Conf. Univ. Dr.

Simona Claudia CAMBREA

 Sursa de agent patogen de un organism care are
capacitatea de a gazdui agentul patogen, de a-i asigura
supravietuirea, eventual multiplicarea, intotdeauna
diseminarea, prezentand sau nu semne clinice de boala.
 Sursa de agent patogen poate fi reprezentata de:
◦ Omul bolnav cu forme clinice tipice sau atipice
◦ Omul purtator de agent patogen
◦ Animale-pasari: bolnave sau purtatoare
◦ Vectori biologici activi
 Atributele principale ale sursei de agent patogen sunt:
◦ capacitatea de diseminare
◦ Natura si tipul “portilor” de eliminare a produselor patologice
◦ Ritmul diseminarii
◦ Categoriile de produse patologice prin care se disemineaza
produsul patogen
◦ Contagiozitate: intensitatea, durata si timpul eliminarii agentului
patogen
 Purtatorii preinfectiosi:
◦ Persoane aflate in perioada de incubatie
◦ Sunt contagiosi in ultima parte a incubatiei

 Purtatorii sanatosi:
◦ Sunt persoane cu un anumit grad de imunizare si cu o buna
rezistenta generala nespecifica
◦ Pentru perioade relativ scurte de timp gazduiesc si
disemineaza agentul patogen

 Puratatorii fosti bolnavi:

◦ “fosti bolnavi convalescenti” = bolnavi care disemineaza
agentul patogen si in perioada de convalescenta (zile
saptamani, luni)
◦ “fosti bolnavi cronici” = bolnavi care disemineaza agentul
patogen si dupa perioada de convalescenta (ani, toata
viata). Ex. Febra tifoida, dizenteria bacilara, hepatita virala
B, C, D
 In Europa 15-20 de maladii ale omului, iar la nivel
mondial, peste 90 au ca sursa de agent patogen animale,
pasari, artropode = ZOOANTROPONOZE
 Ex: salmoneloze, leptospiroza, antrax, bruceloza,
tularemia, listerioza, toxoplasmoza, rabia, febra Q,
helmintiaze

 Tantarii → malaria, encefalita, febra galbena, denga,

filarioza
 Paduchii omului → tifosul exantematic, febra recurenta
 Capusele → encefalite, febra recurenta, febra Q, febra
butonoasa, boala Lyme
 Purecii sobolanilor → pesta, tularemia, tifosul murin,
parazitoze
 Flebotomii → leishmanioza, bartoneloza
 “Boli aerogene”
 “Picaturile Flugge”
 Boli cu poarta de intrare respiratorie:
◦ Gripa
◦ Adenovirozele
◦ Parotidita epidemica
◦ Difteria
◦ Tusea convulsiva
◦ Meningita meningococica
◦ Pesta
◦ Tuberculoza
◦ Antraxul
◦ Febra Q
 Agentii patogeni frecvent vehiculati prin solul
contaminat sunt:
◦ Salmonele;
◦ Shighele
◦ Vibrion holeric
◦ Leptospirozele
◦ Listeriile
◦ Brucelele
◦ Geohelmintii

 Solul poate fi contaminat si cu sporii agentilor

etiologici ai:
◦ Tetanosului
◦ Botulismului
◦ Antraxului
◦ Gangrenei gazoase
◦ Micete patogene
 In lume mor zilnic peste 25 000 persoane prin
lipsa apei potabile

 Pentru nevoile biologice si domestice un om are

nevoie in fiecare zi de 100-300 l apa salubra

 “Boli hidrice”
◦ Salmoneloze,
◦ Shigheloze,
◦ Holera
◦ Leptospirozele
◦ Hepatita virala A, E
◦ Enterovirozele
◦ Parazitozele
 Consumul de alimente contaminate este implicat
anual, la nivel mondial, in producerea a peste 1
miliard de cazuri de boala diareica acuta si a
peste 5 milioane decese, mai ales la copii.

 Boli cauzate de agenti cu poarta de intrare

digestiva:
◦ Salmonele
◦ Shighele
◦ Stafilococ
◦ Brucele
◦ Vibrion holeric
◦ Virusurile hepatitice A si E
 Obiectele pot fi contaminate direct de la sursa de
agent patogen sau indirect prin intermediul
celorlalte cai de transmitere: aer, sol, apa, maini;

 Prin obiecte se pot transmite de la surse la

receptivi, atat agenti patogeni cu:
◦ rezistenta ambientala redusa:
 Virusul gripal, rujeolic, rubeolic, varicelei, urlian;
meningococul
◦ rezistenta mare
 Stafilococ, Piocianic, Klebsiella, Proteus, enterovirusuri,
virusuri hepatitice
 Contaminarea mainilor cu variati agenti patogeni se
produce permanent, cu intensitati variate in functie
de ocupatie, nivel educational populational si conditii
epidemiologice.

 Mainile pot fi contaminate direct de la sursele de

agent patogen si indirect prin intermediul celorlalte
cai.

 Nu exista agent patogen care la un moment dat sa nu

poata contamina mana;

 In modul indirect, in conditii neigienice numerosi

agenti patogeni se pot afla pe tegumentul mainilor:
salmonele, shigele, enterovirusuri, virusuri hepatitice,
etc.
 Este starea complexa a organismului,
dependenta de factori si mecanisme genetice
si dobandite in timpul vietii, care nu asigura
protectie fata de boli;

 Activitatile de medicina preventiva urmaresc

sa transforme organismele umane receptive
in nonreceptive (vaccinari, nutritie, educatie,
etc.)
 Este starea organismului, dobandita sau
castigata in timpul vietii si care asigura
protectia, cu grade variate de intensitate, fata
de boli.
 Este o stare generala, nespecifica, ca rezultat al functiilor
si structurilor organismului care poate proteja impotriva
oricaror factori nesanogeni.

 Este dependenta de:

◦ Integritatea barierelor cutanate;
◦ Hematopoieza;
◦ Inflamatia;
◦ Fagocitoza;
◦ Sisteme secretorii antimicrobiene;
◦ Sistemul complement;
◦ Secretii de mucine;
◦ Aciditatea gastrica si vaginala ;
◦ Protectia mecanica (cilii, perii nazali, tusea, voma, stranutul);
◦ Interferonii;
◦ Imunoglobulinele A secretorii la nivelul mucoasei respiratorii;
◦ ph-ul cutanat
◦ Lizozimul din lapte, mucoasa bucala, mucusul nazal, saliva,
lacrimi
 Este componenta specifica a rezistentei fiind
dependenta de prezenta anticorpilor sau/si a
unor celule specializate.
 Poate fi:
◦ Naturala
 De specie (organismul uman este protejat de unele boli
ale animalelor si pasarilor)
 Pasiva – castigata transplacentar de la mama
 Activ – castigata ca urmare a trecerii printr-o boala
◦ Artificiala
 Activ-castigata (obtinuta) prin inocularea de vaccinuri
 Pasiv-castigata prin inocularea de seruri sau
imunoglobuline
 Este reprezentat de proportia posesorilor de
un anumit tip de anticorpi cu origine naturala
(trecerea prin boala) sau artificiala (vaccinare).

 Evaluarea acestuia este utila in:

◦ Cunoasterea istoriei naturale a unei boli;
◦ Cunoasterea morbiditatii reale pentru o anumita
maladie;
◦ Evaluarea extensivitatii reale a unei epidemii;
◦ Evaluarea eficientei unui program de imunizari;
◦ Evaluarea comparativa a calitatii unor preparate
vaccinale.
 In raport de conditiile concrete in care se produce
asocierea:
◦ celor 3 factori determinanti (surse, moduri si cai de
transmitere, populatie receptiva)
◦ Si de felul in care intervin factorii favorizanti (naturali,
socio-economici),
 Procesul epidemiologic se poate manifesta:
◦ Sporadic
◦ Endemic
◦ Epidemic
◦ Pandemic
 Presupune un numar relativ redus de cazuri
de boala care prezinta o puternica dispersie
spatiala si temporala;

 Ex: 10 cazuri de hepatita acuta virala tip A,

dispersata in 3 sate si in 5-6 luni dintr-un an.

 Este o situatie buna, care trebuie mentinuta

prin actiuni de supraveghere epidemiologica
preventionala.
 Reprezinta o situatie de “alarma”/”semnal”
pentru un risc de evolutie epidemica;
 Cazurile de boala au tendinta sa se
“concentreze” saptial si temporal.
 Ex.: 10 cazuri de hepatita acuta virala tip A in
1-2 sate, in 2-3 luni ale anului.
 O asemenea manifestare impune masuri
speciale de reducere a riscului extinderii
procesului epidemiologic.
 Presupune aparitia unui numar variabil de
cazuri, dar caracteristica este concentrarea
spatiala si temporala;
 Ex: 10 cauri de hepatita, intr-o scoala, in 1-2
zile; numarul lor poate creste in urmatoarele
zile;
 Epidemia poate fi:
◦ Extensiva sau circumscrisa spatial si temporal;
◦ Severa, in raport de numarul deceselor;
◦ Exploziva (apa, lapte contaminate)
 Presupune o “cumulare” de epidemii de o
anumita etiologie, care are o extindere deosebita:
◦ spatiala (arii geografie intinse, continente, etc.) si
◦ temporala (luni, ani).

 Pandemii in trecut: variola, holera, pesta, gripa,

tifos exantematic, febra recurenta;

 Pandemii prezente: hepatite virale B/C, HIV-SIDA;

 Dintre pandemiile istorice “holera” se afla la

finele celei de a VII-a pandemii, iar gripa de tip A
a prezentat un alt “moment pandemic”.
 Este reprezentata de un complex de metode
si mijloace cu caracter multidisciplinar,
medical si nemedical, cu larga cuprindere
spatiala si temporala, care asigura in mod
systematic:
◦ culegerea, prelucrarea, interpretarea si transmiterea
longitudinala si transversala a informatiilor asupra
potentialului epidemiologic al diverselor structuri
populationale

 in vederea elaborarii programelor de

preventie si combatere.
 Generala, comuna, preventionala, cu caracter de
permanenta si intens multidisciplinara;

 Speciala, care presupune actiuni particulare, cu

limitare temporala si spatiala (populationala), ca
de exemplu:
◦ de combatere cu caracter de urgenta, interesand un
anumit proces epidemiologic in evolutie;
◦ a bolilor in stadiu de eradicare
◦ a bolilor cu potential de “import-export”
◦ Pentru evaluarea fondului imunitar in bolile transmisibile
si a modificarilor echilibrului homeostatic, a bolilor
netransmisibile
 Inseamna un complex de actiuni realizate in
absenta bolii, pentru a mentine aceasta stare,
prin depistarea si neutralizarea factorilor
nesanogeni (de risc) inainte ca acestia sa
perturbe sanatatea, concomitent cu
promovarea factorilor sanogeni.
 Are trei trepte/categorii:
◦ Primara
◦ Secundara
◦ Tertiara
 Reprezinta un sistem organizat, programat de
supraveghere a starii de sanatate pentru
persoane sau grupuri cu risc crescut la o
anumita maladie.
 Constituie obiectivul fundamental al
medicinei preventive si se realizeaza prin
actiuni speciale, prin programe care urmaresc
depistarea si neutralizarea factorilor de risc
pentru sanatate;

 Concomitent se asigura depistarea subiectilor

(grupurilor) cu risc crescut care sunt
dispensarizate (“dispensarizare de protectie”).
 Este realizata concomitent cu precedenta si
consta in depistarea si dispensarizarea
(“dispensarizare de reechilibrare”) a
persoanelor care au suportat actiunea unor
factori nesanogeni, aflandu-se in situatia de
preboala (“dezechilibru homeostatic”), deci in
fazele reversibile;
 Consta in depistarea activa, precoce a
persoanelor cu boala, in faza compensata,
atipica sau care este ignorata;

 Numai aceste categorii beneficiaza de

spitalizare, iar “dispensarizarea de
recuperare” va urma dupa externare.