Leoaica tandra, iubirea Nichita Stinescu rticularitigl ale textulul Opera .Leoaicd nindnd, tubirea”, de Nichita Stinescu, apare in anul 1964 si face parte din al doilea volum de poevii al autorului, .O visiune a semtimentelor”, situat sub semnul redescoperirii lirismului, Nichita Suinescu este un reprezentant de seam’ al generatici neomodemiste care reface legitura cu marea poezie modernisti interbelicd, eliminind inluentele de natura politica din poezia romineasca. Din punct de vedere estetic, opera se incadreazi in neomodernism. O primd triséturd a acestuia este noulatea expresici poctice prin revolujia limbajului. Astfel, limbajul pest i pierde functia referentiald si devine ambiguu, dind senzatia de nonsens gi de absurd. In poezie, cuvintele nui mai fac referire la realitate, ei ereeaza propria realitate a textului poetic, de multe ri socind cititorul gi obligindu-1 si caute sensuri ascunse in metafore subtile si in imagini antistice neobignuite. Astfel, .Jeoaica tdndri” este o metaford a iubirii care zdruncing viaja i lui, idee sugerati de violenja imaginilor tactile din ultimele dous versuri ale primei Coltii albi mi iva infipt in fatd./ m-a muscat leoaica, azi, de fafa". © a doua trisituri a neomodemismului ¢ reprezentatd de cultivarea subiectivitstii, a senzorialului gia afectivitaji. Eullirie fi asum 0 perypectiva profund subiectiva prin folosirea mitcilor lexico-gramaticale specifice (pronume de persoana | - ni-", adjective pronominale posesive — ,yneu” si verbe la persoana | - am dus"); acestea duc la valorificarea lirismului pur, rin care poezia redescoperd puterea metaforei, profunzimile fiintei gi marile intrebiri ale acesteia. Lumea este perceputd de indrigostit intr-un mod senzorial, relevante fiind cuvintele cce in de sfera semantica a simturilor: .privirea”, aucul", .mdna™. ‘Tema poeziei este iubirea, iar 0 prima imagine semnificativa pentru aceasta este prima fraza din cea de a doua strofi, Asifel, iubirea modifich fundamental, din punet de vedere sufletesc, fiinja umans. Tedind sentimentul iubirii, omut devine centrul lumii (.si deodatd-n jurul meu”), simfind c& totul graviteaza in jurul stu (natura/ se fllcu un cerc, de-a dura”). ‘Aflat in mijlocul unui univers circular, simbol al perfectiunii, indrigostitul percepe lumea ca dintr-un varie incontrolabil. Aflat in centru tui, sufletul indragostitului se simte inte-un punct de echilibru din cadrul haosului generat de acest sentiment nou, Prin utitizarea elementului apei in comparatia natura/ se ficu un cere [...J/ ca 0 stringere de ape" se sugereazh capacitatea iubirii de a genera o nous viajd pentru om prin noua percepfie asupra lumii inconjuritoare gi supra sinelui. alta imagine poeticd reprezentativa pentru tema operei este cca de a doua frazd din a doua strofi a poezici, care aduce gi incheierea acestei strofe. Aici se contureazd ideca cd iubirea este o manifestare superioard a fericirii copleyitoare. Elanul vitalist este sugerat de ascensiunea simturilor, lumea fiind perceputd exclusiv senzorial: ,$i privirea-n sus fdgni/curcubew tiat in doud/si auzul o-mélniviocmai Kinga ciocdrlit™, Starea extaticd este sugeratd uit de adverbul .5us” gi de verbul .4dsni”, cit gi de imaginea ciocarliei, pasire cunoscutd prin felul indlja ca 0 sigeati spre cer si care e considerati simbol al elanului tinerese si al fericirii Scanat cu CamScannersupreme. Mai mult, metafora ,cureubeu tdiat in doud” exprimi ideca c& iubirea devine punte intre doua lumi, cea pimanteasea gi cea solar’, Elementele de structur’ i compozijie sunt importante pentru particularitigile textului Poctic, Un prim astfel de clement este titlul. Acesta defineste iubirea printr-o metafora explicita, sentimentul find asociat cu o ,leoaicd tdndra™, lucru care propune o perspec atipicd, socanti pentru cititorul de poezie clasici. Frumusejea, ferocitatea, salbiticia, instinctualitatea, agilitatea sunt trisdturi sugerate de sintagma ,Jeoaicd tdndra” si sunt transferate sentimentului iubirii. Metafora din titlu va fi reluatd in incipitul poczici, o veritabila alegorie a indragostirii. Versurile sugereazi c& iubirca se manifest cu violenja unui atac in ‘viata omului pe care il ia pe nepregiitite. Un alt clement deoscbit de important pentru opera este finalul. Acesta se centreazi pe ideea transfiguririi lduntrice a fiinfci sub imperiul Imaginile artistice sugercazi dizolvarea identitijii indrigostitului, acesta nemaiaviind percepjia clara a sinelui, nemairecunoscandu-se: ,Mi-am dus mana la spranceand/ la tampla si la barbie/ dar ména nu Je mai tie”. Versurile refac un gest obisnuit, enumerajia sugerind reconfigurarea simjurilor in contextul unei fiinje care nu mai ¢ determinata de corporalitate, ci de simire. .Desertul in stralucire” este universul lduntric, transfigurat total de sentimentul iubirii ajunse la maturitate (.Jeoaicd ardmie/ cu miscarile viclene”). Repetitia din final, ,,incd-o vreme/ si-ncd-o vreme... alituri de punctele de suspensie, puncteazi ideca ci iubirea se caracterizeazi prin continuitate. In concluzie, consider ci opera ,Leoaicd tdndrd, iubirea” este de o valoare incontestabild in literatura romand, find reprezentativa pentru intreaga creatie a lui Nichita Stinescu. Aceasta se dovedeste a fi o lectura esenjiala in formarea culturala a oricdrui tinir, Scanat cu CamScanner