Descrierca CIP

RENE GUENON
a

Blbuotecll N4ionale

Romeniel

GUTNON, RENE/ MgrArrzlcA 9I COSMOLOGIB ORIENTALI'/ Ren Gudnon

trad.: Daniel Hoblea; pref.: Mircea A. Tamat; ed.: Aurelian Scrima; Bucur9ti: Hrald, 2005 86p.,13/2-0 cm

Metafizici gi cosmologie orientali

Traducere din limba

tsBN 973-7970-30-6
I. Hoblea, Daniel (trad.) tr. Tdmag Mircea A. (Pref.)

fwcezl: Daniel Hoblea

III. Scrima, Aurelian (ed.)

294.5 294.3

Cuvint intoductiv:

Mircea A" Timag

Ren6 Gudnon
La Mttaplrysique
@

entale
11

trditioru Traditionnelles,

Quai Saint-Michel-Paris V", 1985;

Ren6 Gudnon
@

Etud* sur I'hindouislae, nouvelle dition, fditions Traditioffielle,9, LL,

Quai Saint-Michel, Paris, 1989)

EDITURA

TTSRAID

CAPITOLUL

II

Saniitana Dharmal

Nofiunea de Sandtana Dharma e vna dintre acelea' ce nu are echivalent exact in Occident, lncAt pare imposibil de a gd.si un termen sau o expresie care si o redea ln irtregime Si sub toate aspectele sale; orice traducere i s-ar putea da ar fi, dactr nu cu totul greqitd, cel pufin foarte insuficierrtii. Ananda K. Coomaraswamy credea cd expresia ce ar exprima-o poate cel mai bine, cel pulin aproximativ, ar li Philuophia Perennis, LuatA in sensul in care era tnleleasd ln Evul Mediu; desigur, acest lucru e adevdrat in anumite privinle, dar existi totugi diferenle notabile, cu atAt mai util de examinat, cu cAt unii par si creadd prea ugor in posibilitatea de a asimila pur gi simplu aceste doue noliuni. Trebuie sd remarcdm lnainte de toate cd dificultatea nu are ca obiect traducerea cuvAntuluj Sanatana, al cdrui echivalent latin este realmente perumis; aici e vorba in mod propriu de ,,pererritate" sau de pelpetuitate gi nicidecum de etemitate cum s-a spus uneori. intr-adever, termenul Sanatann implicd o idee de durat6, pe cAnd etemitatea, dimpotrivd, este esenliahnente ,,non-durata"; durata in disculie este indefinite, daca se dore$te, ori mai precis ,,ciclic6", in accepliunea
r lPublicat in Crlrrels du Sud,n" spectal Approchcs de I Inde (1949)1. 81

grecescului afnios, care nu are in Plus sensul de ,,etem"

!e care modemii, Printr-o regretabiltr confuzie, i-l atribuie foarte des. Perpetuu in acest sens, e ceea ce subzistd ln mod constant de la inceputul pAnd la sfArgitul unui ciclu; 9i, conform tradiliei hinduse, ciclul ce trebuie luat in considerare in privinla

San tdna Dharma este un Manaantara, adicd durata manifestlrii unei umanittrli terestre' Str addugdm numaidecAt, cdci se va vedea mai departe imPortanla acestui lucru, cd Sandtana are de asemenea sensul de ,,primordial", fiindu-i de altfel ugor de inleles legitura cu cele ardtate, cdci intr-adevtrr PerPetuu nu Poa^te fi decAt ceea ce urcd la originea insdgi a ciclului' In sfArgit, trebuie in,teles bine ctr aceasttr perpetuitate, cu stabilitatea pe care o imPfce in mod necesar, dactr nu trebuie confundate cu etemitatea, neavAnd cu ea nici o mdsuri comunA, este tofugi ca un reflex, in condiimuabilitdlii ce aparliile lumii noastre, al etemitetii 9i expresie este Sandtdna ;in principiilor insegi a cdror Dharmain raport cu acestea. CuvAntul perennis, in el irirsuqi, Poate cuPrinde ia fel de bine cele explicate; dar ar fi deshrl de greu de spus pAnd in ce Punct scolasticii Evului Mediu, de al .itot li-buj linea in mod particular termenul Philosophia Permnis, au Putut avea con$tiinta clard a acestui iucru, cdci punctul lor de vedere, degi evident tradifional, nu se intindea totugi decat la un domenitr exterior gi chiar prin aceasta limitat sub multe raporfuri' Oricum ar fi. 9i admi!6nd ce i se Poate restitui acestui cuvant, indePendent de orice consideralie istorictr, deplintrtatea semnificaliei sale, n-ar insemna mai p.rii.t .a rezervele cele mai serioase in privinfa asimiifii despre care am vorbit sunt legate de folosirea
82

termenului Philonphia, care corespunde, oarecum, tocmai acestei limitdri a punctului de vedere scolastic. Mai intAi, acest cuvant datl fiind in special lntrebuintarea pe care i-au dat-o de obicei modemii, poate ldsa foarte ugor loc unor echivocuri; e adevtrrat, ele ar putea fi inletutate precizAndu-se c6. Philosophia Permnis nu este nicidecum ,,o" filozofie - adicd o conceplie particulard, mai mult sau mai pulin limitate gi sistematicd, avAnd ca auto! pe cutare sau cutare individ - ci fondul comun din care provin toate filozofiile in ce au ele realmente valabil; qi acest mod de a o examina ar corespunde in mod cert gAndirii scolasticilor. Numai cd, n-ar fi mai putin nepotrivit, clci in discufie, dacX este consideratA ca o expresie autenticd a adevdrului precum trebuie sd fie, ar fi mai degrabtr Sophin d,xAt Philosophia; ,,infelepciunea" nu trebuie confundattr cu aspiralia ce tinde spre ea sau ceutarea ce poate conduce la ea, cuvAntul ,,h'\ozotie" nedesemndnd altceva conform chiar etimologiei lui. Se va spune, poate, ci acest cuvant e susceptibil de o anumittr hanspozitie gi, degi aceasta nu ni se pare a se

impune precum s-ar intimpla dacl n-am avea intr-adevlr nici un termen rnai bun la dispozilie, nu-i
contestdm posibilitatea; lnstr, chiar in cazul cel mai favorabil, el va fi fircd foarte departe de a putea fi privit ca un echivalent al lui Dharma, deoarece nu va putea desemna niciodatd decAt o doctrind care, oricare ar fi intinderea domeniului acoperit in fapt, va r5mAne in orice caz doar teoreticd gi, in consecinld, nu va corespunde nicidecum irtregului confinut al punctului de vedere traditional in integralitatea sa. in acesta, intr-adevir, doctrina nu este niciodatd considerattr o simpld teorie siegi suficientd, ci o cunoagtere
83

in mod efectiv, ea comportand, in plus, aplicalii ce se intind la toate mbdalitdlile vielii umane fird nici o excePlie. Aceasti extensie rezultX din insdqi semnificafia cuvAntului Dharma, care de altfel e imposibil de redat integral printr-un termen unic in limbile occidentale: prin rldicina dhri - cu sensul de a Purta, a sprijini' a susgine, a menfine - el desemneazd inainte de toate un principiu de conservare a fiinfelor, agadar de stabilitate, atAt cel pulin cAt aceasta e compatibili cu condifiile manifestirii' E important de remarcat2 ci rdddcina dhti esle aProaPe identicd, ca formtr 9i semnificalie, cu o altd rdddcind, dhru, din care derivtr cuvdntul ilhruoa ce desemneazd "polul";la aceastd idee de ,,pol" sau de ,,axX" a lumii manifestate se cuvine realmente sd ne raportdm dacd vrem sd inlelegem noliunea de Dharmain sensul sdu cel mai profuird: e ceea ce rimine invariabil in centrul revolututuror lucrurilor gi regleazd curzul schimblrii cd nu participd la el. Nu trebuie prin 'iilor chiar faptul r'.itut, it aceaitX privinld, cd limbajul, prin caracterul sintetic al gAndirii ce il exprimd, e aici mult mai strAns legat de simbolism decAt in lirnbile moderne, in care o asemenea legdturi nu mai subzisti, intr-o anumiti misurd, decAt in virtutea unei deriviri indepirtate; am Putea chiar ardta, dacl acest lucru ,r., nu-u. indepdrta prea mult de subiectul nostru, cd aceastd noliune de Dharma se Ieagd destul de direct de rePrezentarea simbolicd a ,,axei" prin figura ,,Arborelui Lumii".
ce trebuie realizate
2

S-ar putea spune cd Dharma, dacd n-ar trebui consideraf altfel decat in principiu, este in mod necesar Sandtana, chiar intr-o accepliune mai extinsd decAt cea indicatd mai sus, deoarece, ir loc si se limiteze la un anumit ciclu gi la fiinlele ce se manifestd in el, e aplicabil in egald mdsurd tuturor fiinfelor Si tuturor stdrilor lor de manifestare. Regdsim intradevdr aici ideea de permanenfd 9i stabilitate; dar se-nlelege de la sine cd aceasta, in afara cdreia n-ar putea fi vorba in nici un fel de Dharma, poate fi tot:ngi aplicatd, intr-un mod relativ, la diferite niveluri 9i in domenii mai mult sau mai pufin restrAnse, acest lucru justificAnd toate accePtiunile secundare sau ,,specializate" de care acelagi termen e susceptibil' Prin chiar faptul cd trebuie conceput ca principiu de conseware al fiinlelor, dharma rczidd, Pentru acestea, in conformitatea cu natura lor esenliald; se poate deci vorbi, in acest sens, de dharma propriu fiecirei fiinfe care este desemnat mai precis ca soadharma, sau al fiectrrei categorii de fiinfe, la fel despre dharma lulliei lumi sau al unei stdri de existenfi, ori doar al unei por,timi determinate a acesteia, de cel al unui anumit popor sau al unei anumite perioade; iar cAnd se aduce in disculie Sanatana Dharma, e vorba, cum am spus-o, de ansamblul unei umanitdf de-a lungul intregii durate a manifestdrii sale, care constittrie r:n Manaantafa. Se mai poate spune, in acest caz, cX el este ,,legea" sau ,,norma" proprie acestui ciclu, formulatd de la originea sa de Manu care il guvemeazS,
'Cuvantul sanscrit dharma, ca $i brahma, atna sau svastika, nu este de genul femjrnn. in Mahabhdtata, celebra epopee hindusS, tatdl diniare descind eroii Poemului este zeul Dharma (tt MAT)'
85

din studiul desPre Dftatnal. 84

pasaj coresponden' lPasajul care urmeaze reia adesea textual un

adice de Inteligenta cosmici be reflecti Voinla divini 9i exprimd ln el Ordinea universal5; 9i acesta este, ir principiu, adevtrrahrl sens al lui Mdnaoa-Dharrna,

independent de toate adaptdrile particulare ce vor putea fi derivate din el, care vor primi de altfel in mod legitim aceeagi denumire, deoarece nu vor fi in fond decAt traduceri ale lui necesitate de circumstante de timp 9i de loc. Trebuie totugi adiugat cd, in acest caz, se poate ajunge ca insigi ideea de ,,lege" sl antreneze in fapt o anumite restricfie deoarece, degi e aplicabili prin extensie, cum se-ntamPld cu echivalentul siu ebraic Thoralt, confntttalttr ansamblului Scrierilor sacre, aspechrl la care trimite in modul cel mai imediat este firegte cel propriu-zis ,,legislativ" , care cu siguranftr e foarte departe de a constifui intreaga tradifie, cu toate cd face parte integranttr din orice civiliza;ie ce poate fi calificatd ca normaltr. Acest aspect nu este in realitate decat o aplicalie Ia ordinea socrald, dar care de altfel, ca toate celelalte aplicafii presupune in mod necesar doctrina pur metafizic5, partea esenfall gi fundamentaltr a tradiriei, cunoagterea principial2i de care depinde tot restul 9i in lipsa cdreia nimic intr-adevdr tradifional, in indiferent ce domeniu, n-ar putea exista sub nici o fomrd. Am vorbit de Ordinea universald, care este ir manifestare expresia Voinlei divine gi imbracS, ln fiecare stare de existenfd, modalitdti paficulare determinate de conditiile proprii acestor stbii; Dhatma at putea fi definit, sub un anumit raPort cel pulio drept conformitatea cu ordinea, acest lucru explicAnd strAnsa lnrudire ce existd intre aceast2l noliune 9i cea de ita, care este de asemenea ordinea gi are etimo-

&

logic smsul de ,,rectitudine", ca gi Te-ul din tradilia extrem-oriental5 cu cate Dharma hindus are multe raporturi, ceea ce amintegte incA mai evident ideea de ,,axd" , adicl a unei direclii constante gi invariabile. ln acelagi timp, termmul rifa e evidmt identic cuvAntului ,,rit", acesta din urmd desemnAnd la fel, in accepfiunea sa primarS, tot ce era indeplinit conform ordinii; intr-o civilizatie integtal traditionald, cu atdt mai mult la inceputuri, totul avea un caracter eminammte rifual. Ritul nu ajunge str ia o accepfir:ne mai restranse decdt ca urmare a degenerescenlei ce dd nagtere unei activitdfi ,profane", ln indiferent ce domeniu; orice distinclie intre ,,sacru" gi ,,profan" presupune, irtr-adevdr, ctr anumite lucruri sunt de acum considerate ir afara punctului de vedere tradifional, i:r loc ca acesta sd se aplice tuturor deopotrivtr, iar aceste lucruri, prin chiar faptul cd au fost considerate ,,profane" , au devenit rcalmente adharma sau anrita. Trebuie trfeles bine cd ritul, care corespunde in acest caz ,.sacrului", igi pdstreazd, dimpotrivd, mereu acelagi caracter ,,dharmic", dactr putem spune aga, gi reprezinttr ceea ce rtrmAne la fel cum era irraintea acestei degenerescenle, doar realitatea non-ritual5 fiind o activitate deviate sau anormald. in particular, tot ce nu este decAt ,.convenlie" sau ,,obicei", flrd nici o ratiune profundd gi de provenientd pur umane, nu exista la origine gi nu este decAt produsul unei devialii; 9i ritul, considerat in mod tradilional precum trebuie sd fie pentru a merita acest nume, nu are, orice pot sd creadtr unii, absolut nici un raport cu toate acestea, care nu pot fi niciodattr decAt contrafacerea sau parodia lui. Mai mult, acesta fiind inci un punct esenfial, cAnd vorbim aici de conformitate cu
87

ordinea. nu trebuie inleleasd doar ordinea umanx, ci gi, chiar inainte de toate, ordinea cosmicS; in orice conceplie tradifionalX, infr-adevdr, existd intotdeauna o cor"spotta"ttl5 strictd intre una 9i ceilaltS, tocmai ritul menlinnnd relafiile lor intr-un mod congtient 9i implicdnd inh-un fel o colaborate a omului, in sfera in care igi exelcite activitatea, cu ordinea cosmicd i:rsigi. Rezulti de aici ctr, dacd se considerd Sandtana Dharma drept tradilia integraltr, el cuprinde principial toate ramurile activitdfi ulnane, care sunt de altfel ,,transformate" prin aceasta, deoarece, datoritd acestei integrdri, ele participd la caracterul ,,non-uman" inerent oricdrei tradifii sau, mai bine zis, constifuie insdgi esenta tradifiei ca atare. El este deci tocmai opusul ,,umanismului", adicd al punctului de vedere ce pretinde sd reductr totul la nivel pur umary identic, in iond, punctului de vedere profan; 9i prin aceasta, in speciai, concepfia tradilionald a gtiintelor 9i artelor diferl profund de conceplia lor profand, incAt s-ar putea ipune, firtr exagerare, cd e separatd de ea printr-o adevXrattr PrePastie. Din Punct de vedere tadigional, nici o gtiinld sau arte nu sunt realmente valabile 9i legitime decAt in misura in care sunt ir leglturd cu principiile univetsale, astfel incat ele apar i,. d"fittitit' ca o aplicalie a doctrinei fundamentale intr-un anumit ordin contingent, la fel cum legislalia a ei intr-un 9i organizarea sociald sunt o altd aPlicatie participare la esenla tradialt dimeniu. Prin aceastd in toate modurile !iei, gtiinla gi arta au de asemenea, ritual despre care am lor de operare, acest caracter vorbit mai inainte, 9i de care nu este lipsitA nici o
88

activitate atat timp cAt rdmAne ce trebuie sd fie ir mod normal; 9i vom adluga cd, din acest punct de vedere, nu existd nici o distinclie intre arte gi meserii, care, traditional vorbind, nu sunt decAt unul gi acelagi lucru. Nu putem insista mai mult aici asupra tufuror acestor consideratii, pe care de altfel le-am dezvoltat in alte ocazii; insd credem ci am spus destul in aceaste privinle pentru a arxta i1 ce mdsurl toate acestea depegesc sub toate raporturile ,,hlozoha", in orice sens ar putea fi aceasta inteleasd. Acum, trebuie sX fie ugor de inteles ce este in reafi,tate Sanatana Dharma: el nu este altceva decht Tradifia primordiali, care singurd subzisttr fdrd intrerupere gi neschimbati de-a lungul intregului Manoantara gi posedl astfel perpetuitatea ciclicX, deoarece chiar primordialitatea sa o sustrage vicisifudinilor epocilor succesive, fiind de asemenea sing'ura ce poate fi privita, i:r toatd rigoarea, ca veritabil 9i deplin integrald. De altfel, ca urrnare a mersului descendent al ciclului 9i a intunecirii spirituale ce a rezultat de aici, Tradilia primordiald a ajuns ascunsd 9i inaccesibild umanittrtii de rAnd; ea este sursa primd 9i fondul comun al tuturor formelor tradifionale particulare, care provin din ea prin adaptare la condiliile speciale ale cutdrui popor sau cutdrei epoci, dar nici una n-ar putea fi iCentificati cu insugi Scnatatla Dhnnnc tau consideratd o expresie adecvati a lui, degi apare intotdeauna ca o imagine mai mult sau mai putin voalati a acestuia. Orice traditie ortodoxd este un reflex gi, s-ar putea spune, un,,substitut" al Traditiei primordiale, in mdsura in care o permit circumstanlele contingente, astfel incAt, dacd nici o tradilie nu este Sanatana
89

Dharma, fiecare il reprezinte totugi cu adevtrrat pentru cei ce aderd 9i participtr la ea intr-un mod efectiv, deoarece acegtia nu pot ajunge la el decAt prin intermediul tradiliei 1or, aceasta exPrimandu-i de altfel, dacd nu integralitatea, cel pu;in tot ce ii privegte in mod direct, sub forma cea mai aProPiatd naturii lor individuale. intr-un asemene a caz, toate aceste forme

tradifionale sunt continute principial in Sandtana Dharma, fiind adaptdri regulate gi legitime ale acestuia, nici chiar dezvoltdrile de care ele sunt susceptibile in cursul timpului neputAnd fi altceva ln fond; 9i, intr-un sens invers gi complementar acestuia, toate conlin SanAtund Dharma ca pe ceea ce existd in ele mai interior gi mai ,,central" , toate fiind, ln diferitele lor grade de exterioritate, ca nigte voaluri ce ll ascund 9i nu-l lasd se transpare decAt intr-un mod atenuat 9i mai mult sau mai pulin parfial. Acest lucru fiind adevdrat Pentru toate formele tradifionale, at fi o eroare sd se asimileze pur 9i simplu Sanatana Dharma cu trna dintre ele, oricare ar fi ea de altfel, de pild5 cu tradifia hindusd aga cum ni se prezinttr actualmente; gi, daci aceastd eroare este comisd uneori in fapt, aceasta n-o pot face decAt cei al cdror odzont, datoritd circumstanlelor tr care se gisesc, e limitat doar la aceastd tradifie' Dacd totugi aceastd asimilare este legitimd firtr-o oarecare m5surd conform a ceea ce am explicat, adeplii oricdrei alte iradifii ar putea spune 1a fel, in acelagi sens gi cu acelagi titlu, cd propria lot tradifie esle Sandtana Dharma; o asemenea afirmajie ar fi totdeauna adevdratA irtr-un sens relativ, degi este evident falsd in sens absolut. Existd totuqi un motiv pentru care
90

notiunea d,e Sandtana Dharma apare ca legatl in mod mai special de tradifia hindusA: aceasta estq dintre toate formele tradilionale vii tr prezent, cea care derivtr in modul cel mai direct din Tradilia primordiald, intr-atAt incat ii este i:rtr-un fel continuarea ln exterior - finAnd seama lntotdeauna, firegte, de condifiile i:r care se deruleazd ciclul uman - 9i cdreia li dd o descriere mai completd decat toate cele ce s-ar putea gdsi in altd parte, participAnd astfel inh-un grad mai inalt decAt celelalte la perpetuitatea sa. ln afard de asta, e interesant de remarcat cd tradilia hindustr 9i cea islamicd sunt singurele care afirmd in mod explicit validitatea tuturor celorlalte tradifii ortodoxe; 9i asta deoarece, fiind prima 9i ultima databile in cursul [actualului] Manoantard, ele trebuie sd integreze deopotrivd, degi sub moduri diferite, toate acele forme produse ln interval, pentru a face posibili ,,intoarcerea la origini" prin care sfArgitul ciclului va trebui sl-gi intilneasci inceputul 9i, ln punctul de plecare al vnui alt Manaantara, va manifesta din nou la exterior
adev b atuL
S an

dtana Dharm a.

Trebuie si mai semnaldm doui conceplii eronate/ foarte rdspAndite in epoca noastrd, care fac dovada unei neirlelegeri cu siguranld mult mai gravtr 9i complet! decAt asimilarea lui Sanatana Dharma cu o formi tradifional{ partic'dard. Una din eceste concepfii apa4ine aga-zigilor,,reformatoti", intAtrifi astdzi pAnd 9i in India, care cred cI pot rcgAsi Sandtana Dhnrma recurgAnd la un fel de simplificare mai mult sau rnai pulin arbitrard a traditiei, ce nu corespunde ln realitate decAt propriilor lor tendinte individuale 9i &ddeaz{, cel mai adesea, prejudecdfile datorate influ-

enfei spiritului modem gi occidental. E de remarcat cA, in general, acegti ,,reformatori" igi propun sd elimine astfel, inainte de toate, tocmai ceea ce are semnificatia cea mai profunde, fie pentru ce aceasta le scapd cu totul, fie pentru cd ea vine impotriva ideilor lor preconcepute; 9i aceasttr atitudine este destul de asemdndtoare cu aceea a ,,criticilor" care resping ca ,,interpoldri" tot ce, filtr-un text, nu este in
acord cu ideea pe care gi-o fac despre el sau cu sensul pe care vor sd i-l gdseascd. Atunci cAnd vorbim despre ,,furtoarcerea la origini" cum am fdcut-o mai irainte, e vorba desigur de cu totul altceva, care nu depinde de altfel de iniliativa indivizilor ca atare; nu

porane legate de ceea ce s-a convenit sa fie desemnat sub numele de ,,ocultism,,: acestea recurg de obicei la mesura in care le pot cunoagte, intr-un mod cu totul exterior gi superficial, nici mecar pentru a releva ceea ce au ilr comun, ci doar pentru a juxtapune de bine de riu elemente imprumutate din toate; gi rezultatul acestor construc,tii - pe cat de eteroclite, pe_atAt de fanteziste - este prezentat ca expresia unei ,,vechi infelepciuni" sau a unei,,doctrine arhaice,, din care ar fi iegit toate tradifiile gi ar trebui astfel identificati cu Tradifia primordiali sau qt Sanatana Dharma, degi acegti termeni par de altfel aproape cu totul ignorali de gcolile ir discufie. Se-nlelege de la sine ci toate acestea, oricare ar fi pretentiile ir ce le privegte, nu pot avea nici cea mai micd valoare 9i nu rispund decdt unui punct de vedere exclusiv profan, cu atAt m91!- cy cit aceste concepFi sunt insotite aproape 1ai invariabil de o necunoagtere totald a necesitAtr, pe* tru oricine vrea sd ptrtrundi irtr-un grad oarecaie in domeniul spiritualit2ttii, de a adera inainte de toate la o tradi,tie determinatli gi se-ntelege cd ne referim aici la o aderare efectivi cu toate consecintele pe cane ea Ie implice, indusiv practica riturilor acestei tradifii, 9i nu doar la o vagd simpatie ,,ideal|,, precum aceea care ii impinge pe unji occidentali str se declare hin_ dugi sau buddhigti flrtr si gtie prea bine ce-nseamni asta gi, ir:l orice caz, fdrd sd se fi gAndit vreodatd sd stabileascl o atagare reald gi regulati la aceste traditii. Acesta este tofugi punctul de plecare de care nimeni nu se poate dispensa, 9i de-abia apoi fiecare va putea se caute, pe mtrsura capacitdfilor sale, sI meargd mai

,,sincretism", adicd apropie diversele tradilii, in

vedem de ce Tradilia primordiali ar trebui sd fie simpld aga cum pretind acegtia, numai daci, din infirmitate sau slibiciune intelectuald, nu-gi doresc ei si fie astfel; gi de ce ar trebui obligat adevirul si se adapteze mediocritSlii faculttrf,lor de lnfelegere a mediei oamenilor actuali? Pentru a realiza ctr nu e nimic adevtrrat aici, e suficient si se-nfeleagi, pe deo parte, cd Sandtana Dharma confine tot ce se exprimtr prin toate formele tradifionale ftrrd excepfle, ceva in plus chiar - gi, pe de alte parte, cd adevirurile de cel mai inalt 9i profund ordin au devenit cele mai inaccesibile datorittr intunecdrii spirituale gi intelectuale i!:lerentd decdderii ciclice; in aceste conditii, simplitatea dragi modemigtilor de orice fel este evident cAt se poate de departe de a constitui o dovadA a vechimii unei doctrine tradilionale Si cu atat mai pujin a primordialittr|ii sale. Cealalttr conceptie eronate asupra cdreia vrem sd atragem atenfia aparfine ir special gcolilor contem92

departe; nu e vorba aici, intr-adever, de speculaSi sens, ci de o cunoagtere ce trebuie esenfial orientatd tr vederea unei realizi{ri spirituale' Doar astfel - din interiorul traditiilor, mai eiact spus din insuqi centrul se Poate lua 1or, dacd s-a reugit atingerea lui lor realmerrte cunogtinte de ceea ce constituie unitatea

flrf

esenlialtr 9i fundamentall, deci s{ se ajungd lntradevdr la dePlina cunoagtere a lui Sandtana Dharma'
i

94