Professional Documents
Culture Documents
Hemoragia Si Hemostaza
Hemoragia Si Hemostaza
Hemoragia Si Hemostaza
Definiţie
arterială,
venoasă,
capilară
mixtă;
Hemoragia arteriala
sânge roşu deschis, oxigenat (cu
excepţia sângelui din artera pulmonară)
sângele ţâşneşte cu putere din capătul
central la distanţe variabile în funcţie de
presiunea lui
jetul este sincron cu sistola cardiacă
din capătul distal al plăgii arteriale
sângele se scurge abundent şi continuu
Hemoragia venoasa
sânge de culoare roşu închis
sângele izvorăşte în mod continuu
mai ales din capătul distal inundând
toată plaga
risc de embolie gazoasă prin capătul
proximal dacă vena este de calibru
mare (datorită modificărilor
presionale din timpul diastolei)
Hemoragia capilară
• sânge cu aspect venos şi musteşte prin
zeci de puncte
Hemoragiile mixte
• situaţie comună în cazul plăgilor
accidentale.
După locul unde se produce
revărsarea sângelui:
externă (sângele se scurge în afara
organismului)
internă:
• exteriorizabilă = hemoragia se produce într-un
organ cavitar, care comunică natural cu
exteriorul: tub digestiv, aparat urinar, aparat
respirator.
• neexteriorizabilă
intracavitare = sângele se scurge într-o cavitate
seroasă : peritoneu, pleură, pericard, articulaţii.
intratisulare (interstiţiale sau intraparenchimatoase);
Hemoragiile interne
exteriorizate
Epistaxisul
Hemoptizia
Hemoragiile digestive superioare şi
inferioare
Hematuriile
Metroragiile
În funcţie de debit
mică ,
mijlocie,
mare
cataclismică
hemoragia sub 750 ml (sub
15%)
AV este sub 100 bătăi/minut,
TA este normală,
frecvenţa respiratorie între 14 şi 20
pe minut,
diureza peste 30 ml/oră
pacientul nu prezintă semne
neurologice.
hemoragia între 750 şi 1500 ml (15
-30 % din VS)
puls peste 100/minut,
TA scăzută (in special in
ortostatism),
frecvenţa respiraţiilor între 20 şi 30
pe minut,
diureza între 20 şi 30 ml/oră
pacientul este agitat, anxios.
hemoragia între 1500 şi 2000 ml
(între 30 şi 40% din VS)
puls peste 120/minut,
Scadere marcata a tensiunii
arteriale,
frecvenţa respiratorie între 30 şi 40
pe minut,
diureza între 5 şi 20 ml/oră
pacientul este confuz.
hemoragia peste 2000 ml
(mai mare de 40% din VS)
AV peste 140/minut,
TA prabusita,
frecvenţa respiraţiilor peste
35/minut,
anurie,
pacient letargic.
După durata sângerării
GRAVITATEA HEMORAGIEI:
1. cantitatea de sânge pierdut
2. viteza de pierdere (debitul
hemoragiei, ritmul pierderii
sanguine)
3. capacitatea organismului de a
răspunde la hemoragie
Cantitatea de sânge pierdut
tipul leziunii:
• natura vasului lezat (hemoragiile arteriale
sunt mai grave decât cele venoase la
calibre vasculare identice)
• dimensiunea vasului,
• mărimea leziunii
durata sângerării
Viteza de pierdere
(debitul hemoragiei)
intratisulare
- spontană, fiziologică
- provocată, terapeutică
Hemostaza spontană
ansamblul fenomenelor fiziologice care
duc la oprirea hemoragiei
Deficitul mecanismelor implicate în
hemostază duce la apariţia
sindroamelor hemoragipare
integritatea mecansimelor fiziologice
ale hemostazei trebuie investigată la
toţi pacienţii care se adresează
chirurgului
Hemostaza spontană
peretele vascular
plăcuţele sanguine
factorii plasmatici ai coagulării şi
fibrinolizei.
Rolul peretelui vascular în hemostază
vasoconstricţie
celulele endoteliale lezate:
• tromboplastină tisulară (factor tisular),
• factor de activare a plăcuţelor (PAF),
• factor von Willebrandt
• inhibitori ai fibrinolizei (inhibitor al activării
plasminogenului – PAI).
structurile subendoteliale denudate în
urma traumatismului (colagen, microfibrile
de elastină, membrana bazală)
Rolul trombocitelor în hemostază
Aderarea plăcuţelor
Agregarea plachetară
Coagularea
Cascada coagulării este declanşată pe două
căi:
extrinsecă - presupune expunerea
factorului tisular la suprafaţa endoteliului
lezat pentru amorsarea coagulării începând
cu factorul VII.
intrinsecă (de contact) - începe cu
activarea factorului XII şi apoi continuă cu
activarea factorilor XI, IX şi VII. Toţi factorii
necesari sunt regăsiţi în compoziţia plasmei.
Coagularea
Cele două căi se unesc într-o
secvenţă comună de la factorul X
care va determina activarea
factorului II (formarea trombinei) ce
duce la conversia fibrinogenului în
fibrină.
Fibrinoliza
Fibrinoliza sau liza cheagului este
iniţiată simultan cu coagularea sub
influenţa kinazelor circulante, a
activatorilor tisulari şi a kalikreinei
care sunt prezente în multe organe
inclusiv în endoteliul vascular.
Fibrina este degradată prin
intermediul plasminei.
Teste uzuale de coagulare