PRODUSE PATOLOGICE

sange, sputa, LCR.

CURS 4
Sange
 Este lichidul rosu, vascos, care circula la
nivelul arterelor si venelor sub actiunea pompei cardiace. Datorita
compozitiei sale complexe si circulatiei sale rapide, sangele iriga toate
tesuturile, asigura multiple functii. El permite mai ales prin intermediul
retelei de capilare interpuse intre circulatia arteriala si circulatia
venoasa, transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de carbon),
cel al substantelor nutritive (glucide, lipide, protide), cel al elementelor
necesare mijloacelor de aparare ale organismului impotriva bacteriilor,
parazitilor si virusurilor (anticorp, eozinofile, limfocite, monocite,
polinucleare neutrofile). Circulatia sangvina este asigurata
de contractiile muschiului cardiac. Acesta trimite la fiecare
contractie aproximativ jumatate din sange spre plamani, unde dioxiduI
de carbon este evacuat in aerul expirat atunci cand oxigenul este
absorbit de catre globulele rosii. Cealalta parte a sangelui este trimisa
prin aorta spre diferitele tesuturi, de unde se intoarce prin venele cave.
Compozitie

 - Volumul sangvin este constituit din celule,

in proportie de 50% (eritrocite denumite si
hematii sau globule rosii; leucocite sau
globule albe; trombocite sau plachete) si din
plasma:
 Eritrocitele contin, in principal, hemoglobina,
pigmentul al carui rol fundamental este de a
transporta oxigenul de la nivelul plamanilor
spre tesuturi
 valori normale: 4.000.000 – 6.200.000/
mm3, in functie de sex
- cresc in: poliglobulie
- scad in: anemie
 Leucocitele cuprind diferite tipuri celulare:
polinuclearele neutrofile si monocitele, care
joaca un rol esential in apararea nespecifica
impotriva infectiilor; limfocitele, suportii
celulari ai imunitatii specifice; polinuclearele
eozinofile, a caror inmultire dovedeste o
alergie sau o parazitoza; polinuclearele
bazofile, al caror rol este inca neexplicat.
 - valori normale: 4.000-10.000/mm3
- cresc in: stare infectioasa, hemopatie
maligna
- scad in: infectii virale, hemopatie,
chimioterapie
 Plachetele joaca un rol esential, impreuna cu
factorii coagularii, in formarea cheagului
sangvin si deci in hemostaza (oprirea
hemoragiilor)
 valori normale: 150.000-450.000/mm3
- cresc in: stare inflamatorie, ablatia splinei,
stimularea maduvei osoase
- scad in: atingere a maduvei osoase, boala
imunologica, toxicitate medicamentoasa.
 Plasma este un lichid galben-pai, compus din
95% apa usor sarata (9%) si numeroase alte
elemente in cantitate variabila, intre care
elemente nutritive, deseuri si proteine.
analiza sangelui

 Sangele este recoltat dintr-o vena a plicii

cotului cu ajutorul unei seringi dupa ce s-a
aplicat un garou deasupra punctului de
punctionare. In anumite cazuri, cand sunt
suficiente cateva picaturi de sange, acestea
sunt prelevate din varful degetului.
 Examenele hematologice, dintre care cele
mai importante sunt hemograma si testele de
coagulare (timpul de sangerare, timpul de
coagulare, nivelul protrombinei,
numaratoarea plachetelor), permit studierea
componentelor sangelui (forma, numar si
dimensiuni ale globulelor) si ai factorilor
coagularii.
 Examenele biochimice studiaza diferitele
substante chimice ale plasmei (sodiu, uree,
vitamine etc.). Proteinele serului sangvin pot
fi studiate prin electroforeza protidelor.
 Examenele microbiologice si indeosebi
hemocultura, constau in cautarea in sange a
diferitelor microorganisme (antigene, bacterii,
ciuperci microscopice, virusuri), precum si a
anticorpilor care s-au format impotriva lor.
Sputa

 Sputa este un rezultat al expectoratiei,

produs patologic constituit din secretia
diferitelor glande seroase si mucoase ale
epiteliului respirator care se hipertrofiaza in
diferite inflamatii ale cailor aeriene.
 In procesul evacuarilor se mai adauga si
secretii provenind din fosele nazale si
cavitatile lor anexe, faringe, cavitatea bucala.
Volumul sputei este mai mare dimineata ca
urmare a schimbarii pozitiei. Atunci cand
cantitatea sputei diminua datorita retentiei
febra creste, pe masura ce se reia eliminarea
incepe sa scada febra.
 Abundenta marcata matinala a sputei este
intalnita in supuratii bronhopulmonare si
dilatatii bronsice.
 Examenul microscopic al sputei consta intr-o
examinare a constituentilor ei (tot ce se
poate vedea cu ochiul liber).
 De cele mai multe ori se constata cu ochiul
liber mucusul si puroiul. Sputa abundenta se
aseaza in straturi (mucos, muco-purulent,
grunjos, purulent-puroi). Cresterea brusca a
cantitatii de sputa simultan cu modificari ale
aspectului, culorii, continutului pledeaza
pentru eliminarea unui abces pulmonar,
caverne etc.
Forme de spute
 sputa seroasa - asa numita sputa transudat, apare in edemul
pulmonar acut. Este un lichid alb-roz acoperit cu multa spuma
alb rozata.
 sputa mucoasa - sputa exudat, rezultata din secretiile glandelor
mucoase ale cailor aeriene superioare inflamate. Este intalnita
in traheobronsita si in stadiul incipient al astmului bronsic.
Uneori capata aspect de "sputa perlata" cu elemente in forma
de spirala "spiralele Curschman".
 sputa purulenta - este formata exclusiv din puroi, de cele mai
multe ori este rezultatul unei vomici. Apare ca urmare a
deschiderii in bronsii a unei cavitati pline cu puroi (abces
pulmonar), din pleura (pleurezie purulenta) sau dintr-un organ
vecin (ex. un abces subfrenic).
 sputa seromuco-purulenta - apare in bronsiectazii, in bronsite
fetide, gangrene pulmonare.
 sputa fibrinoasa - se caracterizeaza printr-un continut mare de
fibrina.
 sputa pseudo-membranoasa se caracterizeaza prin adevarate
mulaje bronsice datorita continutului lor foarte bogat in fibrina.
Caracterizeaza bronsita cronica pseudomembranoasa in
difteria laringiana si bronsica.
 sputa sanguinolenta sau hemoptoica se caracterizeaza prin
prezenta sangelui in cantitate variabila de la rosu deschis pana
la rosu-negru. Sputa sanguinolenta are aceeasi valoare
semiologica ca si hemoptiziile mici.
Culoarea sputei
 sputa seroasa este alb rozacee
 sputa mucoasa este albicioasa cu o oarecare tenta metalica
 sputa purulenta este galben-verzuie
 sputa din cavitati pulmonare tuberculoase este de culoare
verzuie
 sputa din bronsiectazii, bronsite fetide, gangrena pulmonara
este brun murdara
 sputa de culoare caramizie-ruginie (datorita continutului crescut
in hemoglobina si methemoglobulina). Apare in pneumopatii
acute.
 sputa rosie inchisa negricioasa caracterizeaza infarctul
miocardic
Mirosul sputei

 De obicei sputa nu are miros sau are un

discret miros fad.
 In anumite stari patologice poate avea un
miros fetid datorita proteinelor degradate din
cursul evolutiei bronsiectaziilor infectate,
abcesului pulmonar sau gangrenei
pulmonare.
 Mirosul fetid al sputei sugereaza infectii
anaerobe (supuratie, gangrena pulmonara).
Lichidul cefalorahidian (LCR)

 este un lichid clar și transparent care umple

sistemul ventricular cerebral, canalul
ependimar, spațiile subarahnoidiene
cerebrale și medulare.
 Compoziția LCR este: 99% apă, 115 mEq/L
NaCl, 0,5 g/L glucoză și 0,4
g/L proteine (albumine, etc).
 Compoziția sa reflectă starea fiziopatologică
a creierului (inflamație, infecție, etc)
Funcții

 Rol de protecție a țesutului nervos împotriva traumatismelor,

prin amortizarea unor șocuri la care este supusă cutia craniană;
 Rol de protecție imunologică a sistemului nervos central;
 Rol de transport al unor substanțe nutritive, hormoni,
medicamente;
 De asemenea, LCR are rol în curățarea SNC de diferite deșeuri
metabolice, eliminându-le pe acestea prin bariera
hematoencefalică;
 LCR constituie o barieră în calea pătrunderii în țesutul nervos a
unor substanțe dăunătoare din sângele circulant;
 Greutatea efectivă a creierului scade de la 1400 g la 25 g,
datorită plutirii in LCR.
Prelevarea si transportul probelor

 Prelevarea probelor de LCR este de

competenta exclusiva a specialistilor
infectionisti, neurologi sau neurochirurgi si se
realizeaza prin punctionarea spatiului
subarahnoidian la nivel lombar, suboccipital
si mai rar ventricular in conditii strict aseptice
si de preferat inaintea administrarii de
antibiotice.
 In momentul recoltarii se pot face aprecieri asupra
presiunii si aspectului lichidului.
Tuburile recoltate sunt etichetate la patul bolnavului
si trimise la laborator impreuna cu cererea de
analize solicitate care trebuie sa cuprinda: numele si
prenumele pacientului, varsta, diagnosticul si daca
este sub tratament antibiotic. Proba se transporta
imediat la laborator fara a fi refrigerata sau
termostatata.