Realizat: Bogatiuc Carolina, 201 RI

Verificat: Ernest Vardanean, lector

1 Date introductive despre Peninsula
Balcanică

2 Evoluții geopolitice în timpul și după cel

de-al doilea război mondial

3 Balcanii Occidentali între Europa și

Rusia
4
Europa de Sud-Est în căutarea unui
viitor
5 Concluzii și Bibliografie
Peninsula Balcanica este situata la Sud de fluviul
Dunarea si este marginita de Marea Adriatica,
Marea Ionica, Marea Egee si Marea Neagra.
În general se consideră că ţările care fac parte
din Balcani sunt:
Albania, Bosnia și Herțogovina,
Bulgaria,Croația, Grecia, Muntenegru,
Republica Macedonia, Republica Moldova,
România, Serbia( inclusiv provincia Kosovo),
Slovenia, Turcia( partea europeană)
Numele regiunii provine de laMunţii
Balcani,care încep din răsăritul
Serbiei şi travesează centrul
Bulgariei.
Principala religie a zonei estecreştinismul
ortodox, catolicismul şi islamul. Sunt
practiate diferite tradiţii locale pentru
fiecare credinţă, fiecare ţară ortodoxă
având propria biserică naţională
 Afirmarea primelor voievodate
independente (secolele X- XIV)

Ocupația Cucerirea
romană (secolul II otomană (secolele XIV-
XIX)
î.e.n. – secolul IV e.n.)

Etape istorice
comune prin
care au trecut
popoarele
balcanice:

Afirmarea primelor
Civilizația state moderne (secolul
tracilor (mileniul III XIX)
î.e.n. – secolul II î.e.n.)

Ocupația comunistă (a doua jumătate a

secolului XX)
 La sfârşitul anilor ’30, Balcanii reprezentau
pentru Germania şi Italia, o zonă de interes
01 din punct de vedere geopoltic şi geostrategic.

În timpul războiului, Anglia 02

care avea interese strategice
în Balcani, în Mediterana şi
Pătrunderea Italiei şi
Africa pentru protejarea
imensului său imperiu apoi a Germaniei în
colonial, cu o tenacitate de Balcani s-a realizat
care numai Churchill era succesiv între anii
capabil, considera esentiala 1939-1941.
deschiderea unuia sau mai
multor fronturi în aceste
zone strategice

04
Cu excepţia Turciei, care reuşeşte
03
să-şi menţină neutralitatea,
celelalte ţări balcanice au fost
victimele agresiunii Axei.
 Balcanii Occidentali între Europa și Rusia
Cu toate acestea, UE reafirmă
perspectiva Balcanilor de Vest
în UE și dorește să le aducă
mai aproape de aderare la
reforme.
Aderarea la UE a țărilor din
04
Balcanii de Vest nu ar fi o
catastrofă pentru Moscova.
Angajamentul politic și economic din
ce în ce mai mare al Rusiei, de la
03 01 anexarea Crimeei, a ridicat în
Occident frica de o luptă geopolitică
pentru Balcani.
Corupția, lipsa statului de drept, crima
02organizată, aparatul de stat plestoric și
infrastructura subdezvoltată încă
caracterizează regiunea
 Rusia are, de asemenea, o Rusia se simte în mod tradițional
relație strânsă cu Republica strâns legată de teritoriile slave și
Serbia a Bosniei. ortodoxe din Balcanii de Vest.

06 01

Războiul din Kosovo din

Anexarea Crimeei de
05
către Rusia în 2014 a dat 02 1999 a reprezentat un
punct de cotitură pentru
un nou impuls dorinței politica Rusiei față de
de a anexa teritoriile Occident și regiune.
sârbe din nordul Kosovo
în Serbia.

04 03
Concepția politicii externe ruse
Principalul partener al
Rusiei în Balcanii de Vest adoptată în 2013 dă deja o
este Serbia. importanță strategică majoră
regiunii.
1. Cattaruzza Amaël et Sintès Pierre. Atlas géopolitique des Balkans - Un autre visage de
l’Europe. Éditions Autrement, 2012, p. 98 .
2. Constantiniu Florin. Războiul care nu a mai avut loc, în Dosarele istoriei, nr. 3/98, p. 30-
34.
3. Fiorina Jean- François. Géopolitique balkanique, L’Europe du Sud- Est en quête d’avenir.
CLES - Comprendre Les Enjeux Stratégiques - Note hebdomadaire n°101 - 21 mars 2013,
p. 1-3.
4. Garde Paul. Les Balkans - Héritages et révolutions. Flamarion, 1999, p. 217
5. Gardner Lloyd C. Sferele de influenţă – împărţirea Europei între marile puteri de la
München la Yalta. Editura Bucureşti, 1993, p. 260-261.
6. Nunlist Christian. Les Balkans occidentaux entre Europe et Russie. Revista Politique de
sécurité: analyses du CSS, nr. 170, mars 2015, p. 1-4.
7. Posea Constantin. Balcanii, zonă de interes geopolitic şi geostrategic. Editura Universităţii
Lucian Blaga, Sibiu, 1999, p. 26.
8. Raufer Xavier. Balkans : une route, une "zone grise", le crime. Géostratégiques n°31, 2e
trimestre 2011
9. Sandache Cristian. Modelul Iugoslav sau obsesia căii a treia în Dosarele istoriei nr. 3/1998,
p. 29-32.
10. Serebrian Oleg. Va exploda Estul? Geopolitica spaţiului Pontic. Dacia, Cluj-Napoca, 1998,
p. 92.
11. Winston Churchill. Al doilea război mondial, vol. I. Editura Saeculum, Bucureşti, 1997, p.
399-410.