CURS 5

MODELAREA CONCEPTUALĂ
A PRELUCRĂRILOR
 Prelucrările datelor
• Prelucrările reprezintă acţiunile exercitate
asupra datelor pentru obţinerea
informaţiilor necesare.
• Exemple:
algoritmii de calcul a datelor;
procedurile manuale
procedurile automate executate asupra
datelor
 Modelul Conceptual al
Prelucrărilor (MCP)
Definitie:
• MCP este o reprezentare schematică a
activităţilor desfăşurate în cadrul sistemului
obiect, a prelucrărilor la care sunt supuse
datele, independent de structura
organizatorică şi mijloacele de realizare.
• Modelul trebuie să răspundă la întrebarea:
Ce prelucrări se efectuează asupra
datelor?
 Modelul Conceptual al
Prelucrărilor (MCP)
• Analistul trebuie să identifice cât mai
complet şi corect care sunt acţiunile, cu
toate operaţiile lor componente şi care
sunt evenimentele care le declanşează.
• MCP realizează reprezentarea grafică
a succesiunii operaţiilor, a condiţiilor
necesare pentru declanşarea lor şi a
consecinţelor lor.
 MCP si
Diagrama de Flux a Datelor (DFD)
• MCP vede întreaga prelucrare ca o
succesiune ordonată şi logică de proceduri
înlănţuite, toate acestea în strictă
concordanţă cu legislaţia în vigoare.
• MCP realizează deci modelarea proceselor
de prelucrare a datelor, reprezentata grafic
prin intermediul diagramelor de flux a datelor
(DFD).
• DFD este deci o reprezentare grafică a
transformării datelor de intrare în date de
ieşire.
 MCP
• trebuie să fie independent de aspectele
organizatorice, tehnologice şi chiar
geografice.
• operează cu noţiuni precum:
Procesul;
Operaţia;
Evenimentul.
 Evenimentul
• se defineşte ca un semnal receptat de sistem,
la care acesta trebuie să răspundă.
• Practic, el desemnează un fapt a cărui apariţie
declanşează o reacţie în cadrul organizaţiei;
apariţia unui eveniment va determina derularea
de activităţi, de operaţii, reprezentând “motorul”
unei acţiuni, al unei operaţii (ex: sosirea unei
comenzi, a unei cereri de credit din partea unei
persoane, etc).
• Sosirea unei comenzi de la un client este un
eveniment declanşator extern. A satisface
această cerere înseamnă pentru firmă să o
transforme într-o livrare de produse.
 Livrarea produselor
• Descrierea prelucrărilor necesare pentru
aceasta constituie modelul conceptual al
prelucrărilor şi trebuie să fie independentă de:
aspectele tehnologice (dacă se utilizează
calculatorul sau nu);
aspectele geografice (comanda este
prelucrată la depozit sau în altă parte);
aspecte organizatorice (livrarea este facută
de o persoană de la serviciul comercial sau
de la magazie);
aspecte temporale (livrarea se face
dimineaţa sau seara).
 Evenimentele
• Pot fi de tip:
Externe, dacă provin din afara
sistemului obiect şi nu pot fi controlate
de acesta.
Interne, dacă sunt generate de
desfăşurarea unei operaţii
• Pot fi de tip:
 rezultate, destinate mediului extern;
intermediare, având rolul de a declanşa
alte operaţii în sistem.
 Evenimentele

Pentru a exista un eveniment, trebuie să

fie îndeplinite cumulativ condiţiile:
• să se întâmple ceva (în afara sau în
interiorul firmei);
• acest ceva trebuie să fie perceput de
sistem;
• firma să fie interesată, văzând în el un
posibil eveniment declanşator al
activităţii sale.
 Operaţia
• reprezintă o succesiune de acţiuni elementare
care generează evenimente interne, împreună
cu regulile de producere a acestora.
• Tip de operaţie : o categorie de operaţii care
prezintă aceleaşi caracteristici.
• Un tip de operaţie se caracterizează prin
caracteristicile:
denumirea operaţiei;
durata exprimată în unităţi de timp;
acţiunile elementare componente;
evenimentele emise şi condiţiile de emitere.
 Operaţia
• O operaţie se finalizează întotdeauna prin
emiterea de evenimente, funcţie de:
- situaţiile identificate pe parcurs şi
- condiţiile exprimate de aceste situaţii
(aşa-numitele reguli de emisie).
 Operaţia
Observaţie:
• O operaţie se desfăşoară în timp, având
o anumită durată. La un moment dat ea
poate fi :
în aşteptarea execuţiei;
în curs de execuţie;
terminată.
 Rezultat sau eveniment emis
• Se numeşte rezultat sau eveniment emis
produsul executării unei operaţii.
• Regulă: o operaţie produce unul sau mai
multe rezultate.
• Descompunerea unei operaţii în mai multe
operaţii distincte determină apariţia unor
rezultate intermediare.
• Un eveniment emis poate fi în acelaşi timp
un eveniment declanşator pentru o altă
operaţie (sau alte operaţii).
• În MCP toate operaţiile trebuie să aibă
rezultat.
 Continuare
• În unele cazuri obţinerea rezultatelor poate fi
condiţionată de îndeplinirea anumitor condiţii. În
acest caz este necesar să fie definite aşa numitele
reguli de emisiune sau reguli de acţiune.
• Ex: dacă valoarea facturii este mai mare de X
milioane, atunci se acordă un discount de Y%.
• La lansarea unei livrări se impune verificarea
stocului existent, astfel: dacă stocul este
insuficient, comanda este ţinută în aşteptare (nu
se întocmeşte dispoziţie de livrare), altfel se
onorează livrarea. Condiţia de stoc suficient
defineşte în acest caz o regulă de emisiune a
rezultatului cu două cazuri diferite: stoc suficient şi
stoc insuficient.
 Sincronizarea unei operaţii
• Reprezinta un ansamblu de condiţii care
determină declanşarea operaţiei,
exprimate de fapt printr-un ansamblu de
evenimente declanşatoare.
• Se exprimă printr-o expresie logică.
Sincronizarea reprezintă deci
concordanţa între două sau mai multe
evenimente.
• Conceptul de sincronizare exprimă o
logică şi o dinamică a prelucrărilor.
• La un moment dat, expresia logică poate fi
verificată (adevarata). Atunci sincronizarea
este activă şi operaţia este declanşată.
• La un alt moment este posibil ca un singur
eveniment declanşator să fie realizat; în
acest caz sincronizarea este în
aşteptarea realizării altor evenimente
participative, care să declanşeze operaţia.
• Dacă nici un eveniment nu are loc, atunci
sincronizarea este inactivă.
 Procesul
• Procesul se defineşte ca un subansamblu al
unei activităţi în care punctele de intrare şi
ieşire nu depind de structura organizatorică a
societăţii.
De exemplu, în activitatea comercială,
procesul de gestiune a comenzilor.
• Un proces descrie dinamica prelucrărilor
dintr-o activitate determinată.
• El este format din operaţii executate ca
reacţie la evenimente şi care produc
rezultate.
 Procesul este practic un MCP ce
corespunde unui domeniu de activitate
• El este construit printr-un demers metodologic de modelare
(analiză, abstractizare, concepţie) care cuprinde următorii paşi:
– Stabilirea domeniului de investigat, al ariei de cuprindere;
– Identificarea evenimentelor declanşatoare, ştiind că fiecare
flux de date este asociat unui eveniment. Aici trebuie stabilite
principalele evenimente externe şi interne ale procesului.
– Întocmirea tabelului Evenimente-Rezultate, care permite
definirea conţinutului procesului şi în care, pentru fiecare
eveniment declanşator se precizează acţiunea determinată şi
evenimentele emise de aceasta. Avem un tabel de forma:
 Procesul Continuare pasi:
• Identificarea şi descrierea operaţiilor; O analiză riguroasă
a contextului permite identificarea regulilor de gestiune,
care sunt adesea elemente ale operaţiilor.
• Identificarea sincronizărilor; Aparent, mai multe
evenimente distincte pot să declanşeze aceeaşi operaţie.
Odată stabilite aceste elemente se poate construi
schema de bază pentru fiecare operaţie, numită bloc
operaţie.
• Identificarea regulilor de emisie ; Se caută, printre regulile
de gestiune, pe acelea care definesc condiţii de obţinere
a rezultatelor şi se completează schema de bază cu
elementele respective.
• Ordonarea blocurilor-operaţie.
• Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor. In
legarea lor acţionează principiul : un rezultat al operaţiei
n-1 declanşează operaţia următoare (operaţia n).
• Verificarea şi validarea modelului
 Verificarea şi validarea modelului
• Se verifică dacă:
orice operaţie duce la cel puţin un rezultat;
orice operaţie este declanşată de cel puţin un
eveniment;
toate blocurile sunt legate
Observaţie:
Toate metodologiile de proiectare a unui sistem
informatic utilizează modelarea datelor şi a
proceselor de prelucrare a acestora şi recurg
la diagrame de flux pentru descrierea grafică a
acestora.
 Diagramele de flux
• Trebuie să identifice şi să menţioneze clar
următoarele aspecte:
– sursa datelor;
– circuitul acestora;
– prelucrările ce au loc asupra lor în cadrul circuitului;
– destinaţia datelor prelucrate.
• Pot fi realizate:
- la nivelul unei componente funcţionale
(aprovizionare, vânzare produse finite, încasare
produse sau servicii facturate, etc);
- la nivelul unei componente organizatorice, cum ar fi
un compartiment, o secţie de producţie, de service
auto, etc.
 Diagramele de flux
Pot fi de tipurile următoare:
– diagramele de context;
– diagramele fluxurilor de date ale
sistemului fizic existent;
– diagramele fluxurilor de date ale
sistemului logic existent;
– diagramele fluxurilor de date ale
sistemului logic nou;
 DFD - Caracteristici
• Diagrama de context stabileşte aria de
cuprindere a sistemului obiect, precizând
elementele din interiorul sistemului şi pe cele
din exterior, ca entităţi externe.

• Diagrama fluxurilor de date ale sistemului

fizic existent precizează care sunt
procesele de prelucrare a datelor (transfer,
calcul, stocare), care sunt intrările şi ieşirile
din aceste procese, care sunt persoanele şi
tehnologiile utilizate de fiecare proces.
 DFD - Caracteristici

• Diagrama fluxurilor de date ale

sistemului logic existent identifică şi
precizează care sunt funcţiile de
prelucrare a datelor, independent de
tehnologiile utilizate.
• Diagrama fluxurilor de date ale
sistemului logic nou reprezintă grafic
circuitul datelor, prelucrările acestora,
structura şi cerinţele noului sistem, aşa
cum a fost gândit el în urma analizei
sistemului existent şi a stabilirii direcţiilor
de perfecţionare.
 DFD - Observaţie:
• Diagrama Fluxurilor de Date
reprezentând modul de transfer al
datelor (circuitul) între procesele de
prelucrare a acestora se mai numeşte şi
Model al Proceselor de Prelucrare, iar
activitatea se numeşte modelarea
proceselor.
• Descrierea obiectelor din DFD se face
în aşa numitele Dicţionare de date sau
depozite Case (repository).
 Simboluri grafice pentru DFD
• Descrierea unui proces: un dreptunghi cu colţurile rotunjite,
despărţit în două zone care specifică numărul şi respectiv
denumirea procesului de prelucrare descris.
Nr proces
Denumire D1 Produse
Propoziţie
proces
logică

• Descrierea operaţiunii de stocare a datelor, indiferent de

mediul manual sau informatizat în care se realizează se
reprezintă grafic printr-un dreptunghi alungit, cu două zone: una
specifică identificatorul unic al locului de stocare şi alta care
precizează numele acestuia.
Se ştie că entităţile pot fi surse de date, de unde pleacă datele în
prelucrarea lor, sau locuri de stocare a acestora. De aceea este
posibil ca în cadrul unei diagrame a fluxului de date numele unor
entităţi să se regăsească şi ca locuri de stocare a datelor.
• Timpul de sincronizare a operaţiilor
• Sageti de diferite forme
• Un flux de date înseamnă practic un
traseu, un circuit pe care datele
(elementare sau grupate) se
deplasează în sistem sau din sistem.
Analizând procedura de acordare a unui credit,
MCP ar putea fi realizat astfel:
Să se realizeze modelul conceptual al prelucrărilor
pentru activitatea de recepţie hotelieră
continuare
 Modelul fizic al prelucrărilor
• Este un model organizaţional (fizic) al
prelucrărilor, care ţine seama de
particularităţile organizatorice din cadrul
societăţii.
• Diagrama fluxului de date fizice (DFDF) ca
reprezentare schematică a sistemului
existent, pune în evidenţă entităţile
interne, pe cele externe sistemului,
precum şi fluxul datelor între acestea.
• Practic ea răspunde astfel la întrebările:
Cine realizează prelucrarea, Unde se
realizează şi Cum?
 DFDF
• O entitate internă poate fi o persoană, un
compartiment, o resursă hardware sau software
care participă la transformarea datelor. Entităţile
sunt reprezentate în DFDF prin cercuri (cele
interne) si prin pătrate (cele externe ) în interiorul
cărora este scris numele fiecărei entităţi (Cine?).
• Arcele de cerc reprezintă fluxurile de date şi
poartă numele documentului sau modalităţii
concrete prin care se transmit aceste date
(Cum?).
• Locul unde se face prelucrarea şi se amplasează
fişierul este precizat în diagramă şi răspunde la
întrebarea Unde?.
 Diagramele de flux trebuie să fie corecte
In acest sens trebuie să îndeplinească un set de cerinţe
minimale, cum sunt:
• Diagramele trebuie să fie complete, adică să includă toate
componentele sistemului obiect (analizat). Se verifică dacă
toate fluxurile de date au o finalitate, duc undeva şi dacă nu au
rămas entităţi sau procese în afara diagramelor, deci nelegate
de ceva.
• Diagramele trebuie să fie consistente, adică descrierea unui
nivel trebuie să fie compatibilă cu descrierea nivelului superior
sau a celor inferioare.
• Diagramele de flux a datelor să fie completate cu diagramele
stărilor de tranziţie, pentru a scoate astfel în evidenţă şi timpul,
ca element determinant. Contează în acest sens că un proces
se produce la un moment sau altul, că un flux de date are loc
zilnic, săptămânal, lunar, etc.
Observaţie: Procesul de descompunere a diagramelor este şi
rămâne un proces subiectiv, depinzând atât de complexitatea
sistemului analizat, cât şi de experienţa analistului sau a
echipei de proiectare.
 Din analiza diagramelor
Analistul poate identifica următoarele
deficienţe:
• fluxurile de date redundante, care vor putea fi
apoi eliminate ;
• datele cerute de diverse procese, care nu
sunt însă folosite (date nefolosite);
• date actualizate în mai multe locuri, ceea ce
duce la inconsistenţa acestora în sistem; ele
vor trebui să fie corect preluate şi actualizate
în mod unic în viitorul sistem proiectat.
 Modelul logic al prelucrărilor - DFDL
• Modelul logic al prelucrărilor descrie procedurile
logice pe baza următoarelor criterii: omogenitatea
prelucrărilor, frecvenţa acestora, locul lor de
desfăşurare şi recursivitatea prelucrărilor.
• Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o
reprezentare simbolizată a unui sistem, care
evidenţiază procesele sistemului, precum şi intrările
sau ieşirile de date în/din procese. Prin ea se
reprezintă natura logică a sistemului, ce
activităţi efectuează sistemul, fără să specifice
cum, unde sau de către cine sunt executate
activităţile.
• Deci, DFDL pune în evidenţă funcţiile executate
de sistem.
• Procesele sunt reprezentate în cercuri prin verbe,
care descriu acţiunea de executat.
 Modelul logic al prelucrărilor
Modelul logic al prelucrărilor va contine proceduri pentru:
• actualizarea bazei de date;
• exploatarea bazei de date;
• salvarea şi/sau restaurarea bazei de date;
• reorganizarea bazei de date;
• protecţia şi securitatea datelor;
• monitorizarea tuturor acestor prelucrări.

Pentru fiecare procedură se descriu prelucrările ce

trebuie executate:
• meniuri, submeniuri şi ecrane de introducere/extragere
a datelor;
• validări, prelucrări asociate ecranelor;
• liste, rapoarte ce vor fi generate, etc