CE ESTE ASTMUL?

Dr. Lavinia Davidescu

1
 Definitie
 O boala inflamatorie cronica a cailor aeriene
 Inflamație cronică este asociată cu
hiperreactivitatea cailor respiratorii care duce la
episoade recurente de wheezing, dispnee,
senzatie de constrictie toracica, tuse
 Afectiune frecventa, caracter variabil, frecvent
obstructia cailor aeriene este reversibila
2 © Global Initiative for Asthma
 G lobal
INitiative for
3 A sthma
© Global Initiative for Asthma
 Bangladesh
Slovenia Germany Ireland Saudi Arabia
Australia Canada Yugoslavia Croatia
Brazil Austria
United States Portugal Taiwan
Philippines Thailand
Moldova Mexico Syria Greece Malta
China
Egypt South Africa
United Kingdom Hong Kong ROC Chile
Italy New Zealand Venezuela Cambodia
Argentina Lebanon Pakistan Israel
Mongolia Japan
Poland Korea GINA Assembly
Netherlands
Switzerland Russia Slovakia Belgium France Georgia
Macedonia
Turkey Czech Denmark
Republic Colombia Ukraine Singapore Spain
4
India Romania
Sweden Albania Kyrgyzstan Vietnam
Asthma Inflammation: Cells and Mediators

5
Source: Peter J. Barnes, MD
Asthma Inflammation: Cells and Mediators

6
Source: Peter J. Barnes, MD
 Este astm?
 Episoade recurente de wheezing
 Tuse suparatoare in timpul noptii
 Tuse si/sau wheezing dupa efort
 Tuse, wheezing sau constrictie toracica dupa
expunere la alergeni sau poluanti aerieni
 Raceli care coboara “direct in plamini” si care
dureaza mai mult de 10 zile

7 © Global Initiative for Asthma

 Diagnosticul diferenţial
 BPOC – principala afecţiune cu care se face diagnosticul diferenţial
Astm bronşic BPOC

Debut tineri după 40 de ani

Dispnee paroxistică cronică progresivă
Tuse în criză cronică
Expectoraţie rareori, la sfârşitul crizei cronică
Cianoză rar frecventă
CPC de obicei nu frecvent
Obstrucţie reversibilă puţin sau deloc reversibilă,
progresivă
Evoluţie control bun >80% din cazuri stagnarea sau încetinirea ratei de
deteriorare VEMS
8
9 Professor Peter J. Barnes, MD
National Heart and Lung Institute, London UK
 Diagnosticul gradului de severitate
Simptomatologie Simptomatologie PEF sau VEMS
diurnă nocturnă Variabilitatea PEF

Step 1. <1/săpt.  80 %
Intermitent (Intre crize: asimptomatic  2/lună < 20 %
cu PEF normal )

Step 2. >1/săpt.,dar < 1/zi  80 %

Persistent uşor > 2/lună
(Atacurile pot afecta 20 – 30 %
activitatea )
Step 3. Zilnic 60 – 80 %
Persistent moderat > 1/săpt.
( Atacurile afectează > 30 %
activitatea )
Step 4. Continuu  60 %
Persistent sever Frecvent
(Activitate fizică > 30 %
10 limitată )
 Clasificarea astmului bronşic
Controlat Parţial controlat
Caracteristici (Oricare de mai jos)
Necontrolat
(Toate de mai jos)

Fără
Simptome diurne > 2 / săptămână
(≤ 2 / săptămână)

Limitari ale activităţii Fără prezente

3 sau mai multe
caracteristici din
Simptome nocturne Fără prezente “parţial controlat”
prezente in
Fără oricare săptămână
Medicaţie de uşurare > 2 / săptămână
(≤ 2 / săptămână)

Funcţie pulmonară < 80% prezis sau

Normală
(PEF sau VEMS) “personal best”

1 in oricare
11 Exacerbări Fără ≥ 1 / an
săptămână
 Definiţia controlul clinic al astmului bronşic
 Fără simptome diurne (≤2 / săptămână)

Fără limitări ale activităţii

Fără simptome nocturne

Fără utilizarea medicaţiei de criză (≤2 / săptămână)

Funcţia pulmonară normală

Fără exacerbări
12
 Managementul astmului bronşic
 Identificarea şi reducerea expunerii la factorii de risc

 Tratamentul astmului bronşic

 Monitorizarea astmului bronşic

 Dezvoltarea parteneriatului medic - pacient

 Managementul exacerbărilor

13
Trepte de tratament la adulţi si copii peste 5 ani
Medicaţie de
treapta 1 treapta 2 treapta 3 treapta 4 treapta 5
control de prima
intenţie educaţie

evitarea factorilor de risc

Medicaţie de BAR la nevoie
control
adauga una sau mai adauga una sau
alternativă multe doua
CSI doză mică CSI doză CSI doză
nu este CSI + BADLA medie/mare medie/mare
necesară doză mică + BADLA + BADLA
AL – antagonişti de leucotriene sau sau
BAR – bronhodilatatoare cu acţiune rapidă CSI CSO
AL doză medie/mare AL doză mică
CSI – corticosteroizi inhalatori
CSO – corticosteroizi orali sau

BADLA – bronhodilatatoare cu acţiune de lungă CSI TR Anti IgE

doză
durată mică + AL
sau
TR – teofiline retard
CSI
14IgE – anti-imunoglobuline E
Anti doză
mică + TR
 REDU-
CERE
NIVELUL DE CONTROL ACŢIUNE

Menţinerea controlului şi găsirea step

CONTROLAT minim control

CREŞ
TERE
Step- up pentru obţinerea
PARŢIAL CONTROLAT controlului

NECONTROLAT Step up

EXACERBARE Tratament pentru exacerbare

REDUCE CREŞTE
STEP-URI DE TRATAMENT
STEP STEP STEP STEP STEP
15 1 2 3
Global Initiative for Asthma. Global strategy for asthma management and prevention.Updated 2007
4 5
 CAZ CLINIC
 Barbat, 27 de ani, nefumator, acuza tuse persistenta, cu
expectoratie alba, spumoasa, dispnee, wheezing, predominant
nocturn si dimineata devreme. .Unchiul lui este cunoscut cu rinita
alergica. La examenul fizic al ap. respirator, prezinta wheezing,
raluri sibilante diseminate bilateral.
 Spirometria: FeV1=67%,FeV1/FVC=78%,FVC=97%
 Testul bronhodilatator:FeV1 postbd=93%;Delta FeV1=210ml.
 Care este diagnosticul dumneavoastra?

16
 CAZ CLINIC
 Pacient in virsta de 40 de ani, fumator cronic,
30pachete/an, acuza tuse cu expectoratie,
dispnee de efort;
 Spirometria evidentiaza un FeV 1=66% si un
raport FeV1/FVC=68%.
 Test bronhodilatator:Delta FeV1=8%
 Care este diagnosticul dumneavoastra?

17