Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 51
Verificator de proiecte, atestat MLPTL FLORICA STROIA Aleea Resita ,,D”, BI. A4, Ap.4, Sector 4 - Bucuresti Certificat de atestare nr. 02043/12.02.1998 REFERAT Privind verificarea de calitate la cerinja: Af Studiu geotehnic Construire Cres medie in strada Cpt. Grigore Ignat 14 1. Date de identificare proiectant de specialitate: bencficiar: Municipiul Bérlad amplasament: str. Cpt. Grigore Ignat 14, Barlad, jud. Vaslui data prezentirii pentru verificare: 02.11.2021 faza de proiectare: SF + PT MILAN EXPERT SRL. 2. Caracteristicile principale ale proiectului si ale construcfiei Scopul: Stabilirea conditiilor geologicc, hidrogeologice si geotehnice ale terenului pentru construire cresai medic. Pentru obicctivul analizat categoria geotehnica si riscul geotchnie (NP 074/2014) sunt: rise geotchnic moderat, categoria geotchnica 2. Amplasamentul a fost cartat gi s-au executat un numar de 4 (patra) foraje geotchnice (F1 - F4) avand fiecare adancimea H= 6 m. Zona este caracterizati de un facies prafos argilos/ergilos prifos la partea superioard a coloanei litologice aflat in continuitate de sedimentare peste o alternan(a de nisipuri si argile. Pe amplasament a fost pusa in evidenta o umpluturd antropica heterogend, care este imperios necesar sii fie excavati, astfel incat fundarca viitoarci construct si se facd pe terenul natural. In forajele geotehnice executate nivelul hidrostatic a fost interceptat intre 3,50 ~ 4,00 m, de la CIN, 3. Recomandari privind solufiile de fundare Sistemul de fundare recomandat pentru viitoarea constructie este de tip fundajii continue sub zidurile de rezistenfi. Roca la cota de fundare este un PSU iar in aceste conditii trebuie si se tind cont de Normativul privind Jundarea constructiilor pe terenuri sensibile la “umezire”, indicativ NP 125/2010. Fundarea va fi direct iar terenul, la cota de fundare va fi foarte bine compactat. Se fac recomandari gencrale gi specifice amplasamentului. 4, Documente care se prezinti la verificare Memoriul elaborat de proiectant Harta geologic’ cu amplasamentul studiului Plan de situatic cu amplasarea lucrarilor geotehnice Coloane litologice cu parametri geotchnici Buletine de analiza ale parametrilor geotehnici. 5. Concluzii asupra verificirii: Prezentul referat confirma faptul ca studiul geotehnic corespunde standardelor si normativelor pentru domeniile Af AM PRIMIT SC MILAN EXPERT SRL Dr. inginer geolog Gabriel Mian SA Re, CULRO 21750088" WaraiTizoNr Nets SOCIETATE DE PROIECTARE $I CONSULTANTA IN GEOLOGIE » SC MILAN EXPERT SRL Str. Epureanu 45, Barlad, jud. Vastul Mobil: 0728004049, milanexpert@yahoo.com J37/341/2007, CUI RO 21758068 STUDIU GEOTEHNIC Construire Cresa medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 Amplasament: Barlad, jud. Vaslui Beneficiar: Municipiul Barlad INTOCMIT Dr. inginer geolog i an SAV, Gabriel Han OAV A ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cresa medie in str. Cpt. Grigore lgnat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad eo _ STUDIU GEOTEHNIC 1. Date generale Prezentul studiu geotehnic este intocmit in conformitate cu NP 074/2014 - Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare, GE 129/2014 — Ghid privind proiectarea geotehnicd si STAS 1242/1-81, prin documentare gi analiza de specialitate privind condifiile geologo — structurale, seismologice si geotehnice specifice zonei unde este situat amplasamentul, completate cu datele geotehnice rezultate in urma studiilor de teren efectuate. Aceste norme sunt cele specifice domeniului ,Teren de fundare" si se referd la metode de investigare de teren si laborator, clasificare - tipuri geotehnice, caracterizare fizico-mecanica si date necesare pentru calcule de predimensionare si verificare ale structurilor. Astfel normele mentionate se grupeaza in: |. Norme de interes general privind cercetarea geotehnica de teren si laborator in vederea definirii geotehnice a succesiunii, acestea fiind urmatoarele: SR EN 1997 - 1/2004. EUROCOD 7. Proiectarea geotehnica. Partea 1. Reguli generale. SR EN 1997 - 2/2010. EUROCOD 7. Proiectarea geotehnicd. Partea 2. Investigarea si cercetarea terenului STAS 1242/2 - 87. Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise executate in paménturi. STAS 1242/4 - 85. Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamédnturi ‘SR EN ISO 22476-2/2006. Cercetari si incereari geotehnice. Incercari pe teren. Partea 2 Incercare de penetrare dinamic& ‘SR EN ISO 22476-3/2008. Cercetari si incercdiri geotehnice. Incercari pe teren, Partea 3 Incercare de penetrare standard SR EN ISO 14688-2/2005. Cercetéri si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea paménturilor. Normativ NP 125/2010. Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire - PSU. Normativ NP 126/2010. Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi cu umflari si contractii mari - PUCM. = '*"8 2 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cresa medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 ‘Municipiul Barlad e.— CR 1-1-4/2012. Evaluarea actiunii vantului asupra constructillor SR CEN ISO/TS 22475 - 2: 2006. Investigatii si incercari geotehnice. Metode de prelevare si masuréri piezometrice. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme si personal SR CEN ISO/TS 22475 - 3. Investigatii si Incercari geotehnice. Metode de prelevare si masurari ale apei subterane Partea 3: Evaluarea conformitatii firmelor si personalului de catre 0 terta parte. II. Normele specifice aplicate privind calculul terenului de fundare in cazul fundarilor directe au fost: STAS 3300/1-2/85. Teren de fundare. Principii generale de calcul gi calculul terenului de fundare. Normativ NP 112/2014. Normativul privind proiectarea fundatiilor de suprafata Normativ P 100 - 1/2013. Normativ privind proiectare antiseismica. STAS 6054/77. Macrozonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet, Indicator de norme de deviz TS/95 - Terasamente, Ill. Normele specifice lucrarilor de drumuri si terasamente: STAS 1709/1—2/90. Adancimea de inghet in complexul rutier. STAS 2914/84. Terasamente - conditii generale de calitate. STAS 9470/73. Relatiile dintre intensitati si duratele ploilor maxime de calcul cu anumite frecvente pe teritoriul Romaniei in cadrul documentatiilor existente pe problemele de interes din zona s-au consultat si anexat fragmente ale harjilor morfologice, geologice si hidrogeologice, in care se specifica conditiile generale ale zonei de interes. 4.1. Beneficiarul studiului Municipiul Barlad 1.2. Proiectant general 1.3, Proiectant de specialitate SC MILAN EXPERT SRL T_T)? 3 SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiu geo Construire Cres& medie in str. Cpt. Grgore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Bérlad eo Ov 1.4. Scopul studiului Stabilirea conditilor geologice, hidrogeologice si geotehnice ale terenului pentru construire Cresa medie. S-a avut in vedere determinarea tipului, starii si proprietatilor fizico - mecanice ale straturilor din amplasament in cuprinsul zonei active a fundatiilor, semnalarea unor conditi speciale ale amplasamentului, stabilirea paramettilor de seismicitate, a parametrilor climatici, a categoriei geotehnice a constructiei propuse In zona studiat& precum gi recomandarile privind proiectarea, executia si exploatarea constructiei, conditionate de caracteristicile terenului de fundare, 1.5. Amplasament Obiectivul se afla amplasat in intravilanul UAT Bérlad, jud. Vaslui pe str. Cpt. Grigore Ignat 14 la intersecfia paralelei de 46°14'08.99" latitudine N cu meridianul de 27°41'00.37" longitudine E — Planga P1, Planga P2 2. DATE GENERALE PRIVIND TERENUL 2.1. Conditii geologice Din punct de vedere geologic, zona studiatd aparjine Platformei Barladului, unitate structuralé majora, caracterizaté de structurile simple, necutate, a formatiunilor sedimentare acumulate in etapa de stabilitate a platformei — Plansa P3 Platforma Barladului reprezinta o porfiune din marginea Platformei Moldovenesti, afundata tectonic si neimplicata in procese orogenetice. Caracteristic acestei platforme este marea dezvoltare a formatiunilor jurasice, prezenta permo — triasicului precum si continuarea sedimentarii dupa meofian, pana in romanian ele mai noi formatiuni sedimentare din Platforma Barladului apartin ciclului Badenian superior — Romanian (nisipuri, argile) si Cuaternarului (siltite, pietriguri), formatiunile din urma fiind caracterizate de terasele (3) ce insofesc principala artera hidrografica a Depresiunii Barladului (raul Barlad). In dreptul zonei supuse prezentului studiu, Pontianul atinge intreaga sa grosime stratigrafic4, intrucat aici, apar pe culmile dealurilor, primele formatiuni pliocene, concordant gi in continuitate de sedimentare peste cele meotiene. ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Crag medie in str. Cpt. Grigore lgnat 14 SG nr. 1284/2024 ‘Municipiul Bérlad eo 2.2. Conditii geomorfologice Alcdtuirea geologic, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilatiile pozitive de la sfarsitul Romanianului si cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimarii particularitatilor reliefului Platformei Barladului — Planga P4 Zona studiaté este amplasaté in cadrul Depresiunii Barladului. Caracteristic acestei subunitati este relieful sculptural datorat constitutiei geologice (roci friabile) care au permis adancirea retelei hidrografice, o dinamica accentuata a proceselor de panta si crearea unei energii mari de relief, Coamele colinelor sunt in cea mai mare parte inguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slaba inclinatie S-V si ocupa suprafete foarte reduse. Pentru regiunea colinara este caracteristic paralelismul vailor si ale culmilor dealurilor. 2.3. Conditii hidrologice si hidrogeologice Principala artera hidrograficd ce strabate zona studiata este réul Barlad care dreneazd apele de suprafata, avand un rol principal in stabilirea nivelului apei subterane, cantonata in formatiunile sedimentare neogene si cuaternare ale platformei Debitul mediu multianual al raului Barlad variaza intre 0,650 si 0,700 de m’/s. Se constata c regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiaté apartine bazinului hidrografic al raului Barlad. Formatiunile geologice prezinté 0 dispunere monoclinalé avand o c&dere pronunjata, orientaté spre SE. Depozitele sedimentare de varsté cuaternara reprezinté principala roca magazin din zona studiata pentru acviferele freatice. Acviferele de medie si mare adncime sunt cantonate in formatiunile de varsta sarmatian superioara (chersonian) Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o panta hidraulica ridicata gi implicit o dinamica accentuata a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizeaza o curgere, in general uniforma, predominand totusi curgerea plan verticala si radial divergenta 2.4, Conditii tectonice Tectonica cuverturii, inclusiv a celei neogene, este rezultanta mularii reliefului vechi, de catre depozitele noului ciclu, combinata cu efectul migcarilor verticale negative (ce au declangat sedimentarea) sau pozitive (cu aparitia reliefului). Formatiunile sedimentare prezinté o inclinare NV - SE de circa 1°, ceea ce se materializeaza, pentru unele orizonturi reper (pietrigurile de Balab&nesti), cu o inclinare de 7 - 8 m/km. Ulterior, pozitia cvasiorizontala a formatiunilor sedimentare a fost influentata de migcarile neotectonice, fapt pus in evident de deformarea unor terase aparjinand cuatemarului ~ Plansa P4 a 5 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres& medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2024 ‘Municipiu! Barlad oo 2.5. Clima Clima este temperat continentalé cu nuante excesive, fiind caracterizaté prin veri cAlduroase gi secetoase gi iemi geroase. Temperaturile sunt cuprinse Intre 8°C si 9,8°C si precipitatii relativ reduse. Temperatura maxima absoluta (46,6°C) a fost inregistrata la Murgeni la 21 august 1952, iar cea minima (-32°C) la Negresti la 20 februarie 1954, fapt ce demonstreaza, un aspect al continentalismului pronuntat, marcat de o amplitudine termica foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6°C. In conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, dupa indicele de umezeala Thortwaite, zona studiaté se incadreaza la tipul climatic | - moderat uscat, cu regim hidrologic de tip 1a - Planga P4. Ih perioada intervalul aprilie - septembrie, valorile medii ale precipitatilor se situeaza intre 100 - 150 mm. in sezonul rece, respectiv in intervalul octombrie-martie se inregistreaza cele mai reduse valori ale precipitatillor sub % din cantitatea medie anuala (128,5 mm) din cantitatea medie anuala, pe fondul intensificarii maselor de aer de origine continentala (estice si polare, dar si pe fondul reducerii proceselor convective). Incarcarea din zapada, conform CR-1-1-3/2012 este de 2,5 KN/m? — Planga P4. 2.6. Vanturile Predominanta vanturilor de NV este o consecinta a persistentei indelungate a anticiclonului scandinav si a celui central european in timpul iernii (57% in special in luna februarie) sia celui azoric in timpul verii (41,1% - iulie) Frecventa cea mai redusa o au vantutile de SV (1,1%), ca urmare a stationarii in cea mai mare parte a anului, in regiunea SV a Europei a unor arii barice cu presiune redusa. Frecventa vanturilor dominante se modifica sensibil de la un anotimp la altul, pe masura schimbarii sensului circulatiei generale a atmosferei. Pe perioada iemii, circulatia de NV ramane dominanta (23,7%) si de asemenea, se constata spre deosebire de celelelalte anotimputi o crestere a frecventei vanturilor de SE (22.8%). Pe perioada primaverii, circulatiile de NV (21,1%) si cea de SE (19,6%) raman dominante si s-a observat pentru toate directiile o crestere a frecventei vantului. Pentru perioada de vara, circulatia de NV ramane dominanta, cu valorile cele mai mari in aceasta directie (25,4%) si se mai constata si o crestere a frecventei vanturilor de N (18,5%). Pentru perioada de toamna, frecventa vanturilor de NV (18,2%) are valori mai reduse Valorile presiunii de referinta, conform CR 1-1-4/2012, mediata pe 10 minute, la 10 m, avand 50 ani intervalul mediu de recurenta, este de 0,6 kPa — Plansa P4. ja '“=e 6 SC MILAN EXPERT SRL Studi geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad eo i 2.7. Adancimea de inghet in conformitate cu STAS 6054 - 77 adancimea de inghet in zona are valoarea de 0,80 - 0,90 m adéncime, de la suprafata solului - Planga P4. 2.8. Seismicitate Conform STAS 11100/1 — 93 corelat cu normativul P 100 - 1/2013 — Plansa P4 - zona studiata se incadreaza in zona seismic, caracterizata prin: * zona de macroseismicitate I= 8; * ay acceleratia terenului = 0,35 g * Te petioada de colt T.= 1,0 sec 2.9. incadrarea in zone de risc natural incadrarea in zonele de risc natural, la nivele de macrozonare, a ariei pe care se gaseste Zona studiat se face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei, Legea nr. 575/2001; Legea privind Planul de amenajare a teritoriului national — Sectiunea a - V— a, zone de rise natural. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe 0 perioada de referinta viitoare si intr-o zona dat pentru un anumit tip de dezastru Pentru zona studiata factorii de rise avuti in vedere sunt: cutremure de pamant - ridicat. 3. DATE GEOTEHNICE 3.1. Date generale Programul de investigare a obiectivului a cuprins cartarea terenului si executia a 4 (patru) foraje geotehnice F1 - F2 - F3 - F4 avand fiecare H= 6 m. Forajele geotehnice au fost executate in perioada 21/27.10.2021 cu o instalatie de prelevat probe geotehnice, in regim uscat, de tip T 80 conform SR EN 1997-2/2007. Din foraje au fost prelevate probe netulburate cat si tulburate conform standardelor in vigoare. Testele geotehnice efectuate in Laboratorul de analize si incercari in constructii - GEOCON LABORATORY (Autorizatie laborator grad Il nr. 3192/10.10.2016) au urmarit standardul in domeniu - SR EN ISO 14688/2-2005. SC MILAN EXPERT SRL Studi geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad eo _ 3.2. Litologia Datele obfinute in urma cercetarilor efectuate pe teren coraborate cu datele din literatura de specialitate si din arhiva proprie, conduc la concluzia c pentru zona supus prezentului studiu, formatjunile sedimentare apartin pliocenului fiind constituite dintr-o alternanta neuniforma de argile, argile prafoase, prafuri argiloase, nisipuri gi pietrigur. Aceste formatiuni sunt caracterizate printr-o neuniformitate atat la nivelul grosimii lor cat mai ales a suprafetelor pe care acestea apar, remarcAndu-se chiar treceri laterale si indintari de facies. Din punct de vedere petrografic, rocile in zona studiata prezinta urmatoarele caracteristici - Tabel 3.2.1. Tabel 3.2.1 Nr. Roca Caracteristici petrografice crt. | 1 | Nisip granoclasare normala; rulare si sortare slab&; laminatil tabulare si concoide, porozitate ridicata, permeabilitate ridicata | 2) Argilt stratificatie paralel criptica, porozitate medie, compresibilitate | ridicata, plastice (consistente/vartoase) | 3 | Argila préfoasé | stratificatie lenticular, porozitate sc&zut, compresibilitate medie — - J 3.3, Stratificatia terenului Analiza probelor prelevate in urma executiei lucrarilor geotehnice au conturat urmatoarea succesiune litologica a terenului - Tabel 3.3.1 Forajul F Tabel 3.3.1 Intervalul Grosimea Descrierea litologica Reper Nivel | . (m,dela | stratului | litotogie | hidrostatic CTN) ™ | (m, de la CTN) 0-1,10 | 1,10 | Umpluturé —antropic&a.~—sheterogena | | | constituita din resturi de caramizi, zidarie | pietris gi sol vegetal 1,10 - 1,90 0,80 Praf argilos, cafeniu inchis, tare 1 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad o_O 1,90 - 3,00 1,10 Argilaé prafoasa, cafenie, plastic " | | consistenta, calcar diseminat 3,00 - 3,60 0,60 Argila, galbena, plastic vartoasa 3,60-4,40 | 0,80 | Nisip fin — mijlociu, galben, slab sortat, 3,70 granoclasare normala, indesare medie, saturat cu apa | 4,40 -—5,00 0,60 Argila, galbena, plastic vartoasa 5,00 -6,00 1,00 Argila, cenusie, plastic vartoasa Forajul Fz Intervalul Grosimea Descrierea litologica Reper Nivel (m,dela | stratului litotogic | hidrostatic CTN) (m (m, dela TN) 0-1,20 1,20 | Umplutura —antropica.-—_—heterogena consfituita din resturi de c&ramizi, zidarie pietris si sol vegetal 1,20-2,00 | 0,80 | Argila prafoasa slab nisipoasa, cafenie,| 1 tare 2,00 - 3,20 1,20 |Praf argilos, galben, _—plastic| | consistenta, calcar diseminat 3,20-4,00 0,80 | Nisip argilos, galben, plastic consistent, 3,50 umed 4,00 - 4,80 | 0,80 Nisip fin — mijlociu, galben, slab sortat, granoclasare normala, indesare medie, | saturat cu apa } 4,80-6,00 | 1,20 | Argilé, galbend, plastic vartoasa SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cresé medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 ‘Municipiul Bariad Forajul Fs Intervalul | Grosimea Descrierea litologica Reper Nivel (m,dela stratului litologic | hidrostatic TN) in (m, dela cTN) 0-0,90 0,90 | Umplutura —antropicé~—heterogena | constituita din resturi de caramizi, zidarie pietrig gi sol vegetal 0,90-1,80 | 0,90 | Argila prafoasa, cafenie, tare " 1,80-2,70 | 0,90 | Argita prafoasa, galben - cafenie,| I! plastic vartoasa, vine de calcar 2,70-3,40 | 0,70 | Praf argilos nisipos, galben, plastic consistent, umed a0 340-490 | 1,50 | Nisip fin — mijlociu, galben, slab sortat, granoclasare normala, indesare medie, saturat cu apa 490-600 | 1,10 | Argila, galbena, plastic vartoasa Forajul Fs Intervalul | Grosimea Descrierea litologica Reper | Nivel (m,dela stratului litologic | hidrostatic TN) iri (m, deta TN) 0-0,80 0,80 | Umplutura —antropica.-—sheterogen constituita din resturi de c&ramizi, zidarie piettis gi sol vegetal 0,80-1,90 | 1,10 | Argila prafoasa, cafeniu inchis, plastic | II vartoasa 1,90-2,60 | 0,70 | Argila prafoasa, cafeniu — galbi " L plastic consistenta, vine de calcar — | 10 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiu! Barlad 2,60-4,70 2,10 Nisip fin — mijlociu, galben, slab sortat, granoclasare normala, indesare medie. saturat cu apa 4,70-6,00 1,30 Argila, galbend, plastic vartoasa | Coloanele litologice ale terenului pentru forajele geotehnice executate sunt redata in Fisele sintetice ale sondajelor geotehnice — Plansa P6. Conform SR EN ISO 14688-2:2005 tipurile de roca intalnite in cadrul obiectivului cercetat se incadreaza, dupa cum urmeaza — Tabelul 3.3.2: Tabelul 3.3.2 Categoria Clasificarea pamantului Gradul de pamantului | conform SR EN ISO 14688- | sensibilitate la inghet 2:2005 Slab coezive Praf argilos | Sensibile Coeziv Argild prafoasa Foarte sensibile | Argila prafoasd slab nisipoasa 3.4, Caracterizarea geotehnica a terenului In urma coraborarii datelor obfinute prin cercetarea macro si microscopicd a probelor __ prelevate din forajele geotehnice executate, se pot delimita urmatoarele repere litologice distincte: |. Praf argilos, cafeniu inchis/galben, plastic consistent/tare: 1,10 - 1,90 m (de la CTN) in F1; 2,00 - 3,20 m (de la CTN) in F2; ll. Argilé prafoasa cu trecere la o argilé prafoasa slab nisipoasa, cafenielgalben — cafenie/cafeniu inchis, plastic consistenta/vartoasa/tare, vine de calcar: 1,90 - 3,00 m (de la CTN) tn F1; 1,20 - 2,00 m (de la CTN) in F2; 0,90 - 1,80 m (de la CTN) in F3; 1,80 - 2,70 m (de la CTN) in F3; 0,80 - 1,90 m (de la CTN) in F4; 1,90 - 2,60 m (de la CTN) in F4 Principalii parametrii geotehnici determinati — Planga P7 - pentru reperele litologice identificate in zona supusa prezentului studiu sunt redati in Tabelul 4.4.1 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2024 ‘Municipiu! Barlad Tabelul 4.4.1 Parametri | Steutate | Umid | Indice | Ind. | Modul | Tasare [Unghi | Coez. | Tasare | volumices de | de | def sp de sp pecteliasl plast. | cons. | edom. | frecare | prin Reper 7 w Mas* | Epa | int ct | umezire ° y % | ©) . ltologic (wnim’) | (%) by & | wee) | oH | ec) | (KPa) | ims 1 | 1686 | 14,1- | 196- | 061-| eo00-| 35 a 38 3.0 | 22,1 197 | >4 | 11500 | " | 174 | to9- | 222- | 061-| as00- | 32 a7. | 30- 28 | 226 | 304 | >1 | 12600 18 40 3.5. Apa subterana in forajele geotehnice executate in perioada 21/27.10.2021 nivelul hidrostatic a fost interceptat, dupa cum urmeaza: Foraj Fl F2) 3 F4 NHs 3,70 | 3,50 | 4,00 | 3,50 | (m, de la CTN) | 3.6 Sinteza informatiilor obtinute din investigarea terenului Terenul pe care se doreste a fi construit obiectivul se aflé amplasat la circa 660 m de raul Barlad. Zona este caracterizaté de o umpluturd antropic heterogend la partea superioara a coloanei litologice urmata de un facies prafos argilos cu trecere la unul argilos prafos la partea inferioara avand la baza coloanei un facies nisipos/argilos. Terenul, in contextul actual, prezinta stabilitate litologica nefiind afectat de alunecari de teren. Amplasamentul studiat nu este supus viiturilor de apa gi inundattilor. 4. EVALUAREA DATELOR GEOTEHNICE - CONCLUZII $1 RECOMANDARI Din punct de vedere petrografic, rocile din zona supusa prezentului studiu, sunt in exclusivitate de natura sedimentara, ele fiind constituite dintr-o alternanté de roci clastice (detritice): argile prafoase, prafuri argiloase si prafuri argiloase nisipoase, argile prafoase nisipoase si nisipuri. oo | 12 SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad in forajele geotehnice executate in perioada 21/27.10.2021 nivelul hidrostatic a fost interceptat intre 3,50 — 4,00 m, de la CTN. Terenul, in contextul actual, prezinta stabilitate litologica nefiind afectat de alunecari de teren. Amplasamentul studiat nu este supus viiturilor de apa si inundatiilor. Pe amplasament a fost pus: in evidenta o umplutura antropica heterogend care este imperios necesar sa fie excavaté astfel incat fundarea viitoarei constructii sas se facd pe pe terenul natural. Din punct de vedere al incadrarii obiectivului acesta se situeaza in Categoria geotehnica 2 aga cum reiese din Tabelul 4.1. Tabelul 4.1 Factori Corelare | Nr. puncte | Conditiide teren terenuri medii | 3 (ace fara epuismente | 1: | Clasificarea constructiei dupa importanté | normala 3 Vecinatati rise moderat 3 | Zona seismicd 7 ~ |: RISCUL GEOTEHNIC | MODERAT 13 | CATEGORIA GEOTEHNICA 2 Conditile impuse de litologia terenului din zona studiata, caracteristicile de stare fizica, stratificatia si comportarea mecanicd a terenului de fundare, prezen{a apei subterane, caracteristicile constructiei, impun urmatoarele recomandari referitoare la proiectarea si realizarea sistemului de fundare: - sistemul de fundare recomandat pentru viitoarele constructii este de tip fundatii continue sub zidurile de rezistenta; - adancimea de fundare va fi impusa de adancimea de inghet si de cerintele constructive (minimum 1,10 — 1,20 m, de la CTN); - conditile de fundare impun ca terenul de fundare sa fie un praf argilos, cafeniu inchis/galben, plastic consistent/tare: 1,10 - 1,90 m (de la CTN) in F1 respectiv o argiki prafoasa cu trecere la o argila prafoasa slab nisipoasa, cafenie/galben — cafenie/cafeniu i? B SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiu geo Construire Cresa medie in str. Cpt. Grigore ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad Recomandari generale pentru ‘inchis, plastic consistenta/vartoasa/tare, vine de calcar: 1,20 - 2,00 m (de la CTN) 0,90 - 1,80 m (de la CTN) in F3 respectiv 0,80 - 1,90 m (de la CTN) in F4; F2; fundarea va fi directa in condifile in care, la cota de fundare, terenul natural va fi foarte bine compaciat, pana se atinge un grad de compactare de peste 95 % (greutate volumica de minimum 20 kN/m*). La baza acestuia se va asterne un material geotextil pentru a preveni stagnarea eventualelor ape pluviale din timpul executiei; capacitatea portanta pentru conditii standard de fundare - fara corectii de adancime si latime a fundatiilor este de pco= 160 kPa, conform ,Normativului privind fundarea constructiilor pe terenuri sensibile la “umezire”, indicativ NP 125/2010; se recomanda ca la cota de fundare s& se execute un test Proctor. rele constructii incastrarea fundatilor se va face minim 0,20 m in terenul de fundare; valorile presiunilor conventionale corespund pentru fundatii avand dimensiuni standard ale latimii talpii B= 1.00 m gi adancimii de fundare fat de nivelul terenului sistematizat de D= 2.00 m; corectia de latime se determina cu relatia: Cs = Pow K1(B - 1). Pentru pamanturi coezive coeficientul K1= 0,05 iar pentru pamanturi necoezive K1= 0,10; pentru alte adancimi si latimi ale fundatiilor presiunea conventionala se calculeaza cu relatia: Pconv= P’conv + Ca + Co la stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiilor proiectantul general, va tine cont ca valorile presiunilor efective pe talpa fundatiilor sa fie inferioare valorilor presiunilor plastice si critice conform prevederilor din NP 112/2014; latimea minima a talpii fundatiei se va determina tinand cont de posibilitatea de executie a s4paturii, in acest sens consultandu-se normativul P 10/2000; presiunea conventionala se va utiliza numai pentru predimensionarea fundatillor. Verificarea la capacitatea portant a terenului, respectiv determinarea presiunii critice, se face conform SR EN 1997-1/2004; deformatiile probabile se pot calcula in momentul determinarii modului de deformatie liniar& real al terenului, precum si cunoasterea incarcarilor transmise de constructic; —_+_________4______.%@ 1 ‘SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiu geo Construire Cresé medie in str. Cpt. Grigore ignat 14 SG nr. 1284/2024 Municipiul Barlad eo _—_ - chiar dacé in momentul executiei investigatiilor de teren nu au fost observate fenomene dinamice active, in timpul realizarii sApaturilor pot s apara alunecari de suprafata datorita unor umpluturi antropice heterogene; - anexele cladirilor (scari, terase, etc.) vor fi fundate la cel mult aceeasi adancime cu obiectivele care le deservesc, pentru a se evita tasarile diferentiate; - daca in proiect se stabileste pentru unele parti ale constructiilor fundarea la adancimi diferite, se vor prevedea rosturi de tasare, iar diferentele de adancime intre fundatiile alaturate nu vor depasi 0,50 m; = se recomanda cota 0 a viitoarelor construct sa fie cu cel putin 0,30 m, peste cota terenului natural, pentru evitarea eventualelor inundatii datorate fenomenelor extreme ale naturii (ploi abundente, dezghetari bruste a caderilor de zépada); - este obligatorie realizarea de rigole de preluare gi dirijare a apelor de suprafata in exteriorul constructiei: trotuar lateral cu usoara pant spre exterior si rigole pentru impiedicarea infiltrarii apei spre fundatil; - evacuarea trebuie facuta prin intermediul rigolelor impermeabile, special prevazute in acest scop, cu debusee asigurate si, preferabil, direct in reteaua de canalizare. Prin masurile de sistematizare vertical trebuie s& se evite stagnarea apelor superficiale la distante mai mici de 10,00 m in jurul fiecdrei constructii;, - s&paturile trebuiesc sprijinite, conform normativului NP 120/206 cu dulapi, filate si spraituri sau de tipul ,sprijiniri berlineze” cu elemente metalice cu profil dublu T si dulapi: - pamantul rezultat din sapatura se va depozita, de regula, la o distant cel putin egala cu adancimea s&paturii - spaturile de fundatie se vor opri la un nivel superior cotei prevazute in proiect. Aceasta se va excava inainte de turnarea betonului; - executarea sapaturilor in gropile de fundatii se va putea realiza cu peretii verticali nesprijiniti pana la maxim 0,90 m (de la CTN) addncime cu respectarea urmatoarelor masuri suplimentare: terenul din jurul s&paturii s& nu fie incrcat si s4 nu sufere vibratii, pamantul rezultat din sapatura s& nu fie depozitat la o distant&é mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundatie: - lucrrile la viitoarele construcfii se vor face in intervale de timp minime pentru a se evita acumularea apei pluviale in sapatura; = ________________ @ 15 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres medie In str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr, 1284/2021 Municipiu! Bérlad qo - conform Normativului C112, se impune executia de hidroizolatji atat pe orizontala cat si pe vertical, pentru a prevenii infiltrarea apei sub fundati.. Din punct de vedere al incadrarii terenului conform normelor de Deviz TS: Tip pamant Proprietati Categorie de teren dupé modul | coezive de comportament la sapat manuala mecanizata Praf argilos coeziune mijlocie milocu =| Argil prafoasa coeziune mijlocie mijlociu " In proiectare si executie se vor respecta standardele, normele si normativele in vigoare, in mod deosebit cele din: C 169 - 88, C56 - 85, P10 - 86, P 100 - 2013, P2 - 85, P 130 - 88, STAS 3300/1 - 85, STAS 3300/2 - 85, STAS 3349/1 - 83, STAS 6054 - 77, NE 0001 ~ 96 si NTSM - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii (MLPAT, Ordinul 9/N/15.03.1993). in cazul in care apar neconcordante in teren, fata de cele expuse in prezentul studiu geotehnic, acestea vor fi aduse imediat la cunostinta inginerului geolog. INTOCMIT Dr. inginer geolog ‘SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiu geo Construire Cresa medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad oo ANEXE GRAFICE Plansa P1 Localizarea obiectivului in cadrul judetului Vaslui Plansa P2 Plan de incadrare in zona Planga P3 Fragment din harta geologica a Platformei Barladului Plansa P4 Fragmente din harta geomorfologica, harta tipurilor climatice, harta seismica, harta temperaturilor de inghet, harta de colt, harta tectonica, harta de vant, harta incarcarilor de zapada, harta cu tipuri de alunecari, harta cu macrozonarea riscului la alunecare, harta cu amplitudinea termica anuala si harta cu durata medie anuala fara inghet a teritoriului Romaniei Plansa P5 Plan de amplasament al forajelor geotehnice Plansa P6 Fotografii ale obiectivului studiat Planga P7 Fisele sintetice ale sondajelor geotehnice Plansa P8 Diagramele distributiei granulometrice - limitele de plasticitate - umiditate naturala a probelor prelevate din forajele executate — a 17 ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore lgnat 14 ‘SG nr. 1284/2021 ‘Municipiul Bariad P A T J GOSPODARIREA APELOR PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI | SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiul geo Construire Crea medie in str. | Studiul nr. | Roa Cpt. Grigore Ignat 14, Barlad, jud. Vastui 1284/2021 Funetia Nume $i prenume Scara Denumire plans Planga nr Sef proiect | Dr. iginec geotg Gabriel len SAVA | (SA Fara scars | Localzarea obiectivuluistugiat | P41 [rma [veh olavimnain [G7 aero a SC MILAN EXPERT SRL ‘SG nr. 1284/2021 esi 163 Studiu geo Construire Cres medie tn str Cpt. Grigore lgnat 14 Municipiul Barlad oo —_ ——_- Studiul geo Construire Cres medie in str. Dr. inginer geolog Gabriel Milan SAVA SC MILAN EXPERT SRL Studiul nr. Cpt. Grigore Ignat 14, Barlad, ju. Vaslui 1284/2024 Functia | Nume si prenume ‘Scara Denumire plang Planga nr. Set proiect | Dr.ingner geolog Gabret tian SAVA [G7 | Fara scare | Plan de incadrare in zond P2 Intocmit Gv] 2001 a ‘SC MILAN EXPERT SRL ‘Studiu geo Construire Crest medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 ‘Municipiul Barlad SCMILAN EXPERT SRL. colin") | Studiul geo Construire Croga medio in st. | Studit or Koa 2 ar Cpt. Grigore Ignat 14, Bérlad, jud. Vaslui =| 1284/2024 Functa ume i prenumele Semnatura | Scara Denumie plang Pangan. ‘Sef proiect | Dr. inginer eolog Gabriel Mian SAVA oe 1:200.000 | Fragment din harta geologica a P3 [Reh [eee on [CREST Sa Plater Bara 20 SC MILAN EXPERT SRL SG nr, 1284/2021 ‘Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 Municipiul Barlad Fragment din harta seismica a Romaniei oma. span, uPA ‘meets de Meron 8 Teun eUaurree cento sas e838 Spee = anaes "= ZZ Teva Fragment din harta temperaturilor de inghet 24 a Romaniei SC MILAN EXPERT SRI a ) ‘Studlul geo Construire Crop medic in st. | Studiul wr. | OJNO% | Cpt. Grigore lgnat 14, Bérlad,jud. Vasiui | 120412024 | Functia Nume gi prenume | SBABSIA | Scara Denumire plang Planga nt. Sefpriet | Onin sy cabirmansava |», | Fa | Fragmente din harta Pa {4 harta selsmica siharta Intocmit | Br. inginergolog Gare nian savA |G] 2021 | temperaturior de inghel @ Roméniei ‘SC MILAN EXPERT SRL Studiu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2024 ‘Municipiul Barlad oe io jerangp——" Fragment din harta de vant a Romaniei Fragment din harta incarcarilor de z4pada a Romaniei ‘SC MILAN EXPERT SRL <2” 2 Studiul geo Construire Cres medie in str. Cpt. | Studiul nr. Loy “DAS Grigore ignat 14, Barlad, jud. Vaslui 1284/2021 Functa Nume si prenume Sermnétura | Scara Denumire plang Planga nr. Set proict | Dr rane gelog Gabel Man SAVA | Qe | Fara scara | Fragmente din hata de cot, hata P4 tectonica, harta de vant si harta Incarcarilor de zapada a Roméniei Intoemit | Origine gooiog Gabriel ian SAVA| Cay] 2021 | SC MILAN EXPERT SRL SG nr. 1284/2021 GER» Studiu geo Construire Cres medie in str Cpt. Grigore Ignat 14 Municipiul Bérlad o9 OO SC MILAN EXPERT SRL ‘ (960 Construire Cregé medie in str. | Stualul ne. 3. Grigore gnat 14, Bérlad, jd. Vaslui | 1264/2021 Functia Nume si prenume Scara Denurmire planga Planga nr. Setproet | bx mare goon Gaertn save Gur | se. 41000 | Pande anplasamental | PS Inoemit | Dr wae aeoeg Gaieiin SAV |Oya,E~ | 2oar _| ‘oniordeolennie execute oe 23 SC MILAN EXPERT SRL ‘Studlu geo Construire Cres medie in str. Cpt. Grigore Ignat 14 SG nr. 1284/2021 Municipiul Barlad Ca—_ ‘SC MILAN EXPERT SRL’ ( Studiul geo Construire Cregé medie in str. | Studiul nr. Cpt. Grigore Ignat 14, Barlad, jud. Vasiui 1284/2021 Tntocmit | Dr. inginer geolog Gabriel Milan SAVA 2021 weet ———————________@ 2 T [oT bar Tay am oer far aan re bozr iow za aa oa | | oa L | aa menesome ames wea] To a [a Taos aT wpb a sean aco oF 8 0} ez] LZH OLD) bb] os z Ih: e| | ia id ay Oe a jouseid ‘quayeo ‘eseoiesd eyEzy | eo = au 961 ck 8] os) Wid 216} 'SIYOU; MUEeD ‘sopEKE it ea jor: foo | oo rol of [= [atl [wl [= [x fom) sce [e w ws ul fwlale ? . seb] = lz A 2| = | Tezlelalz Flzlslz z 210) Ja, lee B) 2/2) 2 lelaleele) & ellZ214| . beac z le 3 =e f)e}elel" 8 a a g Ess z/s)o] ele ea} fox} Sl ea ]e] 2] ] me fe Blowa| eenuoood | [Fes| mimensesmusseg |= /=/ 3] 2 | F = a/ 8/2) s Z Bfeca]| een glass 2g) e/8 |e gs} oa] 8/5 2] eroqiay ‘ennquisiq a |p as &/sl3] 2 al e|8}5 2 ocean] & glg/é}2|§ lheniosqo| #29998 | eaewaesexduoy 2! & |Z] & [ey ewassuoy| 2 & ae 3 Hea g| © = =| en eveizojnueD apna 3 Ky nol baka ourancay . snsen ouesey 120r01 12 rinepuoe adsou e189 bd UN OINH3LO39 INTNPVANOS ¥ YOU" LNIS vSi4 ura imdionunw seoyoueg, 14 206 10699248 pol ebm aasn0 TUS LUIdX4 NVI Os PIUEINoexa eaieyur feou0s weunwe, je 4exouy an] aca] a8 [aoa Dos foosr a coe foozr [oon] [o0"s| loo] + _| [007] ors | S24 Jeseouen onset eusqes ety] | y [ozs [9] | Wy [12s [emote nmr ornare oan] |W [eo] | oer Jose [tz [nee uoaee sore oa) — [ei lte0 POP} o m is Lou sit] cre] vze rife] ve] osz | 22a |"shecd vemos soueeyera] [Yale fOoe & a fey ve on] va] ca] Tp [S|] ot | ag parwm wontwen menial Top [a PZ L cr oo Tobsiowy gaan Siena eon] of «|» foil sue - | jom[ see PRI wD w L wl fwfulw ae ols o| {s/8]e/8| Ze 3/33 el Plz[2]2 z ° o|@ ais 8) 2] a] 2 lelelalela| 2/8 ale ge le|ale = g Vy [es 21a /3] § [FPS 8 lees) c 2 |#]*|*]#| > |Faz a IF és = ey) 2 a see =. ge leis Fe £/ 2/8/21) oma |e z § Ese 2/8/9/ 8/8 8} Je) 8/8] 5 e Shorea] eemuecod | S/F aR] mmenseovousea |e |=) 2) 3 : B/e/8/5 f g cwuma | 3 [bee gig}e/a|# Jenses eoepese stun 2) & |=] B® |ey qworsuoy | 2 as & PEMESAO) cry 2 a| = = [res ‘ayeyz0]nueID eqoig 2 3 0708 iepuos weumuiey eVeq L20Z/P8ZL 1u joeQUOT inise, ‘pnt peupg auoweseydury puos wedeou Bea 24 "UN SINH3LOZO ININFWANOS V YOIL7 LNIS VSI4 Dewees inidquny vey 1 1eu6} 81089 149 19s ut sypow ebai9 auinnsu0D TES LYadx3 NVTIW OS FUNDERS ea}eIUr Weoz-oviz, Aexouy, ra oar cay ar om fosr ca soa kz on co [00°6} oa} [ | a7 | S| Sts FRCOURN an5e)0 uaqeS ‘biy| ¥ Jor [POF 05 hers apap yu ; [ RT parneamnmed elmo eo % es nls] [oe | ar [ee ee SE lavhoso GE wh {| [ 92] svi] 60>] oor sles [se] oct | ves ‘ie ouaieo wavered evry] Tay [ogo I | oo | sol of = |» [SE = [+ om] e588 PRR IS w wf fefulo az allele 2 > ol|@ iE ala }y| 2 lle) 2 Fadl. b ile Z ae #| 3/3 | 2 sEECIE & s BLFIPl "IF! 2 82% 2/s/o/z]2 = 8) 2 : 8 ges BlS/ S/F] I: = |s|@ onseig | B z 3 EES] mimenseoiousseg |*|5/8| 3 | 2 ig 2| 3 g & |e a erenuecod =) § |e as] mensenouced |e a2 s/s a) 2 |2/5 Beco) & omnquag | = |B 8S 18/8/38] 5 lyeasosqo} 922018 | eoparcesetsay Bl > |Z] F few ewoyssuoy | F o 3 (> = iso a| = 2 ] awn sre ZOnURD Bao z i beo7-04" 72 ninfepuos weumway eq 202-0422 mnfepucs wedsou weg 4 exouy Woziwezy su peNUOS tnisen po pepe wouese|dury £4 YN OINH3LOSO IMINCVONOS V OIL" INIS WSI4 Po $1 1eu6 210619 do 28 u sppou eSoxy aunsiaD TUS LY3dX3 NVTIN OS ‘e1UeINDExe ealeWUS ido.Un serayeueR - bra Bo Ul ep= | ==] - o'r Fie ropemes span aosepu ewe POMS beset wears woe not rdsu] | N | 042/007p| oe vz, BO Gee apne —favfocol | ‘nad nuED Yanoterd exo al 4 on | ail | 13h G4) 6r) eC] OFF | ed [crews msoyn Seeeneee| Lay for [OO came) | (et eof of ~| [ail fm] 1 = bom w aw al [= |ofu a1 12 ahelrat = z ST [2] zie Stes 2lzlsl= olo Fe 2|z|xl el tslelele| Fe ae2 3/2) 2/2 z g ifs [Ee a] 8/3 2 SELIIE S| asa) c 2/8 [2/2] » lzaz elelsle F SIP TEL ET Tama |e A i lpes 38/82 ca Vel R] a] 3 wid |B Shea} eenusoois | 2 [Fag] mmenseoouosea |s || Kl] es = BI} |®)3 2 | Breqeny| 3 ‘annquisig, a isis Elgl3 2 5 hensesao| 222098 | cometeduoy 2) & [Z| E [cv euowsiy| 8 3|¢ 1) easy a| = e|" 2) 3] awn ‘aiezonueiD Paola 2 z fepuos weunwis e120) bzoz/p8zb su eNuoc inisen “pnt pevea 2 nfepuos nsedeoul e1eg v4 YN SINH3LOAD ININPWANOS V YOIL> IIIS VSI4 peues 4 12UB} 10819 "e915 wo wor ors beov-ov iz 4exouy ‘or baa SIG WWYHOVIO © SORLMOTANVAD BILNERIL: - 419 TMNOLVICAT (*rebioss *nagpa9 | man Sondaj nr : eect Proba fy Ge o LABORATORUL G.T.F (acne Adancimea: 200? SANTIER: 512. GRIGORE (GAT W2, V4 STAS 1913/4-86 LIMITE DE PLASTICITATE — UMIDITATEA NATURALA Umiditatea | Limita superioaré | Limita inferioara de plasticitate | de plasticitate MERSUL DETERMINARILOR ye Ls ww, % t a Tee te a) 1 |e Geamul nr. P27IRE7 Numarul de caderi N ale cupei Hie | Barba GRAFICUL LIMITE! SUPERIOARE DE PLASTICITATE. | Numarul de cdideri ale cupei (N) 10 20 3 40 50 60 70 80 80 104 W (%l aE aor cag tore Riot ae aera = ‘ mite apes (nts in tie - LIMITA SUPERIOARA DE PLASTICITATE % - LIMITA INFERIOARA DE PLASTICITATE % UMIDITATEA NATURALA % INDICELE DE PLASTICITATE INDICELE DE CONSISTENTA INDICELE DE LICHIDITATE 1, 29.0CT 2021 AMbtheo |p GAO oMtoee 4 Sondaj.. Proba nr. . ase Adancimea oa. niaReon asonstone ] it DENSITATE STAS 1913/3-76 UMIDITATE STAS 1913/1-82 INDICI Fizici i Mersul determinarii [Stania ae | Sticla de ceas nr. | Densitate schelet [Volumal stantei | Masé proba umeda + tara | Masa proba usoaté + tara | Masd tara “Masa apa libera Masa proba umeda Masa proba uscata Umiditate Densitate in stare uscata Porozitate Ra 9 - | Vp, 2 GLO | Indicele poritor a - } Pe °* 100-n | ore Grad de umiditate a Pe . : | e100 iB wl | Dessirea aterauaa cd — mite. 29:0CT Tt Data Responsabil de lucrare fade, Proba or... Sonda; TR: AYA Shanes: (2007 He) 4 Adanciine (2): nny f, 420 Incercare de forfecare directa Tulburat / Netulburat STAS 1913/4-86 Consolidat nedrenat (CU) Gonsolidat drenat (CD) ‘Neconsolidat nedrenat (UU) C=. o 350 300 250 § 200 + 150 100 50 oO 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 S00 550 600 o kPa ‘Suprafata casetei 36 cm”, ‘Umiditatea Viteza de forfecare : ... [ e Citire pe ge comparator reas F=Pc | y= Casett om | 1 | 2 & * | wa! pitdomm Nr. o | kPa | 100 | 200 [bf 100 4 B At w f =e & 8,32 lige % [tol Ob 3. [300 33 Ge wile De ae Responsabil de incercare: = 7 | 24 0CT 2001 [= 4 | 4S are wero ao 3 = = 7 me Ay T OF TROT wove ssw ees | BE a a} a 7 ware more wxcooaues000 wea amoooo a) wooieen | teeoan | tein | elem | eae esa Golem | tordemoan tas Tira fon see01@ sam oa rd SO O88 1S Rare [A 01 of oy ro sco zoo Sondaj ne ..A%, Proba nr... se Adancimea: ..... 220). STAS 1913/4-86 i (scence a GEGEN LABORATORUL G.T.F (au — OTR. CAPR? GRIBORE eri) RMP LIMITE DE PLASTICITATE — UMIDITATEA NATURALA Umiditatea Limita superioar& | Cimita inferioara) natural de plasticitate de plasticitate w% w, % w, % > = = ANTIER MERSUL DETERMINARILOR Geamul nr. Numarul de c&deri N ale cupei_ Proba umeda + tara Proba uscata + tara Tara | iw a w=4=2 199 % B-C ® medie 30. 45 Numarul de céderi ale cupei (N) GRAFICUL LIMITE! SUPERIOARE DE PLASTICITATE LIMITA SUPERIOARA DE PLASTICITATE LIMITA INFERIOARA DE PLASTICITATE UMIDITATEA NATURALA INDICELE DE PLASTICITATE INDICELE DE CONSISTENTA INDICELE DE LICHIDITATE | Despgerea matericiut egeere, ened be | | 29.0CT 201 —| Bata. —_| 4 I= te Ee ee ab #7] a ma = con] = aa seem ss =e als Ie | J so a | eee | a Ce See a SRRAOG arm Set Big a oe = SOB NS TSH au |= 001 04 os eo . z ‘ so * Ze 32 2 3 38.2 26 Sondaj nr. ‘sa CEG) c LABORATORUL G.T.F { surcan ORE Be Ad&ncimea: . antier: 57%. CPATAM CRs0kE MPF NR. Mb LIMITE DE PLASTICITATE — UMIDITATEA NATURALA Umiditatea | Limita superioara | Limita nforioara a de plasticitate de plasticitate MERSUL DETERMINARILOR ee oad a % "5 % ! agi see tan oe a | Geamul ar. Za 6A ANY Hf | 7] Numérul de cader N ale cuper Proba umeda + tara __4@] _| P Proba uscata + tara 29) _ Tara i E) | ~—_4=8 B=C a w= <3 100 % M2, S le, BY i Bg yy / W medie % EL LN 50 484 ICITATE |é bl 3 4” z 2] 2 35 o| ge {30 8| 3 fas ae &| = |20 3g w| & fas El 2 3 10, 5 3 2 & eh LIMITA SUPERIOARA DE PLASTICITATE LIMITA INFERIOARA DE PLASTICITATE UMIDITATEA NATURALA INDICELE DE PLASTICITATE INDICELE DE CONSISTENTA INDICELE DE LICHIDITATE ep Figee pales EG ung y sant age ooo 4 Sondaj aed aa Proba nr. ..... oo | Som Adancimea 4% ACORUTE SERCO OME DENSITATE STAS 1913/3-76 UMIDITATE STAS 1913/1-82 _INDIC! Fizict Mersul determina __Epruveta INITIAL | FINAL | Stanta ar 1 [ | Sticla de ceas nr. [ { Densitate schelet 2, gic? oe [Wolumul stanter __V__ om Oo | | Masa probé umeda + tara m9 _ : | |" Mas& proba uscata + tard ‘Masa tara | Masa apa libera | Masa proba umeda | Masé proba uscaia Umiditate Densitate Densitate in stare uscaté | | Porozitate Grad de umiditate a —m, ar 100% 346 Indicele porilor =i = = 0 66 we a we oD | eeraroa mately Ball pre UB eee Responsabil de lucrare Pella Bia. 28.000 me neni igs asco) | auromeare asonaror rag ag nasi ag Incercare de forfecare directa ‘Fulburat / Netulburat STAS 1913/4-86 Proba nr. ae Adancime (m): .. Gonsolidat di irenat (CD) Consolidat nedrenat (CU) Neablay nedrenat (UU) kes 0 sO 100 150 200 250 300 350 400 450 soo sso 600 o kPa ‘Suprafata casetei 36 cm”. Umiditatea Viteza de forfecare : ... o | Citire pe 3 z comparator poet F=Pc | 1,=F/S —_ um/ 1 | 2 |] 3 § * | ea | Panooam =| - a | Kea} 100] 200 | 300 T {100 13 26a) 222 + 2 [200 7] ¥2,07| 6,9 Ww 1% Ia wel y. 3. [300 28 hoe ley wl % Desorierea materiplului ZQ72e2 ~ | Responsabil de Verifcatar — YMA nase, C0 « incereare fi, thoes ey ee [eg = aS l Rs try entry OOOO TOUT, savers ss ommuwn tara | PE

You might also like