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr.
241/2005 este acela că se măresc artificial şi imaginar cheltuielile contribuabilului.
Analizând situația de fapt dovedită în prezenta cauză în raport de prevederile normei
speciale din Legea 656/2002 (în prezent Legea 129/2019), instanţa a apreciat că activitatea
infracțională dedusă judecătii întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălarea
banilor, întrucât inculpații din cauză au înregistrat în acte contabile cheltuieli care nu au la
bază operațiuni reale, consecința fiind diminuarea obligațiilor fiscale către bugetul de stat.
Transferul sumelor de bani este dovedit a fi făcut în scopul ascunderii sau disimulării
originii ilicite a acestora.
120/192
În primul eşalon de firme, se regăsesc SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL,
reprezentată de inculpaţii Grigoraş Grigore Adrian, Paul Gheorghe Nicolae şi Paul Viorel,
care deţine şi funcţia de administrator şi SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE,
reprezentată de inculpaţii Grigoraş Grigore Adrian, Paul Gheorge Nicolae, ca administrator
figurând Mărcuş Ionuţ Victoraş. Aceste societăţi au încheiat cu SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA, în perioada anilor 2012 - aprilie 2013, contracte de prestări
servicii, ce au ca obiect punerea la dispoziţie de „personal muncitor în vederea asigurării
ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific domeniilor în care beneficiarul îşi desfăşoară
activitatea”, operaţiuni care, în urma controalelor DGAF, au fost constatate ca fiind fictive.
Remarcăm faptul că, cele două societăţi comerciale, SC Romconcord Tehnic Service SRL şi
SC La Team Line Solutions SRL au acelaşi sediu social şi au ca asociat comun, pe
inculpatul Grigoraş Grigore Adrian, iar la sfârşitul anului 2014, aceste două societăţi şi-au
schimbat în mod similar structura acţionariatului, prin cooptarea a două persoane de
naţionalitate maghiară, Kurucz Jozsef şi Mogyorosi Janos Gabor, fapt ce denotă
preocuparea persoanelor ce controlau în realitate aceste două firme, respectiv, inculpaţii
Walter Florian, Necula Marin, Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Grigoraş Grigore
Adrian, Pop Iustin Atanasiu şi Hotca Lucia Maria, de a ascunde acţiunile ilicite ce s-au
desfăşurat în perioada 2013-2014. De asemenea, singurul client declarat al celor două
societăţi comerciale menţionate mai sus, este COMPANIA ROMPREST SERVICE SA,
fapt confirmat în declaraţia dată în cursul urmăririi penale şi de inculpatul Grigoraş Grigore
Adrian.
Cel de-al doilea eşalon este compus din firmele către care sunt subcontractate de
către SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE,
prestările de servicii efectuate pentru SC COMPANIA ROMPREST SERVICE, în perioada
infracţională, respectiv, grupul de firme format din: SC AHR CONSALTING CO SRL, SC
ALCAZ TIME IMPEX SRL(aceste două societăţi având acelaşi sediu social), SC TRIFSAN
GROUP SRL, SC PARTENERIAT INTERMED SRL, SC LAMINAT AEK SRL. La
rândul lor, aceste societăţi comerciale intră în relaţii comerciale cu societăţile comerciale din
eşalonul 3.
În cel de-al treilea eşalon sunt prezente grupul de firme cu denumirea generică
„NAPTRIF”, respectiv (SC NAPTRIF CONSTRUCTION SRL., SC NAPTRIF
NAPTRIF LOGISTIC SRL şi SC NAPTRIF STORE SRL), S.C. REMACOST
INTERPREV S.R.L., S.C. ELEMENT CONSTRUCT DESIGN S.R.L., S.C. COSTMARY
CMM CONSTRUCT S.R.L., S.C. IRIS TOP RECYCLING S.R.L., S.C. TIMES
BUILDING DESIGN S.R.L., S.C. STARPRO COLECT CONF S.R.L., S.C. KASANDRA
1900 VULCAN S.R.L., societăţi de „tip fantomă”, comportament dovedit prin verificările
efectuate în cauză, de inspectorii antifraudă fiscală, firme din contul cărora s-au efectuat
retrageri masive de sume de bani.
În ceea ce priveşte sumele de bani, ce provin din circuitul comercial fictiv, acestea
sunt transferate folosindu-se o metodă de tip „cascadă”, care presupune ca sumele de bani
să circule în mod repetat către diferite societăţi comerciale, aşezate pe paliere distincte, iar
în final în momentul când ajung la ultima verigă a lanţului financiar, să fie retrase în
numerar din conturile societăţilor de tip „fantomă”, de la ghişeul unităţilor bancare, de către
inculpaţii: VIZI CAROL-MARK, MOLNAR ARPAD-JOZSEF, MOLNAR BOTOND-
TIBOR, SOARE CONSTANTIN, AVRAM MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL,
OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL şi DUMITRU EMIL, sub coordonarea lui POP
IUSTIN ATANASIU, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, CORLAN CRISTIAN
DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN-MARIAN, şi HOTCA LUCIA-MARIA, având
ca justificare „restituire creditare”/„achiziţii diverse produse”, sau prin retrageri de la ATM-
urile băncilor.
121/192
În vârful acestui circuit financiar de transferuri bancare se află SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA, societate ce constituie vectorul principal în ceea ce priveşte
transferul de bani, către diverse societăţi comerciale de tip „fantomă” sau cu comportament
fiscal inadecvat, după care, sumele de bani sunt virate în „cascadă” către alte societăţi,
grupate pe mai multe eşaloane, toate aceste transferuri făcându-se în baza unor contracte de
prestări servicii sau achiziţii de mărfuri fictive (întocmite cu scopul de a-şi diminua baza
impozabilă, în vederea sustragerii de la plata TVA şi a impozitului pe profit), în vederea
asigurării retragerii sumelor de bani din circuitul bancar.
Analizând extrasele de cont depuse la dosarul cauzei, situaţia transferurilor băneşti,
aferente acestui circuit comercial fictiv, în cascadă, se prezintă astfel:
1. Din conturile SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, firma controlată de
numitul WALTER FLORIAN, acesta fiind şi administrator de drept la S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti, în perioada anilor 2012 - aprilie 2013 şi
împuternicit pe conturile bancare ale SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA sunt
transferate în perioada 2013-2014, pe baza facturilor ce conţin prestări de servicii fictive,
către societăţile din eşalonul I (SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL) sume de bani, în cuantum de 54.443.626 lei
(aproximativ 12.500.000 euro), astfel:
- suma de 33.050.074 lei (aproximativ 7.600.000 euro) către SC LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL, reprezentată de inculpaţii Grigoraş Grigore Adrian, Paul Gheorghe
Nicolae, Paul Viorel, care deţine şi funcţia de administrator, şi Hotca Lucia Maria contabil,
asociat şi împuternicit pe conturile la S.C. LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L. şi
- suma de 21.393.552 lei (aproximativ 4.900.000 euro) lei, către SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, reprezentată de inculpaţii Grigoraş Grigore
Adrian, Paul Gheorghe Nicolae şi Hotca Lucia Maria, având calitatea de contabil, ca
administrator figurând Mărcuş Ionuţ Victoraş.
2. Eşalonul I de firme efectuează următoarele transferuri bancare, în perioada 2013-
2014, pe baza facturilor ce conţin prestări de servicii fictive, având ca şi vector principal
fondurile transferate de către SC Compania Romprest Service SA, către eşalonul II de firme,
astfel:
A. SC Romconcord Tehnic Service SRL a efectuat, în perioada ianuarie 2013-
august 2014, în baza unor facturi ce conţin prestări de servicii fictive, transferuri bancare de
bani, în suma de 21.014.895 lei. Situaţia transferurilor defalcate pe fiecare beneficiar se
prezintă astfel:
•În perioada ianuarie-august 2013, suma totală de 3.096.012 lei, către SC AHR
Consalting CO Srl - societate ce are ca asociat unic şi administrator pe Borocz Robert, însă e
controlată de inculpaţii Molnar Arpad Joszef şi Molnar Botond Tibor ;
•În perioada iunie-septembrie 2013, suma totala de 1.401.192 lei, către SC Alcaz
Time Impex SRL - societatea care are ca asociat unic şi administrator pe Grancea Andrei
Radu Sorin, însă a fost înfiinţată şi a avut ca asociat unic şi administrator pe inculpatul
Molnar Botond Tibor;
•În perioada septembrie 2013-iunie 2014, suma totala de 4.265.112 lei, către SC
Trifsan Group SRL - din luna iunie 2014 asociat unic şi administrator este cetăţeanul ungur
Voros Laszlo, însă în perioada respectivă au efectuat operaţiuni pe cont, inculpaţii Molnar
Arpad Jozsef şi Molnar Botond Tibor;
•În perioada ianuarie 2013-august 2014, suma totală de 9.460.309 lei, către SC
Parteneriat Intermed SRL – ce a avut ca administrator şi asociat pe Melniciuc Constantin
Mihai, însă, în perioada respectivă societatea a fost reprezentată de inculpatul Corlan
Cristian Dumitru, în calitate de împuternicit şi director general;
122/192
•În perioada decembrie 2013-octombrie 2014, suma totala de 2.792.270 lei, către SC
Laminat AEK SRL - societate ce are ca şi împuternicit în bancă pe inculpatul Vizi Carol
Mark;
B. SC La Team Line Solutions SRL a efectuat, în perioada ianuarie 2013-august
2014, în baza unor facturi ce conţin prestări de servicii fictive, transferuri bancare de bani,
în suma de 34.902.496 lei. Situaţia transferurilor defalcate pe fiecare beneficiar se prezintă
astfel:
•În perioada ianuarie-august 2013, suma totală de 5.128.277 lei, către SC AHR
Consalting CO Srl - societate ce are ca asociat unic şi administrator pe Borocz Robert, însă e
controlată de inculpaţii Molnar Arpad Jozsef şi Molnar Botond Tibor;
•În perioada iunie-septembrie 2013, suma totală de 1.979.431 lei către SC Alcaz
Time Impex SRL - societatea care are ca asociat unic şi administrator pe Grancea Andrei
Radu Sorin, însă a fost înfiinţată şi a avut ca asociat unic şi administrator pe inculpatul
Molnar Botond Tibor;
•În perioada septembrie 2013-iunie 2014, suma totală de 10.663.963 lei, către Sc
Trifsan Group Srl - din luna iunie 2014 asociat unic şi administrator este cetăţeanul ungur
Voros Laszlo, însă în perioada respectivă au efectuat operaţiuni pe cont, inculpaţii Molnar
Arpad Jozsef şi Molnar Botond Tibor;
•În perioada ianuarie 2013-august 2014, suma totală de 12.553.172 lei, către SC
Parteneriat Intermed SRL – a avut ca administrator şi asociat pe Melniciuc Constantin
Mihai, însă in perioada respectivă societatea a fost reprezentată de inculpatul Corlan
Cristian Dumitru, în calitate de împuternicit şi director general;
•În perioada decembrie 2013-octombrie 2014, suma totală de 4.577.653 lei, către SC
Laminat Aek SRL - societate ce are ca şi împuternicit în banca pe inculpatul Vizi Carol
Mark;
3. În continuarea lanţului de transferuri bancare, societăţile din eşalonul II
(Parteneriat Intermed, Trifsan Group, Ahr Consalting CO, Alcaz Time Impex, Laminat Aek)
au efectuat plăţi, către societatile din eşalonul III (IRIS TOP RECYCLING, ELEMENT
CONSTRUCT DESIGN, REMACOST INTERPREV, COSTMARY CMM CONSTRUCT,
grupul de firme „NAPTRIF”, S.C. STARPRO COLECT CONF S.R.L., S.C. KASANDRA
1900 VULCAN S.R.L., SC TIMES BUILDING DESIGN) care au rolul de a închide
circuitul transferurilor de fonduri, prin retrageri masive de numerar, din conturile bancare
ale acestora, de către inculpaţii: VIZI CAROL MARK, SOARE CONSTANTIN, AVRAM
MARIUS-FLORIN, LINCAN GIGI-IONEL, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL şi
DUMITRU EMIL, având ca şi false justificări: „achiziţii fier vechi”, „restituire creditare
societate”. Situaţia transferurilor sumelor de fonduri băneşti pe aceasta componentă a
lanţului de tranzacţionare (de la eşalonul II către eşalonul III) se prezintă astfel:
- SC PARTENERIAT INTERMED SRL a efectuat transferuri în valoare totală de
aproximativ 23.040.000 lei, în perioada anilor 2013 – 2014, către următoarele societăţi
comerciale:
•SC IRIS TOP RECYCLING SRL – 10.968.110 lei, suma retrasă în numerar de
către administratorul societăţii inculpatul Avram Marius Florin, cu justificarea „achiziţii fier
vechi”. În realitate, conform celor susţinute de acesta în nota explicativă, banii au fost
predaţi către reprezentantul societăţii Parteneriat Intermed, inculpatul Corlan Cristian
Dumitru, persoană cu care a intrat în contact la recomandarea inculpatului Lincan Gigel
Ionel, administratorul SC Element Construct Design SRL;
•SC ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL - 2.795.040 lei, din care, suma
1.544.123 lei a fost retrasa in numerar, de inculpatul Lincan Gigi Ionel având ca justificare
„achiziţii fier”;
•SC REMACOST INTERPREV SRL - 2.456.514 lei, sumă retrasă în numerar de
către inculpatul Soare Constantin, având ca justificare „achiziţii fier”, în realitate, conform
123/192
celor sustinute de către acesta în declaraţii, banii au fost predaţi inculpatului Cărăbăneanu
Cătălin Marian, care, deşi nu avea nicio calitate oficială administra „de facto” societatea
REMACOST INTERPREV;
•SC COSTMARY CMM CONSTRUCT - 679.481 lei, sumă retrasă în numerar de
inculpatul Soare Constantin, având ca justificare „achiziţii fier”, in realitate, conform celor
susţinute de către acesta in nota explicativa, banii au fost predaţi inculpatului Cărăbăneanu
Cătălin Marian, care, deşi nu avea nici o calitate oficiala administra „de facto” societatea;
•SC TIMES BUILDING DESIGN SRL - 7.079.380 lei, suma din care s-a transferat
mai departe de către administratorul societăţii, inculpatul Dumitru Emil, către societăţile
KASANDRA 1900 Vulcan (3.742.000 lei-suma ce este retrasă în numerar de către
inculpatul Oprea Aurelian, cu explicaţia „achiziţii diverse-piei”) si SC STARPRO COLECT
CONF SRL ( 2.953.000 lei - suma ce este retrasă in numerar de către inculpatul Matei
Costel, cu justificarea „achiziţii deşeuri –fier”;
•SC STARPRO COLECT CONF SRL- 488.030 lei, suma ce a fost retrasă în
numerar de către inculpatul Matei Costel, cu justificarea „achiziţii deşeuri –fier”;
•SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL- 840.00 lei, suma ce este retrasa in numerar
de către inculpatul Oprea Aurelian, cu explicaţia „achiziţii diverse-piei”;
- SC TRIFSAN GROUP SRL a încasat suma totală de 15.280.000 lei, în baza unor
contracte de prestări servicii fictive, ce au ca obiect punerea la dispoziţie de „personal
muncitor in vederea asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific domeniilor in
care beneficiarul işi desfăşoară activitatea”, operaţiuni care, in urma controalelor DGAF, au
fost constatate ca fiind fictive, de la SC Romconcord Tehnic SRL şi La Team Line
Solutions SRL, care a fost utilizată astfel:
•1.354.200 lei, suma retrasa in numerar de inculpatul Molnar Arpad Jozsef;
•1.602.660 lei, suma retrasa in numerar de la Atm-urile unităţilor bancare, prin
utilizarea mai multor carduri bancare de către inculpaţii Molnar Botond Tibor şi Molnar
Arpad Jozsef;
•221.185 lei, suma retrasa in numerar de inculpatul Molnar Botond Tibor;
•12.323.140 lei a fost transferata către societăţile din grupul „NAPTRIF”, către SC
TIMUS TRANS SRL şi SC NAPOSOLDAL SRL, de unde au fost retrase in numerar, de
către inculpaţii imputerniciti Vizi Carol Mark şi Molnar Arpad Jozsef sau transferate către
conturile personale acestora;
-SC AHR CONSALTING CO SRL a încasat suma totală de 8.224.290 lei, de la SC
Romconcord Tehnic Service SRL şi SC La Team Line Solutions SRL, în perioada anilor
2013 – 2014, in baza unor contracte de prestări servicii, ce au ca obiect punerea la dispoziţie
de „personal muncitor în vederea asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific
domeniilor in care beneficiarul işi desfăşoară activitatea”, operaţiuni care, în urma
controalelor DGAF, au fost constatate ca fiind fictive, şi a fost retrasa în numerar de către
inculpaţii Molnar Arpad Jozsef şi Molnar Botond Tibor.
-SC ALCAZ TIME IMPEX SRL a încasat suma de 3.380.624 lei, in baza unor
contracte de prestări servicii, ce au ca obiect punerea la dispoziţie de „personal muncitor in
vederea asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific domeniilor în care
beneficiarul işi desfăşoară activitatea”, operaţiuni care, în urma controalelor DGAF, au fost
constatate ca fiind fictive, în perioada anilor 2013 – 2014, de la SC Romconcord Tehnic
SRL şi SC La Team Line Solutions SRL. O parte din suma de bani, respectiv, 2.132.764 lei,
a fost transferata cu explicaţia „restituire creditare societate”, către contul personal al lui
Molnar Arpad Jozsef, ulterior fiind retrasa in numerar, de inculpaţii Molnar Arpad Jozsef,
iar alta parte, in valoare de 846.610 lei, a fost transferata către SC Naposoldal SRL şi
retrasa in numerar de către acelaşi Molnar Arpad Jozsef. De asemenea, suma de 726.330 lei
este transferata din contul SC ALCAZ TIME IMPEX SRL către Molnar Botond Tibor, cu
justificarea „restituire creditare societate”.
124/192
-SC LAMINAT AEK SRL a încasat suma de 7.371.423 lei in baza unor contracte de
prestări servicii, ce au ca obiect punerea la dispoziţie de „personal muncitor în vederea
asigurării ordinei şi curăţeniei şi alte activităţi specific domeniilor în care beneficiarul îşi
desfăşoară activitatea”, operaţiuni care, în urma controalelor DGAF, au fost constatate ca
fiind fictive în perioada anilor 2013 – 2014, de la SC Romconcord Tehnic SRL şi SC La
Team Line Solutions SRL, utilizand aceasta suma astfel:
•2.505.183 lei, transferata către SC Naptrif Business SRL, de unde este retrasa in
numerar de către inculpaţii Vizi Carol Mark şi Molnar Arpad Jozsef;
•2.654.385 lei retrasa in numerar de către inculpatul Vizi Carol Mark;
•2.211.855 lei transferata către grupul de firme „Naptrif” fiind ulterior retrasa in
numerar de către inculpaţii Vizi Carol Mark şi Molnar Arpad Jozsef.
Din probele administrate analizate mai sus, s-a putut observa că societăţile
comerciale implicate sunt coordonate de aceleaşi persoane, deşi aparent sunt doar partenere
de afaceri, astfel:
-Romconcord Tehnic Service şi La Team Line Solutions, au acelaşi sediu social şi
asociat comun pe Grigoraş Grigore Adrian, efectuează prestări de servicii numai către
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA -firma controlată de numitul WALTER
FLORIAN, acesta fiind şi administrator de drept la S.C. COMPANIA ROMPREST
SERVICE S.A. Bucureşti, în perioada anilor 2012 - aprilie 2013 şi împuternicit pe conturile
bancare ale SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, şi SC GREEN FACTORY
DESIGN SRL- firmă care are ca şi asociat pe WALTER EMANUELA REBECA - soţia lui
WALTER FLORIAN, şi au aceiaşi furnizori pentru serviciile refacturate beneficiarului final
Compania Romprest Service;
-SC AHR CONSALTING CO SRL, SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, subcontractori
ai serviciilor prestate către Compania Romprest Service, au acelaşi sediu social şi sunt
controlate de aceleaşi persoane, Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor şi Vizi Carol
Mark. Majoritatea fondurilor de bani care intră în aceste societăţi, ca şi plata pentru
prestările de servicii fictive sunt redistribuite pentru a fi retrase în numerar către alte
societăţi din grupul de firme denumite generic „Naptrif” controlate de aceleaşi persoane;
-SC REMACOST INTERPREV SRL şi SC COSTMARY CMM CONSTRUCT
SRL, au în acte acelaşi administrator, Soare Constantin, iar banii încasaţi de la SC
PARTENERIAT INTERMED SRL sunt redirecţionaţi către Cărăbăneanu Cătălin Marian;
- Din conturile SC IRIS TOP RECYCLING SRL este retrasă suma de 10.968.110 lei
(provenită din transferurile Parteneriat Intermed) în numerar de către administratorul
societăţii Avram Marius Florin, cu justificarea „achiziţii fier vechi”. În realitate conform
celor susţinute de acesta în nota explicativă, dată în faţa inspectorilor antifraudă, banii au
fost predaţi către reprezentantul societăţii Parteneriat Intermed, Corlan Cristian Dumitru,
persoană cu care a intrat în contact la recomandarea lui Lincan Gigel Ionel administratorul
SC Element Construct Design SRL, societate care are şi ea încasări de la SC Parteneriat
Intermed SRL;
-SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL încă de la înfiinţare declară că desfăşoară
activităţi de birou în comuna Vidra, sat Sinteşti, nr.114, într-un spaţiu închiriat de la SC
KATO GREEN SRL, administrată de Matei Costel, care în acelaşi timp figurează ca şi
împuternicit să efectueze operaţiuni pe conturile bancare ale SC STARPRO COLECT
CONF SRL;
-În cursul anilor 2013 şi 2014, Walter Florian, prin intermediul COMPANIEI
ROMPREST SERVICE SA Bucureşti (societate controlată de acesta), împreună cu Capră
Nicolae împuternicit în conturile bancare ale SC CORESIO EUROINVEST S.R.L. şi cu
reprezentanţii ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL şi LA TEAM LINE
SOLUTIONS SRL au acţionat concertat în vederea obţinerii în mod ilegal a unor sume de
bani provenite din fonduri publice, în baza unor tranzacţii comerciale fictive, tranzacţii
125/192
având ca impact şi diminuarea ilegală a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat,
reprezentând impozit pe profit şi TVA;
-Principalii subcontractori/furnizori ai grupului de societăţi controlate de WALTER
FLORIAN au fost ROMCONCORD TEHNIC SERVICE SRL, LA TEAM LINE
SOLUTION SRL şi CORESIO EUROINVEST SRL, care, prin comportamentul lor, relevă
o serie de indicii care conduc la concluzia că mare parte a facturilor emise de acestea către
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA sunt aferente unor operaţiuni susceptibil a nu fi
reale.
În ceea ce priveşte activităţile de retragere de numerar, provenite din relaţia: SC
COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, cu SC LA TEAM LINE SOLUTIONS SRL şi
SC ROMCONCORD TEHINC SERVICE SRL, în perioada 2013 – 2014, pentru care există
probe că se încadrează în tipologia activităţilor infracţionale de spălare a banilor, în
cuantum de 54.444.124 lei (echivalentul a aproximativ 12.500.000 euro), se reţin
următoarele sume de bani în sarcina inculpaţilor:
• VIZI CAROL MARK şi MOLNAR ARPAD JOZSEF - operaţiuni suspecte, ce se
încadrează în tipologia activităţilor infracţionale de spălare a banilor în valoare de
17.040.178 lei, sumă provenită din retragerile de numerar efectuate în calitate de
împuterniciţi pe conturile firmelor din grupul „NAPTRIF”, în perioada 2013- 2014;
• VIZI CAROL MARK - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia activităţilor
infracţionale de spălare a banilor în valoare de 2.654.385 lei, sumă de bani provenită din
retragerile de numerar efectuate în calitate de împuternicit pe contul SC LAMINAT AEK
SRL, în perioada aprilie – octombrie 2014;
• MOLNAR ARPAD JOZSEF - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia
activităţilor infracţionale de spălare a banilor în valoare de 8.590.000 lei, sumă provenită
din transferurile sau retragerile de numerar din conturile SC AHR CONSALTING CO SRL,
SC ALCAZ TIME IMPEX SRL şi SC TRIFSAN GROUP SRL în perioada 2013- 2014;
• AVRAM MARIUS FLORIN - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia
din retragerile de numerar din conturile SC IRIS TOP RECYCLING SRL, în perioada
2013- 2014;
• SOARE CONSTANTIN - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia
din retragerile de numerar din conturile SC REMACOST INTERPREV SRL şi SC
COSTMARY CMM CONSTRUCT SRL (din declaraţiile acestuia rezultă că, banii i-a
predat, către Cărăbăneanu Cătălin Marian) în cursul anului 2013;
• MOLNAR BOTOND TIBOR - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia
activităţilor infracţionale de spălare a banilor în valoare de 947.515 lei, sumă provenită din
retragerile de numerar efectuate în calitate de împuternicit din conturile SC TRIFSAN
GROUP SRL şi SC ALCAZ TIME IMPEX SRL, în perioada 2013- 2014;
• MOLNAR BOTOND TIBOR şi MOLNAR ARPAD JOZSEF - operaţiuni suspecte,
în valoare de 1.602.660 lei, ce se încadrează în tipologia activităţilor infracţionale de
spălare a banilor sumă retrasă în numerar de la ATM-uri, utilizându-se în acest scop mai
multe carduri bancare emise pe conturile SC TRIFSAN GROUP SRL, în perioada 2013-
2014;
• LINCAN GIGI IONEL - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia
activităţilor infracţionale de spălare a banilor în valoare 1.544.123 lei, sumă ce a fost
retrasă în numerar din contul SC ELEMENT CONSTRUCT DESIGN SRL având ca
justificare „achiziţii fier”, şi provenită din transferurile de la PARTENERIAT INTERMED,
în perioada 2013- 2014;
• MATEI COSTEL - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia activităţilor
infracţionale de spălare a banilor în valoare de 3.441.030 lei, sumă ce a fost retrasă în
126/192
numerar din contul SC STARPRO COLECT CONF SRL, având ca justificare „achiziţii
deşeuri fier”, şi provenită din transferurile de la SC TIMES BUILDING DESIGN SRL si
SC PARTENERIAT INTERMED SRL, în cursul anului 2014;
• OPREA AURELIAN - operaţiuni suspecte, ce se încadrează în tipologia activităţilor
infracţionale de spălare a banilor în valoare de 4.582.000 lei, sumă ce a fost retrasă în
numerar din contul SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL, având ca justificare „plăţi
achiziţii”, şi provenită din transferurile de la SC TIMES BUILDING DESIGN SRL si SC
PARTENERIAT INTERMED SRL, în cursul anului 2014;
Raportând faptele concrete ale inculpaților, astfel cum au fost descrise în actul de
sesizare, respectiv conduita descrisă prin dispozițiile art. 44 (actualul art. 49 din Legea nr.
129/2019) alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, s-a constatat că există concordanță deplină între
faptele comise de inculpați și modelul descris de legiuitor în norma de incriminare, fiind
asadar îndeplinite conditiile de tipicitate ce caracterizează această infracțiune.
Din probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal întocmit de inspectorii
Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Bucureşti, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză,
declaraţiile inculpaţilor, din sesizarea întocmită de Oficiul Naţional de Prevenire şi
Combatere a Spălării Banilor Bucureşti, extrasele de cont depuse la dosarul cauzei şi
procesul verbal, întocmit de inspectorii Antifraudă Fiscală Ploieşti a rezultat vinovăţia
inculpatilor în comiterea infracţiunii şi transferurile succesive de bani efectuate de către
societăţile în cauză, în ceea ce priveşte circuitul financiar-comercial.
Astfel, raportat la cele arătate mai sus instanţa a constatat că în drept faptele
inculpaţilor Vizi Carol Mark, Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor, Soare
Constantin, Avaram Marius Florin , Linca Gigi Ionel , Oprea Aurelian, Matei Costel, Capră
Nicolae şi Dumitru Emil întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii continuate de
spălarea banilor prev.şi ped. de art. 29 alin.1. lit.c din Legea 656/2002 cu aplicarea art.35
alin.1. cod penal .
Faptele inculpaţilor Necula Marin , Pop Iustin Atanasiu, Grigoras Grigore Adrian ,
Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Corlan Cristian Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin Marian
şi Hotca Lucia Maria constituie complicitate la infracţiunea de spălarea banilor prev. şi ped.
de art. 48 cod penal raportat la art. 29 alin.1 lit.c din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35
alin.1 cod penal.
În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă instanţa a constatat că pentru
inculpaţii Molnar Botond Tibor, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Capră Nicolae, Lincan Gigi
Ionel şi Soare Constantin aceasta este reprezentată de codul penal din 1969.
Dacă în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat
(prevăzută anterior anului 2014 de art.7 din Legea 39/2003) pedeapsa prevăzută anterior era
mai mare decât pedeapsa prevăzută de dispoziţiile art.367 alin.1,2 şi 3 noul cod penal, în
ceea ce priveşte infracţiunile de evaziune fiscală şi spălarea banilor pedepsele prevăzute de
lege sunt aceleaşi.
Dispoziţiile codului penal din 1969 sunt mai favorabile sub aspectul reglementării
tratamentului sancţionator pentru concursul real de infracţiuni.
Astfel, conform dispoziţiilor art.34 cod penal anterior ce reglementează pedeapsa
principala în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de persoana fizică, când s-au stabilit
numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la
maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de
până la 5 ani.
Noul cod penal prevede în articolul 39 că în caz de concurs de infracţiuni, se
stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte iar când s-au stabilit numai pedepse cu
închisoarea se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din
totalul celorlalte pedepse stabilite.
127/192
În raport de dispoziţiile penale menţionate, instanţa a apreciat că lege penală mai
favorabilă în ceea ce îi priveşte pe inculpaţi este legea penală anterioară modificării din 1
februarie 2014.
În temeiul textelor de lege indicate, apreciind că din actele dosarului rezultă dincolo
de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost savârşite de
inculpaţi, instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor, la individualizarea pedepselor având
în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările comiterii acestora,
cuantumul prejudiciului, dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor care nu au
antecedente penale ( cu excepţia inculpatului Matei Costel care anterior a fost condamnat la
8 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată prin sentinţa
penală nr. 600/16.03.2013 pronunţată de Judecătoria Cornetu, definitivă la data de
28.10.2013 ).
Ca atare, în raport de criteriile arătate instanţa a aplicat inculpaţilor pedepse cu
închisoarea într-un cuantum corespunzător apreciind că scopul preventiv educativ şi
sancţionator al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse sub minimul special
prevăzut de lege, cu aplicarea dispoziţiilor referitoare la circumstanţele atenuante prevăzute
de art. 75 alin.2. cod penal si art. 76 alin.1. cod penal ( art.74 lit.a şi c cod penal si art. 76
lit.b cod penal din 1969 în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Molnar Botond Tibor,
Cărăbăneanu Cătălin Marian, Capră Nicolae, Lincan Gigi Ionel şi Soare Constantin ).
Pentru a aprecia în acest mod instanta a avut in vedere şi nivelul ridicat de educaţie
al unora dintre inculpaţi care presupune că sunt receptivi la represiunea penală, putându-li-
se aplica pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
În ceea ce îl priveste pe inculpatul Matei Costel, din fişa de cazier judiciar ataşată la
dosar rezultă că prin sentinţa penală nr. 600/16.03.2013 pronunţată de Judecătoria Cornetu,
definitivă la data de 28.10.2013, a fost condamnat la 8 luni închisoare cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei.
În raport de această pedeapsă instanţa în baza art. 15 alin.2. cod penal rap.la art. 83
alin.1. cod penal din 1969 a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei,
pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre.
Deşi s-a arătat că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile prev. de art. 44 alin.2. cod
penal care prevăd că în caz de pluralitate infracţională pedeapsa pentru noua infracţiune şi
pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni, instanţa
a apreciat că în cauză este aplicabilă decizia nr. 13/6.05.2015 pronunţată de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală,
publicată în Monitorul Oficial 410/10.06.2015.
Astfel, potrivit deciziei sus-menţionate, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din codul
penal, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit
codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă cu
suspendarea condiţionată a executării care nu îndeplineşte condiţiile pentru a constitui prim
termen al recidivei postcondamnatorii ( conform art. 41 alin,.1. cod penal) şi, respectiv , o
infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este
legea nouă, stabilirea si executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se
realizează potrivit art. 15 alin.2. din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii
286/2009 privind codul penal raportat la art. 83 alin.1. cod penal anterior.
Potrivit art. 15 alin.2 din Legea 187/2012 regimul suspendării condiţionate a
executării pedepsei prevăzute la alin.1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia,
este cel prevăzut de codul penal din 1969, la articolul 83 cod penal din 1969 prevăzându-se
că în caz de săvârşire a unei alte infracţiuni în cursul termenului de încercare se dispune
revocarea suspendării şi executarea pedepsei alături de pedeapsa aplicată pentru noua
infracţiune.
128/192
Întrucât inculpaţii au comis infracţiunile din prezenta cauză înainte de a fi
condamnaţi definitiv pentru vreuna dintre ele instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor
referitoare la concursul real de infracţiuni prev. de art.33 lit.a cod penal din 1969, în ceea ce
îi priveşte pe inculpaţii Molnar Botond Tibor, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Capră Nicolae,
Lincan Gigi Ionel şi Soare Constantin, apreciată de instanţa ca fiind lege penală mai
favorabilă, urmând ca în baza art. 34 lit.b cod penal din 1969 inculpaţii să execute pedepsele
cele mai grele.
În ceea ce îi priveste pe ceilalţi inculpaţi instanţa a reţinut incidenţa în cauză a
dispozitiilor art. 38 alin.1. cod penal si art. 39 alin.1. lit.b cod penal referitoare la concursul
real de infracţiuni, astfel că a dispus ca aceştia sa execute pedeapsa cea mai grea, la care s-a
adăugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse.
În ceea ce priveste pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpaţilor
Molnar Botond Tibor, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Capră Nicolae, Lincan Gigi Ionel şi
Soare Constantin , instanţa a făcut aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 71 cod penal si art.
64 lit.a teza a II a , lit.b şi lit.c Cod penal ( dreptul de a fi ales in autorităţile publice sau in
alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi
dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale ) de la data
rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea pedepsei.
De asemenea, instanţa în baza art. 65 cod penal din 1969 a aplicat inculpaţilor
Molnar Botond Tibor, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Capră Nicolae, Lincan Gigi Ionel şi
Soare Constantin pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b şi
c cod penal (exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii
publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine
calitatea de administrator al unei societăţii comerciale ) pentru o perioadă de 3 ani începând
după executarea pedepsei principale.
În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi inculpaţi instanţa în baza art. 67 alin.2. C.pen
raportat la art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, raportat la art. 66 alin.1 lit. a, lit. b şi lit.g
C.pen. a interzis inculpaţilor, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales
în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică
comerciale pe o perioadă de 3 ani, conform art. 68 alin.1 lit. b C.pen.
În baza art. 65 al.1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b şi lit.g C.pen. instanţa a
interzis inculpaţilor, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile
autorităţii de stat şi dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţii
comerciale de la rămânerea definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a
pedepsei principale.
Deşi apărătorul părţii responsabile civilmente a arătat că în ceea ce priveşte relaţia
comercială dintre SC Euro Grup SRL şi Compania Romprest SA , expertiza efectuată în
cauză a concluzionat că întreaga cantitate de clorură de calciu achiziţionată de la Euro Grup
SRL a fost folosită la derularea contractelor dintre companie şi Primăria Municipiului
Bucureşti, respectiv Primăria Chitila, aspect ce demonstrează veridicitatea operaţiunii
( virarea si consumarea clorurii de calciu), instanţa a reţinut că în actul de sesizare se arată
că în ceea ce priveşte aceste relaţii, Compania Romprest (prin administrator Walter Florian
şi cu complicitatea inculpatului Capră Nicolae) a pus la punct un circuit economic fictiv
pentru a se sustrage de la plata impozitelor si taxelor către bugetul de stat şi a făcut achiziţii
intracomunitare prin intermediul altor societăţi comerciale, special create în acest scop şi cu
un comportament fiscal inadecvat, care nu a achitat contravaloarea impozitelor şi taxelor
datorate pentru achiziţii intracomunitare.
S-a mai arătat în acuzare că încă de la momentul iniţierii acestei achiziţii se
cunoştea destinatarul final al mărfurilor, ca fiind Compania Romprest Service SA, fapt
129/192
atestat de documente de transport aflate la dosarul cauzei, însă s-a urmărit crearea unui
avantaj fiscal necuvenit prin crearea unui circuit economic fictiv.
Astfel, în materie de taxă pe valoare adăugată contribuabilul plătitor de TVA,
conform art. 147 ind. 1 Cod Fiscal, va înregistra în contabilitate o TVA deductibilă (totalul
sumelor plătite cu titlu de TVA pentru produsele, mărfurile, serviciile sau utilajele
achiziționate) și o TVA colectată (totalul sumelor încasate cu titlu de TVA în urma
vânzărilor făcute de contribuabil).
Diferența dintre TVA deductibilă și TVA colectată pentru o anumită perioadă fiscală
– respectiv de o lună sau un trimestru – reprezintă TVA de rambursat, în situația în care
diferența este pozitivă sau TVA de plată, în situația în care diferența este negativă.
În privința achizițiilor intracomunitare, factura primită de la furnizorul extern este
fără TVA, iar taxa se calculează și se înscrie în jurnalul de cumpărări și în jurnalul de
vânzări. TVA se înscrie atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în același decont din
perioada în cauză, conform art. 157 alin. 2 din Codul Fiscal (înregistrare contabilă:
4426=4427).
Ulterior, prin vânzarea mărfurilor achiziționate intracomunitar, către beneficiari
TVA, fiind în prezența unei livrări de bunuri, conform art. 128 alin. 1 din Codul Fiscal.
plătită bugetului consolidat al statului, în lipsa existenței de achiziții de mărfuri sau servicii
de pe piața internă.
Ca atare, s-a creat un lanţ comercial fictiv în scopul achiziţionării intracomunitare de
produse – clorură de calciu, prin intermediul mai multor societăţi cu comportament fiscal
inadecvat, care nu au achitat contravaloarea impozitelor şi taxelor datorate pentru achiziţiile
intracomunitare.
ROMPREST SERVICE S.A., s-a stabilit, pe baza declaraţiilor martorilor CAPRĂ DANIEL
şi CAPRĂ CRISTINA, suspectului STOICA SPIREA-DANIEL şi inculpatului CAPRĂ
NICOLAE, audiaţi în cauză, faptul că, acestea erau achiziţionate din Bulgaria, iar scopul
acestor achiziţii intracomunitare, prin intermediul mai multor societăţi cu comportament
contravaloarea impozitelor şi taxelor datorate pentru achiziţiile intracomunitare, a fost de a
introduce în tară cantitaţi de materiale în mod ilicit, împrejurarea ce a creat S.C.
COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. Bucureşti (administrată de WALTER
FLORIAN şi NECULA MARIN), un avantaj fiscal necuvenit, circuitul economic fictiv
fiind creat pentru a se sustrage de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat.
Organele de urmărire penală nu au sustinut niciodată că această clorură de calciu nu
ar fi existat, ci s-a susţinut că s-a creat un circuit economic fictiv pentru ca partea
responsabilă civilmente să se sustragă de la plata impozitelor si taxelor către bugetul de stat.
În modul arătat mai sus Compania Romprest si-a creat avantaje fiscale constând în
TVA deductibilă şi impozit pe profit.
În consecinţă, susţinerea apărătorului în sensul că operaţiunea în sine a fost una
reală, iar în cauză nu s-a creat un prejudiciu, este nefondată.
De asemenea , instanţa a apreciat ca nefiind întemeiată susţinerea apărătorului în
sensul că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului prev.
de art. 1373 alin.1 şi 2 cod civil.
Astfel, potrivit art.1373 cod civil comitentul, este obligat să repare prejudiciul
cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau
cu scopul funcţiilor încredinţate, având calitatea de comitent cel care, în virtutea unui
130/192
contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea si controlul asupra celui care
îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul Necula Marin a avut calitatea de director
general, administrator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Romprest,
astfel că nu se poate reţine că în cauză nu există nici un raport juridic în baza căruia
Compania Romprest să fie obligată la plata prejudiciului. De asemenea, instanţa a apreciat
ca fiind neîntemeiată şi susţinerea apărătorului părţii responsabile civilmente în sensul că
inculpatul Necula Marin nu ar fi acţionat în exercitarea mandatului acordat.
Faţă de cele arătate mai sus, considerând că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile
cerute de lege , instanţa în baza art. 86 cod procedură penală, art. 21 cod procedură penală ,
art. 1373 cod civil şi art. 1382 cod civil, a admis acţiunea civilă formulată și precizată de
Ministerul Finanțelor Publice-ANAF şi a dispus obligarea inculpaţilor Capră Nicolae și
Necula Marin în solidar, iar pe acesta în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC
Compania Romprest Service S.A. la plata către ANAF a sumei de 1.957.358 lei (compus
din 1.174.415 lei TVA şi 782.943 lei impozit pe profit).
Totodată, instanţa a dispus obligarea inculpaţilor Necula Marin, Grigoraş Grigore-
Adrian, Pop Iustin-Atanasiu, Paul Viorel, Paul Gheorghe-Nicolae, Vizi Carol-Mark, Molnar
Arpad-Jozsef, Molnar Botond-Tibor, Hotca Lucia-Maria, Corlan Cristian-Dumitru,
Cărăbăneanu Cătălin-Marian, Avram Marius-Florin, Dumitru Emil, Oprea Aurelian, Matei
Costel, Lincan Gigi Ionel şi Soare Constantin în solidar și cu partea responsabilă civilmente
SC Compania Romprest Service S.A. la plata către ANAF a sumei de 17.562.459 (compus
din 10.537.476 lei TVA şi 7.024.983 lei impozit pe profit.
În temeiul art. 404 alin. 4 C.pr.pen instanţa a menţinut măsura asigurătorie dispusă
prin Ordonanța nr. 384/D/P/2014 din data de 05.05.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciu Teritorial Ploiești privind poprirea sumelor
de bani în lei și valută, datorate SC Compania Romprest Service S.A. București de terții
propriți Primăria Municipiului București, Primăria Orașului Azuga și Tehcon Edilitare &
Infrastructură SRL Otopeni, până la concurența sumei de 19.821.513,76, reprezentând
prejudiciul cauzat statului prin infracțiunea de evaziune fiscală.
Conform art. 273 alin.1 şi 5 cod procedură penală instanţa a dispus ca plata
cheltuielilor de transport efectuate de martorul Filcz Edmund , în cuantum de 379 lei,
reprezentând cheltuieli de transport (conform facturii şi bonului fiscal aflate la filele 132 şi
133 vol.31 instanţă) să se facă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Potrivit art. 274 alin.2. cod procedură penală instanţa a obligat inculpaţii la câte
3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii Avram Marius Florin, Dumitru
Emil, Vizi Carol, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Oprea Aurelian, Matei Costel, Lincan Gigi
Ionel şi Soare Constantin, în cuantum de câte 1253 lei, vor fi avansate din fondurile
Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. - SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI, inculpaţii NECULA
MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, POP IUSTIN ATANASIU, PAUL
VIOREL, PAUL GHEORGHE NICOLAE, MOLNAR ARPAD JOZSEF, MOLNAR
BOTOND TIBOR, HOTCA LUCIA MARIA, CORLAN CRISTIAN DUMITRU,
CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN MARIAN, AVRAM MARIUS FLORIN, DUMITRU
EMIL, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL, CAPRĂ NICOLAE, LINCAN GIGI
IONEL, SOARE CONSTANTIN, partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR
PUBLICE – A.N.A.F. BUCUREŞTI – D.G.F.P. PLOIEŞTI şi partea responsabilă
civilmente SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul a arătat că raportat la
deciziile CCR nr.297/2018 şi Ordonanţa de Urgenţă 71/2022 înţelege să modifice motivele
131/192
de apel, prin raportare la aplicarea legii penale mai favorabile necesar a fi analizată, în cauza
de faţă astfel raportat la legea penală mai favorabilă evaluată în mod global fiind cea
cuprinsă între data de 25.06.2018 a publicării deciziei nr. 297/2018 şi data de 30.05.2012 a
intrării în vigoare a dispoziţiilor OUG nr. 71/2022 întrucât dispoziţiile art. 155 al.1 c.p. care
nu includea vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripţie reprezintă lege
penală mai favorabilă astfel că prescripţia specială nu va opera, prescripţia răspunderii
penale urmând a fi evaluată prin raportare la termenele prev. de art. 155, 154 c.p.
Cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 367 al.1 c.p. pentru care s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpaţilor reţine că potrivit dispoz.art. 154 al.1 lit.d termenul de
prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani de la data săvârşirii infracţiunii, astfel că
aceasta s-a împlinit cel mai târziu la data de 30.12.2019 potrivit disp. art. 186 al.1 teza II c.p
motiv pentru care în baza art. 296 al.1 şi 6 rap.la art. 16 al.1 c.p. s-a solicitat a se dispune
încetarea procesului penal faţă de inculpaţi.
Cu privire la infracţiunea prev. de art. 29 al.1 lit.c din Legea nr. 156/2002 se
constată că potrivit disp. art. 154 al.1 lit.c şi alin.2 c.p. termenul de prescripţie a răspunderii
penale este de 8 ani de la data săvârşirii ultimului act material al infracţiunii astfel că acesta
s-a împlinit cel mai târziu la data de 30.12.2022, astfel încât şi pentru această infracţiune în
aplicarea art. 5 s-a solicitat încetarea procesului penal faţă de inculpaţi.
Cu privire la infracţiunea prev. de art. 9 al.2 respectiv 3 după caz, din Legea nr.
241/2005 se constată că pentru faptele săvârşite înainte de data de 22.03.2013 potrivit
disp.art.154 al.1 lit.c şi alin.2 c.p. termenul de prescripţie al răspunderii penale este de 8 ani
de la data săvârşirii infracţiunii iar pentru infracţiunile prev.de art. 9 al.2 cât şi art. 9 al.3 din
Legea nr. 241/2005 astfel cum a fost modificată şi prin Legea nr. 126/2024 săvârşite după
data de 22.03.2013 termenul de prescripţie al răspunderii penale este de 10 ani, faptele se
impun a fi analizate în funcţie de data ultimului act material săvârşit reţinut în actul de
sesizare.
În acest sens reţine că potrivit actului de sesizare astfel cum a fost remediat prin
referatul din 28.10.2015 datele primului şi respectiv ultimului act de înregistrare în
contabilitate a unui document justificativ în ceea ce priveşte pe inculpaţi şi în ceea ce
priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, respectiv complicitate la infracţiunea de evaziune
fiscală reţinută prin actul de sesizare sunt cuprinse între data de 14.11.2012 şi 21.12.2012 în
ceea ce priveşte pe inculpatul Capră Nicolae, deci înainte de data de 22.03.2013 dată de la
care limitele de pedeapsă prevăzute de art. 9 al.2 din Legea nr. 241/2005 au fost majorate
prin Legea nr. 50/14.03.2013 respectiv prin Legea nr. 126/2024. În acest caz termenul de
prescripţie a răspunderii penale pentru ceilalţi inculpaţi este de 10 ani de la data săvârşirii
ultimului act material săvârşit.
Faţă de cele arătate în temeiul dispoz. art. 396 al.6 c.pr.penală rap.la art. 16 al.1
lit.f c.p.p. s-a solicitat să se constate că pentru faptele pentru care inculpaţii Capră Nicolae,
Molnar Botond Tibor, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Lincan Gigi Ionel şi Soare Constantin
au fost trimişi în judecată să se dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii
prescripţiei răspunderii penale.
În ceea ce priveşte pe inculpaţii Grigoraş Grigore Adrian, Necula Marin, Pop
Iustin Atanasiu, Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Vizi Carol Mark, Molnar Arpad
Joszef, Hotca Lucia Maria, Corlan Cristian Dumitru, Cărăbăneanu Cătălin Marian, Avram
Marius Florin, Dumitru Emil şi Oprea Aurelian, Matei Costel, s-a solicitat încetarea
procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup infracţional respectiv la
spălare de bani, complicitate la infracţiunea de bani. Astfel, s-a solicitat descontopirea
pedepselor rezultante aplicate fiecăruia dintre inculpaţi anterior menţionaţi iar în raport de
cele arătate să se constate ca fiind prescrise cele două infracţiuni respectiv de grup
infracţional organizat şi infracţiunea de spălare a banilor.
132/192
În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală s-a solicitat menţinerea
soluţiei de condamnare.
Un motiv de apel a vizat nelegalitatea hotărârii întrucât instanţa deşi a dispus
condamnarea inculpaţilor Necula Marin, Grigoras Grigore Adrian, Pop Iustin Atanasiu,
Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Vizi Carol Mark, Molnar Arpad Joszef, Hotca Lucia
Maria, Corlan Cristian Dumitru, Avram Marius Florin, Dumitru Emil, Oprea Aurelian,
Matei Costel, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art. 9 al.1 lit.c din
Legea nr. 241/2005 respectiv alin.2 sau 3 conform prejudiciului reţinut în sarcina fiecăruia
cu aplic. art. 35 al.1 c.p. a omis aplicarea pedepsei accesorii pentru această infracţiune deşi
această pedeapsă este obligatorie.
Un alt motiv de nelegalitate vizează reţinerea de circumstanţe atenuante prev.de
art. 75 alin.2 c.p. în ceea ce priveşte inculpaţii Necula, Grigore Adrian, Pop Iustin Atanasiu,
Paul Viorel, Paul Gheorghe, Vizi Carol Mark, Molnar Arpad, Hotca Lucia Maria, Corlan
Cristian Dumitru, Avram Marius Florin, Dumitru Emil, Oprea Aurelian şi Matei Costel,
potrivit legii pentru a se circumscrie circumstanţelor atenuante judiciare prev. de art. 75 al.2
lit.b în prezent legate de fapta comisă trebuie să aibă caracter obiectiv şi să evidenţieze fie
din perspectiva contextului factual în care s-a comis acţiunea incriminată şi s-a produs
rezultatul socialmente periculos fie din cea a particularităţilor infractorului o gravitate a
infracţiunii sau o periculozitate a autorului atât de scăzută întrucât numai o pedeapsă în
limite scăzute ar putea asigura o reală atingere a scopului său preventiv educativ şi al
funcţiilor de prevenţie generală sau specială.
În cauza de faţă, contrar exigenţelor normei evocate elementele valorificate de
prima instanţă nu se raportează la fapta comisă ci exclusiv la nivelul ridicat de educaţie al
unora dintre inculpaţi care presupune că sunt receptivi la represiune penală putându-li-se
aplica sub minimul special prevăzut de lege.
Ori, aceste din urmă circumstanţe personale anterioare sau posterioare comiterii
faptei reprezintă criterii legale generale de individualizare a pedepsei expres prev. de art. 74
al.1 lit. f şi g c.p. ce trebuie valorificate în procesul de individualizare a sancţiunii însă nu se
confundă cu împrejurările ce pot constitui circumstanţe atenuante judiciare conform textului
anterior menţionat.
Pentru a fi incidente prevederile art. 75 alin.2 c.p. este esenţială constarea nu a
unor date pozitive ce caracterizează în genere persoana infractorului ci a unor elemente care
particularizează în aşa manieră contribuţia sa la fapta comisă ori poziţia sa subiectivă
inclusiv prin raportare la mobilul sau scopul urmărit încât se reflectă în contextul faptei o
periculozitate incontestabil scăzută a autorului său.
În cauză nu identifică date obiective care să justifice reţinerea de circumstanţe
atenuante judiciare valorificate de prima instanţă.
Împrejurări de genul celor enumerate de art. 75 al.2 c.p. au doar o aptitudine
potenţială de a constitui circumstanţe atenuante ele putând fi recunoscute ca atare de
instanţă numai dacă raportat la data săvârşirii şi la persoana acuzatului se învederează
suficient de semnificativ pentru a justifica după caz fie reducerea cu 1/3 a limitelor de
pedeapsă potrivit art. 74 al.1 c.p. fie stabilirea pedepsei sub minimul special prevăzut de
lege.
Ori, în cauză faţă de circumstanţele reale ale comiterii infracţiunilor şi urmăririle
importante pe care le-au produs fapte generatoare de însemnate prejudicii raportat şi la
împrejurarea că inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor împrejurare care constituie
fără îndoială expresia dreptului la apărare de care beneficiază inculpaţii şi nu poate fi
folosită în defavoarea acestora dar nu poate fi valorificată nici în beneficiul inculpaţilor
aspectele reţinute de instanţa de fond, nivelul ridicat de educaţie ale unora dintre inculpaţi
nu justifică reţinerea generică a circumstanţelor atenuante prev. de art. 75 al.2 c.p.
133/192
Un alt motiv vizează soluţionarea laturii civile, apreciind astfel sentinţa
pronunţată de instanţa de fond ca fiind nelegală întrucât deşi, a admis acţiunea civilă
formulată şi precizată de Ministerul Finanţelor Publice şi a dispus obligarea inculpaţilor în
solidar a omis să aplice inculpaţilor şi obligarea şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii în
condiţiile codului de procedură fiscală.
Astfel, potrivit deciziei în interesul Legii nr. 17/2015 vizând modul de
soluţionare a laturii civile în cazul condamnării inculpaţilor pentru infracţiunea de evaziune
fiscală în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoz. art. 19 c.pr.penală s-a stabilit că în
cauzele penale având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de Legea nr.
241/2005 instanţa soluţionând acţiunea civilă dispune obligarea inculpaţilor condamnaţi
pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală
principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţii fiscale accesorii datorate în
condiţiile codului de procedură fiscală.
Un alt motiv vizează infracţiunea de spălare a banilor deşi constată de către
instanţă a fi săvârşită în calitate de autori şi în calitate de complici la această infracţiune şi
faţă de care a solicitat încetarea procesului penal au fost reţinute următoarele aspecte:
Au fost clar evidenţiate în cursul urmăririi penale şi confirmate în cursul
judecăţii probe certe pentru existenţa activităţii ilegale ce au constituit sursa ilicită a sumelor
de bani provenite din infracţiunea de evaziune fiscală, transferul în scopul sustragerii şi
ascunderii unor importante sume de bani către societăţi cu un comportament de tip fantomă,
iar apoi retragerea acestor sume, sume ce iniţial au fost achitate în cascadă plecând de la
beneficiarul ROMPREST.
Infracţiunea de spălare de bani săvârşită de inculpaţi a fost probator dovedită şi
desfăşurată în cele trei etape distincte ce o caracterizează şi anume emiterea de fapturi ce
atestă operaţiuni nereale dublate de plăţile acestora pe mai multe paliere de tranzacţionare,
apoi ascunderea originii acestor sume de bani pentru a evita orice suspiciune sau
investigaţii iar la final sumele fiind transferate din conturile societăţilor cu comportament de
tip fantomă de unde erau retrase în numerar imediat după alimentare.
Instanţa a apreciat astfel că apărările şi susţinerile inculpaţilor nu au putut
înlătura evidenţa derulării operaţiunilor comerciale ilicite şi nici nu justificau transferul
sumelor de bani şi în consecinţă a dispus condamnarea inculpaţilor şi pentru această
infracţiune.
Potrivit art. 118 al.1 lit.e c.p. sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite
prin săvârşirea infracţiunii. De asemenea, potrivit art. 33 din Legea nr. 656/2002 actualul
art. 51 din Legea nr. 129/2019 prevăd că în cazul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor
şi finanţarea terorismului se aplică dispoz.art. 112 privind confiscarea bunurilor astfel,
apreciază că instanţa ar fi trebuit să dispună în temeiul art. 397 al.4 teza I c.pr.penală, în
referire la art. 33 alin.1, 2 şi 4 din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 118 al.1 lit.e.
În ceea ce priveşte circuitul comercial financiar fictiv pe lanţul SC CORESIO
EUROINVEST SRL, SC JIF SRL, SC EURO GROUP SRL, SC COMPANIA ROMPREST
SERVICE SRL, în sarcina inculpatului Capră s-au reţinut patru acte materiale pentru
infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 48 raportat
la 9 al.1 lit.c şi alin.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 c.p. reprezentând emiterea a
patru facturi fiscale fictive către SC CORESIO EUROINVEST SRL. Către SC JIF SRL
administrată de soţia acestuia firmă pe care o controla refacturate în aceeaşi zi către SC
EURO GRUP SRL societate controlată de Walter Florian persoană faţă de care s-a dispus
disjungerea cauzei. Către COMPANIA ROMPREST SERVICE SA faptă comisă în
intervalul 14.11.2012 – 21.12.2012 cu un prejudiciu de 1.957.358 lei. Astfel pe baza acestui
circuit comercial fictiv SC COMPANIA ROMPREST SERVICE a transferat către SC
EURO GROUP SRL suma de 6.821.975 lei după care EURO GROUP SRL conform
documentelor prezentate a transferat către SC JIF SRL, suma de 6.067.811 lei sumă ce a
134/192
fost încasată integral în perioada 7.03.2012 – 18.01.2013 iar în final SC JIF SRL în baza
facturilor emise în numele SC CORESIO EUROINVEST conform documentelor
prezentate a achitat integral în perioada 24.08.2012 – 7.03.2013 către SC CORESIO suma
de 6.050.476 lei reprezentând contravaloarea facturilor pentru cantitatea de 3.096 tone
clorură de calciu.
În final sumele transferate pe lanţul de tranzacţionare ROMPREST – EURO
GROUP şi JIF CORESIO sunt retrase în numerar de către inculpatul Capră Nicolae din
contul SC CORESIO EUROINVEST în baza unor borderouri de achiziţie cereale ce conţin
date false.
Retragerile de numerar sunt în totalitate recunoscute de inculpatul Capră
Nicolae, acestea sunt în valoare de 6.050.476 lei şi provin din tranzacţiile fictive desfăşurate
pe lanţul anterior menţionat.
Întrucât măsura de siguranţă a confiscării speciale este sancţiune de drept penal
şi se aplică individual iar banii obţinuţi de inculpatul Capră şi Walter au fost folosiţi de
aceştia împreună apreciază că se impune confiscarea diferenţei de 4.093.118 respectiv a
sumei de 2.046.559 lei de la fiecare dintre aceşti inculpaţi.
Astfel, s-a solicitat confiscarea de la inculpatul Capră a sumei de 2.046.559 lei.
Spălarea banilor respectiv complicitate la spălarea banilor în ceea ce priveşte
circuitul comercial şi financiar în cascadă compus din 3 eşaloane având ca beneficiar final
SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA BUCUREŞTI.
Pe primul eşalon de firme se regăsesc SC LA TIME LINE SOLUTIONS SRL,
reprezentată de inculpaţii Grigoraș Grigore Adrian, Paul Gheorghe Gheorghe Nicolae, Paul
Viorel care deţine şi funcţia de administrator al SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
reprezentată de inculpaţii Grigoraș Grigore Adrian Paul Gheorghe Nicolae ca administrator
figurând Mărcuş Ionuţ Victoraş. Aceste societăţi au încheiat cu SC COMPANIA
ROMPREST SERVICE SA în perioada anilor 2012 – aprilie 2013 contracte de prestări
servicii ce au ca obiect punerea la dispoziţie de personal muncitor în vederea asigurării
ordinii şi curăţeniei în alte activităţi specific domeniilor în care beneficiarul desfăşoară
activitatea operaţiuni care în urmă controalelor DGAF au fost constatate ca fiind fictive.
Pe cel de al doilea eşalon ce era compus din firmele către care sunt
subcontractate de către SC LA TIME LINE SOLUTIONS ŞI ROMCONCORD SERVICE
prestările de servicii efectuate pentru SC COMPANIA ROMPREST SERVICE în perioada
infracţională respectiv grupul de firme format din SC AHR CONSULTING, SC ALCAZ
TIME, aceste două societăţi având acelaşi sediu social, SC TRIFSAN GROUP, SC
PARTENERIAT INTERMED, SC LAMINAT AEK SRL, la rândul lor aceste societăţi
comerciale intră în relaţii comerciale cu societăţile comerciale din eşalonul 3.
Cel de al treilea eşalon, sunt prezentate grupul de firme cu denumirea generică
MAPTRIF respectiv SC MAPTRIF CONSULT SRL, MAPTRIF DISTRUBUTION SRL,
MAPTRIF MARKET SRL, MAPTRIF BUSINES SRL, MAPTRIF LOGISTIC SRL, SC
MAPTRIF TOR SRL, SC ROMCOST INTERSERV SRL, SC ELEMENT CONSTRUCT
DESIGN, SC COSTMARY CMM CONSTRUCT, SC IRIS TOP RECYCLING SRL, SC
TINE BUILDING DESIGN SRL, SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL, societăţi de tip
fantomă comportament dovedit prin verificările efectuate în cauză de inspectorii antifraudă
fiscală firme din contul cărora s-au efectuat retrageri masive de sume de bani.
În ceea ce priveşte sumele de bani ce provin din circuitul comercial fictiv
acestea sunt transferate folosindu-se o metodă de tip cascadă care presupune că sumele de
bani să circule în mod repetat către diferite societăţi comerciale aşezate pe paliere distincte
iar în final în momentul când ajung la ultima verigă a lanţului financiar să fie retrase în
numerar din contul societăţilor de tip fantomă de la ghişeul unităţilor bancare de către
inculpaţii Vizi Carol Mark, Molnar Arpad Joszef, Molnar Botond Tiborg, Soare Constantin,
Avram Marius Florin, Lincan Gigi Ionel, Oprea Aurelian, Matei Costel, Dumitru Emil sub
135/192
coordonarea lui Pop Iustin Atanasiu, Grigoraş Grigore Adrian, Corlan Cristian Dumitru,
Cărăbăneanu Cătălin Marian şi Hotca Lucia Maria, având ca justificare restituire creditare
achiziţii diverse produse sau prin retrageri de la ATM-urile băncilor.
Având în vedere declaraţiile date în cursul urmăririi penale de către inculpaţii
Vizi Carol Mark, Cărăbăneanu Cristian Dumitru, Corlan Cristian Dumitru, s-a solicitat
confiscarea sumei de 45.000 lei de la inculpatul Vizi Carol Mark, a sumei de 96.000 de la
inc. Cărăbăneanu Cătălin Marian, a sumei de 120.000 lei de la inculpatul Corlan Cristian
Dumitru.
Raportat la susţinerile inculpaţilor Linca Gigi Ionel şi Dumitru Emil din care
rezultă reţinerea unei comision de 1/% din valoarea sumelor de bani retrase din numerar s-a
solicitat confiscarea sumei de 15.441.000 lei de la inc. Lincan Gigi Ionel şi a sumei de
70.793 de la inc. Dumitru Emil.
Având în vedere că inculpaţii Matei Costel, Avram Marius Florin Oprea
Aurelian au recunoscut că retrăgeau sume de bani fără a indica procentul reţinut iar din
declaraţiile inculpaţilor Linca şi Dumitru rezultă că se practica reţinerea unui comision de
1% din valoarea sumelor de bani retrase în numerar solicită confiscarea unui procent de 1%
din valoarea retragerilor respectiv a sumei de 34.410 lei de la inculpatul Matei Costel, a
sumei de 109.681 lei de la inculpatul Avram Marius Florin, a sumei de 45. 820 lei de la
inculpatul Oprea Aurelian reprezentând un procent de 1% din sumele retrase în numerar de
la aceştia.
Dat fiind faptul că sumele de bani care au revenit inculpaţilor Necula Marin.
Grigoraş Grigore Adrian, Pop Iustin Atanasiu, Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae, Molnar
Arpad Joszef, Molnar Botond Tibor, Hotca Lucia Maria nu pot fi stabilite cu certitudine
întrucât măsura de siguranţă a confiscării speciale este sancţiune de drept penal ce se aplică
individual iar banii obţinuţi de inculpaţi au fost folosiţi de aceştia împreună apreciază că se
impune confiscarea diferenţei de 36.338.622 lei respectiv a sumei de 4.037.725 lei de la
fiecare dintre inculpaţi.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005 în cazul în care s-au săvârşit infracţiuni
prev.de această lege luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie. Potrivit art. 32 actualul
art. 50 din Legea nr. 129/2019, din Legea nr. 656/2002 constată caracterul obligatoriu al
luării măsurilor asiguratorii în cazul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor astfel încât
având în vedere că instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor din prezenta cauză atât
pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală cât şi pentru săvârşirea infracţiunii de
spălarea banilor instanţa ar fi trebuit să dispună instituirea măsurilor asiguratorii asupra
tuturor bunurilor inculpaţilor prezente şi viitoare faţă de argumentele expuse de ÎCCJ la
examinarea recursului în interesul legii formulat de Curtea de Apel Braşov vizând
obligativitatea luării măsurilor asiguratorii în cauzele penale aflate în cursul judecăţii.
Astfel, în baza art. 404 al.4 lit.c şi art. 32 din Legea nr. 656/2019 actualul 50 din
Legea nr. 129 instanţa ar fi trebuit să instituie măsuri asiguratorii asupra tuturor bunurilor
mobile şi imobile prezente şi viitoare ale inculpaţilor până la concurenţa valorii
prejudiciului reţinut în sarcina inculpaţilor în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune
fiscală respectiv până la concurenţa sumelor solicitate a fi confiscate în ceea ce priveşte
infracţiunea de spălare a banilor.
Partea responsabilă civilmente SC COMPANIA ROMPREST SERVICE
SA, a arătat că a depus la dosarul cauzei concluzii scrise ample pe un nr. de 72 de pagini, a
făcut şi un cuprins la sfârşit pentru a fi mai uşor inteligibile.
În mod evident concluziile sale vizează admiterea apelului părţii responsabile
civilmente, desfiinţarea sentinţei apelate şi pe fond întrucât apreciază că lipseşte temeiul în
drept al acţiunii penale respectiv art. 16 al.1 lit.b teza I c.pr.penală, se impune lăsarea ca
nesoluţionată a acţiunii civile potrivit art. 25 al.5 c.p., în principal, iar în subsidiar, vizează
136/192
redimensionarea prejudiciului reţinut în sarcina părţi responsabile civilmente şi constatarea
plăţii integrale a acestuia.
Întrucât interesul părţi responsabile civilmente este intrinsec legat de cererea
inculpatului pentru care este chemată a răspunde apreciază că în privinţa faptei de evaziune
fiscală imputată a fi săvârşită în legătură cu ROMPREST nu este verificată cerinţa esenţială
a fictivităţii operaţiunilor comerciale şi doi acestea nu au avut ca urmare sustragerea
ROMPREST de la îndeplinirea vreunor obligaţii fiscale care îi revin acestui contribuabil.
În mod evident pentru realitatea unor operaţiuni comerciale evidenţiate contabil
punctul de pornire este dat de documentele justificative, Ministerul Public în consonanţă cu
partea civilă ANAF a contestat veridicitatea acestor documente. Cu toate acestea câteva
elemente informative rezultă din aceste mijloace de probă care sunt esenţiale pentru a
determina dacă ceea ce este respectat scriptic contabil s-a şi petrecut în realitatea de fapt.
Punctual cu privire la operaţiunea de achiziţie de clorură de calciu, ce ne
demonstrează documentele cauzei, în primul rând sunt clar înfăţişate cantitatea de marfă,
perioada livrării acesteia către ROMPREST şi cel mai important folosirea acestei cloruri de
calciu de către ROMPREST în activitatea comercială producătoare de venit. Ministerul
Public a contestat realitatea operaţiunii susţinând că mărfurile în discuţie au provenienţă
intracomunitară şi s-a disimulat printr-un circuit fictiv susţine acuzarea, provenienţa
mărfurilor.
Întrebarea firească care se ridică este faţă de conţinutul informativ al acestor
documente s-a apreciat ce înseamnă trasabilitatea unor operaţiuni comerciale faţă de ceea ce
înseamnă faptul juridic al livrării unor bunuri prezintă însemnătate ce susţine Ministerul
Public? Opinia sa este că nu şi, şi justifică pe scurt.
Documentele justificative arată că în privinţa ROMPREST furnizorul este
EURO GRUP, acesta este cel care a furnizat această clorură de calciu, nu doar atât este
societatea care a asigurat transportul clorurii de calciu achitându-l şi întocmind avizele de
livrare a mărfurilor pe care le-a analizat expertul desemnat precum şi experţi parte în raport
şi în suplimentul la raportul de expertiză.
Ca atare, în sensul art.128 al.1 cod fiscal în vigoare la acea dată s-a petrecut o
livrare, livrare înseamnă transferul dreptului de proprietate, livrarea nu înseamnă predarea
fizică a bunului, asta este cu totul altceva. Art. 128 al.6 ne relevă ce înseamnă predarea
fizică a bunului şi spune în felul următor: în cazul în care între mai mulţi operatori
comerciali au loc transferuri ale dreptului de proprietate fiecare va fi tratată ca o livrare
distinctă chiar dacă bunurile sunt transportate de la furnizorul originar direct la beneficiarul
final. Ca atare, a imputa ROMPREST că o firmă controlată de acţionarul majoritar indirect
al acestei persoane juridice la rândul său a contractat de la societăţi care şi-au eludat
obligaţiile fiscale şi în felul acesta ar fi fictivă operaţiunea, nu, clorura de calciu este o
achiziţie internă pentru ROMPREST pentru care a şi plătit TVA aferent, aspect asupra
căruia va reveni anterior. Dar cel mai important este că atâta timp cât a primit-o în
evidenţele contabile ROMPREST în cantitatea şi de la acel furnizor şi a şi folosit-o în
activităţile de deszăpezire sau prin refacturare către UAT-uri confirmate de aceşti
beneficiari. Experţi au analizat cu atenţie suplimentul, unde s-a dus clorura de calciu, a
depus şi acea sinteză, clorura de calciu a ajuns în activitate ROMPREST. Ce însemnătate
are pentru ROMPREST care este contribuabilul căruia i se impută un TVA şi un impozit pe
profit suplimentar, căruia i se impută nerealitatea achiziţiei. ROMPREST este o persoană
juridică de sine stătătoare, chiar dacă este o ficţiune persoana juridică este titulara de
drepturi şi obligaţii fiscale pentru faptele sale propriii. Nu i se poate imputa ROMPREST
felul în care s-a comportat furnizorul fiscal veriga 2,3, 4 din amonte. A şi indicat o hotărâre
a CEDO Burgas contra Bulgariei, care s-a arătat fără echivoc că atât timp cât un
contribuabil a achiziţionat o marfă şi şi-a achitat furnizorul deducând TVA şi impozitul
aferent este o atingere adusă dreptului de proprietate şi securităţii în raporturile juridice a
137/192
imputa acestuia neajunsul comportamentului fiscal al furnizorului, furnizorului, furnizorului
său. Nu poate să răspundă ROMPREST civil şi nu poate fi caracterizată fapta de evidenţiere
contabilă în evidenţa ROMPREST a achiziţiei de la EURO GRUP care prezintă o
operaţiune fictivă. Fictivă înseamnă care nu a existat faptic sau juridic. Ce nu a existat faptic
sau juridic între EURO GRUP şi ROMPREST, partea responsabilă civilmente nu s-a aflat în
raporturi contractuale cu JIF, TĂNĂSESCU FARM, CORESIO etc.
Avem contract, avem factură, avem faptul juridic al livrării mărfurilor prin
emiterea facturii, fizic prin transport şi evidenţiere, avem preţul contra prestaţiei
ROMPREST, avem venituri ale ROMPREST, nu este nimic fictiv în această operaţiune
comercială, ceea ce ne duce inexorabil spre raporturile ROMPREST cu cei doi furnizori de
personal.
Realitatea documentară este perfect favorabilă, avem documente justificative,
facturi, avem lista orelor lucrate confirmate de ambele părţi şi cel mai important avem
aceeaşi realitate a trasabilității.
Toţi aceşti muncitori au fost folosită pentru activitatea producătoare de venituri
a ROMPREST în activitatea de deszăpezire, curăţenie stradală, salubritate.
Ministerul Public a imputat ROMPREST-ului direct cel puţin perspectiva
răspunderii sale civile că muncitorii nu au fost în numărul arătat în documente, au fost mai
puţini câţi nu ştie nici prima instanţă, nici Ministerul Public, au fost mai puţini, în contra şi
în antiteză trecând peste depoziţiile martorilor care au confirmat cum se întocmeau acele
liste şi cum se verificau, furnizorii verificau nominal reprezentanţii SC LA TIME şi
ROMCONCORD, reprezentanţii ROMPREST verificau ca număr şi locaţii.
Aceste înscrisuri sunt atestate contemporan acestor activităţi de către angajaţii
ROMPREST care au şi fost audiaţi şi care au confirmat da, acesta este numărul de muncitori
prezenţi fizic la faţa locului, cei care sunt arătaţi în documentele precum este acea listă a
orelor lucrate de personalul extern şi ca atare, în mod evident din conţinutul documentelor şi
a probelor testimoniale nu rezultă un alt număr de muncitori decât cel atestat de documente
şi mai important decât atâta experţii au realizat o verificare, cum s-a încuviinţat prin
suplimentul de expertiză, au verificat numărul de muncitori ROMPREST angajaţi plus
numărul de muncitori externi comparativ cu cifra de afaceri adică volumul de activitate al
ROMPREST, pentru că numai salubritate face, comparativ cu perioada 2016-2017 unde a
avut şi control fiscal, nu a fost nicio neregulă şi unde a folosit ROMPREST doar angajaţi
proprii.
Experţi au constatat că în perioada 2013 - 2014 ROMPRESTAT a avut în medie
un număr de 2600 de angajaţi proprii şi 1100 de angajaţi externi puşi la dispoziţie doar de
către ROMCONCORD şi LA TIME SOLUTIONS, s-a realizat o cifră de afaceri de
260.000.000 lei în medie pe an.
În perioada 2016-2017 ROMPREST a avut un număr de angajaţi proprii de
3603 respectiv 3414, 3500 în medie cu care a realizat o cifră de afaceri de 250 respectiv 270
milioane lei, identică.
Ce ne relevă această verificare că într-adevăr acei muncitori externi au existat în
numărul atestat de documente, atestat de martori şi numărul pentru care au fost plătiţi către
furnizori SC LA TIME SOLUTIONS şi ROMCONCORD. Prima instanţă impută în
consonanţă cu Ministerul Public ca aceşti furnizori la rândul lor s-au încărcat cu cheltuieli
fictive de achiziţie personal de la terţe societăţi comerciale tip fantomă etc.
Pentru ROMPREST nu are relevanţă acest lucru, pentru că ROMPREST a avut
un necesar de muncitori, acest necesar de muncitori i-a fost pus la dispoziţie de către
societăţi terţe faţă de ROMPREST, dacă în cazul EURO GRUP i se reproşează o situaţie de
relaţie de afiliere ce relaţie există între ROMPREST şi ROMCONCORD şi SC LA TIME
SOLUTIONS, niciuna sunt nişte furnizori pur şi simplu.
138/192
Nu se poate imputa contribuabilului ROMPREST că pe veriga 2,3,4 în spate alţi
au furnizat fictiv muncitori către propriii săi furnizori, asta înseamnă obiectivarea
răspunderii penale şi civile, nu există răspundere obiectivă, doar răspundere subiectivă şi în
limitele legii.
Legea califica ca infracţiune fictivă aceea care nu a existat într-una dintre
componentele sale esenţiale, din nou ca şi în cazul ROMGROUP. Avem, raportul juridic
încheiat între ROMPREST, ROMCONCORD şi LA TIME, avem documente care dovedesc
ce au pus la dispoziţie, câţi muncitori, ce cantitate, martorii confirmă existenţa şi numărul
acestor muncitori, aceste servicii au fost plătite de către ROMPREST şi ROMPREST a
achiziţionat aceste servicii în scopul realizării de venituri respectiv facturarea către terţi săi
beneficiari.
Remarcă faptul că atât Ministerul Public cât şi prima instanţă îşi sprijină
alegaţiile în mod determinant pe constatările inspectorilor Antifraudă, nu este nici primul
nici ultimul dosar cu care se vor întâlni în care alegaţiile inspectorilor antifraudă devin un
fel de probă determinantă, sacrosantă deşi ştim foarte bine că inspecţia antifraudă se
desfăşoară în principal într-un birou pe documente, nu sunt organe de anchetă iar ceea ce ei
stabilesc nu constituie probe în procesul penal, asta este esenţial de avut în vedere.
Avem, două decizii succesive ale CCR nr.72/2019 şi nr.80/2024, ambele sunt
concordante, este prohibit cu rang şi valenţă constituţională a administra şi valorifica ca
mijloace de probă în procesul penal acte de control fie că îmbracă forma proceselor verbale
rapoarte de inspecţie fiscală întocmite de ANAF, expres în cazurile în care ANAF este parte
civilă, fiindcă astfel cum a constatat CCR probele se administrează în cursul procesului
penal, condiţie prealabilă de legalitate, se administrează de către organele judiciare nu de
către terţe organe care mai ales participă în calitate de parte civilă în procesul penal.
În acest sens solicită a se avea în vedere şi dispoz. art. 172 rap. la art. 174
c.pr.penală.
Inspectori antifraudă sunt angajaţi părţi civile ANAF şi de aceea a constatat
CCR că ei nu pot produce ab initio mijloace de probă fiindcă nu sunt organe judiciare, nu
activează în cadrul procesului penal şi mai mult decât atâta procesele verbale pe care ei le
întocmesc nu sunt obţinute prin procedeele probatorii prevăzute de lege, în materia
mijloacelor de probă ştim cu toţi că operează principiul libertăţii acestora, se poate constata
un element de fapt prin orice mijloc de probă care nu este interzis prin lege. Dar, acest
mijloc de probă se obţine potrivit procedeelor probatorii prevăzute în lege, dacă se doreşte a
se audia o persoană nu va însărcina un agent de la rutieră să-l audieze pe acel martor într-un
colţ de stradă ci va proceda instanţa direct sau prin comisie rogatorie sau videoconferinţă
sau ordin european de anchetă audierea acelei persoane acesta este procedeul probatoriu.
La fel şi când se lămuresc aspectele de specialitate ale cauzei, acestea se
lămuresc prin intermediul experţilor şi specialiştilor prin procedeele probatorii prin care
instanţa la dispune sau organul de urmărire penală, raport de expertiză respectiv constatare,
iar a proceda în alt fel înseamnă a folosi în procesul penal scripte, nici măcar înscrisuri nu
sunt, a spus expres CCR în decizia nr. 80/2024 că este interzis să fie valorificată ca probă în
lumina art.97 al.2 lit.e adică ca şi înscrisuri din codul de procedură penală. Nici măcar ca şi
înscrisuri nu pot fi folosite.
Ori, a proceda precum a făcut prima instanţă: înlătură toate depoziţiile
martorilor, înlătură toate documentele justificative, înlătură raportul de expertiză întocmit în
primă instanţă, ignoră regulile fundamentale ale impunerii fiscale, trasabilitatea
comportamentul fiscal al furnizorilor, comportamentul contribuabilului şi se dă prevalenţă şi
alte probe exclusive sau determinată unor acte de control făcute de reprezentanţi părţii civile
nu doar aduce atingere fundamentală a dreptului la un proces echitabil dar în mod
incontestabil viciază însăşi rezultatul judecăţii.
139/192
Ca atare, din perspectiva realităţii apreciază că toate mijloacele de probă ale
cauzei converg într-un singur sens: ROMPREST a evidenţiat operaţiuni potrivite realităţii a
ceea ce s-a petrecut în fapt, iar ROMPREST nu este răspunzătoare de comportamentul fiscal
al furnizorilor şi al furnizorilor, furnizorilor acestora fiindcă aceasta contravine regulilor
care conduc la stabilirea unei responsabilităţi penale sau după caz fiscale, pentru că şi
aceasta este o formă de răspundere pentru ilicit fiscal în cazul infracţiunii prevăzute de
Legea nr. 241 cu privire la aceste operaţiuni.
Cel puţin la fel de important este că ROMPREST nu s-a sustras de la
îndeplinirea vreunei obligaţii fiscale, ca situaţie premisă pentru a te sustrage de la obligaţiile
fiscale trebuie să existe o sarcină fiscală, ori ce i se impută ROMPREST că a făcut
cheltuieli fictive. Cheltuielile nu constituie bază de impunere pentru cel care le face,
cheltuielile sunt bază de impunere pentru cel care realizează venituri corelativ adică a priori
din momentul în care se angajează într-o operaţiune comercială de achiziţie bunuri şi
servicii ROMPREST el nu are obligaţii fiscale rezultate dintr-o cheltuială, că nu poţi să
impui pe cheltuială TVA şi impozit pe profit. Cel care răspunde pentru venitul realizat ca
fiind impozitat şi taxat este furnizorul, ori, ambii furnizori SC LA TIME SOLUTIONS si
ROMCONCORD şi furnizorul EURO GRUP au evidenţiat contabil, au declarat fiscal sau
comportat transparent în raport cu bugetul de stat veniturile pe care le-au realizat.
Ca atare, dincolo de aplicarea directă a principiului neutralităţii fiscale care
interzice impunerea a doua oară de obligaţii fiscale în sarcina beneficiarului unei tranzacţii
mai important este să vedem şi perspectiva regulilor fiscale nu poate fi ţinută ROMPREST
responsabilă pentru ce au făcut furnizorii săi cu sumele încasate, fiindcă art. 151/2 din codul
fiscal spune fără echivoc beneficiarul nu poate fi ţinut răspunzător individual sau solitar
pentru plata taxei pe care dovedeşte că a achitat-o furnizorului său.
ROMPREST a achitat furnizorului său, la ROMPREST nu s-a întors niciun ban,
dacă altcineva a făcut altceva nu ştie, o delapidare etc. dar în niciun caz aceste acţiuni nu
constituie acte de evaziune fiscală săvârşite în scopul sustragerii ROMPREST de la
îndeplinirea vreunei obligaţii fiscale în contextul în care ROMPREST a acţionat cu furnizori
care la rândul lor transparent şi-au îndeplinit obligaţiile fiscale şi de evidenţiere contabilă, a
achitat integral preţul către aceşti furnizori de bunuri şi servicii, în mod evident nu poate fi
ţinut ROMPREST răspunzător a doua oară pentru aceleaşi obligaţii fiscale.
Cheltuiala făcută de ROMPREST diminuează masa impozabilă şi taxabilă
aferentă veniturilor, dar căror venituri, tocmai veniturilor rezultate din revânzarea clorurii de
calciu şi refacturarea către beneficiar a personalului folosit.
Ori acelea deja au fost impozitate şi taxate.
De aceea au constatat expertul desemnat cât şi expertul parte că a impune
obligaţii fiscale în sarcina ROMPREST înseamnă de fapt o dublă impozitare şi o îmbogăţire
fără justă cauză a bugetului de stat care îşi va culege a doua oară taxele şi impozitele pe care
ROMPREST deja le-a plătit fie către bugetul de stat fie către furnizorii săi.
Pentru aceste argumente apreciază că nu este în niciun caz posibilă antrenarea
răspunderii civile a ROMPREST pentru sustragerea de la îndeplinirea vreunor obligaţii
fiscale care incumbă acestui contribuabil.
Consecinţa inerentă ar fi în mod evident admiterea apelului, desfiinţarea
sentinţei şi lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile faţă de partea responsabilă civilmente
ROMPREST potrivit art. 25 al.5 c.pr.penală.
Realitatea acestui dosar îl obligă sa facă şi câteva consideraţiuni subsidiare
privitoare la cuantumul obligaţiilor fiscale ce ar putea fi datorate de către ROMPREST şi
faptul achitării lor.
În primul rând în mod greşit s-a impus ROMPREST atât TVA suplimentar cât şi
impozit pe profit suplimentar.
140/192
A dat exemple de practică judiciară la nivelul ÎCCJ, al Curţii de Apel Bucureşti,
inclusiv raportul întocmit de către judecătorii raportori în sesizarea PHP care a fost respinsă
ca inadmisibilă de către ÎCCJ, în care s-a arătat fără echivoc că atunci când se constată
existenţa în realitatea de fapt a bunurilor sau serviciilor dar este disimulată provenienţa
acesteia în sensul în care proveneau de la persoane fizice şi au fost disimulate provenind de
la persoane juridice ca să ai TVA-ul deductibil aferent facturii sau proveneau intracomunitar
şi pe lanţul s-ar fi interpus societăţi cu care te aflai în directă interacţiune şi ca atare ai
beneficiat de TVA-ul deductibil aferent.
În toate aceste cazuri, a arătat instanţa supremă în practica sa şi a făcut referire şi
la decizia Curţi de Apel Bucureşti care este foarte bine fundamentată, în toată această
situaţie să nu-i poţi refuza contribuabilului deducerea cheltuieli efectiv realizate, pentru că s-
ar ajunge la o dublă impunere fiscală.
Argumentele pentru care chiar şi dacă se va constata temeinicia acţiunilor
judiciare deduse judecăţii opinia sa este că nu poate fi obligat ROMPREST să plătească un
impozit pe profit în condiţiile în care şi-a achitat fără dubiu furnizorii cel puţin cu
echivalentul cheltuieli nete, TVA-ul este o altă discuţie, dar cheltuiala netă nu îi poate fi
refuzată la stabilirea masei impozabile şi ca atare se impune înlăturarea dispoziţiei de
obligare a ROMPREST a plăţii sumelor de 730.000 lei şi 7 mil.lei reprezentând impozit pe
profit aferent achiziţiilor de la ROMCONCORD, LA TIME SOLUTIONS şi EURO GRUP.
În toate cazurile s-a solicitat a se constata, dacă se va antrena răspunderea civilă
a ROMPREST, că prejudiciul a fost acoperit. Partea civilă ANAF ştiind că s-au întocmit
acele procese verbale de control, că a fost sesizat organul de urmărire penală şi participând
ca parte civilă în prezenta cauză la rândul său a trimis inspecţia fiscală la ROMPRTEST şi
le-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare exact pe aceste tranzacţii exact aceleaşi obligaţii
care sunt imputate în acţiunea civilă prezentă.
Pentru acele obligaţii fiscale s-a emis raportul de inspecţie fiscală în anul 2019
şi s-a emis şi o decizie de impunere, drept urmare ANAF a executat contul de garanţii al
ROMPREST cu cei 17 mil.lei care au fost consemnaţi în 2015 pentru dosarul penal, au
executat contul de garanţie şi din 19 milioane au luat 17 milioane exact pentru obligaţiile
fiscale din prezenta cauză.
Suplimentul la expertiză a lămurit exact acest lucru, s-a verificat cronologia
impunerilor fiscale, s-a verificat ce anume s-a imputat prin raportul de inspecţie fiscală, care
este obiectul deciziei de impunere şi ce a executat ANAF.
Exact asta a executat, din 19 milioane 17 milioane au executat cu titlu de TVA
şi impozit pe profit aferent achiziţiilor de la EURO GRUP, ROMCONCORD, LA TIME
SOLUTIONS.
Mai mult decât diferenţa de 1,9 milioane s-a făcut eşalonarea din 2019 sunt
demult plătiţi aceşti bani.
În atare condiţii, dacă instanţa penală iar obliga în soluţionarea laturii civile la
plata acestui prejudiciu partea responsabilă civilmente plăteşte a patra oară obligaţiile
fiscale.
Odată le-a plătit furnizorilor săi, că ROMPREST a plătit cheltuielile + TVA, a
doua oară a plătit impozit pe profit şi TVA pentru veniturile obţinute din revânzarea clorurii
de calciu şi din prestarea serviciilor de salubritate cu acei muncitori externi, a treia oară le-a
plătit ca urmare a inspecţiei fiscale, efectiv sumă plătită şi a patra oară ar fi prezenta decizie
definitivă prin care instanţa de control judiciar ar dispune obligarea părţi responsabile
civilmente la plata sumei de 19 milioane lei + accesorii.
Cu privire la accesorii apreciază că instanţa de control judiciar nici nu îi poate
obliga la plata accesoriilor pentru că acestea sunt deja stabilite în inspecţia fiscală şi sunt
achitate, ca atare, a fi obligaţi din nou înseamnă ani de zile de litigiu cu ANAF şi eventuale
popriri de la ANAF deşi au achitat această sumă.
141/192
Faţă de toate acestea s-a solicitat lăsarea ca nesoluţionată a laturii civile ANAF
şi dacă se va admite să se constate că prejudiciul este incorect individualizat şi în toate
cazurile el a fost achitat.
Inculpatul Necula Marin – prin apărător ales av.Tudor Marian, a arătat că,
criticile sale de nelegalitate a hotărârii atacate sunt amplu dezvoltate în motivele de apel, nu
vor fi reluate acelea ci va detalia în concluziile scrise poziţia sa procesuală faţă de această
hotărâre şi prin raportare la probaţiunea administrată în cercetarea judecătorească în apel.
Desigur, apărătorul ales al părţi responsabile civilmente i-a uşurat foarte mult
munca în sensul că nu va mai fi necesar să reia întreaga teorie privind fictivitatea
operaţiunilor şi nu a facturilor că facturile sunt doar instrumentul, operaţiunile sunt cele care
generează o eventuală încadrare juridică a comportamentului fiscal inadecvat în art. 9 al.1
lit.c cum este cazul acestui inculpat şi solicită a se lua act de poziţia sa în sensul că solicită
în principal, desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, motivul fiind nulitatea
hotărârii pentru că nu este motivată. A arătat în motivele de apel că din 93 de pagini 77
pagini sunt copii fidele ale rechizitoriului, preluat chiar şi cu erori de exprimare sau erori
gramaticale, din rechizitoriul din procesul verbal al ANAF din 11.12.2014 care vizează
Compania ROMPREST şi care prin ricoşeu l-a implicat pe Necula Marin în această
procedură penală şi din expertiza pe care instanţa de fond a exclus-o reţinând că a fost
întocmită pe scripte şi dând în aceleaşi condiţii sau pentru aceleaşi raţiuni valoare juridică
unui act prohibit sau unei probe prohibită de către CCR la acea vreme prin Decizia nr.
72/2019.
Deci, nu insistă, a arătat în detaliu care sunt paginile copiate ad literam,
finalmente sau conchizând în opinia sa este nemotivată, este lovită de nulitate hotărârea din
această perspectivă ar trebui ca în temeiul art. 421 alin.1 pct.2 lit.b c.pr.penală, să se dispună
desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Deopotrivă achiesează şi poziţiei procesuale exprimate de către colegii săi
anterior nu poţi trimite pe cineva în judecată pentru furt şi să îl condamni pentru viol,
indiferent că este vorba de evaziune fiscală câtă vreme sunt două încadrări juridice distincte
pe alin.2 sau alin.3, este greu de crezut că sunt erori materiale ale judecătorului fondului
având în vedere conţinutul întregii hotărâri.
Si, deopotrivă şi în ceea ce priveşte trimiterea în judecată ca autori şi
condamnarea ca şi complice, adică pentru forme de participaţie penală diferită.
Pe fond, a depus la dosarul cauzei note de şedinţă în care a învederat instanţei de
con trol judiciar faptul că pentru două din cele trei infracţiuni a intervenit prescripţia
răspunderii penale, a motivat pe scurt, succint luând în considerare scenariul cel mai fericit
pentru acuzare.
Însă, nu s-a referit la cea de a treia este o cauză de impunitate, de nepedepsire
care în opinia sa ar trebui luată în considerare de către instanţa de judecată respectiv
achitarea prejudiciului, în cel mai nefericit caz achitarea prejudiciului de către ROMPREST,
şi 10/1 din Legea nr. 241 stabileşte o cauză de nepedepsire pentru situaţia concretă din
cauză.
Ceea ce nu a amintit apărătorul ales al părţii responsabile civilmente este faptul
că au fost executaţi cei 17 milioane de lei puşi garanţie, a şi explicat dl.Necula în declaraţia
sa contextul, însă pentru suma descoperită identică cu cea care constituie prejudiciu în
prezenta cauză s-a încheiat una cord de eşalonare care este tot o formă de executare a
obligaţiei de plată impusă prin decizia de impunere rezultat al raportului de inspecţie fiscală.
Bunăoară sumele achitate sunt cu mult peste valoarea prejudiciului a procentului
de 20% şi a obligaţiilor fiscale. Este aproape dublă sumă şi bunăoară ar fi trebuit să
intervină şi această cauză încetarea procesului penal în ceea ce priveşte săvârşirea
infracţiunii de evaziune fiscală.
142/192
Însă, dl.Necula Marin ştiind care a fost comportamentul său toată perioada
clamat ca fiind infracţională solicită în temeiul art. 18 c.pr.penală continuarea procesului
penal pentru toate cele trei infracţiuni.
Aşa fiind, solicită pentru toate cele trei infracţiuni să se dispună achitarea, fapta
nu există art. 16 lit.a c.p..p., în principal, iar în subsidiar, art. 16 al.1 lit.b teza I fapta nu este
prevăzută de legea penală.
De ce susţine că fapta nu există, pentru a fi în prezenţa evaziunii fiscale ar fi
trebuit să fie autor al acestei infracţiuni respectiv să sau latura obiectivă, sau acţiunea care i
se impută să se circumscrie laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală, adică să
evidenţieze în contabilitate operaţiuni fictive, operaţiuni fictive în înţelesul art. 2 lit.f din
Legea nr. 241/2005. Nu reia întreaga teorie privind fictivitatea unor operaţiuni ci doar se
limitează la a aminti probele care stabilesc că aceste operaţiuni nu au fost fictive, mare parte
dintre ele administrate în faza instanţei de control judiciar respectiv depoziţiile martorilor,
care la unison în raport de pregătirea lor şi de educaţia pe care o au, au afirmat că primeau
banii de la Paul Viorel, au fost angajaţi, nu îşi mai aduc aminte la care dintre companii, este
şi firesc după 7-8-10 ani de atunci, au prestat serviciile, erau duşi de şefi echipă, erau duşi
cu maşini, au afirmat şi unde erau deplasaţi.
Deopotrivă raportul de expertiză şi suplimentul la raportul de expertiză,
suplimentul este din punctul său de vedere puţin mai amplu şi mai concludent mai edificator
pentru ă a făcut o analiză comparativă şi exhaustivă a operaţiunilor incriminate.
Aceste probe pentru că a amintit la un termen anterior că le revine ingrata
sarcină de a demonstra nevinovăţia în condiţiile în care nu există probe care să releve
contrariul, adică Necula Marin a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală. Probaţiunea
administrată în faţa instanţei de control judiciar îl pune în situaţia să solicite achitarea în
temeiul ar.t 16 al.1 lit.a c.p.p. iar în cel mai nefericit caz art. 16 al.1 lit.b teza I c.pr.penală.
Grupul infracţional organizat constituit nu se ştie cum, de către Necula marin dar luând de
bun ceea ce s-a reţinut în referatul de remediere respectiv constituirea grupului a avut loc
între Necula Marin, Grigoraş Grigore Adrian şi Pop Iustin Atanasiu. Nu există nicio dovadă
nicio probă nici la urmărirea penală nici la judecata în fond şi nici administrată în faţa
instanţei de control judiciar din care să rezulte că Necula Marin iar fi cunoscut anterior
iniţierii procedurilor în cauză pe cei doi.
În declaraţia dată a arătat dl.Necula faptul că l-a văzut o singură dată pe
Grigoraş Grigore Adrian dar este insuficient pentru a fi întrunite condiţiile de tipicitate a
infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat minim trei.
Este drept că acelaşi referat de remediere şi este des amintit în considerentele
sentinţei apelate faptul că un alt iniţiator al infracţiunii de constituire de grup infracţional
organizat ar fi fost Walter Florian, care nu este parte în procesul penal, nu este inculpat, şi
ca atare susţine că nici în situaţia nefericită în care ar da curs unei astfel de ipoteze de lucru
nu sunt întrunite cerinţele pentru că nu este suficient să fie două persoane pentru a constitui
un grup infracţional organizat.
Pe de altă parte, revine la infracţiunea de evaziune fiscală, un element sau o
critică de esenţă s-a reţinut în toată hotărârea, în conţinutul considerentelor hotărârii fiind
preluată din rechizitoriu mai puţin din referatul de remediere, s-a reţinut că activitatea sau
comportamentul, actele materiale ale dl. Necula Marin ar fi constat în semnarea contractelor
cu EURO GRUP şi cu cei doi furnizori de personal. Acestea au fost actele materiale
reţinute şi des amintite însă prin referatul de remediere aşa cum a arătat anterior a fost
repoziţionată acuzarea în înregistrarea sau evidenţierea în contabilitate a facturilor
incriminate.
Complicitatea la spălarea de bani şi aminteşte foarte succint o singură ideea din
motivele de apel, actele materiale ale spălării de bani sunt identice cu cele ale evaziunii
fiscale, indiferent că ele sunt plata sau înregistrarea facturii, ele sunt identice, ori, nu pentru
143/192
aceleaşi acte materiale, nu poate fi condamnat pentru două infracţiuni distincte, în opinia sa,
bunăoară urmând şi pentru această infracţiune să se constate că fapta nu există şi să se
dispună achitarea în baza aceloraşi temeiuri indicate mai sus.
În situaţia, puţin probabil, în care va fi condamnat s-a solicitat a se luat act în
ceea ce priveşte exercitarea acţiunii civile că prejudiciul a fost achitat, este constatat de către
experţi în cel de al treilea obiectiv în suplimentul la expertiză – modalitatea în care aceste
sume au ajuns în bugetul statului.
S-a solicitat în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în situaţia în care
se va reţine cauza spre rejudecare în fond achitarea pentru fapta nu există şi în subsidiar,
fapta nu este prevăzută de legea penală, art. 16 al.1 lit.a c.p.p. şi respectiv art. 16 al.1 lit.b
teza I c.p.p.
În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă arată că instanţa urmează să
aprecieze din punctul său de vedere nu schimbă cu nimic modificarea adusă la Legea
nr.241/2005 Legea nr. 126/2024, ba dimpotrivă agravează anumite situaţii, iar în situaţia
inculpatului Necula cel mult poate la alin.3, a observat că sunt şi dispoziţiile care vizează
prescripţia însă inculpatul Necula şi-a pregătit apărarea în special pe art. 16 lit.a c.p.p. din
punctul său de vedere probaţiunea administrată este de o evidenţă orbitoare, singura soluţie
care poate fi în ceea ce priveşte raporturile economice generatoare de consecinţe fiscale
între ROMPREST şi cei trei furnizori de produse respectiv servicii, raporturile juridice sunt
evidente, sunt clare, sunt evidenţiate, sunt cercetare şi verificate de specialişti.
Nu reia întreaga teorie cu procesul verbal al ANAF pentru că este singura probă
a acuzării, singura care a fost avută în vedere de către instanţa de fond.
Inculpatul Necula Marin, - prin apărător ales Oleg Burlacu a arătat că
achiesează la concluziile celorlalţi apărători şi va continua concluziile pentru acest inculpat
pornind pe două aspecte.
Primul legat de casare cu trimitere condiţionat de art. 421 al.2 lit.b c.pr.penală,
în primul rând, pe trei argumente, trei motive de casare cu trimitere: s-a solicitat a se
observa că avem in data de 10.05.2015 la fond şi în data de 20.05.2016 statul român prin
ANAF în calitate de parte vătămată a formulat de două ori, două cereri în condiţiile art. 21
c.p.p. prin care a solicitat introducerea în calitate de părţi responsabile civilmente mai multe
societăţi comerciale angrenate în lanţul evazionist.
Ori, s-a solicitat a se observa că instanţa de fond pe lângă faptul că a ignorat în
totalitate această solicitare nici măcar nu a pus-o în discuţie vis-a-vis de a stabili necesitatea
acestei cereri.
Ori, avem dispoziţii imperative prev. la art. 351 c.p.p. mai bine zis alin.2 care
spune foarte clar că instanţa este obligată să pună în discuţie cererile părţilor, în mod
obligatoriu şi să pronunţe o încheiere motivată.
Este primul motiv de casare, cu un text imperativ prevăzut de lege în sensul în
care instanţa nu s-a pronunţat pe una din cererile părţi civile.
Al doilea motiv de casare cu trimiterea a sentinţei este condiţionat de faptul că
pe lângă faptul că avem o cercetare judecătorească deficitară în acest proces instanţa a omis
să se pronunţe pe mai multe aspecte, unele chiar încălcând dreptul la apărare, avem
egalitatea de arme în principiu şi dreptul la un proces echitabil.
În mod concret se referă la cei şase martori la care a făcut vorbire înainte de a se
pune concluzii pe fond în sensul că, în momentul trimiterii în judecată parchetul a făcut
referire în acte la 46 de martori menţionaţi expres în actul de acuzare a căror administrare de
probe şi audierea acestor martori a fost încuviinţată de instanţa de fond. Deci toţi martori
din acte toţi cei 46 de martori au fost încuviinţaţi.
În schimb în cuprinsul cercetării fondului doamna preşedinte reţine la fila 8 din
sentinţă că a audiat doar 37 de martori, de restul nefăcând nicio vorbire şi de aici se disting
două aspecte care încalcă norma de drept penal imperativă şi anume, de fapt la fond s-au
144/192
audiat 40 de martori, mai bine zis 41 cu dl.Walter, şi pe 6 dintre aceştia că unul între timp
era decedat şi l-a menţionat inclusiv în acea cerere depusă la acest termen de judecată şi din
acest motiv au fost 46, şase dintre ei nu au fost nici măcar odată citaţi deşi au fost
încuviinţai, nu au fost citaţi, nu au fost audiaţi.
Acesta este un motiv pe care l-a invocat a motiv de apel pentru că este evident
că avem renumitul prin care s-a stabilit foarte clar că neaudierea unor martori încuviinţaţi în
cadrul procesului de fond nu pot fi audiaţi doar în faza de apel întrucât în afară de faptul că
se încalcă dreptul la apărare este lipsit de al doilea grad jurisdicţional.
Acesta este motivul deja consacrat în tot ceea ce înseamnă practica judiciară
românească, prin urmare în momentul în care apărarea nu a avut parte de aceste mărturii în
dovedirea nevinovăţiei şi instanţa nu s-a pronunţat cu privire la utilitatea lor, evident, dacă
ar fi existat măcar o încheiere prin care instanţa ar fi apreciat într-un mod sau altul
înlăturarea lor sau existenţa unor motive imputabile pentru neaudierea lor lucrurile nu s-ar
mai fi încadrat pe o casare cu trimitere.
Ori, în acest caz s-a solicitat a se observa în cuprinsul concluziilor că a fost cât
se poate de consecvent în analiza tuturor actelor din dosar, nu există nicio încheiere prin
care instanţa să se fi pronunţat cu privire la cei 6 martori, care a fost motivul pentru care ei
deşi au fost încuviinţaţi nu au fost citaţi niciodată să fie audiaţi.
Aceste este cel de al doilea motiv de casare cu trimitere lipsa gradului
jurisdicţional, încălcarea dreptului la apărare, la un proces echitabil şi egalitate de arme.
Al treilea aspect este legat tot de motivarea instanţei de fond cu privire la
martori.
La pagina 8 din sentinţă, reţinut de către instanţa de fond s-a luat în calcul 37 de
mărturii, în motivarea condamnării penale ori au fost 41 de mărturii în acest dosar, sunt
martorii care nu au fost audiaţi Walter Florian, Răsmeriţă Valentin, Grancea Andrei Radu şi
Bucur Cătălin, aceştia sunt martori care au dat depoziţii în cursul cercetării judecătoreşti şi
ale căror mărturii nu au fost analizate de instanţa de fond. Reţinând instanţa de fond şi
analizând existenţa vinovăţiei inculpatului Necula apreciază că evident tot ce înseamnă
principiu consfinţit de normele penale de drept la apărare egalitate de arme ş.a.m.d. mai
avem o chestiune legată de modul de percepţie asupra vinovăţiei în sensul în care instanţa a
omis să se pronunţe în momentul în care a stabilit vinovăţia inculpatului Necula pe
depoziţiile acestor patru mărturii în condiţiile în care toate acestea patru vin în sprijinul şi în
dovedirea nevinovăţiei inculpatului Necula.
Asta înseamnă că instanţa a cenzurat aceste depoziţii în sensul în care ele ar fi
putut fi definitorii în convingerea intimă a magistratului că ar trebuie să pronunţe o soluţie
de achitare şi nu de condamnarea. Acestea sunt cele mai principale aspecte de care instanţa
de control judiciar în analizat chiar dacă suntem în efect devolutiv al judecăţii nu va putea
trece, prin urmare solicită admiterea şi trimiterea cauzei rejudecare la instanţa de fond cu
respectarea atât a gradului jurisdicţional cât şi analiza tuturor probelor şi mijloacelor de
probă în dovedirea existenţei sau nu a faptei de către inculpaţi.
În condiţiile în care se va aprecia că nu sunt motive suficiente pentru a casa
această sentinţă deşi şi prin faptul cum a fost motivată este convins că sunt toate motivele să
creadă că este complet nelegală şi prin nemotivare, prin copy paste, pe fond, pornind de la
analiza a tot ce înseamnă modalitatea în care a decurs cercetarea judecătorească.
Evident avem prevederile art. 99 c.pr.penală care stabileşte foarte clar că sarcina
probei în dovedirea vinovăţiei sau nevinovăţiei este în sarcina procurorului şi instanţa în
momentul în care analizează existenţa faptelor de natură penală bineînţeles că porneşte de la
art. 97 c.pr.penală tot ce înseamnă probe şi mijloace de probă analizând în special alin.2
unde sunt evidenţiate şi toate mijloacele de probă care sunt supuse analizei judecătorului de
fond pentru o condamnare.
145/192
Înţelege să facă o scurtă prezentare a tot ce înseamnă administrarea acestor
mijloace de probă în cercetarea aceasta judecătorească efectuată de judecătorul fondului şi
arată că pornind de la declaraţii de suspect şi inculpat care sunt mijloace de probă prev. de
art. 97 solicită a se observa că în cadrul urmăririi penale au fost audiaţi 17 inculpaţi, şi
niciunul nu a făcut nicio referire la Necula Marin.
În faza de cercetare judecătorească au fost audiaţi 14 inculpaţi 3 dintre aceştia
şi-au rezervat dreptul la tăcere. Din 14 declaraţii de inculpat doar dl. Paul Viorel l-a
menţionat pe Necula Marin menţionând că îl cunoaşte doar vizual de la şedinţele operative
ale Companiei Romprest.
Pornind de la lit.a a art. 97 al.2 c.p.p. din inculpaţi toate declaraţiile şi toate
mărturiile sunt în favoarea dl.Necula, deci nu avea niciun motiv instanţa de fond să constate
că pe acest aspect poate exista atragerea răspunderii penale. După care, vorbind de martori
care sunt prevăzuţi la lit.b, în faza de urmărire penală au fost audiaţi 45 de martori din care
44 de martori nu fac nicio menţiune de Necula Marin ci doar unul Stoica Spirea Daniel
spune că îl cunoaşte că pune cumva la îndoială o activitate comercială dar care prin
declaraţia dată la fond în data de 9.10.2018 declară că în momentul în care a fost chemat la
Parchet pentru a da declaraţie în acest dosar, declaraţia deja era redactată şi el doar a
semnat-o.
Această declaraţie a fost dată astăzi şi depusă la dosar înscrisurilor pe care
inclusiv astăzi instanţa le-a primit şi oricum această declaraţie există în cuprinsul dosarului
penal.
În faza de urmărire penală s-au audiat 45 de martori , 44 nu l-au cunoscut
niciodată, niciunul nu face nicio referire la inc. Necula Marin. După care, în faza de
cercetare judecătorească a fondului unde au fost audiaţi 41 de martori, chiar dacă instanţa s-
a bazat în condamnare doar pe 37 din care doar doi au făcut menţiuni cu privire la Necula
Marin, restul 39 de martori nu fac nicio menţiune la Necula. Oricum şi în motivele de apel şi
în concluziile scrise fiecare martor şi ceea ce declară are făcute extrase şi le va pune în
dispoziţie în mod expres pentru ca instanţa de control judiciar să-şi facă o idee cum în
condiţiile în care se elimină nişte procese verbale în condiţiile în care avem mărturii numai
în favoare se administrează probe doar care dovedesc nevinovăţia totuşi a apărut o astfel de
soluţie de condamnare.
Din cei 41 de martori la fond nu avem nicio mărturie care să îl facă vinovat pe
dl.Necula. Ca aspecte de nuanţă în apel instanţa de control judiciar a audiat 30 de martori
din care 29 de martori şi instanţa de apel a avut 29 de mărturii noi, cei care au fost audiaţi
măcar au avut vreodată tangenţă sau habar de ROMPREST, toţi ceilalţi martori în baza
cărora s-au făcut condamnară niciunul niciodată nu a avut tangenţă în mod direct şi
nemijlocit cu Romprest.
S-au audiat 30 de martori din care 29 de martori în apel, toţi confirmă
legalitatea tranzacţiilor indiferent că vorbim de clorură, că vorbim de forţa de muncă sau
orice altceva toţi susţin nevinovăţia. Mai puţin un martor care fiind în faţa Curţi de Apel
brusc, acelaşi Stoica Spirea Daniel a înţeles să invoce art. 118 c.pr.penală, în sensul în care
îşi rezervă dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina în condiţiile în care este singurul
care în cursul urmăririi penale a avut o tentativă de a crea cumva o chestie de nuanţă şi nici
aia nu este expresis verbis menţionată în declaraţie că dl.Necula s-ar face cumva vinovat de
vreo faptă de natură penală indiferent că vorbim de evaziune fiscală sau spălare de bani.
Revenind la martori, din 41 de martori audiaţi la fond 30 martori audiaţi în calea
de atac niciunul nu confirmă existenţa faptelor de natură penală ba dimpotrivă susţine
nevinovăţia inculpatului Necula Marin.
După care, declaraţie de parte vătămată nu avem şi declaraţia părţi civile sau
părţi responsabile civilmente cu foarte elegantă fineţe reprezentantul ROMPREST-ului s-a
poziţionat astăzi vis-a-vis de inculpatul Necula în sensul în care nu înţelege să aprecieze că
146/192
există vinovăţie per inc. Necula fapt care spune clar şi încă una din condiţiile necesare pe
mijloace de probă al.2 al art. 97 nu se întrunesc.
Un alt aspect este tot legat de analiza modalităţii în care a înţeles instanţa de
fond să condamne este legat de lit.e care presupune la art. 97 înscrisuri, rapoarte de
expertiză sau constare procese verbale şi alte mijloace materiale de probă şi aici avem iarăşi
două chestiuni pe care le-a răstălmăcit instanţa de fond în momentul în care a înţeles să
formuleze motive de condamnare.
Avem raportul de expertiză care are locul lui de cinste în cadrul art. 97
c.pr.penală, la alin.2 şi care raport de expertiză este în totalitate în favoarea inc. Necula în
sensul în care nu numai că nu stabileşte existenţa vreunui prejudiciu, mai mult de atât în
suplimentul de expertiză şi aici reiterează poziţia colegilor săi care au vorbit de cauza de
încetare a art. 10/1 din Legea nr. 241 în sensul în care avem acoperit prejudiciul şi nu că îl
avem doar odată din suplimentul de expertiză se pare că există mai mult de 40 milioane din
acest dosar recuperate în chipurile în existenţa acestui prejudiciu de către Statul Român, de
către partea civilă.
Prin urmare, şi raportul de expertiză care este unul din mijloacele de probă care
ar fi trebuit să vină în sprijinul judecătorului fondului în condamnare este în defavoarea
acestei condamnări şi stabileşte clar că Necula Marin nu se face vinovat de nicio faptă de
natură penală cu tot ce presupune activitatea economică.
Şi, mai avem acele procese verbale întocmite de inspectori antifraudă care sunt
expres prevăzute la art. 97 unde aceste procese verbale, deja este de notorietate, este a doua
decizia dată de CCR şi s-a dat exact ca şi pe chestiunea de prescripţie a fost necesar ca,
Curtea Constituţională să intervină de două ori să se stabilească o practică unitară vis-a-vis
de percepţia actelor care ţin de acte de urmărire penală şi acte care nu pot constitui acte de
urmărire penală, în condiţiile în care avem în cauza pendinte această decizie aplicabilă în
mod direct şi nemijlocit, nici această condiţie a existenţei unor alte mijloace de probă aceste
procese verbale nu pot constitui sub nicio formă un motiv prin care să se subziste
condamnarea inculpatului Necula.
Un ultim aspect important strict de nuanţă care încă nu a fost luat în calcul, dar
care urmează să mai fie dezbătut şi de către ceilalţi apărători, este legat de consumarea
infracţiunii de spălarea banilor. Este nuanţată clar atât în rechizitoriu şi preluată evident
pentru că a fost un copy paste preluat de judecătorul fondului şi stabileşte în consumarea
infracţiunii de spălarea banilor a inc. Necula s-a produs în două modalităţi: una, prima dată
că s-au făcut majorări cu aceşti bani spălaţi proveniţi, întoarcerea acestor bani a avut loc şi
s-a consumat această infracţiune prin înregistrare majorări ale capitalului social al societăţii
şi a doua modalitate în care s-a consumat spălarea de bani şi a sumelor ilicite provenite şi
împrumuturi pentru acţionari. Ori, solicită a se observa că atât suplimentul dar în mod
expres expertiza judiciară din dosar stabileşte foarte clar că pe toată această perioadă care
este imputabilă a fi infracţională în societatea ROMPREST nu doar inculpatul Necula dar nu
s-a înregistrat nici o activitate de mărire a capitalului social şi nu s-au făcut niciun împrumut
printre acţionari.
Prin urmare tot ceea ce înseamnă mijloc de probă care ar fi putut servi măcar cu
un con de umbră legat de activitatea ilicită a dl.Necula în o analiză corectă, detaliată ne
aduce la concluzia că este o condamnare nelegală şi o condamnare care nu trebuia să ia
atâţia ani din viaţă unor oameni.
Inculpatul Necula Marin prin avocat ales Niţu Andrei, a arătat că este de
acord cu concluziile formulate de ceilalţi doi apărători aleşi ai acestui inculpat, vor depune
la dosar şi concluzii scrise iar la dosar sunt şi motive de apel destul de cuprinzătoare în care
a tratat toate aspectele pe care le invocă şi astăzi la acest termen de judecată.
Nu întotdeauna se întâmplă ca motivele de apel redactate cu 3 ani şi jumătate în
urmă să fie confirmate după administrarea probatoriilor în apel.
147/192
Există pe de o parte motivele care sunt certe de desfiinţare şi de trimitere spre
rejudecare şi au insistat încă din faza de debut a apelului în trimiterea cauzei spre
rejudecare, astăzi sunt invocate şi alte aspecte, pe care nu le observase cele referitoare la
condamnare, nu l-au privit şi nu îl privesc pe inc. Necula sunt aspecte de nulitate absolută
din punctul său de vedere, oameni sunt trimişi în judecată pentru o anumită infracţiune şi
modalitatea de săvârşire însă sunt condamnaţi pentru altă infracţiune sau trimişi în judecată
pentru autorat şi condamnaţi în calitate de complice.
Oricât ne-am chinui să acoperim, să ne gândim la variante în care putem
îndrepta acest lucru nu este posibil şi acest lucru vine în completarea criticilor sale vizând
nemotivarea hotărârii pentru că criticile care tind către desfiinţare şi trimitere spre
rejudecare sunt pe de o parte cele invocate astăzi în faţa instanţei care consideră că sunt cele
mai pregnante, cele mai uşor a fi observate şi cele mai greu a fi răsturnate, motivele celelalte
au fost invocate de la debutul fazei de apel şi se referă la o veritabilă nemotivare a instanţei
de fond, şi li se confirmă în continuare inclusiv cu primul aspect invocat că nu discutăm de
o motivare efectivă, 92% din hotărâre este preluată şi copiată, nu avem o contribuţie proprie
a magistratului fondului la această hotărâre, că se respinge o probă cu expertiză fiscală
contradictorie administrată dar se dă curs unor procese verbale care desigur, cu toţi ştim că
nu avem cum să le avem în vedere în măsura în care ave, două hotărâri ale CCR care spun
că nu sunt probe.
Rar a văzut un dosar de evaziune fiscală cu un număr de inculpaţi mai mare, cu
anumite pretinse prejudicii care să nu aibă administrată în faza de urmărire penală nici
măcar un raport de constatare. Nu discutăm de expertiză fiscală care din punctul său de
vedere era evident că era necesar să fie administrată şi poate astăzi nu mai era în faţa
instanţei de apel, dar nu a făcut nici măcar un raport de constatare. Au plecat cu nişte
declaraţii absolut nerelevante ale unor oameni care nu activau în societăţi, care nu aveau
legătură cu activitatea practică a acestor societăţi, cu mecanismul prin care acestea îşi
desfăşurau activitatea şi am ajuns în postura în care am făcut o cercetare judecătorească
pentru prima dată în faţa instanţei de apel.
S-au audiat 29 de martori în apel, plus unul care nu a dat declaraţie, avem un
supliment la raportul de expertiză ceea ce îl duce cu gândul că instanţa va lua în considerare
raportul de la fond că din acest motiv s-a făcut şi un supliment care să ne convingă dacă era
cazul şi mai mult că nu putem vorbi despre aceste fapte, avem înscrisuri depuse de către
ROMPREST pentru că este partea care este în posesia acestor înscrisuri ultraconvingătoare
ş.a.m.d.
Cum am putea să avem, respectat dublul grad de jurisdicţie în măsura în care ne-
am apucat în apel să facem ceea ce trebuia făcut la fond. Deosebit de important este o
problemă de nuanţă dar care trebuie privită, şi se întreabă pentru că nu avem la o infracţiune
de evaziune fiscală nu avem un raport de constatare la urmărirea penală. Cum de în cauza
DNA dosarul este în nelucrare şi ştim foarte bine ce se va întâmpla după ce instanţa se va
pronunţa pentru că acesta este singurul motiv pentru care acel dosar nu este finalizat şi ce s-
a întâmplat în această cauză, diferenţa este că în acea cauză s-a administrat o probă cu
expertiză, realizând că nu pot să susţină tot felul de alegaţii de infracţiuni inexistente acel
dosar a stat pe loc.
Nu se gândeşte că sunt oameni de la DNA mult mai uşor de impresionat şi nu au
dorit să meargă mai departe cu cauza se gândeşte că au fost ceva mai eficienţi practic
analizând actele dosarului şi au realizat ce ţine de fondul acuzaţiilor.
Consideră că inculpatul Necula timp de 10 ani a fost terfelit pentru un singur
motiv avea o poziţie într-o societate care trebuia să fie anchetată şi el era singurul care
putea să fie pentru că era director la momentul acela. Nu are absolut nicio vină.
Motivele de casare sunt foarte evidente şi le susţine cu prioritate astfel cum le-a
susţinut şi la debutul fazei de apel, motivele care ţin de fondul cauzei şi acestea sunt
148/192
evidente şi solicită a se avea în vedere achitarea dl.Necula care a cerut continuarea
procesului penal pentru că nu se face vinovat de absolut nicio infracţiune, nu a avut nicio
legătură cu niciun grup, nu a participat la nicio infracţiune de evaziune, este total străin de
tot ce înseamnă spălare de bani sau aşa ceva. Nu a avut nicio participaţie.
O să se refere punctual în continuare la probaţiunea administrată în faza de apel.
Probele administrate în faza de apel au confirmat poziţia dl.Necula în societate
ROMPREST, împărţirea atribuţiilor şi a responsabilităţii, împărţirea factorilor de decizie,
împărţirea controlului asupra acestei societăţi, responsabilitatea pe fiecare departament în
parte. Probele administrate în apel şi se referă la martori au confirmat realitatea şi
trasabilitatea clorurii de calciu şi prestarea activităţilor prin personalul acesta externalizat
prin firmele acestea de furnizoare de personal
Referitor la suplimentul la raportul de expertiză în completarea raportului de
expertiză a concluzionat că cheltuielile ROMPREST pe anii 2013, 2013 achiziţie clorură de
calciu nu au produs o diminuare a bazei impozabile pentru calculul impozitului asupra
bugetului, ROMPREST a utilizat efectiv personalul pus la dispoziţie de firmele de personal
în activitatea prestată, reprezentantul ROMPREST explicat foarte clar analiza detaliată care
se face pe cifre de afaceri pentru că avem două probe tehnice un raport de expertiză şi un
supliment extrem de bine realizate şi care intră în anumite detalii şi anumite amănunte ca să
putem să le punem în valoare ca mijloace probatorii, s-a concluzionat desigur că suma
aceasta despre care tot vorbim nu este achitată este achitată suplimentar ceea ce este evident
la acest moment pentru toată lumea.
Probele administrate în faza de apel şi se referă la martori şi la înscrisuri au
atestat efectuarea tuturor activităţilor de curăţenie pe raza sectoarelor 1, 5 şi autostrada
soarelui, cu personalul pus la dispoziţie de firmele de personal, au fost confirmate locurile
de cazare ale acestor persoane, au confirmate transportul acestor persoane, au fost
confirmate efectuarea protecţiei muncii SSM-ului, a fost confirmată plata salariilor şi cum
se făcea aceasta pentru că sunt anumite persoane care au un nivel mai redus de acces la
sistemul bancar, numărul acestor persoane, toate aceste confirmări din probatoriile
administrate în faza de apel au venit în completarea confirmărilor venite de la beneficiari
finali şi discutăm de sectoarele 1, 5, CNAIR care aveau verificări periodice în toată această
perioadă, au rapoarte de inspecţie fiscală, la acele moment care nu au desluşit astfel de
probleme.
Un martor a spus că au avut controale de la ITM şi nu au observat şi nu au
sancţionat abateri în ceea ce priveşte acele firme, de câte ori există autorităţi ale statului la
firme cu personal numeros să vină şi să nu sancţioneze toate aceste confirmări, erau de la
bun început cunoscute.
În ceea ce priveşte martori audiaţi de la ROMPREST şi doi martori care au fost
deosebiţi de relevanţi, ceilalţi au avut o declaraţie relativă la pregătirea fiecăruia în parte:
-Velicu Mihai Sorin este director divizie de salubritate, a confirmat expres
utilizarea personalului firmelor de personal mai ales în anii 2012 – 2013, câteva sute de
angajaţi spune acest martor, se folosea masiv clorura de calciu, desigur în activitatea
societăţii;
-Cîrlig Vasile – manager servicii curăţenie – folosire masivă material
antiderapante, toate pontajele erau realizate zilnic în raport de forţa de muncă, erau
confirmate şi de beneficiari finali,
-Deaconu Aurel – manager sector menajer şi manager sector 5 – punctajele se
întocmeau zilnic numeric în funcţie de forţa de muncă fizică din teren de către şefi de
echipe, şefi de echipe îi numărau zilnic pe aceste persoane care activau terţi-externi; toate
aceste persoane veneau de la SC LA TIME în sector 5 şi de la ROMCONCORD în sectorul
1.
149/192
- Curelea Georgeta - contabil şef – toate documentele care erau înscrise în
contabilitate firmei erau deja avizate de departamentele care activau în teren cu oameni în
teren, clorura de calciu a fost achiziţionată de-a lungul timpului pentru ROMPREST de la
CHIM sau CLIN COMPLEX pe de o parte şi de la EURO GRUP, erau furnizori tradiţionali
ai acestei materii prime foarte uzitate în activitatea ROMPREST pentru că acesta era
domeniul de activitate.
La contabilitate ajungeau situaţii de lucrări pentru firmele de personal cu număr
de persoane. S-a lucrat cu ROMCONCORD şi cu LA TIME.
-Marin Ion Alexandru - şef secţie curăţenie, toţi sunt conducători ai unor
departamente şi nu au fost selectaţi, au fost selectaţi anume expres pentru a putea ca
declaraţiile dânşilor să ne fie utile, să fie relevante prin ceea ce ne confirmă şi ne transmite,
din această cauză a insistat în audierea lor. Acesta confirmă că s-a lucrat cu LA TIME şi
ROMCONCORD, prezenţa personalul contractat se ţine pe tabele zilnic şi toţi erau
număraţi zilnic.
-Trandafir Georgeta - şef birou financiar – LA TIME şi ROMCONCORD
furnizau personal, erau furnizori de personal pentru ROMPREST, colegii de la contabilitate
verificau furnizorii şi nu a apărut nimic, absolut nimic suspect la aceste două societăţi, a
confirmat că toate anexele de factură fiscală erau întocmite ca urmare a verificărilor din
teren făcute de fiecare departament în parte prin reprezentanţi acestui departament. Toate
facturile erau avizate de responsabili de contracte pe fiecare contract sectorul 1, 5,
autostradă, mai aveam alţi responsabili care avizau aceste verificări, pentru că ele urmau să
fie avizate sau supuse unui test de verificare şi de către beneficiari finali care la rândul lor
avizau şi confirmau toate aceste activităţi prestate.
-Buzatu Mihai – tehnician – LA TIME şi ROMCONCORD au pus la dispoziţie
personal pentru ROMPREST, în activitatea de măturat şi deszăpezire se confirma în scris
prezenţa personalului la lucru, zilnic se lucra în ture de zi şi de noapte pentru că au apărut
probleme şi de la modul cum se lucra, se lucra şi în ture de zi şi în ture de noapte.
- Bruno Sala – deosebit de important – administrator bază Chitila – în fiecare
primeam în administrare clorură de calciu, iar acesta venea de la EURO GRUP, era în
perioada 2012-2015, în discuţie erau contracte foarte mari de clorură de calciu. Deosebit de
important a existat un audit extern pe cantitatea de clorură de calciu şi totul a fost confirmat,
nu a existat niciun moment un dubiu la momentul auditului extern făcut pe această cantitate
de clorură de calciu.
-Asmarandei Marian – şef obiective – au fost utilizaţi muncitori LA TIME
pentru curăţat toalete şi parcări pe Autostrada Soarelui, se efectua zilnic o fişa de prezenţă a
muncitorilor care activau şi activitatea era verificată. Se întocmeau lunar şi bilunar situaţii
către beneficiari, CNADR - CNAIR cum este acum.
-martor terţ asupra căruia a insistat şi a fost audiat la termenul anterior este
dl.Stoicescu Vasile persoana care în fapt se ocupă de achiziţia acestei cloruri de transport de
tot ce a însemnat trasabilitatea acestei cloruri de calciu. Aici concluziile reprezentantului
ROMPREST sunt deosebit de importante. A ajuns clorura de calciu la ROMPREST? A
ajuns pentru că sunt trei containere maritime de o anumită dimensiune care sunt verificate
aşa cum spune dl.Stoicescu şi toate descărcate la baza de la Străuleşţti. A fost scanată şi
verificată în Vama Varna. Au existat toate documentele legale. Nu s-a întâmplat absolut
nimic. Antifraudă duce la atestat şi CMR-urile. Toate sumele aferente clorurii au fost
achitate. Dl.Necula avea calitatea de director ( spune dl.Stoicescu ), dar nu a fost implicat
sub nicio formă în această achiziţie a clorurii de calciu. Oricum EURO GRUP era un
furnizor tradiţional alături de CLIM COMPLEX a acestei cloruri de calciu.
Din declaraţia pe care personal a depus-o la dosar la un termen anterior audierii
martorului Stoicescu Vasile îşi aduce aminte că ştia foarte clar şi spunea dl.Stoicescu că
150/192
avea activitate în zonă şi a urmărit şi ulterior cumva această clorură de calciu evidenta în
baza şi numerele de înmatriculare ale maşinilor care au transportat efectiv această clorură.
Un alt martor terţ solicitat de a dl.avocat Duvac este domnul cu SSM care ţinea
partea de SSM la ROMCONCORD şi LA TIME şi care a instruit personalul calificat dar şi
necalificat al acestor societăţi care era desigur majoritar. Şi a spus că LA TIME avea 500-
600 de angajaţi, au existat controalele acelea ITM şi nu a existat nicio abatere semnificativă
sau care să poată să conducă sub orice formă în latura în care s-a ajuns ulterior.
Toţi aceşti martori la care a făcut referire sunt martori de la societăţile în cauză
ROMCONCORD şi LA TIME care activau în stradă şi care au confirmat după pregătirea
fiecăruia ceea ce făceau.
Că ştiau că lucrau pentru LA TIME sau că prestau pentru ROMPREST pentru că
aveau acele veste pentru ROMPREST ţine de gradul fiecăruia de pregătire şi de atenţia care
se acordă, dar toţi aceşti martori nu au infirmat toţi au confirmat că au fost angajaţi şi că au
făcut curăţenie sector 1, 5, autostradă ş.a.m.sd., că au lucrat în ture, că erau cu sutele cazaţi.
Mergând mai departe avem un raport de expertiză tehnică pe care îl apreciază
ca fiind cuprinzător şi laborios ca de altfel, mai ales suplimentul la raportul de expertiză. La
varianta în fond la raportul de bază de expertiză s-a răspuns la 20 de obiective, s-a acoperit
toată plaja, iar în completare mai avem trei obiective, sunt 23 de obiective care sunt
relevante concluziile acestor obiective şi care vin în completarea acelui raport pe care
apărarea l-a depus la dosar cu titlu de înscris, din cealaltă cauză DNA care la fel nu infirmă
sub nicio formă şi nu susţine sub nicio formă tezele acuzării.
În partea de expertiză ni s-a spus şi cu privire la cifrele valorice ale acestor şi al
suplimentului acestor angajări de la firmele de personal, firmele care furnizau personal şi
cum au variat în funcţie de, deosebit de important cum au variat veniturile şi datele
financiare ale companiei când au utilizat şi în ce măsură au utilizat personal extern.
Toate acestea sigur vin faţă de înscrisurile depuse de către ROMPREST care nu
au fost contestate sau nu au fost contestate în mod real de către acuzare.
Referitor la probele DIICOT, a trecut în revistă probele care s-au administrat în
principal în apel şi le-a administrat pentru ca apărare să dovedească că nu sunt vinovaţi deşi
nu se demonstrase anterior sub nicio formă că cineva de aici se face vinovat, cu atât mai
puţin dl.Necula pentru că este total străin de toată această poveste.
Deosebit de important persoana care teoretic a orchestrat toată această mare
poveste Walter Florian nu este trimis în judecată, a fost disjunsă cauza şi a fost nevoie să
vină ÎCCJ şi să spună că doamna magistrat de la fond după ce disjunge şi trimite în altă
parte devine incompatibilă să mai ancheteze ş.a.m.d. probabil că presiunea trebuia păstrată,
şi colegul său a amintit la termenul anterior care era această presiune, şi care erau interesele
pentru această societate şi ele sunt şi în prezent observând din ceea ce se întâmplă în jurul
lor cât se poate de actual, sperând astfel să nu mai fie utilizate astfel de procedee.
Niciodată nu au fost rapoarte de expertiză administrate, nu au fost rapoarte de
constatare administrate, au fost nişte martori nerelevanţi şi s-au tot invocat acele procese
verbale de constatare ale inspectorilor.
În cadrul dosarului de la DNA este deosebit de important declaraţiile date unde
se menţionează că aceştia nu au verificat deşi dl.Necula le-a cerut în mod expres nu au făcut
o verificare faptică spre a continua şi observa realitatea tuturor acestor pretinse activităţi
fictive, au refuzat, s-au întocmit acele procese verbale deşi avem două hotărâri ale CCR care
vin şi trasează foarte clar ce trebuie să face cu aceste procese verbale, nu trebuie să le avem
în vedere însă, instanţa de fond nu ţine cont de raportul de expertiză care este un lucru bun şi
laborios şi aveam toate condiţiile pentru a fi avut în vedere însă ţine cont de procesele
verbale ale inspectorilor antifraudă, trecând peste ceea ce spune CCR. Ba mai mult aceeaşi
instanţă de fond adaugă la declaraţia unuia dintre inculpaţi, ceea ce i se pare deosebit de
151/192
periculos să adaugi la declaraţia unui inculpat spre a găsi mijloace sau modalităţi să încerci
să faci o motivare, deşi, nu a existat o motivare.
Dacă există orice altă probă a DIICOT-ului această probă trebuia prezentată, dar
nu a existat şi nu a existat pentru că erau foarte greu a fi construite astfel de probe.
De ce nu a venit parchetul să audieze la momentul respectiv toţi aceşti martori
pe care i-am audiat, de ce nu a făcut parchetul o expertiză astfel cum s-a făcut la DNA,
pentru că erau nişte acuzaţii care nu se susţineau, şi de aceea spune că interesează doar
achitarea dl.Necula şi nu au mers pe altceva pentru că nu există nicio urmă de probă care să
vină şi să combată poziţia apărării.
Ba mai mult apărarea s-a luptat şi au propus probe împreună cu ceilalţi apărători
şi au făcut împreună cu instanţa de control judiciar o cercetare judecătorească, doamna
procuror indiferent de poziţia profesională pe care o are trebuie să ateste asupra probatorii
care sunt în faza de apel, ne-au demonstrat anumite lucruri care nu mai putem să le
răsturnăm.
Faţă de toate acestea şi pentru motivele prezentate în cadrul motivelor de apel şi
pe care le vor dezvolta şi prin concluziile scrise, pentru a fi la dosarul cauzei, în principal, s-
a a solicitat admiterea apelului, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se lua o hotărâre
legală de către instanţa de fond, pentru că nu avem o hotărâre legală, este o hotărâre cum au
spus şi colegii săi pe mai multe paliere pentru trimiterea spre rejudecare clare în ceea ce
priveşte achitarea dl.Necula şi din punctul său de vedere nu există niciun dubiu, şi-ar dori să
existe dosare în care apărarea să poată să beneficieze de astfel de probe pe care să le poată
susţine în faţa instanţei de judecată, două rapoarte de expertiză, 30 de declaraţii de martori şi
toate înscrisurile din dosarul cauzei comparativ cu nişte procese verbale care nu pot fi
utilizate.
Inculpaţii Paul Viorel, Paul Gheorghe Nicolae şi Corlan Cristian Dumitru,
au arătat că rechizitoriul a fost preluat integral prin sentinţa atacată.
Chiar dacă pare că duce în derizoriu concluziile pentru cei trei inculpaţi va
demonstra în mod logic şi cu date din dosarul cauzei că acest rechizitoriu şi hotărârea care la
preluat în integrum sunt două poveşti care sunt presărate cu elemente de realitate care nu
pot fi confirmate niciodată şi chestiunea este aplicarea dreptului raportat la faptele săvârşite
de către inculpaţi.
Consideră că înainte de a trimite pe cineva la închisoare, nu contează câţi ani, nu
contează legea penală mai favorabilă, nu contează situaţia lui, cei care fac asta trebuie să se
gândească dacă sunt îndreptăţiţi să trimită o persoană la închisoare pe un rechizitoriul de al
DIICOT de acest fel sau nu.
S-a solicitat a se constata că acuzaţiile formulate de către DIICOT nu mai au
precedent pentru că ele nu se limitează la raporturile comerciale dintre două sau mai multe
societăţi care sunt în legătură directă şi care ar putea să consacre o evaziune fiscală
consecutiv sau o complicitate la evaziune fiscală consecutiv unui autorat şi se duce mai
departe şi face o poveste cu implicarea a altor societăţi din eşalonul 3 care ar fi contribuit la
evaziunea fiscală săvârşită de către ROMPREST.
Avem două chestiuni extrem de diferite care trebuiesc tratate în modul cel mai
responsabil pentru a observa participaţiile tuturor la o faptă de autorat la evaziune fiscală şi
porneşte de la premisa care nu poate fi pusă la îndoială că în conformitate cu acuzaţiile
exhibate în rechizitoriu doi autori sunt la evaziune fiscală şi anume dl.Necula şi dl.Walter,
dl.Necula din postura de director al ROMPREST şi dl.Walter din postura de administrator al
societăţii ROMPREST. Dacă admitem că o persoană cum a fost dl.Walter putea să ia decizii
şi să dispună înregistrarea în contabilitate a unor facturi care atestau operaţiuni fictive el nu
putea să o facă decât până în anul 2013 pentru că în anul 2013 a cedat calitatea lui de
administrator.
152/192
Întrebarea este, cei trei inculpaţi pe care îi apără şi care sunt acuzaţi de
complicităţi la evaziune fiscală până în august 2014 pe cine au ajutat în mod real să
săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală din postura de autor pe dl.Walter care nu mai
putea să săvârşească infracţiunea după 2013 şi e consacrat în cuprinsul hotărârii sau pe
dl.Necula care era încă director general, pe de o parte, iar pe de altă parte crede ca avocat şi
inculpaţi pe care îi asistă şi care sunt expuşi la o pedeapsă înfiorătoare în raport cu actele lor
au dreptul să ştie ai cui parteneri au fost şi asta pe bază de probe, nu pot să furnizezi unei
instanţe de judecată poveşti că societăţile din eşalonul 1 au emis facturi ca după aceea au
emis alte societăţi din eşalonul 1,2,3 şi au creat aşa un mecanism menit să asigure
sustragerea de la plata TVA-ului şi a impozitelor de către ROMPREST, nu crede nimeni
asta, niciun om responsabil nu crede asta şi nimeni nu poate să trimită la închisoare oameni
pe o poveste de felul acesta. Cum putea să săvârşească ROMPREST evaziunea fiscală? fie
prin intermediul dl.Necula fie prin intermediul dl.Walter prin înregistrarea în contabilitate
a unor facturi care atestau operaţiuni fictive, în integralitatea lor şi cine a emis facturile
societăţile LA TIME SOLUTIONS şi ROMCONCORD. Aici se termină operaţiunea de
evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală pentru că societatea ROMPREST
înregistrează în contabilitate acele facturi care atestau operaţiuni fiscale, se deduce cu TVA-
ul pe care l-ar fi plătit şi la plătit celor două societăţi, într-adevăr este o realitate şi mai
departe sarcina fiscală transmisă către cele două societăţi şi declarată de ele pentru că nu
este niciun dubiu, s-au declarat încasările de TVA, au fost plasate către societăţile din
eşalonul 3.
Întrebare legitimă - Cine este complice la evaziunea fiscală săvârşită de cei doi
sau de ROMPREST. Cei din eşalonul 3, ce facturi au emis ei în raporturile cu RONPREST,
ce facturi a înregistrat ROMPREST în relaţia cu societăţile respectiv? Niciuna. Dacă mai
existau alte societăţi care spălau bani din acele societăţi din eşalonul 3 însemna că şi
celelalte sunt complici ROMPREST? Nu, nu putem să mergem mai departe şi să construim
poveşti aşa cum a arătat şi anterior. Trebuie să ne raportăm, să observăm dacă raporturile
dintre ROMPREST şi cele două societăţi administrate de Paul Viorel au avut raporturi
comerciale reale fictive sau nereale. Fictiv înseamnă inexistent, nereal înseamnă în acelaşi
timp fictiv sau nereal în câtimea prestaţiilor cu alte cuvinte dacă el face prestaţii de 2 lei şi
îţi plătesc de 10 lei evident că operaţiunea este nereală şi că pe diferenţa ar fi datorat pentru
deducerile sale o sumă de bani cu care te-ai încărcat tu. Dar aici parchetul nu avea cum să
dovedească realitatea, nonrealitatea cât este real cum recunoaşte şi judecătorul fondului că
toate sunt fictive. Păi cine crede DIICOT? Ce sunt eu dator să spun că operaţiunile dintre
cele două societăţi şi ROMPREST să achieseze la o asemenea acuzaţie aberantă că sunt
fictive toate. De ce sunt fictive că spune un procuror de la DIICOT. Nu, ele sunt fictive dacă
sunt fictive şi trebuie să facă dovada unui fapt inexistent cu un fapt pozitiv contrar. Ori cum
poate să facă dovada neantului fictivităţii operaţiunilor, iar în calitate de apărător face
dovada contrarie a nonfictivităţii printr-un început de dovadă să spună a nonfictivităţii nu
neapărat a realităţii în întregime.
Societăţile comerciale conform constatărilor raportului de expertiză fiscală,
rapoartelor şi documentelor depuse la dosarul cauzei au avut angajaţi şi o spune judecătorul
fondului în hotărâre, 590 de angajaţi la LA TIME şi 190 sau câţi erau la cealaltă societate şi
că aceşti angajaţi conform declaraţiilor date în cursul judecăţii în apel lucrau pentru
ROMPREST, şi îşi pune întrebarea dacă în perioada de referinţă au lucrat pentru
ROMPREST cât au lucrat 3 ore, 5 ore, 100, 200, 500 de angajaţi nu conduc la concluzia
aceste împrejurări că operaţiunile sunt fictive şi spune clar că nu sunt fictive, sunt reale cât
de reale nu ştie, nu a numărat muncitori nu ştie ce bani s-au plătit, cât a fost ora, nu ştie câţi
au fost în teren dar ştie că LA TIME şi ROMCONCORD au plătit taxe statului pentru
angajaţi lor.
153/192
Spune judecătorul fondului dar nu dă relevanţă pentru că trebuia să urmeze
rechizitoriul dat de DIICOT, că este adevărat că au fost angajaţi acolo, da este adevărat că
au lucrat pentru ROMPREST însă este greu de cuantificat munca lor pentru că mai aveau
raporturi şi cu GREN ( despre care dl.Paul Viorel a spus, pentru că l-a întrebat, se ocupa cu
spaţiile verzi şi cerea întotdeauna muncă calificată), nu este de datoria instanţei de judecată
sau a parchetului să stabilească care erau prestaţiile în raporturile cu GREEN şi care erau
raporturile cu ROMPREST, de la 590 de angajaţi şi cu însă 190, 700 de oameni şi nu
vorbeşte de cei care au fost luaţi din eşalonul 3 pentru că, crede că aceia sunt fictivi şi
consideră că trebuie să fie onest cu instanţa.
Cele două societăţi au pus la dispoziţie oameni şi spune Paul Viorel 10% dacă
reprezenta cuantificând prin raport cu ce era ROMPREST prestaţiile către GREN şi se
întreabă cum putea dl.Paul Viorel să plătească cu cele două societăţi bani pentru angajaţi să
le plătească şi sume de bani, să le plătească şi dările către stat şi mai apoi să trimită şi bani
celor două societăţi şi în fine, cel mai important lucru să colecteze bani de la cei care spălau
în fapt banii şi să îi dea dl.Walter. Cine să creadă povestea aceasta, el în calitate de apărător
nu o crede şi nimeni nu îl poate convinge decât dacă îi face dovada afirmaţiilor, nu a venit
să facă apărător de circumstanţă, nu vorbeşte pentru sală ci doar pentru clienţi săi şi pentru
el. Nu e cinstit să vorbim despre lege penală mai favorabilă dacă sunt 8 ani minim până la
15 sau 9 până la 15 pentru fapte de felul acesta, refuză să pună concluzii pe lege penală mai
favorabilă.
Cine sunt complici după părerea sa şi după tipicul infracţiunii de evaziune
fiscală sunt doar doi complici sau mai mulţi care administrau societăţile, LA TIME şi
ROMCONCORD şi aici s-a dovedit că nu poate fi vorba de evaziune fiscală pentru că şi-au
înregistrat în contabilitate chiar dacă ulterior ei au risipit banii ăia şi au transferat sarcina
fiscală şi au luat bani de la ei, nu ştie ce se întâmplă acolo dar acelea sunt operaţiuni de
spălarea banilor, niciodată de evaziune fiscală şi niciodată de complicitate la evaziune
fiscală pentru simplul motiv că ROMPREST nu a înscris în evidenţa contabilă vreo factură
de la societăţile din MAPTRIF, de la Cărăbăneanu ş.a.m.d., nu există o relaţie de felul
acesta de la autor la complice.
Care este amploarea evaziunii fiscale? şi spune că nu pentru nimeni nu a
demonstrat cât a fraudat din toată munca pe care a prestat-o nu poţi din condei sau din
afirmaţia unui procuror, va spune ceva la sfârşit că ştie şi ceva mai adânc din dosarul acesta
apropo de statul paralel şi cei care aveau relaţii şi cu procurorul Moraru Iorga care a fost
pusă sub acuzaţie pentru acest dosar, a fost acolo ca avocat şi spune sub cuvânt de onoare.
Să ne imaginăm că această evaziune fiscală făcută de ROMPREST nu are la
bază operaţiuni fictive în integralitatea lor, nu are, nu se poate face abstracţie de declaraţiile
martorilor, câte prestaţii, cât meritau, cât nu meritau, se pune problema instanţa nu ia în
calcul ce a făcut sau ce au făcut cele două societăţi LA TIME şi ROMCONCORD, luaţi în
calcul dreptul la deducere al societăţii ROMPREST, au emis facturi, s-au prestat livrări de
personal, muncă în teren şi că dacă nimeni nu a stabilit amploarea evaziunii fiscale, nu a
stabilit câtimea prestaţiilor astfel încât ROMPREST să aibă dreptul la deducere pentru
prestaţiile primite şi facturate înseamnă că acuzaţia parchetului este bazată pe poveşti.
Este o întrebare căreia instanţa trebuia să-i răspundă şi de altfel şi doamna
procuror în afară de alegaţia potrivit căreia a fost aşa un ansamblu, un întreg sau pus la cale,
au luat la cunoştinţă, să emită facturi, etc. (Reprezentantul Ministerului Public răspunde
întrebări dl.avocat Surghie Florian în sensul că, fictiv înseamnă nu numai că operaţiunea nu
s-a desfăşurat în realitatea obiectivă ci, şi că s-a desfăşurat altfel decât în activitatea ce a fost
desfăşurată în contabilitate.)
Dacă este aşa şi dacă luăm în calcul că a fost un mecanism bine pus la punct
cum spune parchetul pentru că nu avea probe şi luăm în calcul şi contribuţiile celorlalţi când
discutăm de evaziune fiscală şi de complicitate la evaziune fiscală putem să pervertim în
154/192
asemenea hal dispoziţiile legii şi principiile de aplicare a dreptului şi să spunem despre
complice că este o persoană care nici nu ştie se face în afară de faptul că extrage bani şi că
el va fi complicele lui Walter sau al lui Necula, cum sunt Cărăbăneanu, Lincan ş.a., care au
retras numerar. Păi ei au retras numerarul ca să îl ajute pe dl.Walter ca să facă evaziune
fiscală sau să îşi ia şi ei 0,5 – 1%? Nu poţi niciodată să descrii faptele de evaziune fiscală şi
complicitatea la evaziune fiscală ca fiind identice cu infracţiunile, cu acţiunile de spălare a
banilor şi complicitate la spălarea banilor. E ruşinos pentru un organ de urmărire penală care
se pretinde o structură de elită a DIICOT şi are toată proprietatea termenilor pe care îi
foloseşte, păi este de domeniul logicii elementare să ajungem la concluzia că banii se spală
după ce sunt produşi din infracţiune şi că infracţiunile de spălarea banilor şi infracţiunile
premise nu se săvârşesc niciodată în concurs ideal prin săvârşirea aceloraşi acte care
îndeplinesc şi condiţiile pentru evaziune fiscală şi pentru spălarea banilor.
De principiu nu se poate pentru că infracţiunea de bază e infracţiune premisă
care produce bani care ulterior sunt reciclaţi.
Nu înţelege ce descrieri sunt acestea în actul de sesizare şi în hotărârea de
condamnare. Că în perioada...cutare ....a retras....în perioada cutare .....a făcut până în
2013 ....când retrăgeau ei bani .....şi tot pentru aceleaşi acte, că nu sunt arătate acte separate
de complicitate la evaziune fiscală şi acte separate de complicitate la spălarea banilor spun
toate sunt la fel nu contează 2013, 2014, luna august, luna septembrie, nu mai contează după
ultima factură, cum este posibil, să dureze procesul 8 ani de zile cu o acuzaţie de felul
acesta.
Va veni vremea când oameni vor fi mai serioşi probabil dacă primesc riposte sau
mai trimit în judecată aşa ceva.
E posibil să fi fost ceva acolo, dar nu este acuzator şi nu pune el lucrurile pe
făgaşul normal, poate ar fi făcut altfel acuzaţiile, nu spune că nişte bani nu au fost retraşi,
dar cum este posibil să afirmi că toţi bani erau primiţi de către dl.Walter, că toţi bani care
erau extraşi din cont în numerar erau primiţi de dl.Walter. Şi dl.Paul Viorel ce mai făcea,
dl.Paul Gheorghe ce era în raporturile cu el?
Apreciază că, dacă avem de-a face cu o operaţiune de evaziune fiscală ea nu
poate fi plasată decât în raporturile dintre cele două societăţi şi societatea ROMPREST şi
aici nu există discuţie, nu sunt operaţiunile fictive, sunt operaţiuni în general existente, non
fictive, câtimea lor nu a fost stabilită de nimeni niciodată. Şi dacă sunt înseamnă că este un
dubiu în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, în ceea ce priveşte înregistrările de operaţiuni
fictive, în câtimea lor, asta înseamnă că este un dubiu care foloseşte tuturor acuzaţilor din
această cauză şi care dacă există nu poate duce la condamnarea lor.
Al doilea tip de operaţiune care plasează raporturile sau sunt plasate în zona
raporturilor dintre cele două societăţi LA TIME şi ROMCONCORD pe de o parte şi
celelalte societăţi din eşalonul 3 sunt veritabile operaţiuni de spălare a banilor, veritabile
operaţiuni de spălare a banilor pentru că a spus le exclude pentru că nu există niciun raport
direct între facturile emise de societăţile alea în baza cărora sau livrat bani de către cele
două societăţi către ei şi societatea ROMPREST care este autorul infracţiunii de evaziune
fiscală, pe de o parte, iar pe de altă parte, scopul pentru care au fost transferate sumele de
bani din cele două societăţi nu poate fi plasat decât în zona ascunderii, disimulării pentru a
avea posibilitatea să îi ia în integralitatea lor şi să le ascundă originea.
Dacă discutăm despre spălarea banilor care este infracţiune consecutivă în
infracţiuni premisă şi despre sumele provenite având în vedere că au fost transferaţi aproape
toţi bani de la cele două societăţi către celelalte societăţi MAPTRIF şi celelalte nu s-a
reţinut o infracţiune de pagubă corelativă din care să produci tot atâţia bani care au făcut
obiectul spălării banilor. Chiar este o chestiune de logică elementară. Observaţi că din
evaziune fiscală a fost reţinut un prejudiciu de 4 mil. care este în sarcina ROMPREST şi
sumele au fost mult mai multe în câtimea lor transferate, cum să reţii că sunt 70 mil.lei de la
155/192
cele două societăţi LA TIME şi ROMCONCORD care le-au fost transferate către eşalonul 3
ca fiind obiect al spălării banilor când ele nu putea proveni toate din infracţiunea de
evaziune fiscală, că la evaziunea fiscală sumele produse prin infracţiune după definiţia
evaziunii fiscale la prejudiciu este TVA-ul şi impozitul pe profit calcul la sumele acelea. Nu
s-a reţinut nimănui o delapidare la ROMPREST, astfel încât să se constate că în mod
samavolnic au fost transferate sume însuşite pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau
alte valori. Păi dacă nu este aşa de ce să discutăm de spălarea banilor în câtimea aia? De ce
să discutăm despre evaziune dacă nu există raporturi directe între societăţile alea şi
societatea ROMPREST. Dacă se va ajunge la concluzia că banii ăia provin din infracţiune şi
că au fost transferaţi ulterior scoşi din bancă de către ultimii din ei şi daţi lui Paul Viorel
oricui ar fi dat nu sunt probe că au ajuns la dl.Walter, alea sunt veritabile operaţiuni de
evaziune fiscală care se încununează prin ascunderea sursei acelor bani sau provenienţei lor.
Dacă este aşa spălarea banilor pentru toţi ceilalţi din eşalonul 3 a intervenit prescripţia
pentru că şi 2014 dacă ar fi ultima operaţiune în august 2014 - 8 ani termenul de prescripţie
s-a terminat prin 2022.
Revenind la inculpaţii pe care îi asistă şi mai cu seamă la dl. Paul Gheorghe
Nicolae, când discuta despre spălarea banilor vorbea despre Corlan, el este protagonist
numai al operaţiunilor dintre societatea PRESTIJ a lui şi cele două societăţi şi infracţiunea
de spălare a banilor nicidecum complicitatea la infracţiunea de evaziune şi este prescrisă
răspunderea penală.
Pentru dl.Corlan susţine în continuare că nu există nicio dovadă din care să
rezulte că acesta în mod conştient, cu intenţie chiar şi indirectă la ajutat pe dl.Walter ş.a. să
săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală pentru că nici nu îi cunoştea. Şi aşa să
săvârşeşti infracţiuni sub forma participaţiei complicităţii în raporturile cu oameni pe care
nu îi cunoşti probabil l-a ajutat pe dl. Paul Viorel dar pe dl.Necula ş.a., în niciun caz.
Societatea ROMCONCORD şi SC LA TIME au angajat cu contract de muncă
şi desfăşurat activităţi aparent legale în domeniul contractării de persoane în baze temporare
însă muncitorii erau folosiţi în prestarea activităţilor curente menţionate sau pentru
efectuarea de prestări servicii pentru alte societăţi cu care cele două societăţi au derulat
relaţii comerciale spre exemplu SC GREEN FACTORY DESIGN, fiind extrem de dificil
( spune judecătorul fondului ) de cuantificat din perspectiva cantitativă valorică tocmai
pentru a se asigura acoperirea aparent legală a relaţiilor comerciale ROMPREST cu toate că
administratorii de fapt sau de drept ai societăţii Avram etc. au recunoscut cu ocazia audierii
că aceste operaţiuni au fost fictive între LA TIME şi celelalte societăţi.
Judecătorii trebuie să fie elite pentru că ei ştiu să aleagă între real şi nereal, între
fictiv şi mai puţin real şi nu pot să spună este foarte greu să stabilesc eu care este câtimea
prestaţiilor către ROMPREST sau GREEN FACTORY DESIGN ş.a.m.d., zicând că sunt
fictive.
Referitor la Paul Gheorghe Nicolae, solicită să constate că lucrurile sunt puţin
mai clare la acesta, să se constate că în ceea ce-l priveşte pe acesta cel mai uşor este să spui
că a făcut infracţiune.
Există caracterul devolutiv al apelului şi solicită instanţei de control judiciar să
rejudece cauza în integralitatea ei, evident o rejudecare a cauzei presupune reluarea în calcul
a acuzaţiilor şi astfel încât trebuie să se refere şi la rechizitoriu nu numai la sentinţa atacată.
Spune, pentru că hotărârea preia integral cu mici pasaje în care încearcă
judecătorul să contracareze concluziile apărării în ceea ce-l priveşte pe dl.Paul Gheorghe
Nicolae spune judecătorul fondului că în perioada 31.01.2013 – 18.08.2014 în calitate de
director general al LA TIME LINE SOLUŢIONS, nici vorbă acesta nu a fost director
general a fost la ROMCONCORD aceasta este o eroare dar este stabilită pe bază de hotărâre
şi de administrator în fapt al SC ROMCONCORD DESIGN a emis un număr de 158 de
facturi fiscale, aceasta este fapta sa astfel cum spune judecătorul fondului de a emite facturi
156/192
fictive către companii cauzând un prejudiciu de 17 milioane din care 10 mil. TVA, impozit
pe profit constituie complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală.
Este ruşinos pentru un magistrat să trimiţi pe cineva la 7 ani şi ceva de
închisoare pentru fapte imaginare, întâi de toate. El e complice la evaziune fiscală. A stat şi
s-a gândit cine este autorul şi cu cine poate să îl plaseze în legătură cu privire la faptele lui.
Despre dl.Walter nu a putut stabili nimic, la dl. Necula se reţine că în calitate de director
general al ROMPREST în perioada 24.12.2012 – 18.08.2014 a înregistrat în contabilitate
unde avea un număr de 163 de facturi emise de LA TIME, cu 19 mil. prejudiciu, 11
milioane.
În primul rând ori este complicele lui la toate faptele ori discutăm despre o faptă
săvârşită de acesta în perioada 3.01.2013. Cu cine ar putea fi similare faptele lui pentru că
nu se mai cine ce a făcut. S-a uitat la dl.Grigore Grigoraş Adrian care în perioada 3.01.2013
– 14.08.2014 identică perioada în calitate de asociat şi administrator de fapt al societăţilor
LA TIME LINE şi SC ROMCONCORD emis un număr de 158 de facturi adică exact ca dl.
Paul Gheorghe Nicolae. S-a uitat la dl.Pop Iustin Atanasiu în perioada 3.01.2013 –
18.08.2014 acelaşi perioadă a contribuit la generarea unui prejudiciu prin coordonarea
circuitelor comerciale fictive şi supervizarea activităţii LA TIME SOLUTIONS în legătură
cu 158 de facturi emise menţionate anterior. Întrebare legitimă cine a hotărât în cele două
societăţi, cine era cel care a angajat raporturile comerciale cu ROMPREST, cine era cel care
a hotărât şi a dat ordin doamnei Hotca să înregistreze în contabilitate facturile alea, aceasta
era contabilă se ocupa de societate să înregistreze facturile, cine a dat ordinul acesta. Se mai
spune că fapta lui Paul Viorel care în perioada 7.01.2013 – 16.07 în calitate de
administrator al firmei LA TEAM SOLUTIONS a înregistrat 118, deci din acele 158 de
facturi 118 erau dirijate şi de către dl. Paul Viorel este aşa o bătălie între ei să emită facturile
astea, să dispună înregistrarea lor în contabilitate şi să le trimită la ROMPREST, cine poate
să trimită oamenii la închisoare pentru astfel de fapte...nimeni. Dar este ceva mult mai grav.
Reţine instanţa de fond la dl. Paul Gheorghe Nicolae, de ce inadvertenţe este în stare
instanţa de fond, că atunci când s-a făcut controlul la ROMCONCORD TEHNIC SERVICE
având acordul de înregistrare fiscală a spus că a constatat că are asociat pe Mărcuş Ionuţ
Victoraş fiind totodată şi administratorul societăţii care avea 90%, Grigoraş Grigore Adrian
cu 10% şi că în perioada 18.12.2012 – 1.12.2013 Paul Gheorghe era împuternicit să
reprezinte societatea ROMCONCORC cu procura specială ....şi se întreabă dacă a avut
procură până pe 1.12.2013 cum săvârşeşte fapte în luna august 2014, doar pentru că spune
procurorul că este administratorul de fapt şi pentru este condamnat al 7 ani şi 6 luni, când
are 3 copii acasă.
În calitate de apărător al clienţilor săi poate cere şi milă de la judecători atunci
când ştie că, clienţii săi sunt vinovaţi dar acum nu poate să tacă pentru că ar fi complicele
lor, dacă nu ar pleda cu atâta determinare nu poate un om să vină la el şi să spună „dl.avocat
eu nu pot să mă duc la închisoare şi îi arată 3 copii care îi făceau la revedere prin geam,
undeva la Sinaia”, pentru că spune cineva că dl. Paul Gheorghe Nicolae nepot al dl.Paul
Viorel care îşi asumă întrucâtva toate faptele că el administra trebuie să meargă la
închisoare odată cu el, odată cu dl.Necula, cu dl. Grigore Grigoraș, etc. Nu se poate, nu este
cinstit, nu discutăm despre prescripţii, că dacă putea să săvârşească fapta doar până în 2013
până în luna decembrie şi să spună „doamna preşedinte o fi făcut evaziuni fiscale dar nu
putea să facă decât până în 2013 s-a prescris din anul trecut din 2023” nu poate să spună
asta. Nu îl interesează prescripţiile, interesează aplicarea dreptului şi aflarea adevărului în
această cauză, va veni vreme când asemenea hotărâri nu se vor mai întâlni în sistemul
judiciar românesc. Care este dezideratul nostru al tuturor, apărătorul să vină în faţa
judecătorului să pregătească temele şi să aştepte judecata cu dreaptă măsură.
Sunt demni de poziţiile lor doar cei ce judecă cu dreaptă măsură.
157/192
Despre Paul Viorel poate să spună că s-a ocupat de oameni, poate să spună că a
exercitat, a dictat relaţia comercială, că el o fi luat legătura cu dl.Walter sau cu cine o fi
semnat contractul, nu se poate spune ca să se stabilească despre dl. Paul Gheorghe Nicolae
că este implicat într-o operaţiune invocând nişte convorbiri telefonice care se refereau la un
prieten pe care a vrut să îl împrumute cu 4.500 lei şi la unul care îi tundea grădina în curte,
şi va face referire ca să vadă instanţa de control judiciar cum era, se spune ca să se justifice
trimiterea în judecată procurorul şi judecătorul ca să justifice condamnarea „astfel s-a reţinut
că din convorbirile telefonice interceptate în cauză rezultă că în activitatea desfăşurată de
Grigoraș Grigore Adrian, Hotca Lucia Maria, LA TIME, ROMCONCORD, asociat
împuternicit conturile LA TIME este implicat şi inculpatul Paul Gheorghe Nicolae. Deci
alături de ei, deja era implicat nu mai era autor principal, aspecte bazat pe două convorbiri
telefonice, în data de 26.11.2014 Grigoraş Grigore Adrian a fost contactat de utilizatorul
postului telefonic cu nr. ...., care l-a întrebat dacă dl.Paul a lăsat ceva pentru un anume Adi
Ionescu, Grigoraş Grigore Adrian afirmând că a lăsat suma de 4.000 lei. În data de 27.11
Grigoraş Grigore a fost contactat de Paul Gheorghe Nicolae care i-a solicitat în mod
imperativ să transfere unui anume Eugen din Sinaia de 1500 fără a cunoaşte motivele.
Acestea sunt dovezile irefutabile ale participaţiei dl. Paul Gheorghe Nicolae.
Arată că, Adi Ionescu menţionat în convorbirea din 26.11.2011 este numitul
Alin Ionescu prieten cu inculpatul căruia i-a fost remisă suma de 4000 cu titlu de împrumut
persoană fără nicio implicare în societăţi iar Eugen la care se face referire în convorbirea din
27.11 este numitul Eugen Muşat persoană care se ocupa de întreţinerea reşedinţei din Sinaia
a inculpatului, suma de 1000 lei reprezentând munca prestată.
Mai arată că într-o zi a fost contactat de fiul dl.Walter şi documentele sunt la
dosarul cauzei, când era cercetat la DNA când venise fiind adus sau de bună voie venit din
Dubai, acesta i-a cerut să-l apere, acesta fusese arestat s-a prezentat la prima prelungire a
măsurii, şi acesta i-a spus că tot acest dosar este făcut ca să i se ia societatea însă nu la
crezut pe dl.Walter, l-a întrebat ce a făcut la care acesta i-a spus că nu a făcut nimic, nici
vorbă să primească vreun ban de la ei, cineva vrea să-mi preia ostil societatea. Nu l-a crezut
pur şi simplu. Dna procuror Moraru Iorga procuror astăzi la DNA şi atunci procuror la DNA
pentru că la dânsa venise cu infracţiuni de corupţie şi evaziune fiscală s-a apucat, să
cerceteze ce declara dl.Walter, adică au fost muncitori etc. şi a chemat inspectori antifraudă
pe care i-a întrebat cum au făcut rapoartele de inspecţie şi au spus că li s-au dictat nu au
făcut niciun control şi i-a pus sub acuzaţie pentru fals. Apare statul paralel „cum adică să
faci dumneata aşa ceva, adică să ne strici acuzaţia pe care am făcut-o în dosarul de la
Ploieşti, cum îţi permiţi, cine eşti dumneata Moraru Iorga” şi s-au găsit alţi procurori pe la
Ploieşti şi au pus-o sub acuzaţie pentru că l-a favorizat pe dl.Walter şi a săvârşit şi
infracţiunea de fals intelectual că a consemnat într-un referat cu propunere de prelungire a
arestului preventiv că a primit o expertiză şi nu a primit-o.
Astăzi Statul paralel este încolonat la DNA şi se va vedea ce se va întâmpla, ştie
ce dezastru este acolo, acum ori se resetează sistemul judiciar şi prin exemplele pe care le dă
DNA-ul judecătorii vor fi mai liberi în lumea asta în raporturile cu serviciile secrete despre
care toată lumea spune ”ştie SRI-ul nu ne băgăm, am copii acasă” ori înseamnă că mergem
în continuare în frică şi că facem ceea ce ni se dictează. Ruşinos pentru noi. Este ruşinos
pentru că un exponent de bază al serviciilor secrete care îşi pune pe mână „patria a priori” şi
dă consultanţă companiei GABRIEL RESOURCES pentru un milion de euro în condiţiile în
care această societate era reclamantul Statului Român, ce putea să-i furnizeze decât ce ştia
el de la serviciile Secrete în legătură cu situaţia de la Roşia Montana, ei au condus ţara din
spatele uşilor închise, acum le-a venit rândul.
Faţă de toate acestea s-a solicitat admiterea apelurilor astfel cum au fost
formulate şi motivate oral dar şi în scris la dosar.
158/192
Inculpaţi Molnar Arpad Jozsef şi Molnar Botond Tibor prin avocat ales
Stasie Magdalena au pus concluzii doar pe aspecte ce ţin de nelegalitatea sentinţei
pronunţate, aşa cum s-a constatat nemijlocit prin motivele de apel cu care a investit instanţa
de control judiciar a solicitat ca raportându-se la dispoz. art. 421 pct.2 lit.b c.p.p. corob. cu
art. 6 din CEDO şi art. 2 al Protocolului 7 din aceeaşi Convenţie să se desfiinţeze în
integralitate această hotărâre şi să se dispună trimiterea acesteia spre rejudecare la instanţa
de fond pentru că ea nu reprezintă altceva decât o copiere fidelă a actului de sesizare, a
primului act de sesizare, nici măcar nu a avut în vedere actul de remediere al rechizitoriului
pentru că cine a admis în primă instanţă cererile şi excepţiile a fost judecătorul care ulterior
a devenit judecător de scaun în cauza pendinte şi care a pronunţat această hotărâre omiţând
să aibă în vedere aspectele pe care le-a constatat în calitate de judecător de cameră
preliminară în sensul că a avut de-a face, a constatat legalitatea şi temeinicia actului de
sesizare remediat în data de 28.10.2015.
Nu va mai relua aspectele pe care le-a strecurat în cuprinsul motivelor de apel
dar solicită instanţei de control judiciar să verifice şi să constate că de la pg.1,3,4 şi 6 este o
copie fidelă a rechizitoriului de la pg.1-9, pg.16,20 din sentinţă reprezintă pg.28 şi 43 din
rechizitoriu, pg.21-24 din sentinţă se copiază în integralitate filele 45-53 din rechizitoriu,
pg.24-29 reprezintă fila 65-69 din rechizitoriu, pg.38-66 este copierea în integralitate a
filelor 85-132 din rechizitoriu.
Dincolo de efectul devolutiv pe care îl are această cale de atac pe care a
promovat-o consideră că instanţa de control nu se poate transforma într-o instanţă de fond şi
să pronunţe o hotărâre în calea de atac pentru că se încalcă dublul grad de jurisdicţie de care
trebuie să beneficieze orice cetăţean indiferent de natura acuzaţiilor aduse.
O altă chestiune pe care dl.avocat Gașpar care apărare pe cei doi inculpaţi – fraţi
Molnar a constatat pregătind dosarul de astăzi pentru a formula concluzii în faţa Curţii de
Apel Ploieşti, că avem de-a face cu o condamnare pentru o infracţiune pentru care nu avem
dispoziţie de trimitere în judecată şi se referă la infracţiunea de evaziune fiscală. Deşi
judecătorul i-a de bază actul de remediere şi până la urmă aceste procese verbale prin care
sunt remediate actele de sesizare a instanţei şi lacunele rechizitorului fac parte integrantă
din rechizitoriu ori, instanţa nu poate oprimi concluziile parchetului şi să se spună că vorbim
de o eroare materială, erori materiale strecurate în dispozitivul unei hotărâri penale nici pe
departe. Este o eroare de judecată şi atunci trebuie dată valenţa cuvenită pentru că se va
constatat că au fost trimişi pe evaziune fiscală pe alin.2 din lege şi avem condamnare pe
alin.3, noi nu ştim ce a judecat judecătorul fondului dincolo de faptul că a copiat în
integralitate ş.a.m.d., că nu s-au analizat probele aşa cum spuneau şi ceilalţi apărători aleşi,
că nu au fost avute în vedere elementele de tipicitate ale infracţiunilor deduse judecăţii şi
probatoriul care a fost administrat corect astfel cum spunea dl.avocat, pentru ce au stat
aceşti inculpaţi în faţa instanţei de fond timp de 8 ani sau cât au stat, s-au plimbat pe la
instanţă, s-a admis o probă cu expertiză de specialitate care este dincolo de orice dubiu
favorabilă inculpaţilor ignorată de plano, avem şi hotărârile de condamnare pentru altă
infracţiune.
Evident că raportându-ne la dispoziţiile art. 421 pct.2 lit.b c.pr.penală în situaţia
în care instanţa nu s-a pronunţat pentru o infracţiune pentru care avem dispoziţie de
trimitere în judecată singurul remediu din punct de vedere procedural în accepţiunea apărării
ar fi acele a de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare, asta pe infracţiunea de evaziune
fiscală.
Pe infracţiunea de spălare de bani deşi au fost trimişi în judecată pentru autorat
sunt condamnaţi ambii fraţi Molnar pentru participaţie penală secundară constând în
complicitate la infracţiunea de spălare de bani. Şi atunci putem să discutăm de o judecată
echitabilă, putem să discutăm de o sentinţă penală care îndeplineşte toate exigenţele cerute
159/192
de lege sau vorbim de pronunţarea unei hotărâri vădit nelegale aşa cum a arătat în cuprinsul
motivelor de apel.
O ultimă chestiune, solicită instanţei de control judiciar a se avea în vedere
faptul că atunci când Parchetul a cerut prescripţia încetarea procesului penal doar pentru
Molnar Botond Tibord nu a avut în vedere actul de remediere pentru că evaziunea fiscală
ultimul act material reţinut şi în sarcina celuilalt inculpat Molnar Arpad Jozsef se încheie în
data de 16.09.2013 şi chiar procurorul care remediază spune foarte clar că situaţia este
identică pentru ambii în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală. Să nu confundăm
cu spălarea de bani care este reţinută până în luna august 2014 pe evaziune şi în ceea ce
priveşte pe acest apelant inculpat este fără doar şi poate prescrisă raportându-ne la cele două
decizii ale CCR, dar dincolo de toate aceştia nu solicită prescripţia în această cauză ci
solicită să aibă de-a face cu o hotărâre legală din punct de vedere procedural şi atunci din
punctul său de vedere apreciază că această hotărâre este lovită de nulitate absolută pentru
toate aspectele care au fost invocate nici pe departe nu poate fi privită ca o eroare materială
pentru că nu putem spune că este o evaziune fie ca este alin.2 fie că este alin.3, nu este aşa
avem cu totul alte limite de pedeapsă, mai mult decât atât coroborat cu nemotivarea hotărârii
şi lipsa considerentelor care stau la baza acestui dispozitiv, nici ea şi nici ceilalţi apărători şi
nici chiar reprezentantul Ministerului Public nu crede că ştie ce a avut în vedere judecătorul
fondului în momentul în care a pronunţat această hotărâre având în vedere aspectele pe care
le-a învederat.
Mai arată că în cazul inculpatului Molnar Botond Tibor toate infracţiunile
imputate s-ar fi epuizat înainte de apariţia noului cod şi din acest motiv ar putea să fie acea
prevedere a art. 5, doar această chestiune ar putea fi din punctul său de vedere.
Se mai arată că în actul de remediere se va constata de la pg.83-94 că când
analizează situaţia celor doi apelanţi – inculpaţi că avem de-a face cu aceeaşi perioadă
infracţională sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, ultimul act material este
în data de 16.09.2013, la ambii inculpaţi iar infracţiunea de spălare de bani într-adevăr se
reţine până în luna august dar şi acolo nu încape îndoială că nu există problema că ar fi
intervenit prescripţiei răspunderii penale.
Pentru toate aceste considerente apreciază că în cauza pendinte se impune a fi
admis apelul aşa cum a fost motivat şi în scris şi oral, desfiinţarea şi trimiterea cauzei spre
rejudecare pentru că nu avem o hotărâre de condamnare pentru infracţiunea pentru care
avem dispoziţia de trimitere în judecată.
Inculpaţii Molnar Arpad Jozsef şi Molnar Botond Tibor – prin avocat ales
Gașpar Janos au arătat că au trecut 9 ani şi o zi de la momentul la care Tribunalul Prahova a
fost sesizat cu acest dosar.
Din 16.05.2015 a venit cât se poate de regulat la Ploieşti, şi încă de la început
nu a reuşit să le explice celor doi inculpaţi de ce anume sunt acuzaţi.
Şi-ar fi dorit ca la acest termen de judecată să critice sentinţa pronunţată de
instanţa de fond dar nu poate face altceva decât să critice rechizitoriul în apel pentru că în
asentiment cu antevorbitorii săi şi aşa cum rezultă şi din motivele de apel depuse la dosar
această sentinţă nu se poate numai rezultatul unui act de judecată. Este un copy paste ieftin
al unui rechizitoriu întocmit prost.
În baza acelor acuzaţii care nu au suferit mari modificări de la momentul la care
au fost aduse la cunoştinţa inculpaţilor în data de 5-6 mai 2015, la 22 de zile acest vast dosar
de urmărire penală a fost trimis în judecată, deci de la momentul la care oamenii au fost
încarceraţi au avut 22 de zile să-şi angajeze apărător, să studieze dosarul, să formuleze orice
fel de apărări. Au împachetat tot şi l-au trimis în judecată, au durat câţiva ani de judecată şi
s-a născut această sentinţă. Citind această sentinţă avea impresia că citeşte varianta
prescurtată a rechizitoriului care este mare dosar este mare pentru că sunt reieterate pe 400
de pagini încadrările juridice.
160/192
Este stufos acest rechizitoriu, este imens, dacă tăiem aceste încadrări juridice la
18 inculpaţi plus referirile la martori rămânem cu aproape nimic. Revenind la criticile
formulate şi de doamna avocat Stasie a învăţat de-a lungul anilor şi la Curtea de Apel Cluj o
chestiune esenţială corolarul actului de justiţie este motivarea, care nu este pentru avocaţi
este pentru justiţiali şi pentru instanţă care trebuie să exercite în primul rând un control
judiciar asupra unei chestiuni pe care ar trebui să o înţeleagă. Justiţiabilii - clienţii săi nu au
înţeles mare lucru, nu ştie ce a înţeles instanţa de control judiciar. Ceea ce s-a făcut în cadrul
acestui apel a fost de fapt o judecată de fond, veritabilă judecată de fond. S-au administrat
probe care nu vor mai putea fi contestate nicăieri, practic în prima instanţă, şi încearcă să
ghicească ce anume să mai critice din sentinţă pentru că nu are ce. Devreme ce cei doi
inculpaţi au fost trimiţi în judecată pentru infracţiunea de spălare de bani în forma
autoratului, au fost cercetaţi de-a întregul procesului de fond în calitate de autori brusc s-a
trezit în sentinţă că sunt condamnaţi pe complicitate, fiecare pe varianta legii penale mai
favorabile considerată de judecătorul fondului.
Pe ce să facă apărările pe autorat sau pe complicitate? pentru că în acest moment
nu îi este clar autorul are anumite acţiuni specifice, complicele are alte acţiuni. Dacă el este
complice atunci cine este autorul? Va fi dl.Walter, va fi dl.Necula? iarăşi trebuie să
ghicească.
Ce apărări să facă? Aceste chestiuni până la urma urmei ţin de o nelegalitate a
sentinţei.
În referatul de remediere care este ultimul act care emană de la parchet şi care
poate fi considerat act de sesizare a instanţei evident cu remedierea acelor probleme constate
în cameră preliminară cu doi inculpaţi trimiţi în judecată pe alin.2, astăzi i se spune că este o
eroare materială, însă eroare materială ar fi fost Molnar Botond B Tibord, da aceasta este
dar nu încadrarea unei fapte mai ales încadrarea unei fapte la care schimbarea unui alineat
contează foarte mult. Alin.2 avea nişte limite de pedeapsă alin.3 are 9-15.
Inculpaţii au fost condamnaţi, pe alin.3, aceasta este problema esenţială, acest
alineat 3 niciodată nu a fost pus în discuţia nimănui, acel alin.2 din referatul de remediere
pentru acesta este o chestiune destul de logică. Având în vedere c amândoi inculpaţii aşa
cum a susţinut şi dna. avocat Stasie la pg.83 din referatul de remediere ce se regăseşte în
vol.XIX fond f.177-311, se referă la numerotarea actului, pg.83 de acolo începe şi acolo este
descrisă, remediată infracţiunea de complicitate la evaziune a numitului Molnar Arpad face
referire că, exact aceeaşi stare de fapt se va reţine şi la Botond, ceea ce s-a şi reţinut în
referatul de remediere s-a calculat un prejudiciu de 3.700.000 lei la amândoi şi s-au reţinut
50 de acte materiale la amândoi, niciodată nu s-a defalcat nimic.
Se gândeşte că în viziunea dl.procuror emitent al acelui referat dl.Lalu, având în
vedere că nu a putut să deceleze care, cât şi ce a semnat, va face pledoariile pe fond apropo
de emiterea acelor facturi, dacă nu a putut să deceleze care dintre inculpaţi a semnat fiecare
factură sau efectiv ce a făcut cu ele că vorbim de complicitate la evaziune a putut să reţină
3.750.000 lei prejudiciu înseamnă că 50% la unul 50% la celălalt, având în vedere că nu
există o altă posibilitate de a reţine întreaga sumă pentru amândoi şi atunci se justifică acel
alin.2 şi este foarte logic pentru că dacă nu poţi să decelezi, se gândeşte că fiecare a
contribuit cu 50-50% restul este in dubio pro reo şi atunci da, într-adevăr este validă
încadrarea juridică pentru că este sub 500.000 euro şi da, pe aceea trebuia să se apere el şi
pe aia trebuia să fie judecat. Din acest motiv consideră că în accepţiunea legiuitorului de la
art. 421 pct.2 lit.b c.p.p. ar trebui să fie desfiinţară această sentinţă şi trimisă spre rejudecare.
Sunt chestiuni peste care din punctul său de vedere nu se poate trece, instanţa de
control judiciar fără încălcarea separaţiei funcţiilor judiciare să îndrepte o eroare materială
într-un act emis de un procuror. Nu se poate mai ales într-o asemenea chestiune sensibilă.
Pe fondul cauzei înainte de a trece la legea penală mai favorabilă la ultimul
termen de judecată a depus la dosar acele anexe cu privire la interceptările realizate de către
161/192
SRI nu prin intermediul SRI, este o diferenţă destul de mare. De ce spune acest lucru şi de
unde rezultă aceste aspecte, rezultă din mai multe documente dintre care fiecare se regăsesc
la dosarul cauzei şi pe care le-a depus în data de 19.06.2020 la instanţa de fond doar că
nimeni nu a vrut să-l creadă.
A existat un comunicat de presă din 6.05.2015 în care DIICOT -ST Ploiești
comunică faptul că suportul informativ şi tehnic a fost asigurat de SRI. Deja este un început
de dovadă scrisă cum a spus dl.avocat Surghie. Mai departe a căutat ce înseamnă acest SRI,
evident în 2015-2016 nu ştia nimeni de implicarea SRI şi chiar dacă ştia nu ajuta la nimic. A
început să studieze mai amănunţit, să caute şi a obţinut copii de pe acele CD-uri, DVD-uri
unele nu le-a putut deschide pentru că şi cele care se află astăzi la instanţa nu crede că mai
funcţionează dar a găsit nişte chestiuni care l-au ajutat din punctul său de vedere enorm.
A găsit nişte note de redare 1440. Notele de redare sunt nişte documente .doc
sau .rtf care reprezintă redarea unor convorbiri telefonice. Important este că acele note apar
direct în limba română iar clienţii săi sunt unguri, sunt maghiari acele note iniţial la
momentul T.o au fost traduse de un angajat al SRI-ului. Asta este realitate. Pe lângă acele
note a găsit nişte fişiere sgn aceste fişiere reprezintă semnătura digitală aplicată de SRI pe
anumite documente. A deschis acel fişier şi culmea se spune că toate documentele semnate
de SRI prin folosirea acelei semnături se pot folosi strict în interesul personal al SRI. Ironic,
un pic. Pe lângă aceste chestiuni a solicitat instanţei de fond să emite adrese, era în perioada
2018-2019 acel scandal pe protocoalele dintre SRI şi parchete, a solicitat să se emită adrese
atât către DIICOT – ST Ploieşti cât şi către DIICOT – ST Cluj şi către SRI. S-a acceptat
către parchete dar s-a refuzat de două ori să se emită adrese la SRI. Nu ştie de ce, în
momentul în care a rostit cuvântul SRI doamna preşedinte a tremurat în scaun şi se întreabă
de ce? Dacă se va căuta înregistrarea de şedinţă se aude vocea sa care spune că „totuşi
sunteţi un magistrat al acestei ţări, trimite-şi o adresă la SRI, nu-s Dumnezeu” după care
evident a refuzat a doua oară, a făcut aceeaşi solicitare în faţa instanţei de control judiciar şi
în 1.08.2022 a venit în sfârşit mult aşteptata adresă de la SRI şi din acea adresă rezultă că nu
doar vocea a fost transmisă către DIICOT ci şi transcrierile. Asta scrie în respectiva adresă
că şi transcrierile. De ce sunt importante aceste transcrieri? Au fost nenumărate discuţii pe
ce putea să facă SRI, cum putea să facă, ce-i cu CNIC, dacă este doar suport tehnic, nu-i
doar suport tehnic. Astfel încât să ajungă acele note în dosar cineva trebuia să le selecteze,
cineva vorbitor de limba maghiară, un SRI-st ungur. Acele traduceri ulterior, în forma
acelor note a fost transmite către parchet, un lucrător de la parchet sau un poliţist a luat acele
note le-a pus prin tehnica copy paste pe un documente nou şi le-a intitulat procese verbale
de transcriere şi a avut şi tupeul să scrie că le-a ascultat şi le-a transcris dânsul, un domn de
la Ploiești care este sigur că nu ştie ungureşte.
Aceste procese verbale iniţial au fost excluse în camera preliminară şi a crezut
că vor fi remediate, la acel moment nu ştia nimic de SRI, au fost excluse că nu fuseseră
semnate de traducător, după care prin acest referat de remediere sau anterior acestui referat
de remediere dl.procuror Lalu numeşte un traducător autorizat care să asculte interceptările
şi ne trezim cu procese verbale noi de redare în prezentul dosar. Procese în care dl.procuror
Lalu şi agentul de poliţie semnatar nu mai scrie că a ascultat şi că a transcris convorbirile ci
spune o chestiune foarte simplă „mandatele de interceptare au fost puse în executare de
către SRI”. Aceştia au retranspus nota iniţială obţinută de un organ necompetent şi au
„spălat-o” s-a folosit de foarte multe ori acest cuvânt, au repus-o şi de unde şi-a dat sama de
acest lucru? pe lângă faptul că, conţine aceleaşi erori de redactare şi de ortografie în
exemplul depus la termenul trecut a dat exemplul în note procesul verbal 1 şi procesul
verbal 2. În nota de redare acel ascultător şi traducător iniţial din cadrul SRI-ului a inversat
interlocutorii, aceeaşi greşeală s-a regăsit şi în procesul verbal 1 şi în procesul verbal2. Deci,
noi astăzi în acest dosar avem procese verbale recopy-paste din cele obţinute, selectate,
traduse de către SRI. Prin urmare atâta vreme cât instanţa de control va trebui să judece
162/192
nişte oameni acuzaţi de încălcarea unor legi, trebuie să se facă acest lucru pe probe obţinute
fără încălcarea altor legi. Aceste probe începând din 2016, la apariţia decizie CCR nr.
51/2016 încă nu aveam decizia nr. 302/ 2017 care a sancţionat cu nulitate absolută
necompetenţa organelor de urmărire penală, de la acel moment practica instanţelor de
judecată a fost să constate nulitatea absolută a tuturor probelor, procedeelor probatorii,
mijloacelor de probă obţinute cu sau de către sau cu sprijinul unor organe care nu au avut
calitatea de organ de cercetare penală.
În art. 13 din Legea nr. 14/92 legea SRI-ului spune angajaţii SRI nu au calitate
de organ de cercetare penală. Spune acest lucru pentru că se aşteaptă la replica parchetului,
avem HP nr. 64/2023, sprijinul tehnic este ca urmare a adoptării Ordonanţei nr. 6/2016 mult
ulterioară interceptărilor din cauza de faţă, şi acolo, momentan parchetele cică au acces
direct, „este o ţeavă directă la sculele CNIC-ului” În 2012, 2013, 2014, 2015 sigur nu au
avut, deci activitatea organului de urmărire penală necompetent a constatat exact în ceea ce
a zis, a ascultat, a tradus, a selectat pentru că sunt selectate, nu sunt puse toate convorbirile,
nu sunt traduse şi nu sunt puse sub formă de note toate convorbirile, le-a transcris ş.a.m.d.,
toate acestea le-a selectat înainte să ajungă la procuror, deci procurorul în momentul în care
a pus mâna pe aceste chestiuni avea deja un filtru, informaţia care a ajuns la acest procuror
era deja filtrată.
Nu îl deranjează conţinutul acelor convorbiri ci îl interesează că au fost obţinute
în mod nelegal şi nimeni nu le-a citit, nu le-a citat instanţa de fond pentru că dacă le-ar fi
citit cu siguranţă nu le-ar fi folosit niciodată ca şi probe împotriva celor doi inculpaţi
Molnar. Dimpotrivă ar fi rezultat că da, au fost angajaţi şi s-au ocupat de angajare şi nu
vorbeşte de Molnar Botond cât de celălalt inculpat Molnar Arpad. Îl interesează că atâta
vreme cât o probă nu are ce căuta într-un dosar să nu fie suport pentru o soluţie nici de
condamnare nici de achitare, pentru el legalitatea primează.
Înţelege să facă trimitere la încheierea nr. 31/C/27.09.2018 a ÎCCJ unde se
spune extrem de clar de ce trebuie îndepărtate chiar fizic, unii sunt de altă concepţie
respectiv că în această fază nu s-ar mai putea exclude fizic ci pur şi simplu pe baza art. 403
al.1 lit.c c.p.p. să nu mai fie luate în considerare la pronunţarea soluţiei. Din punctul său de
vedere esenţială este tot decizia nr. 22/2018 atâta vreme cât anumite probe sunt lovite de
nulitate absolută ele trebuie excluse odată pentru totdeauna tocmai pentru a nu mai influenţa
pe absolut nimeni nici instanţa de judecată nici într-o viitoare cale ordinară sau
extraordinară de atac să nu mai fie folosite acele probe niciodată.
Evident tot în acea încheiere magistraţii ÎCCJ au susţinut că ar fi trebuit să fie
excluse toate referirile din rechizitoriu pentru că chiar dacă nu am procesele verbale în mod
involuntar le mai văd odată, recitind actul de sesizare sau recitind chiar sentinţa.
În ceea ce priveşte motivele sale de apel acestea privesc în primul rând
restituirea cauzei spre rejudecare iar în al doilea rând va face referire la legea penală mai
favorabilă.
Din punctul său de vedere legea penală mai favorabilă în cazul inculpaţilor
Molnar dacă ne raportăm strict la prescripţie ar fi prevederile legii din intervalul 25.06.2018
– 30.05.2022 timp în care aşa cum s-a statuat de nenumărate ori nu a existat nu a existat în
fondul activ al legislaţiei penale române un caz de întrerupere a prescripţiei generale.
Raportat la această chestiune şi raportat la referatul de remediere toate infracţiunile reţinute
în cazul ambilor inculpaţi Molnar sunt prescrise momentan. Aşa cum rezultă din acel referat
prescripţiile în cazul infracţiunii de grup organizat, prescripţia generală este de 8 ani,
socotit de la ultimul act material a intervenit de mult, pe care le va cuprinde în concluziile
scrise dar ca şi titlu de exemplu i s-a reţinut inc. Molnar Arpad perioada 24.12.2012 –
27.08.2014 s-a prescris în 26.08.2022 deci, se referă la infracţiunea de grup, iar în ceea ce îl
priveşte pe Molnar Botond în 4.12.2021 deci nu are nimic de adăugat aici.
163/192
În ceea ce priveşte complicitatea la evaziunea fiscală aşa cum rezultă de la pg.83
din acelaşi referat de remediere precum şi de la pg.92 în cazul ambilor inculpaţi s-a reţinut
exact aceeaşi perioadă infracţională exact acelaşi număr de acte materiale şi prescripţia a
intervenit la data de 16.09.2013 mai corect la 15.09.2023, adăugăm 10 ani.
În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani aici situaţia este una, cel puţin
termenul de prescripţie este identic ca şi la infracţiunea de grup infracţional organizat chiar
dacă nu s-a specificat la grup a luat prevederile alin.2 care sunt de la 3 la 10 ani prescripţia
fiind tot de 8 ani iar în cazul ambelor persoane a intervenit prescripţia, la Molnar Arpad la
data de 27.08.2022 iar la Molnar Botond Tibor la 4.12.2021.
Tot referitor la legea penală mai favorabilă arată că în condiţiile în care se va da
curs prev. art. 10 alin.1/1 din Legea nr. 241/2015 cea mai favorabilă şi ar spune chiar pentru
toţi inculpaţi ar fi cea din perioada 1.04.2021 -17.12.2021 timp în care a existat o formă a
art. 10 alin.1/1 din Legea nr. 241/2005 care a prevăzut că achitarea prejudiciului de bază a
unei sume de 20% din acest prejudiciu, precum şi a penalităţilor şi dobânzilor indiferent de
cuantum duce la pronunţarea unei soluţii de încetare.
Deci, din acest punct de vedere apreciază că aceasta ar putea fi considerată cea
mai favorabilă lege penală dacă luăm în considerare şi achitarea prejudiciului, din data de
18.12.2021 s-a impus o limită de 100.000 euro înainte această limită nu era.
Mai mult decât existenţa acestei limite în forma anterioară 17.12.2021 art. 10
al.1/1 a prevăzut „în cazul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 8, art. 9
dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral”, dacă
vorbim de prejudiciu cauzat acoperit integral în forma în care a fost prevăzută chiar până în
15.05.2024 regăsim o formă extrem de favorabilă pentru toate persoanele acuzate de
evaziune fiscală, nu spune că prejudiciul trebuie achitat de oricare dintre inculpaţi ci el
trebuie recuperat şi nu spune că acesta trebuie plătit integral cum spune în forma actuală
”prin plata efectivă”.
Este important să facă vorbire despre aceste chestiuni, pentru că în condiţiile în
care instanţa de control judiciar va stabili şi nu va trimite spre rejudecare nu va achita va
stabili vinovăţii şi prejudicii trebuie să se constate că în pofida faptului că pe inculpaţi
Ministerul Finanţelor i-a minţit, au spus acum un an şi un pic că nu s-a recuperat absolut
nimic, de nicăieri iar din suplimentul la expertiză şi din actele depuse de către partea
responsabilă civilmente rezultă cât se poate de clar nu doar că s-a plătit prejudiciul sau plătit
deja penalităţile şi pe teoria dezvoltată de apărătorul ales al părţi responsabile civilmente în
situaţia în care instanţa ar considera că impozitul, cel puţin acel impozit pe profit nu ar mai
fi datorat statului şi nu ar face obiectul evaziunii fiscale ar rămâne cu două sumeşi se referă
doar la închirierea forţei de muncă pentru că clorura de calciu nu îi priveşte.
În momentul în care au fost primele controale de la ANAF la ROMPREST s-a
stabilit un aşa zis prejudiciu de 17.959.530 lei ( 10 milioane şi ceva TVA, 7 milioane şi ceva
impozit), dacă instanţa de control judiciar va consta şi trebuie să constate că cel puţin
această sumă s-a plătit având în vedere că a fost creat un cont de garanţii înainte de
începerea oricărui demers adus la cunoştinţa acestor doi inculpaţi Molnar în martie 2015 s-a
constituit un fond de garanţii în care s-au adunat vreo 19 milioane de lei cont de garanţii
executat de către finanţe.
Acel cont de garanţii avea exact regimul unui cont de recuperări prejudicii
pentru că există de prin 2015 posibilitatea persoanelor acuzate de evaziune fiscală să
plătească prejudiciul stabilit în cursul urmăririi penale sau mai nou şi în faţa instanţei într-un
cont special, bani de care nimeni nu se atinge până la finalizarea procesului. Iată
similitudinea dintre contul de garanţii şi contul de recuperări prejudicii, practic au acelaşi
scop, recuperarea unui prejudiciu.
Pe lângă aceste chestiuni dacă luăm doar TVA-ul de 10 milioane lei, aplicăm
20% sunt 2 milioane, lăsăm impozitul în pace, impozitul este de 7 milioane încap cele 20%
164/192
de 3 ori şi ceva şi mai constată instanţa aşa cum a afirmat şi domnul avocat inclusiv
penalităţile şi dobânzile au fost plătite de ROMPREST.
Prin urmare consideră că sunt întrunite pe de-a întregul prevederile art. 10 al.1/1
şi supune atenţiei instanţei inclusiv prevederile deciziei penale nr. 203 /2022 magistraţii
Curţii de Apel Cluj au anulat de-a dreptul dobânzile şi penalităţile pe prevederile Ordonanţei
nr. 69/2020 respectiv a regulamentului de aplicare. Au constatat aceeaşi magistraţi că
inculpatul sau partea responsabilă civilmente plătiseră şi din acele dobânzi şi au considerat
că nu trebuiau plătite acele dobânzi şi le-au recalificat în cei 20% (care nu reprezintă altceva
decât o sancţiune civilă aşa cum a statuat şi CCR), deci, sunt suficienţi bani la stat astăzi
încât să se considere achitat pe deplin acel prejudiciu cu dobânzi, cu penalităţi inclusiv cei
20% care se cer ca sancţiune civilă.
Referitor la prescripţie arată că şi inculpaţii Molnar solicită continuarea
procesului penal având în vedere că doresc să-şi dovedească nevinovăţia, chiar dacă instanţa
s-a gândit deja poate la o soluţie tehnic aceşti inculpaţi încă sunt nevinovaţi.
În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional
organizat, criticile sale aşa cum sunt arătate şi în motivele de apel şi pe care le va rezuma în
scurte concluzii privesc din nou rechizitoriul pentru că nu se poate raporta la sentinţă dacă
este aceeaşi chestiune cu rechizitoriul.
A existat un grup infracţional vreodată evident constituit conform prev. art. 367
astfel încât cei doi inculpaţi Molnar să aibă la ce adera? Păi nu, pentru că atât doctrina cât şi
jurisprudenţa a spus în ce constă acest grup infracţional organizat. Nu oricine se întâlneşte
poate constitui un grup infracţional organizat dar trebuie să se întâlnească cel puţin trei.
Problema este că din cei patru despre care se susţine că ar fi constituit niciodată la niciun
moment nu s-au cunoscut trei, în aceleaşi împrejurări astfel încât să poată constitui un grup
infracţional organizat. Ba mai mult decât atât din rechizitoriu cât şi evident din sentinţă fiind
copiat de instanţa de fond, nu este cert cine exact a iniţiat acest grup sau la constituit şi când,
în 4.09.2012, în 24.12.2012 sau în luna februarie 2012, nu se ştie ori, dacă nu există un grup
inculpaţii Molnar la ce puteau să adere?
Din toate declaraţiile administrate în cauză instanţa poate decela cine pe cine a
cunoscut în ce împrejurări, cine cu cine a avut tangenţe şi referitor la dl. Paul Viorel îi vine
în minte o frază de-a dânsului de la declaraţia dată la fond, în momentul în care fusese
întrebat cine pe cine cunoştea sau aşa ceva, i-a întrebat cineva sau ăştia mai mici din dosar
puteau să-l cunoască pe dl.Walter? şi dânsul a folosit o frază care îi răsună în permanenţă în
cap. Răspunsul a fost „Doamna preşedintă erau din altă ligă”.
Molnar Botond avea atunci 21 de ani cine l-ar fi băgat pe acesta în seamă astfel
încât să şi constituie un grup infracţional cu el, în ce împrejurări putea să-l vadă Molnar
Botond sau Molnar Arpad care are acuzaţia mai mare decât el, pe dl.Walter de la televizor,
dar puteau să-l vadă la televizor.
Domnul Necula i-ar fi băgat în seamă pe aceşti doi copii ( fraţi Molnar ) şi
pentru ce? Aceşti oameni nu s-au întâlnit niciodată, nici cei patru astfel încât să constituie
vreodată un grup cu atât mai puţin cei doi inculpaţi Molnar de la Cluj cu aceşti oameni
importanţi din București. Nu aveau cum şi de ce. Şi chiar dacă s-ar fi întâlnit nu rezultă de
nicăieri, nici din interceptări, nici din alte probe dar cu certitudine nu s-au întâlnit. Nu a
existat o coordonare, nu a existat acel element subiectiv care să-i lege, care să le dea roluri
fiecăruia şi să aibă cel puţin o previziune asupra a ceea ce va face acel pretins grup.
Ştie pentru ce grupul apare în majoritatea dosarelor pentru că dacă ai grup nu
mai trebuie să dovedeşti complicităţi, este mult mai simplu să acuzi pe cineva că este
membru al unui grup decât să dovedeşti că a fost complicele cuiva. În lipsa existenţei unui
grup nicio aderare nu poate fi posibilă motiv pentru care această faptă în viziunea sa nu are
cum să existe sub nicio formă mai ales în forma în care este reţinută în sarcina celor doi
inculpaţi Molnar.
165/192
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală a făcut câteva
remarci raportat la forma în care a fost reţinută în referatul de remediere că ambii au emis 50
de facturi şi au creat ambii în acelaşi interval acelaşi prejudiciu. Nimic mai fals. Încă de la
urmărirea penală Molnar Botond, fratele său şi oricine a fost ascultat au declarat nişte
chestiuni esenţiale. Aici sunt situaţiile un pic diferite în cazul celor doi inculpaţi, Molnar
Botond era un copil de 21 de ani, trebuia să fie în aceeaşi situaţie cu David Tunde şi
Mărcuş, nu avea ce căuta în calitate de inculpat în acest dosar, nu trebuia să fie arestat. Ca să
se înţeleagă cum s-au desfăşurat audierile în acel moment şi chiar vrea să menţioneze acest
aspect, în momentul percheziţiilor domiciliare inculpaţii Molnar au chemat un avocat din
Turda, au fost percheziţiile, între timp avocatul a venit spre Ploieşti, inculpaţii au ajuns
după acesta. Ajuns în faţa doamnei procuror li s-a recomandat să nu de-a declaraţie până nu
citesc sau până nu i-au la cunoştinţă de elementele dosarului ceea ce este foarte normal şi
principalul drept al oricărei persoane acuzate.
Doamna procuror şi reproduce cuvintele povestite de către unul din inculpaţi
având în vedere că avocatul şi-a permis să le spună celor doi inculpaţi să tacă să nu declare
nimic până nu citesc acel dosar i-a spus unui ofiţer de poliţie „pune-i botniţă la ăla din Cluj”
( care era fix avocatul care venise să-i asiste).
Cum i-a pus botniţă? La citat în calitate de martor şi a zis „tu nu mai ai ce să
discuţi cu nimeni în acest dosar”.
Astăzi s-a vorbit de Statul paralel, din declaraţia dl.Necula sau în acea declaraţie
a avut impresia că participă la un film aproape de groază pentru că nu a crezut, nu este
conspiraţionist, nu crede în teorii conspiraţioniste, dar sunt prea multe elemente care se
leagă. În 2015 mai ales DIICOT avea o putere nu numai de a distorsiona realitatea ci şi de a
încălcat într-un mod extrem de fin toate drepturile unei persoane. Cum adică să-i pui botniţă
unui avocat? Să se trezească cu vreo citaţie cumva că a venit să reprezinte un client?
Evident că acel avocat nu a mai fost audiat niciodată, pentru că nu a interesat pe nimeni doar
că în acea seară i-a lăsat pe cei doi inculpaţi Molnar fără apărare.
Vorbim de complicitate la evaziune fiscală şi aşa cum au spus şi ceilalţi
apărători aleşi ai celorlalţi inculpaţi în modalitatea în care este construită acuzaţia şi instanţa
de control judiciar este investită sau trasat din punctul său de vedere atât limitele cât şi
obiectul judecăţii în modalitatea în care este construită acuzaţia nu există evaziune fiscală.
Neexistând o evaziune fiscală nu există o complicitate la evaziune fiscală.
Nu există evaziune fiscală pentru că vorbim până la urma urmei de prevederea
expresă înregistrarea sau evidenţierea în actele contabile sau în alte acte.... a unor
documente care atestă chestiuni fictive.
În cele 22 de zile cât a durat urmărirea penală de la momentul reţinerii lor
nimeni dar absolut nimeni cu a fost curios să cheme măcar un angajat, unul singur, de la
ROMCONCORD, LA TIME, AHR, ALCAZ, PARTENERIAT de la orice doar unul singur,
avem pretenţia după 10-12 ani ca un om cu o educaţie precară şi o inteligenţă limitată,
muncitori necalificaţi, nu-i desconsideră, este o muncă cinstită, avem nevoie de astfel de
oameni întrucât să trăim frumos dar am avut pretenţia să-şi mai amintească la ce firmă cu
denumire de şi lui în calitate de avocat îi este greu să le reţină, unde a lucrat, păi sunt în
Revisal, cele două firme LA TIME, ROMCONCORD au avut peste 600 de angajaţi
permanent, acele două firme, lipsa de personal au contractat-o de la firmele amintite şi
puteau să contracteze încă de la 20 de firme. Din punctul său de vedere ROMPREST nu a
avut nicio treabă cu chestia asta, atâta vreme cât activităţile de curăţare sau efectuat sau
prestat, la un moment dat a citit unde că nu erau muncitori calificaţi pentru aşa ceva inclusiv
din actele dosarului rezultă că inclusiv ALCAZ sau AHR aveau 35-40 de angajaţi dar nu
puteau să efectueze muncă necalificată. Să dai cu mătura nu îţi trebuie niciun fel de
calificare şi dacă ai trei calificări cu atât mai bine poţi să dai cu mătura.
166/192
Ceea ce susţine parchetul iniţial nu a susţinut această încheiere pe care au
depus-o colegi săi încă din octombrie - noiembrie 2021 atunci reprezentantul Ministerului
Public a rostit cu voce tare pentru prima dată în economia acestui dosar „că nu contestă că
nu a existat clorură sau nu au existat oameni, acele persoane nu au fost trecute în acte”.
În momentul în care verificam măsurile privative de libertate se susţinea
permanent că nu au existat oamenii, toate sunt fictive, asta s-a auzit în sală, ori gândind
logic la o chestie ce om normal la cap plăteşte 120 de lei ca să beneficieze de 20 în
condiţiile în care ceilalţi 100 nu i se întorc. Unde până la urma urmei să zicem este acel
mobil infracţional. Foarte simplu eu vreau să scap de TVA, 19 lei mai băgam 16 lei de la
impozit = 35 de lei. Plătesc 135 de lei cuiva să beneficiez de 35 dacă nu mi se întorc banii,
banii nu s-au întors niciodată în ROMPREST, asta este problema gravă şi aici ajunge la
infracţiunea de spălare de bani şi la confuzia creată fie din neştiinţă fie pentru că aşa a dorit
procurorul care a redactat rechizitoriul să creeze în aşa fel o confuzie pe spălare şi evaziune
încât să fie foarte greu de decelat orice.
Tocmai din acest motiv s-a şi trimis rechizitoriul înapoi în primă fază. Dar nici
atunci nu s-a remediat mare lucru.
Cum să generezi prin spălare de bani dintr-un prejudiciu de 19 milioane o sumă
de 60 de milioane, să creezi încă 41 milioane, din ce, decis asta este una dintre nedumeriri,
înseamnă că acea tehnică de spălare ar trebui valorificată ştiinţific, ai făcut din nimic de trei
ori mai mulţi bani, dintr-o sumă de bani de trei ori mai mulţi.
Singura sumă care poate fi spălată teoretic şi după doctrină şi după orice, după
lege ar fi suma despre care tu ştii că provine din infracţiune, cine să ştie şi din ce infracţiune.
Banii de la ROMPREST care intrau iniţial la ROMPREST proveneau de la beneficiari
serviciilor ROMPREST-ului, primării, în general instituţii publice care nu se joacă cu plăţi,
ei plătesc, primesc un serviciu îl plătesc. Înseamnă că în raport cu acele entităţi nefiind
niciodată sau după cunoştinţele sale cercetate asemenea aspecte, serviciile prestate de
ROMPREST prin intermediul LA TIME, ROMCONCORD şi a celorlalţi au fost reale. Nu
ai cum să fii plătit pentru nişte chestiuni fictive. La fel a primit ROMPREST facturi
ROMCONCORD, LA TIME, la ce s-a uitat sume, ore muncite, muncitori, număr de
muncitori, astea au fost astea le-a plătit. De acum încolo ROMPREST nu şi-a văzut niciun
leu înapoi. Acest lucru rezultă chiar din expertiză, iniţial în momentul în care în data de
24.09.2020 i s-a respins acea cerere de schimbare din b în c la spălare de bani a făcut-o
„vulpeşte” pentru că c-ul tocmai fusese declarat neconstituţional din Legea nr. 656, după
care a venit Legea nr. 129 unde c a fost schimbat deşi s-a respins şi oricum nu contează. De
ce a făcut această cerere „vulpeşte”? pentru că aşa rezulta din descrierea actului de sesizare.
Bani obţinuţi din spălare de bani au revenit la Walter care şi-a creditat societatea şi a mărit
capitalul social. A venit expertiza şi s-a menţionat că societatea nu a fost creditată de nu ştiu
câţi ani iar capitalul social este acelaşi de nu ştiu câţi ani şi atunci unde sunt bani? Banii sau
dus la muncitori, acei muncitori au fost plătiţi. Din punctul său de vedere şi nu este organ
acuzator, aici problema care se putea ridica ar fi fost problema muncii la negru respectiv
poate art. 6 astăzi art. 6/1 doar că în 2015 a fost declarat neconstituţional şi atunci ce facem
îl chinuim pe ROMPREST că poate plăti orice. Din acest punct de vedere atâta vreme cât
muncile s-au prestat atâta vreme cât muncitori au existat, la un moment dat a simţit că s-ar
pune la îndoială inclusiv înscrierile Revisal, păi în Revisal nu poţi să bagi persoane fictive,
acei oameni care au fost în Revisal în mod cert au existat. Persoanele care au efectuat
lucrările acele măturători, strângeri de gunoaie au existat deci din acest punct de vedre nu
vede de ce ar trebui să răspundă ROMPREST pentru evaziune. Şi ajungem la complicitate,
între complice şi autor trebuie să existe o înţelege concomitentă săvârşirii infracţiunii sau
anterioară prin care complicele cu bună ştiinţă îl ajută pe autor să săvârşească in fracţiunea.
În condiţiile în care cei doi inculpaţi Molnar nu s-au întâlnit niciodată cu Walter, cu Necula,
cu absolut nimeni din ROMPREST pe cine şi cum putea să ajute. Alte legături nu au existat
167/192
deci din acest punct de vedere cum putem vorbi de complicitate între inculpaţi Molnar şi
ROMPREST.
În ceea ce-l priveşte pe Molnar Botond acesta avea 21 de ani la acel moment şi a
declarat o chestie esenţială, nu a administrat niciodată firme, nu a participat niciodată la
negocierea niciunui contract, nu a făcut niciun fel de angajări în societăţi, nu a făcut absolut
niciun fel de act care să poată fi circumscris actelor de administrare. Nimeni niciodată nu a
verificat dacă vreuna dintre cele 50 de facturi a fost semnată de către orice sau oricare dintre
inculpaţi Molnar cu atât mai puţin de Molnar Botond. Face această diferenţiere pentru că în
cazul lui Molnar Botond a fost la un moment dat audiat un martor Grancea care a susţinut că
el nu ştia, că a primit nişte bani şi ar fi preluat o societate. Problema este că acest domn
Grancea din motive doar de el cunoscute nu prea a declarat adevărul pentru că există la
dosarul cauzei, la dosarul de urmărire penală din vol.XI modalitatea efectivă în care acesta
cu bună ştiinţă a preluat o societate. Deci dacă nu analizăm la momentul la care se
coroborează probe, ştie că este un dosar vast, la un moment dat la studiat 3-4 zile prin
arhivele Tribunalului Prahova, este un dosar vast dar în momentul în care nu coroborezi
probe, în momentul în care crezi orbeşte în acuzaţiile parchetului fă măcar acel efort ca
judecător şi se referă aici la instanţa de fond, să vii cu o contribuţie proprie, exclude-mi
apărările, şi crede că a mai amintit în sala de judecată în momentul în care a vorbit de acele
procese verbale încheiate de „anaf-işti” că or fi procese verbale sau alte documente sunt
încheiate de acei specialişti din cadrul ANAF.
A solicitat să fie excluse pentru prevederile Deciziei nr. 72/2019 a CCR de la
acel moment pentru că nu pot constitui probe şi se menţionează la pg.15 din sentinţă spune
judecătorul fondului că nu or să fie luate în considerare ca mijloace de probă ci ca înscrisuri.
Deci, să motivezi o hotărârea care ar putea rămâne definitivă şi în care să spună
o chestiune cu care nu treci anul 3 la facultate, pe el ca avocat îl bate la logică şi la intelect.
Cum să combaţi o asemenea afirmaţie? Nu-i mijloc de probă este înscris. Păi înscrisul nu-i
mijloc de probă?
Instanţa de control judiciar va decela, va aprecia exact care dintre mijloacele de
probă trebuie să stea în acest dosar.
S-a rostit astăzi modificarea legii evaziunii din 16.05.2024 aduce modificări
inclusiv pe plan procedural şi aduce o chestiune esenţială în optica legiuitorului că,
expertizele nu că sunt esenţiale vor fi obligatorii în toate dosarele unde se vor trata
asemenea infracţiuni, în urmărire penală în mod cert şi tinde să creadă că nu se face
diferenţiere nici în instanţă.
În cazul nostru există expertiză, la acea expertiză au participat experţi
independenţi, angajaţi ANAF-ului nu sunt oameni independenţi, ştie optica CCR, o cunoaşte
dar atâta vreme cât angajatul părţii civile chiar şi în subordinea altei persoane în momentul i
se încheie delegarea revine tot la ANAF sau DGAFP sau oriunde, nu au cum să fie
obiectivi. Pe lângă lipsa de obiectivitate, cum a văzut că s-au derulat, procurorul asta este
concluzia noastră, asta este infracţiunea la care am ajuns, cumva confirmaţi şi voi. Păi nu-s
organe de cercetare penală, că aşa, un binom SRI şi un binom ANAF procurorul nu mai
lucrează nimic. SRI face interceptările, ANAF calculează ce vor, mai stabilesc şi modus
operandis, rolul procurorului redactăm ceva trimitem în judecată.
Această expertiză a existat pe fond, această expertiză a fost ignorată cu
desăvârşire şi din această expertiză nu rezultă altceva că exact pe relaţia pe care ar putea să
existe evaziunea şi complicitate la evaziune toate înregistrările sunt făcute corect, sunt cât se
poate de bine făcute, suplimentul vine şi ne lămureşte cât se poate de bine că da, e adevărat
că toate înregistrările sunt, celelalte probe arată că acele activităţi a existat, tot ce s-a plătit a
existat.
În pofida acestor chestiuni tu, ca judecător, să validezi procese verbale, măcar
dacă acestea ar fi fost rapoarte de constatare tehnico ştiinţifică, era mulţumit că măcar putea
168/192
să le conteste potrivit art. 172 al.10 c.p.p. Dacă cineva dispunea expertiză sau nu asta era
alegerea judecătorului sau a procurorului dar într-un proces verbal încheiat de ANAF ce să
conteşti şi cum, CCR a stabilit în două rânduri cât se poate de clar din punctul său de vedere
nu au ce căuta ca probe în dosarul penal, există expertiză, există raport de constatare.
Dacă eu ANAF care pretind că am suferit îmi trimit oameni să îmi calculeze un
anumit prejudiciu şi îl ignor pe expert cm cât de credibil pot să fiu, cât de obiectiv pot să
fiu?
Faţă de toate acestea s-a solicitat admiterea apelurilor astfel cum au fost
formulate şi motivate.
Inculpaţii Grigoraş Grigore Adrian şi Pop Iustin Atanasiu, au solicitat
instanţei admiterea apelului varianta principală este legată de prev. art. 421 pct.2 lit.b c.p.p.,
respectiv desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
Ca şi motive care impun necesitatea desfiinţării sentinţei apelate pe de o parte în
mod evident invocă nemotivarea acestei hotărâri raportat la exigenţele prev. de art. 403
c.p.p. şi de asemenea prev. art. 6 din CEDO, urmând să se constate că într-adevăr această
hotărâre judecătorească reprezintă o copiere a rechizitoriului într-o proporţie covârşitoare,
este o chestiune care deja a fost expusă în faţa instanţei de control judiciar pe larg dar este
un lucru asupra căruia şi aceşti doi inculpaţi pe care îi reprezintă doreşte să insiste asupra
acesteia pentru că nu putem să constatăm că în faţa instanţei de apel au fost administrate
atât de multe probe şi s-a realizat o cercetare judecătorească adevărată, plecând de la o
hotărâre judecătorească care este însă este total nemotivată. Este de asemenea un lucru
important pentru că, chiar prin copierea rechizitoriului în cuprinsul considerentelor instanţei
s-a ajuns ca să se omită anumite aspecte din cuprinsul acelui referat de remediere a
neregularităţilor pentru că, da şi în ceea ce-l priveşte pe Grigoraş Grigore Adrian dar şi pe
inculpatul pop Iustin avem această diferenţă evidentă între încadrările juridice existente între
rechizitoriu, referat de remediere a neregularităţilor şi ulterior hotărârea judecătorească care
reia practic rechizitoriul pentru că s-a copiat din rechizitoriu, nu s-a mai copiat din referat,
pentru că aceasta este explicaţia care pe cât este de simplă pe atât este de gravă. Si la aceşti
doi inculpaţi discutăm despre rechizitoriu în care se precizează că sunt trimişi în judecată
pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1 lit.c şi alin-3
încadrare care s-ar ralia oarecum prejudiciului determinat cum a fost el determinat de către
organele de urmărire penală în referatul de remediere avem alin.2 fără niciun fel de
explicaţie pur şi simplu aceasta este situaţia, după care în hotărârea judecătorească de
condamnare din nou ne întoarcem la alin 3 şi avem această condamnare pe alin.3 în privinţa
ambilor inculpaţi.
Este o chestiune legată de reluarea anumitor încadrări juridice şi spune din
cuprinsul rechizitoriului, astfel încât este o hotărâre nemotivată, există o practică judiciară
largă chiar la nivelul Curţi de Apel Ploieşti în sensul de a se dispune casarea cu trimitere
pentru nemotivare atunci când într-adevăr din cuprinsul hotărârii nu se poate constata o
analiză a probelor care au fost administrate atât în favoarea cât şi în defavoarea inculpaţilor,
se înlătură inclusiv concluziile raportului de expertiză specialitate fiscalitate fără a exista
nicio minimă motivare pe acest aspect.
Consideră că acesta este un aspect care urmează că fie avut în vedere cu
prioritate de instanţă împrejurarea că instanţa de apel a realizat o cercetare judecătorească
amănunţită în niciun caz nu poate acoperi ceea ce s-a întâmplat la fond şi anume omisiuni
mari ale instanţei pe acest aspect.
Al doilea motiv de casare cu trimitere este această chestiune care de asemenea a
fost discutată astăzi în faţa instanţei de apel, cu siguranţă discutăm de aplicabilitatea
deciziilor CCR nr. 72/2019 dar şi recenta Decizie nr. 80/2024 conform cărora actele
întocmite de organele fiscale din cadrul ANAF nu constituie mijloace de probă iar utilizarea
în procesele penale este neconstituţională.
169/192
Această ultimă decizie este şi mai clară şi mai dură în sensul că face referire
chiar la faptul că nu au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal. Bineînţeles că
aceste decizii constituţionale ale CCR vin ca o interpretare corectă, temeinică a unor
prevederi procedural penale vechi care însă interpretare în fel şi chip de către organele de
urmărire penală şi instanţele de judecată respectiv art. 61 al.5, art. 97 al.2 c.p.p., art. 198
alin.2 teza a II c.pr.penală, pe care le-a invocat încă din camera preliminară pentru că nu
trebuie să uităm că acest dosar a intrat pe rolul instanţelor de judecată în anul 2015, decizia
aceasta primă legată de imposibilitatea de a folosi acte fiscale în cadrul unui proces penal a
venit pentru prima dată în anul 2019 de aceea a invocat această decizie pentru prima dată la
momentul concluziilor pe fond. Dar, într-adevăr deşi s-au judecat după apariţia şi a acestei
primei decizii instanţa a motivat respingerea solicitărilor lor într-o modalitate total nelegală
spunând chiar dacă aceste procese verbale nu ar mai constituit mijloace de probă avându-se
în vedere considerentele deciziei CCR instanţa apreciază că acestea sunt înscrisuri care nu
sunt interzise de lege coroborate cu depoziţiile martorilor contribuie la aflarea adevărului şi
la stabilirea situaţiei de fapt ş.a.m.d. chestiune care este absolut inadmisibilă pentru că într-
adevăr aceste documente emise de organele fiscale sunt singurele prin care s-ar fi calculat
anumite prejudicii care or fi fost create de aceşti inculpaţi din prezenta cauză se face referire
chiar în cuprinsul hotărârii la f.21 că pe lângă prejudiciul efectiv care a fost calculat prin
toate aceste acte şi de aceea insistă pe ele pentru că sunt extrem de important a fi înlăturate
se precizează modul de operare al grupului precum şi rolul fiecărui inculpat rezultă din
constatările inspectorilor antifraudă ş.a.m.d. Adică discutăm despre o adevărată cercetare
penală care este realizată în esenţă prin aceste acte, şi se referă aici la procesele verbale care
au fost întocmite de inspectori antifraudă din cadrul ANAF, actele de control efectuate de
inspectori Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Bucureşti şi aici face referire la faptul că
LA TIME LINE SOLUTIONS şi ROMCONCORD au fost verificate de către organele
fiscale şi au fost emise într-adevăr decizii, rapoarte de control ş.a.m.d. ele sunt probator la
dosarul cauzei, de asemenea notele explicative şi declaraţiile date în faţa organelor fiscale şi
acestea au fost date inclusiv de exemplu în cazul celor doi inculpaţi de inculpatul Grigoraș
Grigore Adrian de la care s-a construit un întreg scenariul că ar fi de fapt un administrator la
tot ceea ce s-a întâmplat acolo, este clar conform cel puţin ultimei decizii care este mult mai
explicativă într-adevăr din 2024 nu pot fi valorificate în accepţiunea normelor penale cu
trimitere la mijloacele de probă încălcându-se dreptul la un proces echitabil. Este imperios
necesar a fi înlăturate pentru că deciziile CCR sunt foarte clare, utilizarea actelor întocmite
de ANAF ca mijloace de probă este neconstituţională instanţa de fond nu-şi putea permite să
reinterpreteze dispoziţiile legale obligatorii şi să confere rol de mijloace de probă a unor
înscrisuri cărora legiuitorul nu le-a atribuit această valoare.
Mai există o altă categorie de documente care sunt întocmite tot de specialiştii
antifraudă, vorbim de aşa numitele procese verbale de constatare întocmite de specialişti
antifraudă şi face referire de ex. la Suciu Bogdan Daniel, în baza unor ordonanţe de delegare
la societăţi ROMPREST, ROMCONCORD ş.a.m.d. pentru că sunt acele documente din
care practic s-a constatat de către acest domn specialist al antifraudă, care ar fi într-adevăr
circuitul financiar al tuturor sumelor de bani şi care ar fi activitatea desfăşurată de aceste
societăţi.
Sunt întocmite aceste procese verbale de constatare cum sunt ele numite în
cadrul urmăririi penale ca urmare a ordonanţelor de delegare întocmite tot de specialişti
antifraudă adică tot de către ANAF care este parte civilă în prezenta cauză şi suntem într-o
situaţie extrem de neclară şi spune viciată în condiţiile în care într-adevăr cu siguranţă că nu
se puteau lua în calcul aceste procese verbale ca şi bază a acuzaţiilor care au fost aduse
acestor persoane.
Aceste procese verbale de constatare dacă ele pot fi asimilate unor probe în
acest dosar au fost dispuse şi întocmite cu încălcarea dispoziţiilor art. 172 al.9 c.p.p. care
170/192
face referire la situaţiile în care pot fi întocmite astfel de constatări. Consideră că parchetul
a recurs la acest procedeu probator în mod eronat deoarece nu erau îndeplinite cele trei
condiţii alternative care trebuiau să fie îndeplinite pentru ca organele de urmărire penală să
poată recurge la acest procedeu şi anume când există un pericol de dispariţie a unor mijloace
de probă, când există un pericol de schimbare a unor situaţii de fapt sau când este necesară
lămurirea de urgenţă a unor fapte şi împrejurări ale cauzei.
Bineînţeles că nu este îndeplinită niciuna din condiţiile prevăzute de acest text
de lege în prezenta cauză chiar dacă au existat nişte ordonanţe de delegare în acest sens şi
în acest sens de asemenea solicită a se avea în vedere o încheiere pe care o şi depune la
dosarul cauzei ca şi practică judiciară, este o încheiere a ÎCCJ din 21.11.2023 pronunţată în
dosarul nr. 117/42/2018/a1 unde ÎCCJ în cameră preliminară dar evident discutăm la acest
moment de posibilitatea de înlăturare a unor probe în măsura în care se constată
nelegalitatea lor şi în faţa instanţei de apel, a înlăturat cu totul aceste procese verbale de
constatare şi orice alte documente cum ar fi ele întocmite şi numite dar cu titulatura generică
de constatări ale anumitor specialişti aşa zişi care sunt realizate în baza unor ordonanţe de
delegare tocmai pentru că nu se circumscriu prevederilor art. 172 al.9 c.p.p. Au fost pur şi
simplu înlăturate şi chestiunea aceasta trebuie reţinută şi în prezenta cauză pentru că astfel
cum spunea este un aspect extrem de important, prejudiciul a fost stabilit numai prin acte ale
ANAF-ului, nu există un alt document din care să rezulte o cuantificare, o partajare, o
identificare a acestui prejudiciu.
Prejudiciul este cel care a generat anumite încadrări juridice pe care tot discutăm
suntem pe alin.2 alin.3 ş.a.m.d, deci elementul prejudiciu este extrem de important nu
numai în ceea ce priveşte latura civilă ci şi în determinarea încadrărilor judiciare corecte
astfel încât trebuie înlăturate şi trebuie avute în vedere în această situaţie pe cale de
consecinţă.
Tot ca un temei de casare cu trimitere a mai identificat o situaţie asupra căreia
instanţa de fond nu s-a pronunţat şi anume cererea părţii civile ANAF de introducere în
cauză ca părţi responsabile civilmente a societăţilor comerciale în care au activat inculpaţii.
Se poate constata că aici discutăm despre o singură parte responsabilă civilmente
COMPANIA ROMPREST şi de asemenea de toţi inculpaţi persoane fizice, dar avem foarte
multe societăţi comerciale, uzanţa pe care o cunoaştem şi prevederile legale sunt în sensul
că şi societăţile comerciale respective ar fi trebuit să aibă calitatea de părţi responsabile
civilmente. Aceştia nu mai au nicio legătură cu societăţile comerciale respective, nici ceilalţi
inculpaţi ş.a.m.d., sunt nişte persoane juridice prin intermediul cărora practic s-ar fi realizat
aceste infracţiuni, cam aceasta ar fi acuzaţia pentru că vorbim de un lanţ infracţional al
societăţilor nu al persoanelor fizice.
Există o cerere a ANAF-ului de constituire parte civilă cu acest pretins
prejudiciu pe care l-a invocat şi în acelaşi timp s-a solicitat în conformitate cu prevederile
art. 21 c.p.p. introducerea în cauză ca părţi responsabile civilmente a societăţilor comerciale.
În 2016 această cerere a fost reiterată, sunt două cereri exprese ale părţii civile asupra cărora
instanţa de fond nu s-a pronunţat în nicio modalitate asupra acestora singura parte
responsabilă civilmente rămânând COMPANIA ROMPREST SA. Evident este o chestiune
care să spunem că nu împietează situaţiei celor doi inculpaţi din prezenta cauză, se poate
spune că într-adevăr nu avea legătură cu aceasta, este un aspect vădit de nelegalitate a
hotărârii penale în schimb pentru că cereri acestea au fost transmise de către ANAF aceştia
s-au constituit parte civilă şi au spus expres să se introducă în cauză. S-a prorogat cererea
până când nu s-a mai pronunţat deloc instanţa şi a ignorat efectiv această cerere. Este un
motiv de nelegalitate şi consideră că trebuie avut în vedere conform art. 86 c.pr.penală,
partea responsabilă civilmente împreună cu inculpatul ar forma teoretic un grup procesual
obligat la repararea prejudiciului în cauză pentru această infracţiune şi faţă de aceste
171/192
prevederi trebuia să se pună în discuţie cu prioritate această solicitare de a introduce sau nu
în cauză.
În ceea ce priveşte casarea cu trimiterea acestea sunt solicitările celor doi
inculpaţi.
Cu privire la motivele care impun achitarea inculpaţilor pentru toate
infracţiunile pentru care au fost condamnaţi arată curmătoarele.
Raportat la infracţiunea de constituire grup infracţional solicită achitarea
acestora raportat la prev. art. 396 al.5 c.p.p. corb. cu art. 16 lit.a c.p.p., respectiv faptele
cuprinse în actul de inculpare nu există.
Si aici cunoaştem oarecum cronologia evenimentelor în sensul că iniţial s-a
constatat de către instanţa de fond în cadrul camerei preliminare că prin rechizitoriu
procurorul nu a explicat modalitatea normativă de comitere a infracţiunii care din membri
grupului infracţional organizat au comis presupusa infracţiune în modalitatea iniţierii
constituirii ş.a.m.d., s-a venit cu aceste referat de remediere a neregularităţilor în care s-au
făcut nişte precizări la modul pur şi simplu „precizări” adică s-au menţionat două fraze fără
niciun fel de explicaţie fără niciun fel de argumentaţi în sensul în care constituirea grupului
infracţional se reţine în sarcina inculpaţilor Necula Marin, Grigoraş Grigore Adrian şi Pop
Iustin la care se adaugă numitul Walter Florian persoană care a avut calitatea de inculpat în
alt dosar dar bineînţeles că nu este inculpat în acest dosar dar el este parte sau un membru al
grupului infracţional care a fost constituit de aceste persoane arătate mai sus.
Descrierea faptei în acest referat de remediere este limitată la prezentarea
acestui grup şi atât, pur şi simplu sunt enumerate aceste persoane despre ceilalţi se spune că
ar fi aderat la grupul acesta.
Evident din rechizitoriu dar mai ales din cercetarea judecătorească nu rezultă
acele elemente de fapt dar şi mijloace de probă din care ă rezulte că s-ar fi comis presupuse
infracţiuni împreună cu Walter Florin persoană care este considerată de acuzare liderul
acestei grupări infracţionale, dar care nu a făcut obiectul unei incriminări în prezenta cauză.
Nu se arată în rechizitoriu contribuţia fiecărui inculpat în sensul funcţionalităţii
acestui grup respectiv folosirea acestuia sau a societăţilor conduse de către aceştia pentru
realizarea scopului infracţional nici care sunt acele activităţi efective pe care le-a desfăşurat
fiecare în folosul grupului. Se reţine că aceştia ar fi constituit acest grup însă nu există o
descriere a activităţii infracţionale prezentarea modalităţii în care a fost constituit grupul
respectiv, niciuna dintre condiţiile existenţei grupului nu este examinată, nu este
demonstrată, au criticat în mod constant această chestiune inclusiv prin probele
administrate, inclusiv prin declaraţiile inculpaţilor, nu este probată existenţa unei legături
anterioare sau concomitente între membri grupului ca persoane fizice şi nu este descrisă
funcţionarea coordonată sau subordonarea ierarhică sau orice altă modalitate pentru că
trebuie descrie într-un fel. Ideea este următoarea: astfel cum s-a mai spus şi cum trebuie să
facă şi ei această afirmaţie, membri membrii grupului, o parte dintre ei nici nu se cunosc, dl.
Grigoraș Grigore Adrian se cunoştea şi se cunoaşte cu Pop Iustin sunt foarte buni prieteni
de-o viaţă şi atât, nu există o minimă conexiune cu Walter Florian sau cu Necula la modul
„nu se cunosc, nu se cunosc, ok, dar puteau să vorbească la telefon, puteau să aibă un
schimb de mesaje, puteau să fie printr-o interceptare să se constate că de fapt au vorbit,
puteau să se întâlnească în orice modalitatea sau să aibă nişte intermediari...nu există” şi
insistă asupra acestui aspect pentru că nu este normal totuşi ca cei doi inculpaţi să fie acuzaţi
că sunt iniţiatori şi cei care au constituit acest grup alături de nişte persoane pe care într-
adevăr nu le cunosc şi despre care aşa cum va demonstra nici nu au avut niciun fel de altă
legătură pentru că se poate spune da, a-ţi constituit pentru că de fapt erau nişte contracte
închegate...nu există aşa ceva. Nu se poate accepta o astfel de variantă pe varianta
constituirii, pe aderare am fi putut să discutăm în vreo formă deşi evident că nici despre
172/192
aderare nu discutăm pentru că suntem în situaţia în care acuzaţia aceasta este astfel cum
arăta anterior de constituire şi pentru asta au fost condamnaţi.
În ceea ce priveşte cei doi inculpaţi face referire la stricte şi scurte acuzaţii care
sunt aduse în sprijinul acestei posibile constituiri de grup infracţional cum a fost reţinută.
Preluate ad literam din rechizitoriu fără niciun fel de cenzurare şi fără niciun fel de referire
la faptul că ei au adus probe din care au spus că oameni aceştia nu se cunosc şi nu puteau să
constituie niciun moment niciun grup.
Se vorbeşte despre Pop Iustin care deşi nu are nicio calitate în cadrul acestor
firme decât expert contabil şi trebuie să stabilit acest lucru de la bun început pentru
ROMCONCORD şi pentru LA TIME o persoană care da, acorda consultanţă fiscală, o
persoană care are o pregătire profesională deosebită, care este profesor universitar şi care
activează şi la acest moment la facultatea din Cluj este văzut ca şi creierul acestei
operaţiuni doar pentru faptul că are pregătire profesională deosebită şi că într-adevăr într-o
situaţie absolut de neînţeles pregătirea profesională a acestuia s-a întors împotriva sa, în
sensul că avea abilitatea să înţeleagă un astfel de mecanism şi ştia ce se poate face şi cum se
puteau astfel înfiinţa anumite societăţi comerciale cu circuit fictiv al banilor ş.a.m.d. este
pur şi simplu o invenţie, deci faptul că un om are capacitate profesională să înţeleagă un
anumit mecanism nu înseamnă că poate să fie şi iniţiatorul sau cel care într-adevăr
întocmeşte şi se face vorbire despre acesta în sensul în care stabileşte modalităţile concrete
de acţiune pentru retragerea fondurilor din circuitul financiar al COMPANIEI ROMPREST
şi le transmite membrilor grupului lui Necula şi lui Walter. Aceasta este una dintre acuzaţii,
rezultă că acesta ar fi un constituent de grup. Bineînţeles acesta nu avea cum să facă acest
lucru, nu se cunoşteau, însă instanţa ar fi trebuit să bazeze această soluţie pe dovezi clare în
sensul că într-adevăr cele patru persoane au acţionat concertat la constituirea unui astfel de
grup însă astfel cum a arătat anterior la dosarul cauzei nu există astfel de dovezi. Se face
vorbire despre faptul că a condus evidenţa contabilă a acestor firme ROMCONCORD şi LA
TIME şi a depus electronic declaraţiile în numele lor. Bineînţeles că această situaţie s-a
întâmplat ţi aşa este, a supravegheat evidenţa contabilă a acestor societăţi, cu siguranţă în
calitate de contabil sau fie în calitate de contabil fie în calitate de consultant a desfăşurat
activităţi economice reale susţinute de acte şi interacționări curente cu activitatea lor, acest
inculpat de asemenea a depus toate diligenţele necesare pentru a anunţa autorităţile cu
privire la activitatea acestora însăşi prin acţiunea de a depune aceste declaraţii cu privire la
activităţile economice desfăşurate. A negociat cu reprezentanţii băncilor condiţiile
deschiderii şi utilizării conturilor bancare sociale, bineînţeles că acestea sunt numite firme
fantomă despre care tocmai s-a discutat că ar face parte din acest circuit evazionist. Acesta a
dat o declaraţie foarte detaliată în faţa instanţei de fond în care a explicat că, da s-a deplasat
la unităţi bancare pentru a discuta condiţii pentru costurile financiare evident acest lucru nu
poate să reprezinte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire grup infracţional,
evaziune fiscală, spălare de bani pentru că acestea afirmaţii sunt reluate şi la celelalte
infracţiuni, pentru că aşa s-au descris infracţiunile. Situaţia este în felul următor. Instanţa a
constatat din cuprinsul cercetării judecătoreşti că ROMCONCORD şi LA TIME LINE
SOLUTIONS plăteau salariaţii care desfăşurau această activitate de curăţenie cu bani
numerar este o chestiune rezultată din majoritatea probatoriilor administrate cu referire mai
ales chiar la acele persoane care au avut calitatea de angajaţi ca şi persoane care făceau
curăţenie şi care erau plătiţi în bazele de activitate de dl.Paul Viorel sau de către şefi de
echipă cu bani numerar.
Oamenii nu aveau card şi de aceea într-adevăr se scoteau banii în numerar de la
bancă pentru a fi plătite salariile şi discutăm despre sume de bani în numerar poate mai mari
cu siguranţă care, da, au fost scoase din bancă, au fost duse la societate, au intrat în posesia
lui Paul Viorel sau şefii de echipă şi se plăteau aceste persoane. A fost atât de mutată atenţia
în ceea ce priceşte aceste sume de bani în sensul în care nu ar reprezenta nişte plăţi pentru
173/192
salarii şi cine ştie ce bani care erau întorşi şi duşi la Compania ROMPREST încât ne-am
îndepărtat de situaţia reală care era reprezentată de faptul că într-adevăr erau scoase aceste
sume de bani pentru plata salariilor.
Despre dl.Pop Iustin cunoscând starea de fapt şi ce presupune gestionarea unui
număr mare de oameni şi sumele acestea mari de numerar care au fost implicate pentru care
nu se puteau folosi serviciile bancare prin carduri a apreciat într-adevăr dumnealui că există
necesitatea comercială de a negocia cu băncile pentru comisioane care se refereau la ridicări
de numerar sau la acordarea de credite pentru salariaţii societăţilor care desfăşurau activitate
pentru ROMPREST. Pe parcursul întregului litigiu Pop Iustin Atanasiu a arătat că într-
adevăr a făcut acest lucru, că nu rezultă un scop infracţional din faptul că s-au deschis nişte
conturi şi au avut drept scop optimizarea costurilor financiare în raport cu băncile cu care au
lucrat. Despre asta a fost vorba. Discutăm despre faptul că la nivelul acelor ani 2013 – 2014
erau 590n de angajaţi în 2014 la LA TIME - 561 în 2013, de asemenea la
ROMCONCORD -122 de angajaţi şi 185 de angajaţi în 2014. Chiar în lucrarea sa dl.expert
Panduru Mirel face referire la faptul că în această perioadă pretins infracţională societăţile,
cele două societăţi au pus la dispoziţie peste 1400 de persoane, adică discutăm despre un
număr foarte mare de persoane care toate au fost plătite numerar, pentru a înlătura această
imagine total falsă şi negativă conform căreia bani aceştia erau scoşi din bancă şi întorşi
către COMPANIA ROMPREST respectiv către Walter şi către Necula pentru că despre asta
ar fi vorba. Nu este nimic adevărat. Aceasta este situaţia şi a explicat şi toţi martorii inclusiv
acei măturători care au venit în faţa instanţei au spus că erau plătiţi numerar şi că stăteau la
coadă să-şi încaseze banii.
În ceea ce priveşte inculpatul Grigoraș Grigore Adrian tot pe aceeaşi infracţiune
de constituire grup infracţional. Aici discutăm de asemenea despre anumite acţiuni ale
acestuia şi anumite acte existente care sunt total scoase din context şi care l-au făcut pe
acesta alături de Pop Iustin şi de cei doi Necula şi Walter iniţiator al acestui grup
infracţional. Acesta nu a fost niciodată administrator nici în drept nici în fapt la aceste
societăţi comerciale, au arătat martorii, au arătat şi dumnealui era într-adevăr cu activitate de
birou, era cu activitate în parcul auto, desfăşura această activitate de mentenanţă a maşinilor,
nu era factor decident în cadrul societăţii şi, da, avea anumite activităţi care au fost
supravegheate şi dictate de dl.Paul Viorel.
Dl.Paul Viorel într-o declaraţie extrem de demnă cu o poziţie pe care a apreciat-
o de la începutul procesului a spus „da, erau firmele mele, eu mă ocupam de ele, aceasta
este activitatea pe care am desfăşurat-o, reală, corectă, ceilalţi erau angajaţi în cadrul
societăţilor”. De unde până unde a ajuns ca Grigoraş Grigore Adrian să fie constituentul
unui grup infracţional din nou cu o persoană pe care nu o cunoaşte, sau cu două persoane pe
care nu le cunoaşte, de asemenea este o chestiune care nu este probată în niciun fel. Acesta
într-adevăr avea o împuternicire din partea dl.Paul pentru a reprezenta societăţile chiar în
cadrul acestor activităţi de control ale ANAF, pentru că într-adevăr dumnealui stătea la
firmă şi trebuia să fie o persoană care să pună la dispoziţie documente, în timp ce dl. Paul
Viorel era în bază cu muncitorii şi făcea ceea ce făcea. De aceea s-a întocmit această
împuternicire şi acestea au fost limitele mandatului pe care dumnealui le-a avut. Acest lucru
nu îl face nici administratorul în fapt al unei societăţi, nici în niciun caz liderul unei grupări
infracţionale astfel cum s-a reţinut în actul de inculpare şi în hotărârea judecătorească.
Se mai face referire în hotărârea judecătorească la faptul că inculpatul Grigoraș
ţine legătura cu persoane din COMPANIA ROMPREST pentru a furniza numerarul obţinut
prin circuitul infracţional şi bineînţeles se face referire la o convorbire dintre Grigoraş şi
Hotca Lucia discutând despre un anumit act adiţional. Se face vorbire despre anumite sume
de bani, 1500 lei şi 4.000 lei dintr-o convorbire din care ar rezulta sau din care ar trebui să
rezulte săvârşirea acestor infracţiuni. Este jenant să ne putem referire la asemenea sume
când discutăm de prejudiciul astfel cum este reţinut prin hotărârea judecătorească atacată.
174/192
Această convorbire care ar fi în opinia instanţei preluând din rechizitoriu un
temei al faptului că există acest grup este din decembrie 2014. Este în afara perioadei
presupus infracţională, tot atunci se face referire la anumite retrageri de anumite sume şi
acelea sunt situate în afara perioadei infracţionale pentru că tocmai discutam aici vis-a-vis
de prescripţie când s-au epuizat infracţiunile, deci, vorbim de august 2014 ultimele acte
materiale reţinute. Păi ce mai avem de-a face cu convorbiri din decembrie 2014 sau cu
retrageri de bani din 2014.Este important acest lucru pentru că într-adevăr ar fi o probă
foarte importantă din punctul de vedere al instanţei de fond această convorbire. Mai este
acuzat inculpatul dar tot în cuprinsul acestei infracţiuni de constituire grup infracţional de
faptul că într-adevăr a emis un număr de 158 de facturi fiscale care atestă operaţiuni fictive
către COMPANIA ROMPREST ş.a.m.d. Din nou acest act material se regăseşte şi la
evaziune şi bineînţeles pe urmă la spălare de bani dar este foarte important de precizat încă
de aici că aceste facturi nu au fost emise de inculpatul Grigoraș acesta nefiind administrator
aşa cum spunea, s-a discutat aici despre faptul sunt mai mulţi care ar fi emis facturile
acestea adică toţi erau cumva la firma aceasta şi emiteau facturi, dar şi Grigoraș este acuzat
de acest lucru ac şi Pop Iustin şi pe cale de consecinţă în condiţiile în care este reţinut ca şi
act material inclusiv pentru că ar fi constituit grupul acesta trebuie să facă referire şi la
această chestiune. Bineînţeles acesta nu a emis facturi, aici intrăm într-o zonă fiscală care
deja este prea detaliată şi a arătat-o în concluziile scrise. Bineînţeles că nu scrierea unei
facturi înseamnă emiterea unei facturi, emiterea unei facturi a fost făcută de către societate,
putea să o scrie oricine din cadrul societăţii şi de către secretară, de către oricine şi acesta a
mai scris nişte facturi, nu despre asta este vorba, emitentul este societatea, semnăturile la
rubrica emitentului sunt ale dl.Paul Viorel şi mai departe cu documentele justificative au
ajuns la COMPANIA ROMPREST. Acest lucru este relevant sub acest aspect.
Constată astfel inexistenţa unor mijloace de probă certe, cu privire la
constituirea grupului infracţional de către inculpaţi Grigoraș Grigore Adrian şi Pop Iustin
sau chiar apartenenţa la acesta, nu avem convorbiri telefonice, nu avem planşe fotografice
care să prezume existenţa unor înţelegeri între ei, nu rezultă în mod expres acele probe care
au ridicat într-adevăr acea suspiciune rezonabilă după care certitudinea instanţei că într-
adevăr s-a săvârşit această infracţiune.
Această descriere pe constituire de grup infracţional este cea mai lapidară, este
clar, nu există nimic care într-adevăr să demonstreze astfel cum spunea ci sunt pur şi
simplu preluate anumite idei din mai multe locuri pentru a se pune şi ca elemente
constitutive ale constituirii şi ale evaziunii şi ale spălării.
În ceea ce priveşte aceste elemente ale infracţiunii de complicitate la evaziune
fiscală şi spălare de bani. Deşi se reţine că sumele de bani care sunt provenite din
presupusele infracţiuni de evaziune fiscală sunt cele rezultate din activitatea societăţilor din
grup este omisă efectuarea unei analize distincte pentru fiecare tranzacţie sau relaţie
comercială în parte astfel încât să se determine în mod real dacă este vorba de tranzacţii
fictive care dintre ele ar fi fictive şi mai ales de ce se reţine că întreaga relaţie comercială ar
avea per ansamblu un caracter fictiv.
În modalitatea în care sunt analizate faptele reţinute în sarcina fiecărui inculpat
lipseşte această legătură infracţiune – act material – probe iar simpla enumerare a unor
mijloace de probă în absenţa unei stări de fapt care să-şi găsească corespondent în probe şi
în tipicitatea evident legală a infracţiunilor reţinute în sarcina acestora nu poate fi suficientă
pentru condamnarea inculpaţilor.
Nu se descrie nicăieri şi nu se probează cum a avut loc acest mecanism
evazionist într-o modalitate care într-adevăr să corespundă unei stări de fapt şi să ne
convingă că este evaziune, nu că au existat mai multe societăţi într-adevăr care au emis
facturi ci, cum s-a ajuns la concluzia într-adevăr că prin raportare la aceste condiţii de
tipicitate faptele inculpaţilor intră în analiza acestui spectru infracţional.
175/192
Acuzaţia şi prin hotărârea judecătorească de asemenea nu a descris şi nici nu a
probat în ce mod în ce context şi în ce coordonate aceste operaţiuni comerciale ar fi fictive
raportat strict la activitatea celor doi inculpaţi la societăţile LA TIME şi ROMCONCORD.
Bineînţeles că vinovăţia ar avea la bază aceste acte întocmite de organele de
control din cadrul ANAF şi insistă în acest lucru pentru că în hotărârea judecătorească
atacată de mai multe ori se face referire că vinovăţia este dovedită de actele ANAF a făcut
corespondenţă şi a făcut referire la această situaţie astfel încât evident nu numai sub aspectul
laturii civile şi prejudiciului dar iată şi sub aspectul vinovăţiei nu pot fi avute în vedere
aceste documente din considerentele explicate anterior.
Iniţial, într-adevăr în cadrul camerei preliminare, foarte important instanţa a
admis cererile şi excepţiile plecând de la această situaţie pentru că era menţionat în felul
următor: era o înşiruire de facturi cu totalitatea raporturilor comerciale între ROMPREST şi
LA TIME LINE SOLUTIONS pe de o parte şi ROMPREST şi ROMCONCORD pe de altă
parte, considerându-se în opinia parchetului că toate facturile reprezentate de toată relaţia
comercială erau într-adevăr cu caracter evazionist.
S-au reţinut aceste 158 de acte materiale pentru Grigoraş Grigore Adrian şi Pop
Iustin ca şi acte materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală şi 166 de acte materiale pentru
infracţiunea de complicitate la spălarea de bani respectiv emiterea a 166 de încasări.
Avem 158 de facturi emise în desfăşurarea activităţii comerciale ca şi elemente
materiale pentru infracţiunea de complicitate şi toate plăţile pentru aceste facturi plus încă
câteva sunt aceste elemente materiale ale infracţiunii de spălare de bani ceea ce bineînţeles
că nu poate fi acceptat.
În esenţă, pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală solicită de
asemenea în baza art. 396 al.5 c.p.p. rap.la art. 16 lit.a c.p.p. achitarea iar în subsidiar art.
396 al.5 rap.la art. 16 lit.b teza I c.p.p., fapta nu este prevăzută de legea penală pentru că
într-adevăr constatăm modalitatea de descriere a pretinselor fapte de evaziune fiscală
coroborat cu probatoriile care au fost administrate în cauză evident că nu se poate trage
concluzia nerealităţii operaţiunilor înscrise în facturile fiscale care ar fi considerate
elemente materiale.
S-au discutat aceste aspecte şi nu înţelege să le repete, au fost servicii reale
efectiv prestate pentru ROMPREST inclusiv societăţile de la care au audiat martori şi care
erau prevăzute practic în eşalonul 2 şi vorbim de societăţile PARTENERIAT INTERMED,
ALCATRAZ şi toate celelalte.
A înţeles să audieze persoane inclusiv din acest eşalon în ideea în care acuzaţia
parchetului era în sensul că acelea sunt firme fantomă şi că acelea nu au furnizat niciun
salariat, pentru aceste societăţi au prezentat martori în faţa instanţei de control judiciar,
persoane care au venit au declarat că au lucrat în activitatea aceasta de curăţenie, că nu mai
ştiau faptul că sunt într-adevăr sau au fost angajaţi la anumite societăţi nu are niciun fel de
relevanţă important este că, da şi pe acest eşalon doi care însemna o subcontractare a
acestor servicii de către societăţile ROMCONCORD şi LA TIME avem realitatea
operaţiunilor şi faptul că la modul real au fost împrumutate alte persoane în desfăşurarea
activităţii acestora.
Referitor la raportul de expertiză iniţial dar şi suplimentul dl.Panduru din care
rezultă că au fost utilizate un număr de peste 1067 de persoane şi că într-adevăr atât LA
TIME dar şi ROMCONCORD dar mai ales LA TIME a achitat în această perioadă, a
generat venituri importante şi a achitat 4.842.324 lei, deci, pentru această activitate pretins
evazionistă a achitat această sumă.
În condiţiile în care nu există infracţiunea de evaziune fiscală care ar fi fost
săvârşită de către Necula Marin în condiţiile autoratului, automat această soluţie este
valabilă şi pentru complici.
176/192
De asemenea, atât în privinţa autorului cât şi în privinţa complicelui se poate
reţine şi această teză subsidiară de faptul această infracţiune fapta nu este prevăzută de legea
penală şi astfel cum spunea achitarea pe acest temei legal.
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la spălare de bani evident nu
sunt definite şi nu sunt dovedite elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare de bani.
Evident infracţiunea de spălare de bani se ştie foarte bine că este subsidiară unei infracţiuni
predicat care în prezenta cauză ar fi cea de evaziune, existând doar ca urmare a săvârşirii
acestei infracţiuni predicat din care au provenit bunurile care se schimbă sau se transferă
pentru existenţa fiind necesară săvârşirea acestei infracţiuni anterioare.
Prin scoatere de bani din capitalul societăţii s-ar fi majorat masa cheltuielilor
scăzând baza impozabilă şi prejudiciind în acest fel bugetul statului. Bineînţeles nu este
reală această situaţie şi în condiţiile în care au argumentat că nu există infracţiunea de
evaziune fiscală ca şi infracţiune predicat spune că nu există nici infracţiunea de spălare de
bani.
Bineînţeles că pentru această infracţiune de spălare de bani se necesită existenţa
unor acţiuni cu caracter inechivoc care să justifice intenţia de a ascunde sau a disimula
originea ilicită a banilor şi aici face referire doar la cele două decizii extrem de importante
respectiv Decizia nr. 418/2018 a CCR dar şi Decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ – Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care a reglementat această situaţie a infracţiunii
de spălare de bani care trebuie să fie distinctă de celelalte infracţiuni pentru că într-adevăr
până la acel moment exista o practică judiciară confuză în care se confundau elementele
materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală cu cele ale spălării de bani ş.a.m.d.
Într-adevăr în ceea ce priveşte această chestiune există o nevoie de
individualizare a acţiunii de spălare a banilor faţă de elementele definitorii ale infracţiunii
de predicat, ceea ce în prezenta cauză nu există. Adică, chiar dacă pe logica rechizitoriului
instanţa de control judiciar ar reţine că transferul sumelor de bani reprezintă plăţi pentru
facturile pretins fictive, aceste plăţi s-au realizat după consumarea actului material pretins de
evaziune fiscală şi ar fi o activitate similară celei definite în conţinutul infracţiunii de
spălare de bani, cu toate acestea mecanismul respectiv ar fi unul necesar pentru dobândirea
posesiei produsului infracţional iar nu unul suplimentar nenecesar şi ilicit în sine făcut cu
scopul de a ascunde originea frauduloasă a banilor. Astfel încât soluţia legală şi pentru
această infracţiune este aceea de achitare astfel cum spunea, nu discutăm despre elemente
materiale pentru care să fie distincte într-o formă care să îmbrace într-adevăr forma
infracţiunii de spălare de bani.
Solicitarea sa este de achitare pe toate aceste temeiuri, iar în subsidiar solicită
încetarea procesului penal constatând evident intervenţia prescripţiei penale pentru
infracţiunile de constituire grup infracţional şi evaziune fiscală, discutăm de complicităţile
la aceste două infracţiuni pentru că practic s-a epuizat perioada infracţională la 25.08.2014
pentru ambii, astfel încât din punctul său de vedere pentru constituire grup infracţional şi
infracţiunea de complicitate la infracţiunea de spălarea banilor se impune încetarea
procesului penal cu caracter subsidiar solicitarea aceasta este astfel cum spunea.
În ceea ce priveşte latura civilă, evident având în vedere solicitarea sa de
achitare consideră că în niciun caz nu putem discuta despre un prejudiciu, cu siguranţă şi
trebuie să facă din nou această precizare că toate rapoartele de constatare prin care s-ar fi
reţinut această infracţiune şi aici se referă la Rotaru Cătălin Georgian şi Cismaru Daniel
Cosmin prin care s-ar fi calculat aceste sume trebuie într-adevăr înlăturate şi atunci nu
discutăm nici de prejudiciu în această cauză.
Bineînţeles că tot pe această inexistenţă a prejudiciului solicită a se avea în
vedere şi acest raport de expertiză întocmit atât la instanţa de fond de către dl.Panduru dar şi
suplimentul din care rezultă într-adevăr inclusiv împrejurarea că nu s-a creat un prejudiciu
177/192
de către cei doi inculpaţi evident prin intermediul acestor societăţi în cadrul cărora aceştia ar
fi activat.
Inculpata Hotca Lucia Maria, a arătat în ceea ce priveşte stabilirea legii penale
mai favorabile faţă de datele speţei şi situaţia de fapt referitoare la inculpata Hotca nu
prezintă relevanţă stabilirea legii penale mai favorabile întrucât condiţiile de incriminare au
fost aceleaşi, ale faptei de evaziune fiscală însă are o solicitare terţiară în măsura în care se
va ajunge de către instanţa de control judiciar că s-a săvârşit o faptă de evaziune fiscală
producătoare de prejudiciu să se aibă în vedere ca lege penală mai favorabilă Legea nr.
241/2005 în redactarea care i-a fost configurată prin Legea nr. 55/2021 având în vedere acea
formă a cauzei speciale de nepedepsire de la art. 10 întrucât modificările de ultimă oră
pentru o situaţie similară ar determina din partea instanţei să reducă cu 1/3 limitele de
pedeapsă ori, e mult mai favorabilă din această perspectivă o cauză specială de nepedepsire
decât o cauză specială de reducere a pedepsei indiferent dacă vorbim de reducerea limitelor
cu ½ sau 1/3.
Arată că principial este de acord cu ceea ce s-a susţinut de către ceilalţi apărători
aleşi ai inculpaţilor din prezenta cauză şi în principal, va încerca să particularizeze în ceea ce
o priveşte pe inculpata Hotca Maria situaţia de fapt şi soluţia care se impune însă, pe aspecte
de procedură raliindu-se colegilor săi trebuie să învedereze anumite aspecte.
În principal solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea
cauzei spre rejudecare la prima instanţă fiind incident în speţă primul motiv de nelegalitate
publică respectiv inexistenţa unei motivări efective a hotărârii pronunţate şi ca atare încălcat
dreptul la un proces echitabil şi dispoz. art. 6 par. 1 din CEDO, în secundar în măsura în
care se va reţine cauza spre rejudecare să se dispună achitarea inculpatei pentru toate cele
trei aşa zise infracţiuni imputate întrucât în opinia sa fapta concretă care i s-a imputat nu
există, nu există atât în materialitatea acesteia în ceea ce priveşte acuzaţia de grup cât şi în
sensul impropriu care i-a fost atribuit de doctrină şi de practica ÎCCJ în sensul că tot acest
impediment procesual prev.la lit.a a art. 16 s-ar reţine şi atunci când există o conduită în
lumea exterioară însă aceasta nu este conformă verbumului reges acţiunii descrise în norma
de incriminare pretins încălcată.
Dacă instanţa de control judiciar va înţelege să se ralieze din această perspectivă
asupra poziţiei exprimate în doctrina noastră procesuală clasică şi are în vedere pe prof.
Vintilă Dongoroz pentru că fapta nu există decât atunci când nu există în materialitatea ei să
se aibă în vedere impedimentul procesual de la art. 16 lit.b teza I potrivit căruia fapta
concretă imputată inculpatei nu este prevăzută de legea penală şi din această perspectivă în
ceea ce o priveşte pe aceasta să se respingă ca nefondată acţiunea civilă exercitată în cauză
de către organele fiscale.
Terţiar şi aici anticipa din perspectiva legii penale mai favorabile să se dispună
încetarea procesului penal fiind incidentă cauza specială de nepedepsire prev. la art. 10 din
legea nr. 241/2005 în redactarea primită după intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2021 ca
urmare a achitării de către partea responsabilă civilmente a sumelor la care se făcea trimitere
în acest text la acea dată respectiva cauză având un caracter real.
Până la acel moment instanţa supremă opinase că ar avea caracter personal însă
atunci s-a introdus acea prevedere explicită menţinută şi în forma actuală potrivit căreia nu
are relevanţă pentru incidenţa cauzei cine realizează plata efectivă.
În ceea ce priveşte solicitarea de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare solicită
a se avea în vedere şi ceea ce au spus ceilalţi apărători aleşi dar şi ceea ce va arăta în
concluziile scrise şi va arăta în concret paginile din sentinţa penală atacată şi paginile din
rechizitoriu sau referatul de remediere care sunt identice, absolut identice, în proporţie de
peste 90% să se aibă în vedere că din această perspectivă nu avem o evaluare proprie din
partea judecătorului fondului a probelor administrate şi o individualizare reală a activităţii
inculpatei pentru a se putea stabili dacă aceasta are sau nu o conotaţie penală.
178/192
S-a solicitat a se avea în vedere un alt argument pentru care solicită această
primă soluţie că şi în ceea ce o priveşte pe aceasta inculpată aceasta a fost dedusă judecăţii
pentru o faptă încadrată în varianta agravată prev. la alin.2 al art. 9 şi s-a dispus
condamnarea sa pentru varianta prev.la alin.3 ori din această perspectivă în opinia sa,
instanţa ar fi trebuit ca înainte de a se intra în dezbateri să pună în discuţie din oficiu
schimbarea încadrării juridice şi să dispună prin încheiere separată schimbarea încadrării
juridice pentru că fiind vorba de o variantă agravată şi nu de o cauză de agravare această
configurare a acuzaţiei penale ar fi trebuit să existe înainte de a se intra în dezbateri.
Face această precizare pentru că corecta încadrare juridică a faptei din această
perspectivă ar fi trebuit să fie din perspectiva acuzării şi a soluţiei asupra căreia s-a oprit
instanţa de fond în prev.alin.3 în speţă nefiind incidente dispoz. art. 187 c.p. relative la ce
înseamnă pedeapsă prevăzută de lege. Ca atare nu se poate vorbi aici de o eroare materială
este un aspect esenţial care ţine până la urmă de un dispozitiv al hotărârii de judecată şi
chiar dacă s-ar fi acreditat ideea că ar fi fost o eroare materială instanţa fondului ar fi trebuit
ca până la primul termen în apel să elaboreze o încheiere de îndreptare a acestei erori pe
care să o înainteze de urgenţă la dosarul cauzei ori, aşa ceva nu există şi nici nu poate fi
acoperit de către instanţa de control judiciar.
S-a solicitat ca pe fondul acestei speţe în măsura în care se va trece peste această
solicitare să nu se aibă în vedere şi să nu se ia în considerare elementele de fapt rezultate din
cercetările realizate în cauză întrucât au fost efectuate de către un organ necompetent
paralizate fiind şi intrând sub incidenţa deciziilor CCR din 2016 şi 2018 indiferent că vor fi
excluse sau nu, din punctul său de vedere este mai puţin probabil acum ca ele să fie excluse
dar să nu fie luate în considerare chiar dacă inculpatei Hotca acestea nu îi sunt nefavorabile
pentru că până la urmă prima regulă de bază a procesului penal este legalitatea şi aflarea
adevărului şi celelalte sunt subsecvente şi ca atare solicită să se dea proeminenţă primei
reguli de bază a procesului penal şi anume legalitatea.
De asemenea, s-a arătat şi de către ceilalţi apărători aleşi de ce să nu se ia în
considerare elementele de fapt rezultate din procesele verbale de control realizate de
organele fiscale la solicitarea organelor de urmărire penală. De asemenea, prin ultima
modificarea adusă legii nr. 241/2005 s-a reintrodus ceea ce exista deja la art. 172 al.12 în
prima redactare a Noului Cod de Procedură Penală de până la ordonanţa din 2016 care a
modificat textul în sensul că la vremea aceea simpla contestare a raportului de constatare
tehnico ştiinţifică obliga organele de urmărire penală să dispună efectuarea unei expertize
iată că acum ne aflăm într-o situaţie similară dar numai în ceea ce priveşte unele infracţiuni
prevăzute în Legea nr. 241/2005 singurul mijloc de probă prin care se poate constata
existenţa unor eventuale sume datorate bugetului de stat fiind raportul de expertiză ori, în
speţă noi avem aşa ceva, este adevărat că este o normă procesuală supusă reguli tempus
regit actum însă în speţă noi avem un raport de expertiză la care face trimitere norma în
vigoare şi care constată alături de supliment inexistenţa unui prejudiciu în cauză şi ca atare,
din această perspectivă avem o anumită ordine de preferinţă şi de forţă probantă impusă de
către legiuitor din spectrul mijloacelor de probă arătate la art. 97 c.p.p. în sensul că în ceea
ce priveşte acest element constitutiv agravant al prejudiciului în materie de evaziune fiscală
regina probelor pe care trebuie să se întemeieze soluţia este expertiza, ori şi expertiza şi
suplimentul sunt favorabile şi ca atare, solicită a se avea în vedere şi aceste chestiuni. De
asemenea, din această perspectivă o ultimă critică pe care o aduce hotărârii primei instanţe
este că nu s-a aplecat în nicio privinţă asupra susţinerilor apărării nici în ceea ce o priveşte
pe inculpata Hotca şi nici apărarea celorlalţi coinculpaţi în cauză şi ca atare şi acesta este un
argument pentru care susţine teza nemotivării hotărârii. În ceea ce priveşte strict acuzaţiile
aduse inculpatei Hotca Lucia Maria, aşa-zisa aderare la constituirea unui grup infracţional
organizat, cu privire la această infracţiune consideră că fapta nu există, de altfel este
limpede de observat că nici judecătorului fondului nu a cuantificat în concret în ce a constat
179/192
rolul acesteia în cadrul grupului infracţional organizat, de asemenea ar vrea să se aibă în
vedere înţelesul pe care la dat doctrina relevantă cu privire la această asociere infracţională
şi aici a citat şi invocat şi pe profesori Vintilă Dongoroz şi G. Antoniu care arătau acum mai
bine de 50 de ani pentru că şi atunci aveam o astfel de incriminare în art. 323 din vechiul
cod penal, pentru a exista o astfel de aderare este necesară şi solicită a se avea în vedere că
nu există nicio probă care să ateste acest lucru, respectiv pe de o parte o înţelegere între
membri grupului de a lucra împreună, acea coexistenţă subiectivă ca să poţi să te alipeşti
unui grup infracţional, o cunoaştere din partea inculpatei a scopului grupului infracţional şi
nu în ultimul rând o acceptare din partea membrilor grupului a aderării acesteia. Acestea
sunt cele trei elemente care din perspectivă subiectivă iar putea da inculpatei apartenenţa la
un astfel de grup şi explicându-i inculpatei de ce nu sunt întrunite aceste cerinţe absolut
obligatorii pentru a putea vorbi de o asociere criminală infracţională i-a dat exemplul cu
medicul, cine un lider de grup infracţional organizat la medic să-l opereze la picior dar asta
nu înseamnă că medicul dacă îl operează a aderat la grup şi serveşte interesele grupului.
Trebuiesc întrunite aceste cerinţe. Ori în speţă nici din interceptările care sunt vreo trei date
ca exemplu cu privire la întreaga pretins activitate infracţională a inculpatei nu rezultă o
astfel de aderare, de altfel, în afara colegilor acesteia ea nu i-a cunoscut niciodată nici pe
Walter nici pe Necula, nu a interferat cu ei şi ca atare din perspectiva pe care a prezentat-o
nici nu poate fi pusă în discuţie existenţa unei astfel de fapte de altfel instanţa de control
judiciare experienţa necesară să deceleze, inculpata a fost prezentă în instanţă, a dat
declaraţie, din acest motiv este şi atât de surescitată, nu are conştiinţa ilicitului faptei, nu are
reprezentarea că ar fi putut face ceva ilicit. A fost un angajat care şi-a făcut treaba în limitele
atribuţiilor sale conferite de poziţia pe care o deţinea în două firme.
În ceea ce priveşte aşa-zisa activitate de coordonare a numiţilor Molnar Arpad şi
Molnar Botond, Vizi Carol Mark, în scopul înfiinţării unor firme cu comportament fiscal
inadecvat tip fantomă rezultă cu uşurinţă din examinarea declaraţiilor date de către cei care
s-au ocupat de aceste firme martorii Dumitrescu Grigore şi la recomandarea martorilor
Furtună Mihaela peste tot inculpata a indicat şi mijloacele de probă de unde rezultă
susţinerile acesteia în faţa instanţei de control judiciar că de această activitate nu s-a ocupat
inculpata Hotca ci martorul Dumitrescu Grigore.
Acest lucru rezultă şi dintr-o interceptare a unei convorbiri dintre acest martor şi
inculpata Hotca din 8.12.2014 şi care confirmă susţinerea sa.
De asemenea, solicită a se observa că în ceea ce o priveşte pe aceasta nu o
prejudiciază în niciun fel convorbirile efectuate, nu există nicio convorbire între Hotca şi
coinculpaţi despre care se spune că iar fi coordonat Vizi Carol Mark, Molnar Arpad şi
Molnar Botond.
Mai mult decât atât pe toată perioada în care au fost realizate interceptări în
prezenta cauză nu există nicio discuţie între inculpata Hotca şi aceşti inculpaţi.
În ceea ce priveşte complicitatea la evaziune fiscală s-a explicat în instanţă cu
înaltă competenţă de către apărători din prezenta cauză situaţia de fapt, cerinţele care ar
trebui îndeplinite pentru ca o faptă să fie calificată drept evaziune, strict în ceea ce o
priveşte pe inculpata Hotca solicită a se reţine că activitatea acesteia s-a materializat în
înregistrarea documentelor puse la dispoziţie, documentelor justificative puse la dispoziţie
de către conducerea celor două societăţi, că aceasta nu a avut drept de dispoziţie în cele
două societăţi, nu a avut nicio implicare pe capete nici în raporturile contractuale cu
ROMPREST nici cu reprezentanţii societăţilor subcontractante de către LA TIME şi
ROMCONCORD, şi ca atare şi nici atribuţii de verificare în teren a activităţilor desfăşurate.
Ca atare, singura interpunere a acesteia din punct de vedere factual pentru că nu orice
manifestare de voinţă în lumea exterioară poate pune în discuţie incidenţa legii penale a fost
să înregistreze aceste documente, să facă raportările fiscale, plăţile către clienţi şi acele
retrageri iar în ceea ce priveşte retragerile banii erau predaţi conducerii celor două societăţi
180/192
fără ca inculpata să dispună din proprie iniţiativă cu privire la destinaţia acestora. Ca atare,
din această perspectivă solicită a se avea în vedere că nici sub aspect subiectiv lipsind acea
coeziune pentru că ea trebuie să existe şi în materia participaţiei proprii dar nici sub aspect
obiectiv inculpata nu a realizat altceva decât o activitate conformă cu atribuţiile care îi
reveneau şi care nu poate fi calificată în niciun fel drept infracţiune.
S-a spus şi de către apărarea conducerii celor două societăţi dar acest lucru
rezultă şi din înscrisurile de la dosar ori declaraţiile date că inculpata Hotca nu a avut nicio
contribuţie în emiterea, completarea şi semnarea celor 158 de facturi fiscale. A exemplificat
cu declaraţii şi cu înregistrări inclusiv aspecte din raportul de expertiză şi supliment din
care rezultă legitimitatea şi conformarea activităţii acesteia cu normele de conduită impuse
prin reglementările în vigoare. De asemenea a punctat şi rar i se întâmplă ca în etapa
apelului toate declaraţiile să fie pozitive, toate declaraţiile martorilor audiaţi în apel au
confirmat existenţa serviciilor contractate şi din această perspectivă chiar nu are relevanţă
dacă au fost 10 sau 9 muncitori din moment ce obligaţiile asumate prin contractele cu
ROMPREST vizau desfăşurarea activităţii forţa de muncă era livrată în raport de necesităţi,
plata se făcea per angajat, per oră şi ca atare din moment ce activitatea contractată s-a
realizat are mai puţină relevanţă dacă s-a făcut cu 10 oameni în loc de 11. De asemenea
solicită a se avea în vedere multiplele filtre, nu verifica Hotca dar verificau deopotrivă şi
şefi de echipă din partea celor două societăţi dar şi personal din partea ROMPREST-ului şi
nu în ultimul rând beneficiari finali ai activităţilor realizate ca atare erau mai multe filtre
prin care era vizualizată şi evaluată activitatea desfăşurată în teren, se întocmeau
documentele care erau anexă la facturile pe care aceasta le înregistra astfel încât teza
fictivităţii este foarte uşor de combătut.
De asemenea, din elementele de fapt rezultate din declaraţiile luate martorilor
atât în apel dar şi la fond a rezultat foarte clar că aceştia au fost angajaţi cu forme legale de
către cele două societăţi şi au primit salariile cash, au fost cazaţi la Otopeni, au fost
transportaţi zilnic câte două schimburi la locul unde trebuiau să îşi desfăşoare activitatea,
acestora li se făcea instructaj din punct de vedere la sănătăţii şi securităţii în muncă, au fost
controale şi de la Inspecţia muncii şi care au atestat existenţa acestor salariaţi angajaţi legal
şi care desfăşurau activităţi ca atare, muncitorii erau pontaţi zilnic şi aşa cum arăta şi
anterior această realitate a desfăşurării acţiunilor de curăţenie era certificată zilnic atât de
către ROMPREST cât şi de beneficiari finali.
A arătat în parte aspectele rezultate din fiecare depoziţie, de asemenea aici este
şi o anomalie s-a atins indirect acest aspect, cum poţi să califici aceeaşi activitate şi licită
când tu Stat îmi accepţi cele peste 4 milioane de lei plătite cu titlu de taxe datorate bugetului
de stat şi şi, ilicită. Păi dacă este evaziune atunci dă-mi banii înapoi pe care i-am plătit şi tu
mi i-ai acceptat. Este o anomalie, sunt lucruri care înfrâng o logică elementară şi care ar
trebui să ridice mari semne de întrebare instanţei de control judiciar.
Din această perspectivă a complicităţii la evaziune fiscală juridic fapta sa este
legată de fapta autorului dar solicită a se avea în vedere numărul de salariaţi şi a
exemplificat pe ani câţi au fost pe fiecare societate în parte, asta ca să dispară această teză a
fictivităţii, verificările la care au fost supuse aceste activităţi de asemenea, confirmarea
activităţilor de către beneficiari finali şi i-a enumerat iar în ceea ce priveşte complicitatea la
spălarea banilor aşa cum a învederat anterior solicită a se avea în vedere că până la urmă
plăţile efectuate au fost consecinţa activităţilor desfăşurate iar în ceea ce priveşte retragerile
de numerar destinate acestor sume erau plata muncitorilor şi din această perspectivă
solicită a se avea în vedere că niciodată inculpata nu a decis şi nu a făcut plăţi e niciun fel
nici prin cont nici numerar oricărei persoane fără a exista o dispoziţie explicită din partea
conducerii acestei societăţi şi în ceea ce priveşte plăţile în numerar aceasta nu a făcut nicio
plată în numerar.
181/192
Pentru toate aceste aspecte exprimate sintetic, s-a solicitat a se dispune în
principal desfiinţarea sentinţei atacate trimiterea cauzei spre rejudecare iar în secundar
achitarea şi terţiar încetarea în ceea ce priveşte fapta de evaziune fiscală cu constatarea
incidenţei cauzei speciale de reducere a pedepsei prev. de art. 10 în redactarea de după
intrarea în vigoare a legii nr. 55/2021.
Inculpatul Capră Nicolae, a arătat că este întru-totul de acord cu ceea ce au
spus ceilalţi apărători aleşi ai inculpaţilor, şi în ceea ce priveşte nemotivarea de aceea apelul
declarat de acesta a vizat practic situaţia fondului pentru că în această hotărâre a instanţei de
fond practic nu a avut ce motiva nici considerentele pentru care instanţa a ajuns să-i
condamne nici care a fost contribuţia lui Capră Nicolae la această evaziune fiscală, grup
infracţional şi spălare de bani.
Ceea ce este surprinzător pentru apărare este că acuzarea vede această relaţie cu
clorura diferit în două dosare. În primul, cel în care este dosarul Petrolul din care s-a
disjuns acest dosar, în care acolo toţi cei din această relaţie comercială sunt inculpaţi dar nu
era nimeni inculpat de la ROMPREST, în dosarul acesta sunt vinovaţi pentru fictivitatea
relaţiei doar dl.Necula şi Capră deşi dl.Spirea şi cu dl.Stoicescu erau acţionari şi
administratori în acest lanţ comercial şi care probabil cu un troc cu procurorul de caz i-a
lăsat martori în acest dosar şi i-a lăsat inculpaţi în celălalt, pentru că în celălalt dosar Stoica
Spirea şi-ar fi plătit prejudiciul la aşa-zisa infracţiune fiscală.
Pe de altă parte nu arată aici Parchetul ceea ce inculpatul a arătat în dosarul
Petrolul, cu preluarea Clubului de Fotbal de ce SC JIF şi CORESI apar în acest lanţ al
clorurii, nu s-a ascuns nicăieri faptul că Dan Capră cel care a preluat Clubul de Fotbal
împreună cu SC JIF acţionar la acel moment 2012 i s-a impus o sarcină de 600.000 euro
sub forma unei scrisori de garanţie.
S-a cerut bani lui Walter, acesta a spus că nu are disponibil cash să-i dea dar el
trebuie să cumpere clorură, i-a zis lui Spirea introdu Jif-ul în această relaţie comercială, eu
am nevoie de bani în noiembrie tu foloseşte cele 2.600.000 avansul şi foloseşte-o pentru
scrisoarea de garanţie. Jif a folosit banii pe scrisoarea de garanţie care la momentul la care a
ajuns la maturitate nu a mai avut nevoie de acei bani şi banii au plecat instant pe acel circuit.
Această relaţie comercială, chiar a existat, chiar s-a achitat şi nu există niciun fel
de activitate infracţională, suspiciunea parchetului a mai fost că JIF şi CORESIO şi-au pus
şi ele acolo un comision la un contract 47.000 lei şi la următorul 49.000 lei, păi scopul era
scrisoarea de garanţie, nu dorea să vândă sau să cumpere mai mult iar pentru această
diferenţă de bai fiecare societate şi-a plătit dările către Stat.
O altă confuzie pe care o are Parchetul o reprezintă cele două tranzacţii ale
clorurii pentru că vorbim de 2.696 tone care se face prin importul prin CORN IMPEX şi
cele 576 tone care se face cu TĂNĂSESCU FARM.
Cu privire la această ultimă tranzacţie de 576 tone au trezit ceva suspiciuni
dosarului de la DNA, dar DNA-ul a constatat cu privire la această relaţie comercială în
special pentru cele peste 2 mii tone, câte au fost, în relaţia cu CORN IMPEX cea în care este
verificată că relaţia este corectă şi procurorul de caz de la acel moment i-a ridicat arestul la
domiciliu lui Walter şi la plasat în control judiciar, cu atât mai mult s-a dovedit că
prejudiciul avut în vedere de acuzare la acel moment nu mai subzista prin prisma relaţiile
dovedite ca fiind nefictive.
Acest dosar ca şi celălalt Petrolul au multe coincidenţe în acest sens, scopul
urmărit prin aceste dosare, pe de o parte să se preia de la Dan Capră Clubul Petrolul şi de
aici să se preia controlul ROMPREST şi în special în spate fiind Walter pentru că la acea
vreme se considera că în spatele societăţii de fotbal Petrolul se afla tot dl.Walter.
Din punctul acesta de vedere cu privire la stricta acuzaţie deşi s-a făcut o
remediere a actului de sesizare judecătorul fondului cu privire la Capră Nicolae prezintă
grupul ca fiind constituit de Walter, Necula şi Capră deşi în actul de regularizare nu mai era
182/192
acest grup. Şi într-o formă şi în alta nu există dovedit undeva că ar exista o înţelegere între
cei care au constituit grup, cu atât mai mult nu există o probă din care să rezulte că Capră
Nicolae a aderat la un grup infracţional în condiţiile în care pe cei care au constituit grupul
în opinia parchetului după regularizare nu cunoştea pe nimeni şi atunci eu cum pot să ader la
ceva când nu ştiu că cineva face o infracţiune, dacă o face.
Pe de altă parte în ceea ce priveşte spălarea de bani iar Parchetul se află în
eroare considerând că, Capră Nicolae a scos din CORESIO această sumă care i se impută de
2 mil. prin retrageri succesive din CORESIO. Iar se află în eroare pentru că în dosarul
Petrolul s-a dovedit prin expertiză că ceea ce s-a retras nu provine din această relaţie pentru
că dacă se va verifica cronologia trimiterii banilor prin cont se va vedea că de la momentul
în care intrau banii în fiecare societate imediat în aceeaşi zi plecau către cealaltă societate
practic fiind imposibil ca să scoţi bani din aceste relaţii. CORESIO a avut relaţii comerciale
şi cu alte societăţi, s-au scos bani, acolo încă se judecă pe fond. Legat iar de coincidenţe
pentru că spunea că nu crede în ele, în acest dosar cei care au fost arestaţi au fost arestaţi de
dl.Dinu cel care a preluat judecarea fondului Petrolul, iar în Clubul Petrolul în dosar nr.
8835 au fost arestaşi de dna Ivan care a preluat acest dosar.
Nu sunt coincidenţe, în acest dosar judecătorul fondului a refuzat audierea
dl.Walter, acesta a fost audiat în dosarul Petrolul, la dosar există declaraţia acestuia în care a
explicat cum s-au dat banii şi cum s-au făcut aceşti bani, legat de clorură.
Când a solicitat audierea lui Stoica Spirea Parchetului nu i-a convenit să nu dea
declaraţie că se poate autoincrimina pentru că ar fi spus acelaşi lucru ca dl.Stoicescu.
Surpriza a fost că pe dl.Stoicescu l-a lăsat să vorbească, dar poate că nu a plăcut ceea ce a
spus şi atunci se pune întrebarea dacă aici vorbim de o existenţă a unei infracţiuni cum poţi
într-un dosar să ai mai mulţi inculpaţi pe aceeaşi relaţie şi în acest dosar să rămână doar
Capră Nicolae care este de la CORESIO fără să pui măcar administratorul de la JIF, pentru
că numai Parchetul vine şi spune că fiind firma soţiei dumnealui, sigur el o controla. Nu
este o certitudine, nu este o probă în acest sens, JIF era acţionarul Clubului Petrolul.
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea apelului, în principal,
trimiterea cauzei înapoi la instanţa de fond pentru nemotivarea sentinţei şi pentru toate
celelalte aspecte arătate şi de ceilalţi avocaţi, solicită achitarea în baza art. 16 lit.a c.p.p.
pentru toate cele trei infracţiuni iar în ceea ce priveşte latura civilă solicită respingerea
acesteia ca fiind nici măcar dovedită şi inexistentă.
Inculpatul Oprea Aurelian, a solicitat admiterea prezentului apel, desfiinţarea
sentinţei atacate şi în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, în principal, pentru
motivul de apel al nemotivării hotărârii.
Chiar dacă aspect invocat şi de către ceilalţi apărători aleşi nu se regăseşte
printre motivele prev.la art. 421 în vederea respectării art. 6 din CEDO şi al dublului grad de
jurisdicţie având în vedere că în prezenta cauză nu putem vorbi de o motivare efectivă a
hotărârii judecătoreşti practic pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi a
dreptului la un proces echitabil din punctul său de vedere soluţia care s-ar impune în
principal în ceea ce-l priveşte ape acesta este admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre
rejudecare.
Există şi acea hotărâre pronunţată de CEDO în cursul anului 2010 Boldea contra
României şi totodată există un Aviz 11/2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor
Europeni care prevede în art. 31 că referitor la calitatea hotărârilor judecătoreşti aceasta
trebuie percepută de societate ca fiind rezultatul unei aplicări efective a normelor de drept
fie materiale fie de procedură.
S-a solicitat a se avea în vedere că în prezenta cauză nu putem vorbi în principal
de o hotărâre care să îmbrace aceste cerinţe şi exigenţe ale dispoziţiilor CEDO şi în
principal în opinia sa pentru respectarea dreptului la un proces echitabil şi al art. 6 dar şi al
183/192
art. 2 Protocolul 7 la Convenţie se impune în principal admiterea prezentului apel şi
trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, în măsura în care se va considera că nu se impune admiterea
apelului pe acest considerent s-a solicitat admiterea apelului în principal să se pronunţe o
hotărâre de achitare pentru toate cele trei presupuse fapte reţinute în sarcina dl.Oprea
Aurelian, pentru argumentele expuse anterior. Strict punctează în ceea ce priveşte
infracţiunea de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală solicită a se avea în vedere că
la termenul anterior a depus acel înscris care emană din Partea Oficiului Registrului
Comerţului din care rezultă că SC KASANDRA 1900 VULCAN SRL, societate pe care era
împuternicit dl.Oprea Aurelian aşa cum rezultă din rechizitoriu şi pe numele căruia se reţine
că ar fi emis acele 17 facturi care constituie de fapt cele 17 acte materiale ale infracţiunii de
complicitate a fost înregistrată la Registrul Comerţului în data de 26.01.2015 ulterior
epuizării momentului presupusei activităţi infracţionale reţinute în sarcina dl.Oprea
Aurelian.
S-a solicitat a se avea în vedere că în ceea ce priveşte infracţiunea de
complicitate la evaziune fiscală se reţine în sarcina acestuia ultimul act 31.12.2014 iar
această societate prin intermediul căreia se reţine în actul de sesizare că s-ar fi săvârşit
prezenta faptă a fost înregistrată în data de 26.01.2015 deci, practic nu există fapta de
evaziune fiscală, nu putea fi săvârşită prin intermediul unei entităţi juridice care nu era
înfiinţată la data reţinerii de către parchet a presupusei activităţi infracţionale.
În ceea ce priveşte celelalte două presupuse infracţiuni reţinute în sarcina acestui
inculpat s-a solicitat a se avea în vedere că în ceea ce priveşte infracţiunea de aderare la grup
infracţional organizat se reţine ca dată de epuizare a acestei infracţiuni 31.12.2014 în cazul
infracţiunilor continuate termenul de prescripţie se calculează de la data comiterii ultimei
acţiuni sau inacţiuni ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii indiferent că ne raportăm
la art. 367 al.1 care prevede ca limite de pedeapsă 1-5 ani sau pe alin.2 cel târziu termenul
de prescripţie în prezenta cauză pentru infracţiunea de aderare s-a împlinit la data de
30.12.2022.
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la spălarea banilor situaţia este
similară, avem ca dată de comiteri a ultimei acţiuni 31.12.2014, această infracţiune astfel
cum a fost preluată prin art. 49 alin.1 lit.d din Legea nr. 129/2019 are ca termen de
prescripţie 8 ani. Deci la data de 30.12.2022 a operat termenul de prescripţie generală şi în
ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la spălarea banilor.
S-a solicitat a se constata că inculpatul Oprea Aurelian a fost reţinut, arestat
preventiv şi în arest la domiciliu din data de 7.05.2015 până în 12.10.2015 perioadă de arest
preventiv şi de la data de 12.10.2015 până în 30.12.2015 în arest la domiciliu.
S-a solicitat a se avea în vedere că în Protocolul în baza căruia au fost eliberate
delegaţiile apărătorilor din oficiu a fost abrogat, între timp a intrat în vigoare un nou
protocol care prevede un alt onorariu şi totodată solicită ca în baza art. 5 al.4 din noul
Protocol să se dispună majorarea onorariilor prevăzute în prezenta cauză dat fiind şi durata
şi complexitate acestei cauze.
Inculpatul Avram Marius Florin, în principal a solicitat admiterea apelului în
temeiul art. 421 pct.2 c.p.p. să se dispună desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre
rejudecare la Tribunalul Prahova motivat de faptul că hotărârea aşa cum au spus şi ceilalţi
apărători ai inculpaţilor este nemotivată, judecătorul fondului nefăcând altceva decât să
copieze argumentele expuse de DIICOT în rechizitoriu.
Totodată, apreciază că hotărârea este lovită de nulitate absolută motivat de
faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală
prev. şi ped.de art. 9 al.2 din Legea nr. 241/2005 şi condamnat pe alin.3 al art. 9 din aceeaşi
lege.
184/192
Într-un prim subsidiar, în situaţia în care se va aprecia că nu se impune
trimiterea cauzei spre rejudecare s-a solicitat să se dispună desfiinţarea hotărârii şi
rejudecând să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 396 al.5 rap. la art. 16 lit.a
c.p.p. întrucât în opinia sa fapta nu există.
Din probele administrate în cauză respectiv din cuprinsul depoziţiilor martorilor
audiaţi nemijlocit de către instanţa de apel dar şi din cuprinsul expertizei rezultă fără putinţă
de tăgadă faptul că nu au fost efectuate operaţiuni fictive dimpotrivă aceste operaţiuni au
fost reale, au fost înregistrate în contabilitate şi pentru care s-au achitat şi taxe către stat.
Într-un subsidiar îndepărtat s-a solicitat ca pentru infracţiunea de grup
infracţional organizat să se dispună în temeiul art. 396 al.6 şi art. 16 al.1 lit.f c.p.p. rap.la
art. 154 al.1 lit.c c.p.p. încetarea procesului penal, să se constate că a intervenit termenul de
prescripţie a răspunderii penale pentru această infracţiune.
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală apreciază că
legea penală mai favorabilă este Legea nr. 241/2005 modificată prin Legea nr. 126/2024 şi
pentru această infracţiune termenul de prescripţie este împlinit ultimul act material fiind
îndeplinit la 31.03.2014 motiv pentru care solicită încetarea procesului penal şi pentru
această infracţiune ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
De asemenea, s-a solicitat ca în temeiul art. 5 al.4 din Protocol să se dispună
dublarea onorariului întrucât la terenul anterior s-au depăşit orele 20.00 sau majorarea
onorariului din oficiu potrivit art. 10 al.2 din Protocol, urmând a se avea în vedere
complexitatea şi durata procesului.
Inculpatul Matei Costel, a solicitat instanţei admiterea apelului, desfiinţarea
sentinţei atacate şi în principal trimiterea cauzei spre rejudecare pentru considerentele
arătate anterior şi de ceilalţi apărători ai inculpaţilor.
În subsidiar, s-a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice prin
reţinerea legii penale mai favorabile din art. 7 din Legea nr. 39/2003 în art. 367 al.1,2,3, lege
mai favorabilă legea nr. 126/10.05.2024.
S-a solicitat a se constata încetarea procesului penal conform dispoziţiilor art.
396 al.6 rap. la art. 16 lit.e întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru două
fapte pentru care apărarea spune că infracţiunea de grup infracţional faptă din perioada
11.03.2013 – 20.06.2014 având termen la data de 29.06.2022 – 8 ani şi complicitate la
infracţiunea de spălare de bani faptă din perioada 11.03.2014 – 30.06.2014 termenul de
prescripţie fiind la 30.06.2022 iar pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în
formă continuată – 19 acte materiale faptă din perioada 10.04.2014 – 30.06.2014 să se
dispună încetarea procesului penal conform art. 16 lit.a c.p.p.
Referitor la onorariu apărător din oficiu urmează a se aprecia astfel cum au spus
şi ceilalţi apărători din oficiu.
Inculpatul Dumitru Emil, a solicitat instanţei admiterea apelului, desfiinţarea
sentinţei atacate şi în principal să se constate că pentru toate infracţiunile pentru care a fost
trimis în judecată a intervenit prescripţia răspunderii penale întrucât în sentinţa de
condamnare avem încadrare pe art. 9 alin.1 lit.c astfel încât este prevăzută închisoarea de la
2 la 8 ani, iar răspunderea penală nu mai poate fi prezentă după trecerea unei perioade de 8
ani de la ultimul act material care s-a stabilit de către Ministerul Public la data de
21.08.2014.
Având în vedere că este apărător desemnat din oficiu şi nu a avut posibilitatea să
ia legătura cu inculpatul cel puţin în ceea ce priveşte aspectul dacă se solicită sau nu
continuarea procesului penal, cel puţin pe acest aspect nu au discutat, l-a văzut pe inculpat
de 2-3 ori, la momentele acelea a mai avut pasager şi apărător ales aşa încât acest aspect nu
l-a discutat dar înclină să creadă ca în marea majoritate a unor astfel de situaţii înclină să
creadă că nu va dori, dar nu poate face o astfel de apreciere în mod concret.
185/192
Totuşi, a facut discuţia aşa cum au făcut-o şi ceilalţi apărători în sensul trimiterii
cauzei spre rejudecare pentru situaţia în care este de observat chiar în contextul sentinţei că
are o încadrare pentru complicitate la evaziune fiscală potrivit alin.1 însă este un prejudiciu
mult mai mare faţă cel care ar trebui să fie cuprins în alin.1 şi atunci probabil că pe aceleaşi
considerente stabilite de ceilalţi avocaţi solicită trimiterea cauzei spre rejudecare pe acest
aspect întrucât instanţa de fond nu a convins, nu ne-a lămurit şi nu s-a discutat de o
schimbare a încadrării juridice.
Pe de altă parte dacă se va reţine cauza spre a fi judecată de instanţa de control
judiciar să se dispună achitarea întrucât fapta nu există pe aceleaşi considerente generale
prezentate de multe ori în această cauză.
În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă a observat că de la momentul
condamnării a fost apreciată lege penală mai favorabilă Noul Cod penal.
Referitor la Legea nr. 126/2024 pe aceste considerente pentru infracţiunea de
evaziune fiscală avem o dată finală de 21.08.2014 atunci suntem într-o perioadă nefinalizată
de 10 ani şi consideră că nu este lege penală mai favorabilă.
Cu privire la onorariul apărătorului desemnat din oficiu arată că este de acord cu
solicitările formulate de ceilalţi apărători din oficiu.
Inculpatul Lincan Gigi Ionel, în temeiul art. 421 pct.2 lit.b rap.la art. 6 par. 1
din CEDO a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei
spre rejudecare la Tribunalul Prahova, având în vedere lipsa motivării hotărâri.
Consideră că sentinţa atacată este o copie a actului de sesizare, de inculpare fără
o analiză concretă a probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti şi a apărărilor
făcute de inculpaţi pe parcursul derulării procesului penal.
Infracţiunile reţinute în actul de sesizare nu au fost descrise în conformitate cu
legea penală.
În urmă cu 2-3 termene inculpatul Lincan Gigi a fost prezent şi i-a solicitat în
mod expres să invoce prescripţia şi solicită să se constate că pentru cele trei infracţiuni
pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a intervenit prescripţia urmând a se avea în
vedere decizia CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, în ceea ce priveşte infracţiunea de aderare
la un grup infracţional organizat, faptă săvârşită în perioada 18.02.2013 – 3.12.2013 când a
fost ultimul act material termenul de prescripţie este de 5 ani, faptă prescrisă la 3.12.2018.
În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală 18.02.2013 – 4.11.2013
termen de prescripţie 10 ani, faptă prescrisă la 4.11.2023.
Referitor la infracţiunea de complicitate de spălare a banilor faptă din
11.03.2013 – 3.12.2013 termenul de prescripţie este de 8 ani deci a fapta a fost prescrisă la
3.12.2021.
Consideră că toate cele trei fapte sunt prescrise şi solicită încetarea procesului
penal prin înlăturarea răspunderii penale.
Totodată, precizează că acest inculpat nu solicită continuarea procesului penal.
În ceea ce priveşte onorariul de apărător desemnat din oficiu arată că a fost
prezentă la terenul anterior într-adevăr s-a depăşit ora 20.00.
Inculpatul Cărăbăneanu Cătălin Marian, a solicitat admiterea apelului,
desfiinţarea sentinţei atacate şi să se constate că în ceea ce privesc toate infracţiunile reţinute
în sarcina acestuia s-a îndeplinit termenul de prescripţie în sensul în care s-a solicitat
încetarea procesului penal, respectiv urmează a se observa faptul că în ceea ce priveşte
infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat se reţine în sarcina acestuia că ar fi
participat în perioada 4.09.2012 – 31.12.2014 sens în care termenul de prescripţie fiind de 5
ani s-a împlinit pentru acesta la 30.12.2019. De asemenea în ceea ce priveşte infracţiunea de
complicitate la infracţiunea de spălare a banilor se reţine ultimul act material în sarcina
acestuia la 3.12.2013 sens în care urmează a se observa că terenul de prescripţie este de 8
ani s-a împlinit şi pentru această infracţiune la data de 3.12.2021.
186/192
În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă
continuată urmează a se observa că în sarcina acestuia ultimul act material a fost reţinut la
data de 31.10.2013, termenul de prescripţie fiind de 10 ani acesta fiind împlinit la data de
31.10.2023.
Aşadar, s-a solicitat admiterea în parte a apelului parchetului cu privire la
intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi pentru toate faptele reţinute în sarcina acestuia
să se dispună încetarea procesului penal raportat la dispoz. art. 396 al.6 c.p.p. cu referire la
art. 16 alin.1 lit.f c.p.p.
Cu privire la onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu are aceeaşi
solicitare, conform art. 10 alin.2 din Protocol rap.la art. 5 al.4 din Protocolul încheiat între
UNBR şi Ministerul Justiţiei.
Inculpatul Soare Constantin, a solicitat în temeiul art. 421 pct.2 lit.b c.p.p.
rap.la art. 6 par. 1 din CEDO admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei
spre rejudecare la Tribunalul Prahova pentru lipsa motivării, cu precizarea că va depune la
dosar motive scrise mai ample.
În subsidiar în temeiul art. 421 pct.2 lit.a c.p.p. s-a solicitat admiterea apelului,
desfiinţarea sentinţei atacate şi dispunerea faţă de inculpat a încetării procesului penal
pentru toate cele trei infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată ca urmare a intervenirii
prescripţiei.
În ceea ce priveşte infracţiunea de aderare la grup infracţional faptele reţinute în
perioada 7.01.2013 – 7.11.2013, faţă de ultimul act material termenul de prescripţie s-a
împlinit la data de 7.11.2018, în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală faptă
săvârşită în perioada 7.01.2013-13.11.2013 termenul de prescripţie este de 10 ani, fapta
fiind prescrisă la data de 31.10.2023, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la
infracţiunea de spălarea banilor fapta săvârşită în perioada 7.01.2013 – 7.11.2013 termenul
de prescripţie este de 8 ani faptă fiind prescrisă la 7.11.2021.
Aceeaşi solicitare a formulează ca şi colegii săi, ceilalţi apărători desemnaţi din
oficiu, cu privire la majorarea onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile
formulate, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea va admite apelurile
formulate, pentru următoarele considerente:
Curtea reţine că în faza de apel cu ocazia dezbaterilor s-au invocat o serie ce
neconcordanțe între încadrarea juridică dată faptelor prin referatul de remediere a
rechizitoriului şi dispozitivul de condamnare al sentinţei apelate. Instanţa de fond nu a
sesizat aceste neconcordanțe, nu a indicat în considerente dacă are în vedere vreo schimbare
de încadrare juridică sau dacă aceste aspecte sunt rezultatul unor erori materiale.
La fila 110 din sentinţa atacată se arată că ,,Astfel, raportat la cele arătate mai
sus instanţa constată că în drept faptele inculpaţilor Vizi Carol Mark , Molnar Arpad Jozsef,
Molnar Botond Tibor, Soare Constantin , Avram Marius Florin , Linca Gigi Ionel , Oprea
Aurelian, Matei Costel, Capră Nicolae şi Dumitru Emil întrunesc elementele constitutive ale
infracţiunii continuate de spălarea banilor prev.şi ped. de art. 29 alin.1. lit.c din Legea
656/2002 cu aplicarea art.35 alin.1. cod penal .,,
Cu toate acestea inculpaţii Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor sunt
condamnaţi pentru complicitate la infracţiunea de spălare a banilor deşi în considerente se
vorbeşte de autorat.
La fila 99 din sentinţa atacată se arată că ,,Fapta inculpatului Molnar Arpa
Jozsef care în perioada 7.01.2013 – 16.09.2013 a emis 50 de facturi fiscale fictive în
numele SC AHR Consulting SRL şi SC Alcaz Time Impex SRL , societăţi pe care le
controla împreună cu fratele său Molnar Botond Tibor către societăţile SC LA TEAM LINE
SOLUTIONS S.R.L şi SC ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L, facilitând astfel
cauzarea unui prejudiciu bugetului de stat de catre Compania Romprest în valoare de
187/192
3.743.519 lei constituie la infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped. de art.48 alin.1. cod
penal rap.la art. 9 alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 cod
penal.
În drept, fapta inculpatului Molnar Botond Tibor care în perioada 07.01.2013
-16.09.2013 a emis 50 de facturi fiscale fictive în numele SC AHR Consulting SRL şi SC
Alcaz Time Impex SRL , societăţi pe care le controla împreună cu fratele său Molnar
Botond Tibor către societăţile SC LA TEAM LINE SOLUTIONS S.R.L şi SC
ROMCONCORD TEHNIC SERVICE S.R.L, facilitând astfel cauzarea unui prejudiciu
bugetului de stat de catre Compania Romprest în valoare de 3.743.519 lei constituie la
infracţiunea de evaziune fiscală prev. şi ped. de art.26 alin.1 cod penal din 1969 rap.la art. 9
alin1. lit.c şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal şi art. 5 cod
penal.,,
Prin referatul de remediere a neregularităţilor actului de sesizare din 28.10.2015
aflat la filele 177-311, vol 19 instanţă fond nu se reţine în sarcina inculpaţilor Molnar Arpad
Jozsef şi Molnar Botond Tibor al. 3 al art. 9 din Legea 241/2005 ci al. 2 din acelaşi articol
neexistând vreo schimbare de încadrare juridică în acest sens.
Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul inculpatei Hotca Lucia Maria în sensul
că prin referatul de remediere se vorbeşte de al. 2 art. 9 din Legea 241/2005 iar prin sentinţa
apelată se reţine al. 3 fără a se fi pus în discuţie vreo schimbare de încadrare juridică.
Conform Deciziei CCR nr. 250/2019: „numai dispunerea schimbării încadrării
juridice a faptei, prin hotărâre care nu soluţionează fondul cauzei, ulterior punerii în discuţia
părţilor a noii încadrări juridice, însă anterior soluţionării cauzei, prin sentinţă sau decizie,
asigură caracterul echitabil al procesului şi posibilitatea exercitării în continuare a unei
apărări efective, în procesul penal, de către inculpat, în condiţiile în care doar în raport cu o
încadrare juridică în mod definitiv stabilită, în cursul procesului penal, iar nu la finalul
acestuia, inculpatul îşi poate face apărări concrete”.
Curtea are în vedere că normele legale prevăzute de art. 278 C.p.p privind
reglementarea erorilor materiale nu pot fi aplicate la dispoziţii ce ţin de deliberare, respectiv
schimbare de încadrare juridică sau condamnarea unei persoane.
Uşurinţa cu care instanţa de fond a trecut de la autorat la complicitate şi de la
art. 9 al. 2 din Legea 241/2005 la al. 3 în condiţiile în care în acest din urmă caz s-ar fi
impus o serie de nuanţări importante referitoare la cuantumul prejudiciului privează pe cei 3
inculpaţi mai sus arătaţi de un proces echitabil şi nu pot fi catalogate ca nişte simple erori
materiale cum s-a susţinut.
Curtea are în vedere că motivarea judecătorului trebuie să fie în primul rând
clară, concisă şi să răspundă apărărilor formulate în cauză.
Potrivit art. 403 (1) C.p.p. expunerea unei sentinţe penale trebuie să cuprindă
printre altele:
b) descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului şi
locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de
sesizare;
c) motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au
servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi
motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de
fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză;
d) arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză.
(2) În caz de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea
aplicării pedepsei, expunerea trebuie să cuprindă fiecare faptă reţinută de instanţă în sarcina
inculpatului, forma şi gradul de vinovăţie, circumstanţele agravante sau atenuante, starea de
recidivă, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunţată.
188/192
Din analiza sentinţei apelate rezultă că probele administrate în faza cercetării
judecătoreşti nu au fost analizate decât într-o proporţie foarte mică şi nesatisfăcătoare iar
argumentele apărătorilor au fost respinse în bloc fără a se analiza apărările esenţiale
formulate în cauză de inculpaţi.
Curtea reţine că se redau pasaje întregi din raportul de expertiză efectuat în faţa
instanţei de fond cu menţiunea că prezintă realitatea documentară iar nu realitatea din teren.
Se comentează probatoriul administrat la urmărirea penală prin prisma conţinutului
rechizitoriului fără a se face o trimitere la toate probele administrate aşa cum impune disp.
art. 103 C.p.p.
Potrivit acestor dispoziţii:(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege
şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor
administrate în cauză.
(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului
instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune
doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice
îndoială rezonabilă.
A face trimitere în mare parte la probatoriul administrat în faza de urmărire
penală fără a analiza cu atenţie şi probatoriul administrat în faza de cercetare judecătorească
într-o cauză de asemenea complexitate în care s-au dat soluţii de condamnare nu poate
răspunde exigenţelor unui proces echitabil.
Curtea reţine că nu au fost analizate cu atenţie declaraţiile date în faza de
cercetare judecătorească. Nu se indică în mod concret de ce au fost înlăturate o serie de
declaraţii ale unor martori şi nu se răspunde punctual unor apărări esenţiale formulate în
cauză de inculpaţi.
Se impunea o acurateţe a încadrărilor juridice cuprinse în hotărârea fondului în
condiţiile în care au fost depistate o serie de neconcordanțe mai sus arătate.
Instanţa de control judiciar are în vedere dispoziţiile art. 349 alin. 1 Cod
proc.pen. cu referire la art. 8 Cod proc.pen., art. 21 alin. 3 din Constituţie şi art. 47 teza a II-
a din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene conform cărora instanţa
soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor părţilor - cu
precădere a dreptului la un proces echitabil - şi asigurarea administrării probelor pentru
lămurirea completă a împrejurărilor cauzei, în scopul aflării adevărului.
Potrivit dispoziţiilor legale menţionate, o hotărâre judecătorească trebuie să
cuprindă în motivarea sa, în fapt şi în drept, argumentele judecătorului cu privire la soluţia
pronunţată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la
susţinerile şi apărările părţilor, iar pe de altă parte, la dispoziţiile legale aplicabile raportului
juridic dedus judecăţii, în caz contrar, fiind pronunţată cu nerespectarea prevederilor art.
401- 404 Cod procedură penală şi art. 6 paragraf 1 din Convenţie.
Hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată iar motivarea
acesteia este argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia
dispusă în cauză. Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte,
prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că judecătorul a examinat toate mijloacele
procesuale şi procedurale din cauza dedusă judecăţii şi, pe de altă parte, prin dreptul
acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căilor de atac.
Motivarea este un element esenţial al unei hotărâri judecătoreşti, o garanţie a
calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către
instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie.
Pe de altă parte, nemotivarea unei hotărâri judecătoreşti echivalează practic cu
soluţionarea procesului fără a intra în fondul acestuia, de natură să justifice desfiinţarea cu
trimitere spre rejudecare, o hotărâre nemotivată devenind arbitrară, şi nu poate permite
exercitarea controlului judiciar, obligând la o desfiinţare cu trimitere.
189/192
Curtea apreciază că analiza pentru prima dată în apel a existenţei infracţiunilor
deduse judecăţii sub aspectul întrunirii elementelor de tipicitate, ar lipsi inculpaţii de un
grad de jurisdicţie.
Astfel, un proces finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanţiile date
de art. 6 din Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, implică mai ales în sarcina
instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv, real şi consistent al mijloacelor,
argumentelor şi elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa în
determinarea situaţiei de fapt. Obligaţia de motivare impune o apreciere întotdeauna ataşată
de natura cauzei, de circumstanţele acesteia, stilul judiciar şi tipologia actului de justiţie.
Motivarea unei hotărâri este înţeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil
hotărârea luată, ceea ce nu înseamnă un răspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de
parte – dar nici ignorarea lor –, ci un răspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care
sunt susceptibile, prin conţinutul lor, să influenţeze soluţia.
În legătură cu motivarea oricărei soluţii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
a apreciat, în mai multe cauze, inclusiv împotriva României, ca aceasta este o componenta a
dreptului oricărei părţi la un proces echitabil, drept statuat de dispoziţiile art. 6 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, în cauza Albina împotriva României, Curtea reiterează principiile pe care
le-a statuat în cauza Helle împotriva Finlandei, arătând că noţiunea de proces echitabil
presupune ca o instanţă internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat
totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse.
Astfel, chiar daca judecătorul nu trebuie să răspundă tuturor argumentelor
invocate de părţi, argumentele decisive pentru soluţionarea cauzei vor trebui totuşi să-şi
găsească reflectare în hotărâre, situaţie ce nu subzistă în cauză, prin raportare la probele
administrate şi poziţia procesuală a inculpaţilor.
Este real că între situaţiile care justifică desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei
la rejudecare prevăzute de art.421 pct. 2 lit.b) Cod procedură penală nu se identifică şi cea
vizând nemotivarea hotărârii judecătoreşti, însă Curtea, are în vedere dispoziţiile prev. de
art. 20 alin. (2) din Constituţia României, potrivit cărora dacă există neconcordanțe între
pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este
parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care
Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile, dând eficienţă astfel disp. art.
2 paragraful 1 al Protocolului 7 din Convenţie, privind dreptul la două grade de jurisdicţie în
materie penală. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să arate silogismul juridic din care
rezultă aplicarea normei de drept la situația de fapt reținută.
Potrivit Avizului nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor
Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea
hotărârilor judecătorești: „(…) „Pentru a fi de calitate, hotărârea judecătorească trebuie
percepută de justițiabil și de societate în general drept rezultatul unei aplicări pertinente a
regulilor de drept, al unei proceduri echitabile și al unei aprecieri convingătoare a faptelor,
fiind executabilă. Justițiabilul va avea atunci convingerea că a fost examinată cauza sa și că
a fost soluționată corect și societatea va percepe hotărârea ca pe un factor ce poate restabili
pacea socială (pct. 31)”. (…) În ceea ce privește conținutul său, hotărârea judecătorească
cuprinde examinarea chestiunilor în fapt și în drept aflate la baza controversei (pct. 42).
(…)”
Printr-o decizie de referință referitoare la motivarea hotărârilor prin care se
soluționează fondul cauzei (care a curmat practica – determinată de lege- motivării hotărârii
după pronunțare), Curtea Constituțională a statuat, printre altele, că: “(…) de principiu,
motivarea în fapt și în drept a hotărârii judecătorești în procesul penal constituie un element
de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional; hotărârea judecătorească nu
reprezintă un act discreționar, ci este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a
190/192
probelor administrate în cauză, realizat la momentul deliberării în scopul aflării adevărului,
proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea prin înlăturarea unor
probe și reținerea altora, ca urmare a unor raționamente logice făcute de instanță și care se
regăsesc în motivarea hotărârii judecătorești. Ca proces al „judecății” realizate în cauză,
motivarea hotărârii judecătorești implică o demonstrație, ce presupune folosirea logicii
juridice pentru fundamentarea soluției. Așadar, Curtea reține că motivarea hotărârii
judecătorești este cea care conduce în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.
(….) a motiva înseamnă a demonstra, a pune în evidență datele concrete care, folosite ca
premise, duc la formularea unei concluzii logice. Curtea observă, de asemenea, că simpla
afirmare a unei concluzii – în concret, pronunțarea soluției nemotivate în fapt, doar cu
indicarea textului de lege în care se încadrează infracțiunea, potrivit art. 404 din Codul de
procedură penală – fără a arăta în ce mod s-a ajuns la acea concluzie/soluție, nu creează
transparență asupra actului de justiție, nu înlătură suspiciunea de arbitrariu și nu permite o
bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești.”
De asemenea, în practica dezvoltată la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție,
s-a evidențiat că: „(…) a motiva o sentință penală înseamnă a demonstra, ceea ce implică
punerea în evidență a datelor concrete care conduc la formularea unor concluzii logice, cu
arătarea, pentru situația de fapt, a probelor administrate din care rezultă existența acelor date
și, pentru situațiile juridice, demonstrația logică a aplicării corecte a dispozițiilor legale, prin
analiza elementelor constitutive ale infracțiunii reținute, constatarea circumstanțelor care
atenuează sau agravează învinuirea, eventual existența unor unei cauze de excludere sau
înlăturare a răspunderii penale”. Totodată, instanța supremă a mai subliniat importanța
distincției dintre două concepte, respectiv motivarea hotărârii și motivarea aparentă a
hotărârii, evocând că: „Simpla afirmare a unei concluzii fără arătarea unei date concrete,
fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită sau implicită la actele
cauzei în general, nu înseamnă a motiva, ci a da numai aparența unei motivări”.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond urmează să aibă în vedere toate criticile
de nelegalitate şi netemeinicie invocate prin prezenta cale de atac.
Faţă de aceste aspecte curtea nu va analiza şi celelalte apărări formulate în cauză
urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării.
Potrivit art. 419 C.p.p., instanţa de apel examinează cauza prin extindere şi cu
privire la părţile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, putând hotărî şi în
privinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.
În ceea ce priveşte cererea de extindere a apelului formulată de intimatul-
inculpat Vizi Carol Mark prin apărător curtea are în vedere că acesta este parte în cauză,
respectiv intimat-inculpat fiind vizat de apelul parchetului astfel că pentru a-i analiza
situaţia în apel nu este nevoie de vreo extindere a apelului potrivit art. 419 C.p.p..
Faţă de considerentele mai sus expuse, Curtea în baza art. 421 pct.2 lit.b C.p.p.
va admite apelurile formulate împotriva sentinţei penale nr. 303/23.11.2020 pronunţată de
Tribunalul Prahova.
Va desfiinţa sentinţa penală apelată şi, în consecinţă, va trimite cauza spre
rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Prahova.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariile avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii Cărăbăneanu Cătălin, Avram
Marius Florin, Matei Costel, Dumitru Emil, Oprea Aurelian, Lincan Gigi Ionel, Vizi Carol
Mark şi Soare Constantin, în cuantum de câte 2880 de lei fiecare se vor avansa din fondurile
Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.
Cuantumul onorariului de 1440 de lei prevăzut de actul adiţional nr. 1 la
Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaţilor din oficiu pentru situaţia a cel puţin 5
inculpaţi în aceeaşi cauză a fost dublat în condiţiile art. 10 al. 2 din protocol faţă de munca
depusă în dosar de avocaţii din oficiu şi faţă de complexitatea dosarului.
191/192
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
În baza art. 419 C.p.p. respinge cererea de extindere a apelului formulată de

intimatul-inculpat Vizi Carol Mark prin apărător.
În baza art.421 pct.2 lit.b C.p.p. admite apelurile formulate de PARCHETUL
DE PE LÂNGĂ Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. - SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI şi
inculpaţii NECULA MARIN, GRIGORAŞ GRIGORE ADRIAN, POP IUSTIN
ATANASIU, PAUL VIOREL, PAUL GHEORGHE NICOLAE, MOLNAR ARPAD
JOZSEF, MOLNAR BOTOND TIBOR, HOTCA LUCIA MARIA, CORLAN CRISTIAN
DUMITRU, CĂRĂBĂNEANU CĂTĂLIN MARIAN, AVRAM MARIUS FLORIN,
DUMITRU EMIL, OPREA AURELIAN, MATEI COSTEL, CAPRĂ NICOLAE, LINCAN
GIGI IONEL, SOARE CONSTANTIN, partea civilă MINISTERUL FINANŢELOR
PUBLICE – A.N.A.F. BUCUREŞTI – D.G.F.P. PLOIEŞTI şi partea responsabilă
civilmente SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, împotriva sentinţei penale nr. 303
din data de 23.11.2020 pronunţată de Tribunalul Prahova.
Desfiinţează sentinţa penală apelată şi, în consecinţă, trimite cauza spre
rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Prahova.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariile avocaţilor din oficiu pentru inculpaţii Cărăbăneanu Cătălin, Avram
Marius Florin, Matei Costel, Dumitru Emil, Oprea Aurelian, Lincan Gigi Ionel, Vizi Carol
Mark şi Soare Constantin, în cuantum de câte 2880 de lei fiecare se vor avansa din fondurile
Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi Ministerului Public, prin
mijlocirea grefei instanţei, azi, 26.06.2024.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,
SILVIA MONICA OWRANG ANCA BARBU
GREFIER,
AURELIA JUGĂNARU-MÂNERAN
Red./tehnored.SMO
Ex. 35/26.06.2024
d.f. nr. 3509/105/2015 Tribunalul Prahova
j.f. Ivan Popa Daniela
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
192/192

Decizie Rejudecare CA Ploiești 240626 225039

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Decizie Rejudecare CA Ploiești 240626 225039

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CAPLO:2024:002.000684

Dosar nr. 3509/105/2015

DECIZIA PENALĂ NR. 684

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

Pe rol fiind soluţionarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

Deliberând asupra apelurilor penale de faţă, analizând actele şi lucrările dosarului

3. Referitor la înregistrarea unor operațiuni care au la baza facturi emise de

5. Constatari privind relatia comerciala derulata de SC ROMCONCORD TEHNIC

În baza art. 419 C.p.p. respinge cererea de extindere a apelului formulată de

You might also like