MASURI DE PRIM AJUTOR

Medicina bazata pe dovezi (EBM)

EBM are ca scop utilizarea celor mai bune dovezi disponibile provenite din metode stiintifice pentru a conduce la decizii medicale . De asemenea, urmareste sa stabileasca calitatea dovezilor ce stabilesc riscurile si beneficiile tratamentelor (inclusiv absenta acestora). EBM recunoaste ca multe aspecte ale medicinii depind de factori individuali cum ar fi calitatea si rationament al valorii vietii ce sunt doar partial supuse cercetarilor stiintifice. EBM incearca sa clarifice acele aspecte ale practicii medicale ce pot fi supuse cercetarii stiintifice si sa aplice aceste metode in practica medicala cu scopul de a asigura cea mai buna predictie asupra prognosticului ad vitam, chiar daca persista inca controversele legate de tipul prognosticului de urmarit.

Clasificarea EBM
Evidence-based guidelines Evidence-based guidelines (EBG) is the practice of evidence-based medicine at the organizational or institutional level. This includes the production of guidelines, policy, and regulations. This approach has also been called evidence based healthcare. Evidence-based individual decision making Evidence-based individual decision (EBID) making is evidence-based medicine as practiced by the individual health care provider. There is concern that current evidence-based medicine focuses excessively on EBID

Masuratori statistice

Evidence-based medicine incearca sa exprime beneficiile clinice ale testelor si tratamentelor utilizand metode statistice

Ghiduri

A medical guideline (also called a clinical guideline, clinical protocol or clinical practice guideline) is a document with the aim of guiding decisions and criteria regarding diagnosis, management, and treatment in specific areas of healthcare.

Notiuni elementare
OXIGEN PLMANI SANGE

CELULE

GLUCIDE LIPIDE

PROTEINE

Ce se intampla daca
Se opreste respiratia. Se opresc bataile cardiace?

CPR ?
Cardio = inima Pulmonary = plamani Resuscitation = inviere

CPR

Cardiopulmonary resuscitation (CPR) is an emergency medical procedure for a victim of cardiac arrest or, in some circumstances, respiratory arrest. CPR is performed in hospitals, or in the community by laypersons or by emergency response professionals. CPR involves physical interventions to create artificial circulation through rhythmic pressing on the patient's chest to manually pump blood through the heart, called chest compressions, and usually also involves the rescuer exhaling into the patient (or using a device to simulate this) to inflate the lungs and pass oxygen in to the blood, called artificial respiration, CPR is unlikely to restart the heart; its main purpose is to maintain a flow of oxygenated blood to the brain and the heart, thereby delaying tissue death and extending the brief window of opportunity for a successful resuscitation without permanent brain damage

CPR: Ghiduri

The International Liaison Committee on Resuscitation (ILCOR) American Heart Association (AHA) international Guidelines 2000 for Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care International Consensus Conference on Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science With Treatment Recommendations (2005 Consensus Conference).

Lantul supravietuirii

Primul ajutor
Proceduri de ingrijire medicala simple, de urgenta aplicabile de catre neprofesionisti pana la sosirea personalului medical de specialitate. Se face referinta atat la laici, cat si la personalul de pe ambulante sau alti first responders. NU INLOCUIESTE UN TRATAMENT MEDICAL COMPETENT

Aspecte etice

OUT OF HOSPITAL SETTINGS

To initiate resuscitation Not to initiate resuscitation To terminate resuscitation

To initiate resuscitation Not to initiate resuscitation To terminate resuscitation To withdraw life support

IN HOSPITAL RESUSCITATION

Approximativ 700,000 stopuri cardiace pe an in Europa Supravietuirea la externare de aprox 5-10% CPR efectuat de martori: interventie vitala inaintea sosirii echipajelor de urgenta dubleaza sau tripleaza supravietuirea dupa SCR subit Resuscitarea precoce si defibrilarea prompta (in decurs de 1-2 minute) poate duce la supravietuiri de >60%.

BASIC LIFE SUPPORT

secventa de proceduri efectuate pentru a restabili circulatia sangelui oxigenat dupa un SC/R Compresii sternale si ventilatie pulmonara efectuate de oricine care stie cum sa o faca, oriunde, imediat, fara alt echipament.

dispozitive de protectie

Approach safely

Check response
Shout for help

Open airway
Check breathing Call 112 30 chest compressions 2 rescue breaths

APPROACH SAFELY!

Scene
Rescuer Victim Bystanders

Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

CHECK RESPONSE
Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

CHECK RESPONSE

Shake shoulders gently Ask Are you all right? If he responds

Leave as you find him. Find out what is wrong.

Reassess regularly.

SHOUT FOR HELP

Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

OPEN AIRWAY
Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

OPEN AIRWAY
Head tilt and chin lift - lay rescuers - non-healthcare rescuers

No need for finger sweep unless solid material can be seen in the airway

OPEN AIRWAY

Head tilt, chin lift + jaw thrust - healthcare professionals

AIRWAY OPENING BY NECK EXTENSION

Campbell

CHECK BREATHING
Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

CHECK BREATHING

Look, listen and feel for NORMAL breathing Do not confuse agonal breathing with NORMAL breathing

Respiratii agonice

Apar la scurt timp dupa oprirea cordului in aproximativ 40% din stopurile cardiace Descrise ca respiratii grele, dificile. Zgomotoase, gas[ing Recunoscute ca semn de stop cardiac
Erroneous information can result in withholding CPR from cardiac arrest victim

Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

Obstructia cailor aeriene cu corp starin (FBAO)

Approximativ 16 000 adulti si copii sunt tratati annual in UK pentru obstruictie de cai aeriene cu corpi straini

SEMNE Te ineci? Alte semne

OBSTRUCIE MODERATA Da Poate tusi, respira, vorbeste

OBSTRUCIE SEVERA Incapabil sa vorbeasca, poate incuviinta Nu poate respira/ respiratie cu Wheezing/silentiu/ince arca sa tuseasca/ inconstienta

ADULT FBAO TREATMENT

ABDOMINAL THRUSTS

30 CHEST COMPRESSIONS
Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

CHEST COMPRESSIONS

Place the heel of one hand in the centre of the chest Place other hand on top Interlock fingers Compress the chest

Rate 100 min-1

Depth 4-5 cm Equal compression : relaxation

When possible change CPR operator every 2 min

RESCUE BREATHS

Approach safely
Check response Shout for help Open airway Check breathing

Call 112
30 chest compressions 2 rescue breaths

RESCUE BREATHS
Pinch the nose Take a normal breath Place lips over mouth Blow until the chest rises Take about 1 second Allow chest to fall Repeat

RESCUE BREATHS
RECOMMENDATIONS: - Tidal volume 500 600 ml - Respiratory rate give each breaths over about 1s with enough volume to make the victims chest rise - Chest-compression-only continuously at a rate of 100 min

CONTINUE CPR

30

DEFIBRILLATION

Approach safely

Check response
Shout for help Open airway Check breathing Call 112 Attach AED Follow voice prompts

AUTOMATED EXTERNAL DEFIBRILLATOR (AED)

Some AEDs will automatically switch themselves on when the lid is opened

ATTACH PADS TO CASUALTYS BARE CHEST

ANALYSING RHYTHM DO NOT TOUCH VICTIM

SHOCK INDICATED

Stand clear Deliver shock

SHOCK DELIVERED FOLLOW AED INSTRUCTIONS

30

NO SHOCK ADVISED FOLLOW AED INSTRUCTIONS

30

IF VICTIM STARTS TO BREATHE NORMALLY PLACE IN RECOVERY POSITION

Approach safely Check response Shout for help Open airway Check breathing Call 112

Approach safely Check response Shout for help Open airway Check breathing Call 112

30 chest compressions
2 rescue breaths

Attach AED
Follow voice prompts

CONTINUE RESUSCITATION UNTIL

Qualified help arrives and takes over The victim starts breathing normally

Rescuer becomes exhausted

Sequence of action Trained rescuers for ABLS: adult sequence with the exception that they should perform 5 initial breaths 1 min of CPR THAN Go for help

CHEST COMPRESSIONS- children

Lower third of the sternum Avoid abdominal compressions- locate xiphisternum Compress one fingers breadthabove this Compression to depress the sternum approx 1/3 of the depth of the chest Release the pressure Repeat at a rate of 100/min After 15: head tilt, chin lift 2 effective breaths

CHEST COMPRESSIONS
15:2 Lone rescuers may use a ratio 30:2

CHEST COMPRESSIONSchildren over 1 year

The heel of the hand over the lower third of the sternum Lift the fingers- pressure not applied on the ribs Arm straight Compressions- 1/3 of the depth of the chest

CHEST COMPRESSIONSchildren over 1 year

CHEST COMPRESSIONS - infant, two or more rescuers

encircling technique Both thumbs side by side on the lower third of the sternum Tips pointing towards the infants head The rest of the hands:fingers together to encircle the lower part of the rib cage Tips of the fingers supporting the infants back Press down- 1/3

CHEST COMPRESSIONS - infant, lone rescuer

Lone

rescuer: compress the sternum with the tips of two fingers

Pediatric FBAO
Back blows Chest thrusts

Pediatric FBAO
No abdominal thrusts for choking infants Risk because of the horizontal position of the ribs- upper abdominal viscera more exposed to trauma

Regulation of Bodys Temp

Bodys heat production

metabolism exercise Shivering

convection conduction radiation respiration evaporation

Heat loss

Types of Cold Injuries

Hypothermia Frostbite Chilblains Immersion/Trench Foot Snow Blindness

USE OF ACRONYM C.O.L.D.

A. B. C. D. C = keep it clean O = avoid overheating L = wear it in loose layers. D = keep it dry.

Thermal burns

Burns

Classified according to the depth or degree of skin damage

First Second Third degree of burns

First Degree Burn

Cause:

Overexposure to sun Light contact with hot objects Scalding by hot water or steam

Signs of First Degree Burns

Erythema Mild Swelling & Pain Rapid Healing

First Aid: First Degree Burns

Cold Water NOT Ice Water Burn Lotion or Spray

NO BUTTER OR OINTMENTS

Second Degree Burns

Results from a very deep sunburn Contact with hot liquids Flash burns from gasoline etc.

Signs of Second Degree Burns Erythema Swelling Blisters Pain Open Wounds Wet appearance due to loss of plasma through damaged skin layers.

First Aid: Second Degree Burns

Immerse in cold water NOT ice water Apply cool compresses Blot dry & apply sterile gauze or clean cloth for protection DO NOT break blisters or remove tissue DO NOT use an antiseptic preparation, ointment, spray or home remedy on a severe burn.

If arm or legs are affected, keep them elevated.

Third Degree Burns

Caused by flame, ignited clothing, immersion in hot water, contact with hot objects, or electricity.

Signs of Third Degree Burns White or Charred appearance Deep tissue destruction Complete loss of all skin layers Nerve Damage Pain or No Pain

First Aid: Third Degree Burns

DO NOT remove pieces of adhered particles of charred clothing. Cover burn with thick, sterile or freshly laundered cloth. If hands or legs involved, elevate DO NOT immerse or apply ice water to burn area. DO NOT apply ointment, commercial preparations, grease, or other home remedies.

PRIM AJUTOR
Masuri de ingrijire si tratament de urgenta aplicate unui bolnav sau unei persoane traumatizate INAINTEA sosirii/defeririii catre servicii medicale. MASURILE DE PRIM AJUTOR NU SUNT APLICATE CU SCOPUL DE A INLOCUI DIAGNOSTICAREA SI TERAPIA CORECTA MEDICALA ofera asistenta temporara pana la sosirea personalului medical calificat

PRIM AJUTOR
Scop: Salvarea vietii Prevenirea producerii in continuare a leziunilor Reducerea la minimum/prevenirea infectiilor Cei trei P P - Preserve Life. P - Prevent the condition worsening. P - Promote Recovery Face diferenta dintre: Leziune temporara/permanenta Vindecare rapida/ infirmitate oermanenta Viata/moarte

PRIM AJUTOR
Obiective: A. Airway: Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene B. Breathing: Mentinerea respiratiilor C. Circulation: Mentinerea circulatiei

+
Oprirea hemoragiilor Prevenirea/ reducerea socului

PRIM AJUTOR
Evaluare initiala Inspectia rapida a zonei Preluarea controlului

calm, rapid si eficient

PRIM AJUTOR
Se vor evalua: 1. SIGURANTA proprie si a pacientului 2. MECANISMUL DE PRODUCERE A LEZIUNII Constient inconstient 3. INFORMATII TRANSMISE PE CAI SPECIALE - Medalion, bratara cu simboluri - card cu informatii

PRIM AJUTOR
4. NUMARUL VICTIMELOR Cand sunt mai multe- evaluarea A,B,sangerare si C 5. MARTORI Pot furniza informatii, ajutor chiar daca sunt nepregatiti prin: apel de urgenta, suport moral victimei, impiedicarea imixtiunii altor persoane 6. PREZENTATI-VA- ca persoane calificate in prim ajutor; consimtamant cerut celor constienti, prezumat pentru cei inconstienti

PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA

1. Mentineti pacientul in decubit dorsal, capul la acelasi nivel cu corpul, pana la evaluarea gravitatii situatiei. Identificati exceptiile la aceasta regula: Varsaturi sau hemoragii in zona cavitatii bucalepozitie laterala de siguranta ! la leziunile suspectate de coloana cervico-dorsala (2% explozii, 6% traumatism facial sau GCS<8) Dispnee- pozitie sezanda sau semi Socul- membrele superioare ridicate (!?) doar daca nu se suspecteaza leziuni de coloana 2. Nu mobilizati pacientul mai mult decat necesar. Indepartati hainele cu efect restrictiv, asigurati comfortul termic

PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA

3. Asigurati confort psihic pacientului 4. Nu atingeti rani, arsuri decat daca e absolut necesar. Folositi obiecte sterile. Folositi bariere. Spalati maini! 5. Nu oferiti apa sau alimente din primul moment 6. Imobilizati orice zona suspectata a fi fracturata. Nu incercati sa reduceti fractura. Nu mobilizati decat daca e strict necesar 7. Mentineti temperatura normala a corpului

PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA

Transmitere de boli infectioase Purtati manusi sau folositi alta bariera Spalati-va mainile imediat cu apa calda si sapun Bariera pentru respiratii artificiale

BLS
Adult Pediatric Obstructie de cai aeriene cu corp strain

HEMORAGII

Pierdera sangelui la nivel capilar, venos sau arterial

Hemoragii interne- in interiorul corpului Hemoragii externe- inafara corpului Ambele

Hemoragii capilare- sangele balteste Hemoragii venoase- sange inchis la culoare, curgere fluenta, continua Hemoragii arteriale- sange rosu aprins, pulsatil- situatie amenintatoare de viata!

HEMORAGII
Adultul- 5-6 litri de sange Poate pierde fara consecinte aprox 0.5l La peste 1l- soc 2-3l- deces Greu de identificat uneori daca e arteriala sau venoasa capilare- usor de controlat pe suprafata mica Leziuni profunde cu hemoragii arteriale sau venoase- Urgenta majora!

HEMORAGII
Hemoragii externe 1. Compresie directa- prima si cea mai eficienta masura pansament steril sau tesut curat Nod legat deasupra Inca un pansament sau propriul pumn Nu indepartati sub nici o forma pansamentul aplicat 2. Ridicarea extremitatii lezate deasupra nivelului corduluiimpreuna cu compresia directa. 3. Compresie indirecta pentru hemoragiile arteriale pe artere sustinute de suport osos Cu degetele, podul palmei sau mana !- flux inadecvat catre extremitate NU la nivelul carotidelor! Cele mai des utilizate- brahial, femural

HEMORAGII
4. Garoul- folosit ca ultima resursa - Doar la nivelul extremitatilor - Folosit neadecvat poate duce la compromiterea definitiva a membrului - Bucata de tesatura, curea, fular - Nu folositi sarme, cabluri etc- ce ar putea taia pielea

HEMORAGII

Plasarea garoului: Mentineti compresia Plasati garoul intre plaga si inima Aplicati un rulou de tesut pe artera Infasurati garoul de 2 ori in jurul extremitatii si faceti un nod pe Aplicati un bat pe nodul respectiv si legati-l Rasuciti batul pana cand hemoragia este controlata Fixati batul NU ACOPERITI GAROUL!!!!! MARCATI POZITIA SI ORA!!!! NU-L MAI INDEPARTATI!!!!

HEMORAGII
Hemoragii interne De obicei nu sunt la vedere Pot conduce la soc Hemoragii la nivelul gurii, urechilor, nasului, rectului sau altor orificii sunt considerate severe si indica prezenta hemoragiilor interne Contuzii, corpuri contondente, fracturi Semne:

anxietate, agitatie. sete, greturi si varsaturi, tegumente reci, palide si umede, tahipnee, tahicardie cu puls slab palpabil

HEMORAGII
In resuturi moi: Echimoze- contuzii: gheata sau pansament rece nu direct in contact cu pielea, ci prin tesaturi- reduce durerea si edemul Hemoragii interne severe:

Sunati la numarul de urgenta local Monitorizati ABC Tratati socul* Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila* Mentineti confortul termic Sustineti moral

HEMORAGII
Epistaxisul Produs de traumatism, factori de mediu, HTA, schimbari de altitudine In caz de fractura de craniu- nu incercati sa opriti hemoragia. Sunati 112! Alte cauze:

Pozitie sezanda, nu capul pe spate,eliberati de haine stranse in jurul gatului strangeti aripile nazale(exceptie fracturi) si apasati; gheata sau comprese reci la baza nasului 5-10 min Presiune la niveleul buzei superioare sub nas Incurajati sa scuipe Nu freaca sau sufla nasul timp de min 1 ora Pozitie laterala de siguranta daca devine inconstient Corp strain- copii: nu impingenti! Sunati 112!

SOCUL
Reprezinta incapacitatea cordului si a sistemului circulator de a mentine perfuzia catre organele vitale prin aport de de sange cu continut de oxigen. Situatie amenintatoare de viata Recunoasterea semnelor si simptomelornu toate concomitent, nu imediat

SOCUL- semne si simptome

1.

2.
3. 4. 5. 6. 7.

Anxietate, agitatie Greturi, varsaturi Sete Privire goala, mohorata, pupile dilatate Tahipnee, respiratii neregulate Tegumente palide, reci, umede, lipicioase Tahicardie sau puls nepalpabil periferic

SOCUL
Socul hipovolemic- cauzat de pierderea excesiva de sange sau fluide din organism Apare in conditii de hemoragii, arsuri, varsaturi si diaree excesive Socul cardiogen- deficit de pompa cardiaca Socul septic Socul neurogen Socul anafilactic- substanta cu rol de alergen- medicamente, venin de insecte si animale, praf si polen, alimente

SOCUL
Prevenire si tratament: Mentineti deschisa calea aeriana Controlati hemoragiile Pozitionati pacientul: pe spate, cu membrele inferioare ridicate usor sau in pozitie laterala de siguranta dupa caz. Nu mobilizati in caz de leziuni de coloana suspectate. Imobilizati eventualele fracturi, nu reduceti! Mentineti temperatura, inlaturati hainele ude. NU folositi metode de incalzire activa! Incurajati victima, evitati expunerea zonei ranite vedrii acesteia Nu alimentati, nu administrati lichide! 112

TRAUMATISMELE TESUTURILOR MOI

Plagi- traumatisme ce produc efractia tegumentului, a tesutului subcutanat si altor mucoase.

Plagi contuze Plagi dilacerate Plagi taiate/ intepate

Riscurile majore:- hemoragii si infectii

PLAGI
Generalitati Plagi recente: controlul hemoragiilor si prevenirea infectiei Plagi vechi si inectate: ridicarea zonei afectate, pansament umed caldut Plagi ce contin corpuri straine; pot fi indepartate doar daca sunt superficiale. ! Nu indepartati niciodata corpurile straine din ochi sau craniu!!!!!!!

PLAGI
Dimensiuni Localizare Tipuri de plagi: INCHISE:

CONTUZIA (echimoza, edem, durere)

Comprese reci/ gheata nu direct pe tegument!

HEMATOMUL- leziune extinsa a tesuturilor moi cu pierdere de sange in interiorul tesutului- de obicei in zone fracturilor

Compresie manuala, pansamente reci, imobilizare, pozitie elevata

PLAGI
DESCHISE Abraziuni (escoriatii) Amputatii traumatice (complete, partiale)

ABC Controlul hemoragiei Pansament Prevenirea/ tratarea socului Solicita asistenta medicala de urgenta

Avulsii- tegumentul este complet indepartat, smuls din zona respectiva

Hemoragii importante Recuperati tegumentul, turnati apa, puneti-l in pansament steril, in punga inchisa, puneti cu gheata si trimiteti cu pacientul

PLAGI

TAIATE instrumente ascutite: cutite, lame, cioburi de sticla

Hemoragii importante Cel mai mic risc de infectii

DILACERARI- plagi rupte, smulse INTEPATE

PLAGI
Principii de prim ajutor 1. Controlul hemoragiei 2. Prevenirea socului 3. Prevenirea infectiei: Plagi mici: spalati cu apa si sapun, uscati si aplicati un antiseptic usor, neiritant. Pansament Plagi mari: nu incercati sa spalati sau sa aplicati antiseptic. Acoperiti cu pansament steril, uscat

OASE, ARTICULATII SI MUSCULATURA

Fracturi, luxatii, entorse, contuzii Leziuni articulare impreuna cu cele musculare Dificil de diferentiat de fracturi- in caz de nesiguranta, mai bine tratezi ca fractura Principiu de baza in fracturi: imobilizarea segmentelor fracturate pentru prevenirea aparitiei in continuare a leziunilor produse de capetele osoase

FRACTURI
ATELE- orice obiect rigid- umbrele, bete, plansee, perne ziare pliate, membru inferior nefracturat etc. Sunt fixate de membrul fracturat cu bandaje, tesaturi, benzi adezive Nu se aplica foarte strans, se lasa expuse extremitatile- degete

FRACTURI
Inchiseosul este fracturat, dar tegumentul ramane Intact Deschise- osul este fracturat, tegumentul lezat Complicate- leziuni secundare (coasta ce perforeaza plamanul)

FRACTURI

SEMNE SI SIMPTOME: Swelling Pain. Loss Of Movement. Irregularity. Noise. Tenderness. Shock

FRACTURI
CONDUITA Controlul hemoragiei- garou doar ca solutie extrema Tratamentul socului Monitorizeaza ABC Se indeparteaza bijuterii, haine, usor, pentru a nu produce leziuni suplimentare Se verifica pulsul distal de fracturaabsent:miscari lejere pana la palparea sa Se acopera plagile cu pansament steril. NU se apasa capetele osoase inapoi in plaga Se plaseaza atela

FRACTURI
Plasarea atelei: Se mentine tractiunea pana la fixarea atelei Se infasoara de la baza la varf, nu strans Se Verifica pulsul distal Daca e absent, se largeste bandajul Se solicita ajutor medical Rezumat- ACRONIM : I (ice) C (compression) E (elevation)

FRACTURI
ANTEBRAT BRAT

FRACTURI
FEMUR GAMBA ROTULA

FRACTURI
COLOANA VERTEBRALA Mielice durere, soc, paralizie Amielice ORICE DURERE DE COLOANA CERVICALA SAU DORSO-LOMBARA POSTRAUMATICA TREBUIE CONSIDERATA CA O LEZIUNE DE COLOANA VERTEBRALA Conduita:

Se mentine pozitia neutra a capului si gatuluiguler improvizat din prosop

Pozitie decubit dorsal, stabilizarea capului si gatului in pozitia gasita Cai aeriene: subluxatia mandibulei, ABC

Se trateaza socul. Nu se ridica picioarele Nu permiteti miscari, nu mobilizati, ajutor medical.

Urgente medicale
Sincopa- pierdere temporara de constienta Atunci cand fluxul sanguin cerebral este temporar inadecvat Fie cu semnificatie medicala minima, fie o cauza grava. Semne si simptome: 1.ameteli,greturi, tulburari de vedere 2.transpiratii, paloare, tahicardie

Sincopa
Sistem nervos Encefal, maduva spinarii, nervi. Semnale de la si catre creier Controleaza si activitatea mm involuntare Neuroni motori Neuroni senzitivi Inconstienta: intreruperea functionarii normale a creiereului. Grade: A= alert V= voce P= pain (durere) U= unresponsive (nu raspunde)

Sincopa

Cauze de pierdere a constientei F - Fainting I - Infantile Convulsions S - Shock H - Heat Imbalance S - Stroke H - Heart Attack A - Asphyxia P - Poisoning E - Epilepsy D - Diabetes

Sincopa
1.

2.
3.

4.
5. 6.

Evaluare initiala Decubit dorsal, membrele pelvine ridicate 30 cm. nu permiteti pozitia sezanda Monitorizati A,B,C Largiti orice imbracaminte care strange la nivelul gatului, toracelui, taliei Verificati daca s-au produs leziuni in timpul caderii Solicitati asistenta medicala

Urgente diabetologice
Diabetul zaharat- afectiune care impiedica utilizarea glucidelor- glicozurie Tip I: insulin-dependent- controlat cu insulina Tip II: non-insulinodependent- controlat cu dieta sau medicatie per os. Necesita uneori injectii de insulina.

Urgente diabetologice
Coma diabetica hiperglicemica Situatie in care lipsa insulinei conduce la hiperglocemie. Cauze: stress, insulina insuficienta, aport glucidic- 5I Semne si simptome: Halena specifica, sete Vertij, confuzie Puls tahicardic, filiform, tahipnee Greturi, varsaturi, dureri abdominale

Urgente diabetologice
Coma diabetica hiperglicemica Evaluati si mentineti ABC Decubit dorsal, capul si umerii ridicati. Nu administrati bomboane sau bauturi Tratati socul solicitati asistenta medicala

Urgente diabetologice
Hipoglicemia: situatie in care lipsesc glucidele/ exces de insulina. Cauze: starvatie, effort fizic intens, modificari de dieta Semne si simptome: Cefalee Tegumente palide, umede, transpiratii excesive Slabiciune musculara, foame, tahicardie

Urgente diabetologice
Hipoglicemia- daca o suspectati actionati: 1. Intrbati pacientul sau anturajul:

Daca pacientul a mancat Daca pacientul si-a administrat insulina

2. Evaluati si monitorizati ABC 3. Decubit dorsal, capul si umerii ridicati 4. Administrati doar pacientului constient bomboane sau bauturi dulci 5. Tratai socul 6. Solicitati asistenta medicala

Accidentele vasculare cerebrale

Situatie in care unul sau mai multe vase sanguine cerebrale sunt ocluzionate sau lezate, ceea ce conduce la moartea celulei nervoase prin lipsa de oxigen Cauze; Trombi Hemoragii emboli

Accidentele vasculare cerebrale

Semne si simptome; 1. Debut brusc 2. Slabiciune sau parez/paralizie a unui hemicorp 3. Pierderea expresivitatii faciale si asimetria gurii 4. Vedere dubla, cefalee 5. Dificultate de vorbire sau/ si intelegere 6. Anizocorie, greturi, varsaturi

Accidentele vasculare cerebrale

Decubit dorsal, capul si umerii usor ridicati Evaluati si mentineti ABC Mentineti pacientul linistit si in confort termic Nu administrati nimic per os Solicitati asistenta medicala

Crize convulsive

1.
2. 3.

4.
5. 6.

Convulsii: miscari ale corpului cauzate de contractii musculare involuntare, cauze; epilepsie, traumatisme craniene, infectii, febra. Confuz si dezorientat dupa convulsii Semen si simptome: aura vizuala, sonora, gustativa sau olfactiva strigat Pierdere completa sau partiala a constientei si rigiditate musculara Spasme ale membrelor spume la gura Posibila emisie de urina si fecale

Crize convulsive
1. 2. 3.

4.
5. 6.

7.

Asezati pacientul in decubit dorsal, protejandu-l de alte lovituri Indepartati obiectele apropiate pentru a preveni leziunile Nu introduceti nimic intre dinti si nu imobilizati pacientul in nici un fel Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui Calmati si incurajati Evaluati si mentineti ABC Nimic per os Solicitati asistenta medicala

Sindroame coronariene acute

Situatie in care fluxul sanguin coronarian este intrerupt, conducand la necroza zonei de miocard din lipsa de oxigen Afectiune cardio-vasculara Durere retrosternala- a se suspecta un sindrom coronarian acut pana la proba contrarie!

Factori de risc neinfluentabili

Ereditate Sex Varsta Fumat HTA Colesterol Obezitate Sedentarism Stress Diabet netratat

Factori de risc influentabili

Sindroame coronariene acute

Semne si simptome: Dureri retrosternale Iradiere in mandibual, umeri. Brate, gat, spate Dispnee Tegumente palide, umede, transpiratii profuze Anxietate, greturi, varsaturi Astenie Daca suspectati: 1. ABC 2. Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila (sezanda sau semi) 3. Mentineti pacientul linistit si in confort termic 4. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui 5. Pregatiti-va sa efectuati CPR 6. Solicitati asistenta medicala

Intoxicatia acuta etanolica

Etanolul- ingredient principal al vinului, berii etc Clasificat ca si drog- deprima SNC, afectand activitatile fizice si mentale Confera dependenta Afectare in etape: relaxare si stare de bine, pierderea gradata a coordonaroo. Incapacitate de a efectua activitati si indatoriri uzuale Depresie a respiratiilor, pierdere de constienta, coma, deces Sevrajul: delirium tremens

Intoxicatia acuta etanolica

Semne si simprome; 1. Halena alcoolica 2. Dezechilibrare si vorbire ingreunata 3. Greturi, varsaturi si facies vultuos Semne ce pot fi identice cu ale unor afectiuni altele decat intoxicatia etanolica In caz de suspiciune;
1. 2. 3.

4.
5. 6. 7.

Decubit dorsa, protejati de leziuni ABC Evaluare initiala Monitorizati atent- pacientul poate deveni inconstient Nu criticati, fiti fermi Nu plecati niciodata de langa el Solicitati asistenta medicala

Traumatismele craniene

Majoritatea- minore 112 trebuie anuntat in caz de :

Hemoragie severa faciala sau craniana Epistaxis sau otoragie Cefalee severa Alterarea starii de constienta in secunde Aspect echimotic in jurul ochilor sau retroauricular Apnee Confuzie Pierderea echilibrului Pareza sau incapacitatea de a mobiliza membre Anizocorie Varsaturivorbire dificila Convulsii

Traumatismele craniene

Traumatism cranian sever: Mentineti pacientul linisit, imobil, in decubit dorsal, capul si umerii usor rodocati. Evitati miscarile gatului. Mobilizati doar in caz de stricata necesitate Opriti sangerarile. Presiune directa cu pansament steril sau textil curat. Nu aplicati compresie daca suspectati fractura craniana Monitorizati schimbarile de dinamica a respiratiei si constientei In lipsa circulatiei- CPR

Traumatismele toracice
Dispnee si hemoragii In lipsa semenelor de obstructie aeriana: orice dispnee de evaluat pentru trauma toracica inchisa sau deschisa Pneumotorax deschis Urgenta medicala cu risc vital

Traumatismele toracice

Semne si simptome
1.
2.

Dispnee si durere toracica violenta Cianoza, anxietate

1.

2.

3.
4. 5.

Primul ajutor: Etanseizati rana cu mana sau orice obiect (card de identitate). In caz de agravar, indepartati imediat! Pozitionati pacientul pe partea afectata Tratati socul- pozitie semisezanda Nimic per os Solicitati asistenta medicala de urgenta

Traumatismele abdominale
1.

2. 3.

Inchise: tegument intact Durere violenta, varsaturi, contractura musculaturii abdominale Distensie abdominala, soc Pozitie antalgica

1.

2.

3.

4. 5.

ABC Plasati pacientul in pozitia cea mai comfortabila Indepartati cu grija hainele pentru a evalua corect Trati socul Nimic per os

Traumatismele abdominale
Deschise 1. Semenel traumatismelor inchise 2. Plagi intepate sau contuze, hematemeza 3. Dureri lombare ABC Indepartati cu grija hainele Pozitia cea mai comfortabila Tratati socul Opriti hemoragiile. Nu atingeti si nu incercati sa repozitionati organele eviscerate. Acoperiti cu pansament steril cu ser fiziologic Nimic per os Solicitati asistenta medicala de urgenta

Inecul
Asfixie prin imersie in apa sau alt lichid Fluidul nu patrunde in plamani Apa rece- conditie favorabila prognosticului resuscitarii

Inecul
1. 2.

3.
4. 5.

Veniti in ajutorul victimei fara sa va puneti viata in pericol ABC, incepeti respiratiile gura-la gura chiar din apa Scoateti victima din apa pe o suprafata dura Mentineti o pozitie neutra a capului si gatului, guler cervical improvizat CPR la nevoie

Electrocutare

Efectul produs de trecerea curentului electric prin orice parte a corpului Pericol ce provine din

1. 2.

3.
4. 5.

Semne si simptome: Tegumente palide, cianotice Puls slab sau absent Arsuri, inconstienta Respiratii superficiale sau lipsa respiratiilor Rigiditate musculara

Voltaj Calea urmata prin corp Starea anterioara a pacientului Rapiditatea instituirii terapiei

Electrocutarea
In asteptrea echipajelor medicale: Priviti! Nu atingeti! Persoana se poate afla in continuare in contact cu sursa. Opriti sursa de curent daca e posibil. In caz contrar- indepartati cu material izolant Verificati prezenta circulatiei- initiati CPR Preventi socul Atentie! Nu atingeti persoana cu mainile goale daca se afla inca in contatct cu curentul Nu stati langa cabluri de inalta tensiune pana la intreruperea curentului- 20 m. Nu mobilizati pacientul decat daca e strict necesar