Conf. univ. dr.

Dana Viorică

BAZELE STATISTICII
- anul universitar 2016-2017 -
Programa analitică
1. Noţiuni introductive
2. Analiza unei serii statistice unidimensionale, folosind
metode grafice şi numerice (variabile cantitative:
indicatori ai tendinţei centrale, indicatori ai dispersiei şi
indicatori ai formei; variabile calitative).
3. Analiza unei serii statistice bidimensionale.
5. Probabilităţi şi distribuţii teoretice
6. Estimarea parametrilor unei populaţii
7. Testarea statistică
8. Indicatori ai seriilor de timp
Bibliografie
 Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.
 Bărbat, A., Teoria statisticii sociale, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1972.
 Biji, E.M., Lilea, E., Roşca, E., Vătui, M., Statistică aplicată
în economie, Editura Universal Dalsi, 2000
 Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti,
2002.
Bibliografie
 Jaba, E., Pintilescu, C. Statistică. Teste grilă şi probleme, ed.
a 2-a, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007
 James T. McClave, P. George Benson, Terry Sincich,
Statistics for Business and Economics, Pearson, Education
New Jersey , 2008
 Ţarcă, M., Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
 Wonnacott, H., Wonnacott, T., Statistiques, Economica, Paris,
1991.
EVALUARE:
 40% - Test grilă susţinut în săptămâna 03.04-07.04;

 20% - Notă seminar;

 40% - Examen.
Introducere
A şti: A înţelege :

Procentual, cu cât este

mai mare 3% faţă de 2%?
Citate
 Dacă o persoană sta cu piciorul drept in cuptorul
incins şi cu piciorul stâng în frigider, statisticianul va
spune că, în medie, persoana stă foarte confortabil
(W. Heller)
 Dacă sunt culese suficient de multe date, se poate
dovedi orice folosind metode statistice (A. Bloch)
 Naşterile multiple sunt mai frecvent întâlnite în
familiile mari. Numărul aniversărilor zilelor de
naştere este puternic corelat cu longevitatea.
Introducere
A realiza comparaţii:

 Numărul de medici în SUA este de 700.000.

 Numărul de decese anuale cauzate în mod accidental
este de 120.000.
 Numărul de decese anuale este de 0,171/medic.
Introducere
 Numărul de proprietari de arme în SUA este de
80.000.000.
 Numărul de decese anuale cauzate de folosirea
armelor este de 1.500.
 Numărul de decese anuale cauzate de folosirea
armelor este de 0,0000188/proprietar.
 Din punct de vedere statistic, se poate considera că
medicii sunt de 9000 de ori mai “periculoşi” decât
deţinătorii de arme ?
Prelucrarea datelor unei serii unidimensionale: cazul
unei variabile cantitative

20

10
Count

0
4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00

NOT A_EXA

Figura 1. Distribuţia studenţilor unei grupe

după nota obţinută la un examen, în sesiunea ianuarie 2016
Prelucrarea datelor unei serii unidimensionale: cazul
unei variabile cantitative

De scriptives

St atist ic St d. Error
NOTA_EXA Mean 7,7111 ,3042
95% Confidenc e Lower Bound 7,0980
Int erval for Mean Upper Bound
8,3242

5% Trimmed Mean 7,7901

Median 9,0000
Variance 4,165
St d. Deviation 2,0407
Minimum 4,00
Maximum 10,00
Range 6,00
Int erquartile Range 3,0000
Sk ewness -,848 ,354
Kurtos is -,698 ,695
Prelucrarea datelor unei serii unidimensionale: cazul
unei variabile calitative

masc
33,3%

fem
66,7%

Figura 2. Distribuţia studenţilor unei grupe

pe sexe, la 1 ianuarie 2016
Prelucrarea datelor unei serii unidimensionale:
cazul unei variabile calitative
De scriptives

Statistic Std. Error

sexul_pers Mean 1.7667 .07854
95% Confidenc e Lower Bound 1.6060
Interval for Mean Upper Bound
1.9273

5% Trimmed Mean 1.7963

Median 2.0000
Variance .185
Std. Deviation .43018
Minimum 1.00
Maximum 2.00
Range 1.00
Interquartile Range .25
Sk ewness -1.328 .427
Kurtos is -.257 .833
Prelucrarea datelor unei serii bidimensionale

SEXUL * NOTA_EXA Crosstabula tion

Count
NOTA_EXA
4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total
SEXUL masc 2 4 8 1 15
fem 5 2 3 3 2 10 5 30
Total 7 2 3 3 6 18 6 45
Analiza seriilor de timp
60000

50000

40000

30000

20000

10000

0
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08

GDP
Analiza seriilor de timp
2.2

2.0

1.8

1.6

1.4

1.2

1.0
95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08

IGDP
1. Noţiuni introductive

1.1. Rolul statisticii în economie

1.2. Concepte fundamentale
1.3. Tipuri de variabile statistice
1.4. Scale de măsurare
1.5. Metode de culegere a datelor
1.1. Rolul statisticii în economie
 Scopul statisticii este cunoaşterea fenomenelor de masă,
caracterizate prin variabilitate.

 Statistica descriptivă: descrie observaţiile existente în

baza de date

 Statistica inferenţială: foloseşte observaţiile din baza

de date, înregistrate la nivelul unui eşantion pentru a
face extrapolări (inferări) asupra unor situaţii care nu
s-au petrecut încă, la nivelul populaţiei din care a
fost extras eşantionul
Descriptiv sau Inferenţial?

a) Ne aşteptăm la mari cantităţi de ploaie

în acest anotimp.
b) In ultimele doua luni am mers, cu
bicicleta, în medie, aproximativ 50 km
pe săptămână.

23
1.2. Concepte fundamentale ale statisticii
a. Populaţia statistică
 reprezintă o mulţime de elemente unite între ele printr-o
trăsătură comună.
 pentru a fi bine definită, o populaţie statistică trebuie să
aibă precizată omogenitatea elementelor sale
componente din punct de vedere calitativ, de timp şi de
spaţiu.

- volumul unei populaţii se notează cu N.

b. Eşantionul
 Reprezintă un sub-ansamblu de unităţi ale unei populaţii
extras din populaţia statistică după anumite procedee.
 Aplicarea acestor procedee trebuie să asigure
reprezentativitatea eşantionului.
 Volumul eşantionului se notează cu n.

 Statisticile descriptive doar descriu un eşantion

 Statisticile inferenţiale generalizează, la întreaga populaţie,
rezultatele obţinute la nivelul eşantionului
c. Unităţile statistice

 sunt elementele componente ale unei populaţii statistice.

 Totalul unitatilor de acelasi tip se notează cu ni.
d. Variabila statistică
 reprezintă însuşirea, trăsătura esenţială purtată de unităţile
statistice ale unei populaţii.
 se notează cu X. Valorile (categoriile) variabilei se notează
cu xi.

e. Indicatorul statistic
 mărime statistică, rezultatul numeric al unei numărări, al
unei măsurări statistice sau al unui calcul asupra datelor
obţinute printr-o înregistrare statistică.
f. Indice statistic
 mărime statistică relativă care se obţine prin compararea,
sub formă de raport, a două valori ale unui indicator statistic.
1.3. Tipuri de variabile statistice
 după modul de exprimare:
1. Variabile numerice (cantitative):
- variabile discrete;
- variabile continue.

2. Variabile nenumerice (calitative):

- variabile nominale. Caz particular: variabile alternative
(dummy).
- variabile ordinale.
Tipuri de Variabile
Care sunt variabilele pe care le luaţi în considerare atunci când cumpăraţi o
bicicletă second-hand?

 Marca (DHS, Trek, Shimano)

 Tipul (oraş, munte, viteză)
 Componentele (marcă sau no-name)
 Vârsta
 Starea (excelentă, bună, rea)
 Preţul
 Mărimea cadrului
 Numărul de viteze

29
1.4. Scale de măsurare
Definire:
 Scala este un continuum de cifre sau de simboluri, plasate
ierarhic, de la inferior la superior.

Tipuri de scale
1. Variabile calitative
a. Scala nominală presupune acordarea de numere (coduri)
fiecărei categorii a unei populaţii (doi indivizi care aparţin
unor categorii distincte au valori diferite).
 este caracteristică variabilelor nominale.
1.4. Scale de măsurare

b. Scala ordinală presupune ca atribuirea de coduri

numerice pentru fiecare categorie să se realizeze în
ordine descrescătoare, după importanţa lor.
 este caracteristică variabilelor ordinale.

2. Variabile cantitative
a. Scala interval are ca proprietăţi identitatea, ordinea
şi faptul că intervalul între numere are un sens.
1.4. Scale de măsurare
 se poate, astfel, compara diferenţa dintre două valori ale
aceleiaşi variabile.

Exemplu:
- temperatura în sistemul Celsius şi în sistemul Fahrenheit:
diferenţa dintre două temperaturi are un sens;
- scorurile obţinute la testele de evaluare.
1.4. Scale de măsurare
b. Scala raport
 are aceleaşi proprietăţi ca scala interval şi, în plus, posedă un
zero absolut (considerat punct de referinţă).
 diferenţa şi raportul dintre două valori au un sens.

Exemplu:
- Rata şomajului, PIB/locuitor, rata natalităţii, vârsta, înălţimea,
greutatea ...
1.5. Metode de culegere a datelor
1. Surse de date statistice

 Anuarul Statistic al României (INS).

 Sursa de date statistice la nivel european: Oficiul Statistic al

Comunităţii Europene – EUROSTAT.

Adresa: http://europa.eu.int/comm/eurostat
2. Lucrări de înregistrare statistică
a. Recensământul reprezintă o lucrare de înregistrare exhaustivă,
la un moment dat, a unei populaţii.
- înregistrarea surprinde starea populaţiei la un moment dat,
numit moment critic.

b. Rapoarte statistice
 reprezintă lucrări de înregistrare totală (evenimente, fapte).

c. Anchete prin sondaj

d. Monografia statistică
 are ca obiectiv cunoaşterea unei singure unităţi complexe sau
a unei singure probleme.
Aplicaţii:
I. Pentru ansamblul firmelor din judeţul Iaşi care desfăşoară
activitate de producţie se înregistrează valoarea cifrei de
afaceri (mld. lei) la 31 decembrie 2015. Se cere:

 să se precizeze dacă înregistrarea statistică realizată asupra

firmelor observate presupune o cercetare exhaustivă.

 să se definească unitatea statistică şi variabila de grupare .

 să se precizeze tipul variabilei studiate.

Un eşantion de angajaţi ai unei firme a răspuns la câteva întrebări cu caracter
personal şi profesional. Precizaţi natura următoarelor variabile şi tipul de
scală specific:

 numărul de animale al familiei

 locul naşterii
 anul naşterii
 vârsta în ani împliniţi
 fumator (da, nu)
 nivelul ultimei diplome de studii obţinută (liceu, facultate, master, doctorat, post-
doctorat)
 tipul de maşină deţinut: autohton sau de import
 distanţa, în km, de acasă până la locul de muncă
 valoarea IQ-ului
 poziţia ierarhică ocupată în firmă (funcţionar, middle management, top
management)
 calificativul obţinut la ultima evaluare la locul de muncă
 poziţia privind politica firmei de a reduce salariile în locul reducerii
personalului existent (acord total, acord, indiferent, dezacord, dezacord total)
 numărul de ore petrecute zilnic navigând pe internet
 II. Se extrage aleator un eşantion format din 50 de studenţi
din anul I de la FEAA, în anul universitar 2010-2011, şi se
înregistrează nota obţinută la un examen.
Se cere:
 să se precizeze dacă înregistrarea statistică realizată
presupune o cercetare exhaustivă.
 să se definească unitatea statistică şi variabila de grupare.
 să se precizeze tipul variabilei studiate.
Observaţii:
1. Cunoaşterea unei colectivităţi statistice, atunci când se
dispune de valorile luate de una sau mai multe variabile
statistice asupra ansamblului, presupune aplicarea statisticii
descriptive.

2. Atunci când se dispune de valorile luate de una sau mai multe

variabile statistice asupra unui eşantion, cunoaşterea întregii
colectivităţi din care este extras eşantionul presupune
folosirea statisticii inferenţiale.