ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA

1. Sterilizarea - distrugerea tuturor germenilor, sub toate formele

lor de existenţă. (Sterilization describes a process that destroys or
eliminates all forms of microbial life. Sterilization is intended to
convey an absolute meaning. *) Absolută, fără “grade”!

- What is the definition of “sterile”? Free from microorganisms.

- In practice no such absolute statement regarding absence of
microorganisms can be proven.
- Defined as the probability of 1 in a million (10-6) of a container being
contaminated
- This referred to as the Sterility Assurance Level (SAL)

* - RutalaWA, Weber DJ, Healthcare Infection Control Practices Advisory

Committee (HICPAC) – CDC Guideline for Disinfection and Sterilization in
Healthcare Facilities, 2008
 2. Dezinfecţia - distrugerea germenilor
(toţi/parţial/patogeni) în forme vegetative, nu şi forme de
rezistenţă (spori) de pe obiecte non-vii
(Disinfection describes a process that eliminates many or all
pathogenic microorganisms, except bacterial spores, on
inanimate objects. Unlike sterilization, disinfection is not
sporicidal.
- high-level disinfection;
- intermediate-level disinfection;
- low-level disinfection*)

* - RutalaWA, Weber DJ, Healthcare Infection Control Practices Advisory

Committee (HICPAC) – CDC Guideline for Disinfection and Sterilization in
Healthcare Facilities, 2008
 3. Antisepsia - "împotriva putrefacției" - totalitatea
măsurilor prin care se realizează distrugerea germenilor prezenți
pe suprafeţe vii (într-o plagă, pe tegumente sau mucoase)

4. Asepsia - "fără putrefacție" - ansamblul de măsuri prin

care se împiedică contaminarea. Corpuri vii sau non-vii.

5. Contaminare – simpla prezenţă a microorganismelor.

6. Colonizare – supravieţuire + înmulţire a micro-

organismelor.

7. Inflamaţie – reacţia organismelor vii la factori nocivi

(printre care şi microorganisme)

8. Infecţie - agresiune microbiană + inflamaţie.

 Spaulding’s classification
Spaulding’s classification provides a simplified outline of
the recommended processing methods for items of patient
care equipment, based on the intended use of the item.
Depending on the intended use of an item, medical and
surgical equipment may be required to undergo the following
processes between uses on different patients:
• cleaning, followed by sterilization
• cleaning, followed by high or intermediate level disinfection
• cleaning alone

Spaulding EH. Chemical disinfection of medical and surgical materials. In:

Lawrence C, Block SS, eds. Disinfection, sterilization, and preservation.
Philadelphia: Lea & Febiger, 1968:517-31.
Critical items confer a high risk for infection if
they are contaminated with any
microorganism.

Semicritical items contact mucous membranes

or nonintact skin.

Noncritical items are those that come in contact

with intact skin but not mucous membranes.
 STERILIZAREA
1. Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă;

2. Sterilizarea cu oxid de etilenă;

3. Sterilizarea cu plasma de peroxid de hidrogen;
4. Sterilizarea cu ozon;
5. Sterilizarea cu glutaraldehidă;
6. Sterilizarea cu acid peracetic;
7. Sterilizarea cu vapori de formol;
8. Sterilizarea cu radiaţie ultravioletă;
9. Sterilizarea cu radiaţii ionizante;
10. Sterilizarea prin filtrare
1. STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ
- istoric, prima metodă folosită;
- degradarea ireversibilă a structurilor proteice la peste
50ºC;
- diverse microorganisme şi mai ales diverse forme de
existenţă ale acestora rezistă diferit la acţiunea căldurii;
- gradul de hidratare influenţează temperatura la care se
realizează distrugerea microorganismelor şi lungimea
intervalului de timp în care acestea pot supravieţui
agentului termic (formele sporulate, datorită
deshidratării, rezistă la temperaturi mai mari şi un
timp mai lung la acţiunea căldurii).
 A. PROCEDEE CE FOLOSESC CĂLDURA
USCATĂ

1. Flambarea - trecerea prin flacără a obiectelor sau

suprafeţelor ce urmează a fi sterilizate. Distrugerea
materiei organice se face prin combustie, datorită
atingerii pragului de ardere a compuşilor organici;
folosită în sterilizarea unor instrumente din metal sau
sticlă în laboratorul de microbiologie.
2. Incinerarea sau arderea este o metodă de distrugere
a materialelor infectate, piese anatomice, animale de
experienţă. Se obţine practic distrugerea oricăror produşi
organici, deci şi distrugerea materialelor ce au fost supuse
sterilizării. Metoda este larg folosită pentru deşeurile
considerate cu risc biologic, astfel încât toate spitalele au
crematorii destinate acestui scop.
 A. PROCEDEE CE FOLOSESC CĂLDURA
USCATĂ

3. Incălzirea la roşu realizează o sterilizare rapidă şi

relativ sigură, dar strică instrumentele metalice. Se
utilizează numai pentru sterilizarea ansei
bacteriologice şi a vârfului pipetelor Pasteur.
 A. PROCEDEE CE FOLOSESC CĂLDURA
USCATĂ

4. Sterilizarea în etuva cu aer cald (Poupinel) se bazează

pe acţiunea aerului cald la 180ºC timp de o oră, condiţii în
care se realizează carbonizarea materiei organice de pe
instrumentele astfel tratate.
Aparatul care face această operaţiune se numeşte
etuvă sau Poupinel.
 DUJARDIN - BEAUMETZ, Georges Sainfort
Ouvrage : Dictionnaire de thérapeutique, de matière médicale, de pharmacologie, de
toxicologie et des eaux minérales
Edition : Paris : Octave Doin, 1883-1889
 - carcasa - cutie paralelipipedica, cu pereți dubli,
intre care exista un spațiu prin care circula aerul cald;
peretele exterior este termoizolant, cel interior este
perforat şi permite comunicarea dintre interiorul
“pupinelului” şi spațiul dintre pereți; interiorul carcasei
este prevăzut cu rafturi;
- sistem de ventilație - ventilator ce uniformizează
temperatura aerului, favorizând circulația continuă;
- sistem de măsură temperatură - termometru cu
rezervor plasat în pupinel şi scala la exterior, cuplat la
un termocuplu ce reglează temp.;
- sursa de căldură - rezistenta electrică
- sistem de reglare si control - buton de reglare
temperatura şi durata de sterilizare
 Sterilizatoarele moderne sunt prevăzute şi cu sisteme
de securitate mai sofisticate care nu permit deschiderea
uşii în timpul sterilizării şi cu relee ce opresc procesul de
sterilizare în caz de oprire a curentului şi relansează de la
zero operaţia la revenirea acestuia, pentru a nu introduce
erori în măsurarea timpului de sterilizare.
Verificarea sterilizării se face prin:
- monitorizare parametri (“timpul de penetrare”)
160°C - 120 minute
170°C - 60 minute
180°C - 30 minute
(much higher temperatures (300°) for a much shorter period)
- introducerea de teste termice sau biologice în cutiile de
instrumentar.

Utilizată pentru: instrumente metalice, obiecte din sticlă,

ceramică, unele pulberi
Avantajele sterilizării prin căldură uscată:
- posibilitatea de a steriliza obiecte aflate în
containere închise sau non-poroase;
- posibilitatea de a steriliza obiecte complexe gata
asamblate;
- posibilitatea de a steriliza obiecte care pot fi
alterate de umezeala din sterilizarea cu căldură umedă;
- relativa simplitate constructivă a cuptorului cu aer
cald.
Dezavantajele sterilizării prin căldură uscată:

- durată lungă (încălzire, sterilizare, răcire);

- problema “timpului de penetrare”;
- alterări ale ambalajelor sau produselor datorate
temperaturii mari;
- risc de accidentare a personalului prin contact cu părţi
ale sterilizatorului sau produsele sterilizate fierbinţi;
 B. PROCEDEE CE FOLOSESC CĂLDURA
UMEDĂ
- metoda are la baza creșterea temperaturii de fierbere
a apei odată cu creșterea presiunii (pv/t = constant)
- 1 atm - 1200,
- 2 atm - 1360,
- 3 atm - 1440
- la 120 sunt distruși toți germenii inclusiv formele
sporulate
- Standard naţional: 140ºC la 2,5 atm. timp de 30
minute.
Aparatul de sterilizare cu abur – autoclav
- rezistent la presiune;
- izolat termic de mediul înconjurător;
- sursă de abur;
- instrumente de monitorizare a temperaturii, presiunii
şi timpului.
Două tipuri:
- autoclavul cu înlocuire gravitaţională (the gravity
displacement autoclave) (aburul este introdus prin partea
superioară a camerei de sterilizare şi, fiind mai uşor decât
aerul, împinge aerul către partea inferioară a camerei către
orificiile de evacuare. Timpul de penetrare în materialele
poroase este prelungit);
- autoclavul cu pompă de vid (the prevacuum sterilizer)
(pompă de vid care evacuaează aerul dincamera de
sterilizare înainte de introducerea aburului – cicluri
repetate. Avantajul: timpul de penetrare în materialele
poroase este scurt)
 Materialul de sterilizat trebuie introdus gata ambalat într-un
material protector, dar permeabil la vapori, care să permită
manipularea şi transportul acestuia după sterilizare. (Casolete metalice
- introduse în autoclav cu orificiile de admisie a vaporilor deschise,
obturate la sfârşitul sterilizării).
După sterilizare, pachetele cu conţinut steril vor fi depozitate în
condiţii adecvate, ferite de praf şi etichetate cu data sterilizării.
Valabilitatea sterilizării la autoclav, în condiţii corecte de
conservare, este de 24 de ore pentru materialele ambalate în casolete.
 CONTAINERE TIP FILTRU IN CAPAC CONTAINERE TIP FILTRU PROTEJAT

CONTAINERE TIP VALVA PROTEJATA CONTAINERE TIP FILTRU LATERAL

 Sterilizarea cu ciclu rapid “flash” (“Flash” sterilization)
- procedeu rapid de sterilizare cu abur a materialelor non-poroase
sau a instrumentelor chirurgicale fără canale interne, plasate
neînvelite într-un autoclav cu înlocuire gravitaţională aflat în
apropierea locului unde instrumentele vor fi utilizate imediat.
- Sterilizarea flash asigură instrumentele ude şi foarte fierbinţi
direct în sala de operaţie.
- în trecut, sterilizarea flash reprezenta modalitatea predominantă
de a asigura instrumentele sterile pentru chirurgie.

* - RutalaWA, Weber DJ, Healthcare Infection Control Practices Advisory

Committee (HICPAC) – CDC Guideline for Disinfection and Sterilization in
Healthcare Facilities, 2008
 Sterilizarea cu abur este indicată pentru
instrumente, câmpuri, comprese, halate operatorii,
mănuşi şi instrumente chirurgicale din cauciuc.

Verificarea sterilizării se face prin:

- monitorizare parametri (“timpul de penetrare”)
- introducerea de teste termice sau biologice în cutiile de
instrumentar.
Avantajele sterilizării cu abur: timpul redus de sterilizare,
posibilitatea de a steriliza, practic, tot materialul chirurgical, inclusiv cel
moale, degradarea redusă a acestui material, faptul că poate fi sterilizat
preambalat şi devine, prin aceasta, facil de manipulat. Uscarea
materialului steril după proces este asigurată, costul redus al instalaţiilor
şi posibilitatea de a fi montate în condiţii, chiar, de precaritate
tehnologică.

Dezavantajele sunt foarte puţine şi sunt legate, mai ales, de

defecţiunile tehnice, în sensul că dependenţa de o sursă de vapori sub
presiune, în cazul defectării acesteia, poate să compromită folosirea
instalaţiei. La aceasta, se adaugă degradarea rapidă a instrumentelor
metalice oxidabile, din ce în ce mai rare în uz.
 2. STERILIZAREA CU OXID DE ETILENĂ
Oxidul de etilenă - gaz incolor deosebit de permeabil în
textile, hârtie, material plastic, cauciuc, aparatură optică,
instrumentar ascuţit de mare fineţe, materiale protetice,
instrumentar anestezic etc.
Sterilizarea se face în etuve speciale:
- concentraţia gazului: 450 - 1200 mg/l;
- temperatura 37 - 63ºC;
- umiditatea relativă: 40 - 80% (apa transportă oxidul de
etilenă la locul de acţiune);
- timpul de expunere: 1-6 ore.
Materialele pot fi utilizate numai după o aerisire destul
de lungă în camere speciale(ventilaţie forţată 8-12 ore la
50º- 60ºC sau condiţii naturale 7 zile la 20ºC), pentru a
permite eliberarea vaporilor care sunt toxici pentru
organism.
 Oxidul de etilenă (ETO) este inflamabil şi exploziv,
de aceea se utilizează în amestec cu alte gaze:
- 12% ETO amestecat cu 88% CFC (interzis azi);
- 8.5% ETO amestecat cu 91.5% CO2;
- 10% ETO amestecat cu 90% HCFC;
- 100 % ETO.

Ethylene Oxide
Explosion
California 2004
 Expunerea la ETO – dureri oculare, dureri în gât,
dificultate respiratorie, tuse, vedere înceţoşată, convulsii,
ameţeli, greţuri, dureri de cap, vărsături.
ETO - carcinogenic dovedit.
ETO - avort spontan, mutaţii genetice, leziuni
neurologice, slăbiciune musculară, alterări ale gândirii şi
memoriei.
Arsuri tisulare la pacienţii cu implanturi datorate
reziduurilor de ETO.
ETO rezidual în capilarele cartuşelor de dializă este
neurotoxic.
 Eficienţa sterilizării cu oxid de etilenă poate fi
redusă de lungimea lumenului, diametrul lumenului,
prezenţa de săruri anorganice şi reziduuri organice.
De exemplu, mai multe studii au demonstrat eşecul
sterilizării cu oxid de etilenă în inactivarea sporilor
contaminanţi din canalele endoscoapelor, precum şi
niveluri înalte de ETO după trecerea prin etapa de
sterilizare standard.
 Avantajul principal al tehnicii este că permite utilizarea
unor materiale termolabile în manevrele medicale, în
condiţii de sterilitate perfectă. Se poate folosi şi pentru
materiale neconvenţionale (lemn, hârtie), permiţând
sterilizarea de obiecte gata ambalate (în hârtie, textile,
plastic).
Dezavantajele sunt legate de deversarea în atmosferă a
gazului uzat, fenomenele iritative pe care le poate da la
nivelul ţesuturilor dacă nu s-a obţinut o bună aerisire, de
faptul că obiectele preambalate pot necesita mai multe zile
de aerisire, obiectele din sticlă sau metal fiind singurele ce
pot fi folosite imediat, fără aerisire.
 3. STERILIZAREA CU PLASMA DE PEROXID
DE HIDROGEN
Patentată în 1987 şi comercializată în SUA din 1993.
Plasma gazoasă (“a 4-a stare de agregare a materiei”)
este generată într-o cameră etanşă, la presiune foarte
scăzută, folosind unde radio sau microunde pentru a excita
moleculele de gaz şi a produce particule încărcate electric,
majoritatea sub formă de radicali liberi.
Mecanismul de acţiune al sterilizării: radicalii liberi
interacţionează cu unele componente esenţiale ale celulei
(enzime, acizi nucleici, etc.) şi alterează metabolismul
microorganismelor.
Temperatura sub 50º, timpul 30-60 minute.
Se aplică instrumentelor împachetate în pungi
compatibile!
 The Sterrad 100s system
uses the hydrogen peroxide
gas plasma method.
 Amsco® V-PRO™ 1 Low
Temperature Sterilization System
 4. STERILIZAREA CU OZON
Sterilizarea cu ozon a fost aprobată pentru utilizare în
SUA în 2004. Oxigenul este supus unui câmp electric care
separă moleculele de oxigen în oxigen atomic, care se
combină apoi cu alte molecule pentru a forma ozon. La
finalul ciclului de sterilizare, oxigenul şi vaporii de apă sunt
eliminaţi direct în aerul din încăpere, fără reziduuri toxice.
Etapele ciclului de sterilizare cu ozon (repetat de 2 ori):
Vacuum
Umidificare
Injectarea / expunerea la ozon
Ventilarea
Instalarea aparatului necessită doar o priză electrică, o
sursă de oxigen şi apă demineralizată.
Durata totală a sterilizării: 4 ore.
5. STERILIZAREA CU GLUTARALDEHIDĂ
Metoda de sterilizare a dispozitivelor
medicale sensibile la căldură este bazată pe
imersia lor într-o soluţie de sterilizare, cea
mai veche şi mai răspândită fiind
glutaraldehida.
Cidex Activated Dialdehyde (14 zile
valabilitate, soluţie alcalină de 2.4%
glutaraldehidă)
Preparare: se dizolvă conţinutul flaconului
de activator în soluţia din containerul mare.
 Dispozitivele trebuie curăţate bine înainte de
introducerea în soluţie de CIDEX!
Extrem de important: soluţia să vină în contact
cu toate suprafeţele dispozitivelor!
 Sterilizare: 25°C şi timp de imersie cel puţin 10 ore.
Dezinfecţie: 25°C şi timp de imersie cel puţin 45 minute.
 Soluţia activată de CIDEX poate fi reutilizată până la maxim 14 zile.
NU DOAR NR. DE ZILE contează! Eficacitatea în decursul celor 14 zile
trebuie verificată cu benzi-test speciale pentru a determina dacă soluţia are
încă o concentraţie superioară concentraţiei minime eficiente (minimum
effective concentration - MEC) de 1.5% glutaraldehidă.
Testarea trebuie realizată înainte de fiecare utilizare.
Cidex Plus (28 valabilitate, soluţie de
glutaraldehidă 3.4%)
Sterilizare: 25°C , imersie cel puţin 10 ore.
Dezinfecţie: 25°C imersie cel puţin 20 minute.
Cidex OPA (14 zile valabilitate, soluţie 0.55%
ortho-phthalaldehidă)

Nu necesită activare
Dezinfecţie: 20°C, cu imersie de cel puţin 12 minute.
 Deoarece glutaraldehida este un alergen puternic, este
obligatorie protecţia adecvată a personalului: mănuşi,
protecţie oculară şi halate impermeabile. Mănuşile de latex
trebuie utilizate în dublu strat (2 perechi) sau schimbate
după 12 minute de la expunere).
Soluţia de CIDEX OPA pătează ireversibil pielea expusă
sau hainele.
Utilizarea CIDEX – în zone bine ventilate sau nişe de
ventilaţie, cu containere etanşe.
Dispozitivele medicale sterilizate cu glutaraldehidă
trebuie clătite foarte bine pentru a îndepărta reziduurile de
glutaraldehidă – risc de recontaminare.
6. STERILIZAREA CU ACID PERACETIC
 6. STERILIZAREA CU ACID PERACETIC

Acidul peracetic (acidul peroxiacetic) – acţiune foarte

rapidă la concentraţii reduse împotriva tuturor
microorganismelor, inclusiv asupra sporilor bacterieni.
Această acţiune se exercită şi în prezenţa de reziduuri
organice şi la temperaturi joase.
Mecanismul de acţiune – denaturarea proteinelor,
alterarea permeabilităţii membranei celulare.
 Sterilizarea este obţinută prin contactul direct al
tuturor suprafeţelor cu o soluţie de 0,2% acid peracetic.
Există instalaţii automatizate de sterilizare pe bază de
acid peracetic.
Valabilitatea soluţiei: 24 ore de la activare sau
maximum 20 de cicluri în instalaţiile automate
(Automated Endoscope Reprocessor AER) sau până la
modificarea culorii unor benzi indicatoare.
Dispozitivele medicale cu lumen (ex. endoscoape)
trebuie sterilizate folosind conectoare speciale pentru a
asigura contactul direct al sterilizantului cu lumenul
contaminat.
 Sterilizatorul produce automat soluţie sterilizantă
proaspătă dizolvând în apă pulberea dintr-un container
monodoză.
În cursul ciclului de sterilizare, parametrii temperatură
(50°C-56°C), concentraţie de acid peracetic acid şi timp de
expunere (12 minute) sunt controlate, iar lichidul este
circulat prin instrumentele care trebuie sterilizate.
La finalul ciclului, dispozitivele sunt spălate cu un agent
de neutralizare.
 Dispozitivele care se sterilizează sunt
neîmpachetate în cursul sterilizării – factor
limitant. Dacă nu se utilizează imediat, trebuie
împachetate.

Nu necesită precauţiile de la sterilizarea cu

glutaraldehidă.
Standards for the reprocessing of flexible endoscopes
and endoscopic devices used in gastroenterology

Nelson DB, Jarvis WR, Rutala WA, et al. Multi-society guideline for
reprocessing flexible gastrointestinal endoscopes. Gastrointest Endosc
2003;58:1-8.

Petersen BT, Cohen J, Hambrick RD. Multisociety guideline on

reprocessing flexible GI endoscopes: 2016 update. Gastroint. Endoscopy
2017;85(2):282-94.

Beilenhoff U, Biering H, Blum R. Reprocessing of flexible endoscopes and

endoscopic accessories used in gastrointestinal endoscopy: Position
Statement of the European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE)
and European Society of Gastroenterology Nurses and Associates
(ESGENA) – Update 2018. Endoscopy 2018;50:1205–234.
 ADD automated
disinfection device

EWD endoscope
washer-disinfector
National guidelines emphasize the preference for
automated reprocessing after manual cleaning.
However, the British and Dutch guidelines clearly
state that manual disinfection is no longer
acceptable.
 7. STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMOL

Instrumentarul este expus vaporilor de formol în cutii

metalice închise de tip Janet. Sertarele superioare conţin
tuburile, iar în partea de jos sunt puse tabletele de
formalină care vor realiza saturarea încăperii cu vapori de
formol.
Durata procesului de sterilizare este de 24 de ore la
temperatura camerei.
Înainte de folosire materialele trebuie spălate cu apă
sterilă sau un antiseptic pentru a îndepărta urmele de
formol.

Istoria medicinei !
 8. STERILIZAREA CU RADIAŢII
ULTRAVIOLETE (UV)
Ultraviolete – ultra (lb. latină) = sub; lungimea de undă mai
mică decât cea a luminii violet – culoarea din spectrul vizibil cu
cea mai mică lungime de undă.
Radiaţiile UV – invizibile ochiului uman. Lungimea de undă
cuprinsă între 10 – 400 nanometri. (între radiaţiile x şi lumina
vizibilă). Pot fi grupate după lungimea de undă în mai multe
categorii, principalele fiind:
- UV-A: 400nm - 320nm;
- UV-B: 320nm - 280nm;
- UV-C: 280nm - 100nm.
 Soarele emite radiaţii ultraviolete în benzile UVA UVB
şi UVC. Stratul de ozon atmosferic (format în parte chiar
sub acţiunea radiaţiei UV) blochează 97-99% din aceste
radiaţii.
Din radiaţia UV care atinge suprafaţa pământului,
98,7% este UVA. Sticla obişnuită este parţial transparentă
la UVA, dar opacă la lungimi de undă mai scurte.
 Supraexpunerea la radiaţia UV poate produce arsuri şi
cancer de piele. Expunerea cronică are efecte acute şi
cronice asupra pielii (lezarea fibrelor de colagen –
accelerarea îmbătrânirii), ochilor şi sistemului imun.
În trecut, se considera că UVA sunt mai puţin nocive, dar
azi se ştie că penetrează profund în piele, nu produc arsuri,
dar contribuie indirect la cancerul de piele prin producerea
de radicali liberi.
Cremele cu ecran de protecţie: Sun Protection Factor
(SPF) – raportul dintre cantitatea de radiaţii necesară
producerii de arsuri (UVB!) la nivelul pielii acoperite cu
ecran şi cantitatea necesară fără ecran. Majoritatea
cremelor nu au protecţie faţă de UVA!
8. STERILIZAREA CU RADIAŢII ULTRAVIOLETE
- se bazează pe efectele bacteriostatice şi bactericide ale
acestor radiaţii, a căror acţiune este predominant la nivelul
sintezei acizilor nucleici, prin creare de radicali liberi cu mare
toxicitate.

Ultraviolet (UV) photons harm the DNA molecules of living organisms in different
ways. In one common damage event, adjacent bases bond with each other, instead of
across the “ladder.” This makes a bulge, and the distorted DNA molecule does not
function properly.
Water Purification Air Purification
 Radiaţiile ultraviolete - capacitate foarte mică de
penetrare - spălarea prealabilă a suprafeţelor de sterilizat
pentru a îndepărta pulberile şi peliculele lichidiene.
Limitarea acţiunii la 1-1,5 m de sursa de radiaţii.
În practica curentă - sterilizarea aerului din sălile de
operaţii sau pansamente şi sterilizarea diverselor suprafeţe
de lucru (hote sterile pentru culturi celulare etc.).
Măsuri de siguranţă pentru protecţia tegumentului şi a
ochilor.
 9. STERILIZAREA CU RADIAŢII IONIZANTE
- metodă - rezervată mediului industrial: funcţionarea şi
condiţiile de securitate necesare acesteia nu sunt la
îndemâna spitalelor. Instalaţia este foarte scumpă şi, din
această cauză, nu devine eficientă în exploatare decât pentru
aria industrială.
- sursa de iradiere: izotopi radioactivi sau acceleratoare
de electroni.
- toate tipurile de material steril produs industrial: nu
este supus degradării sau impregnării cu produse chimice
sau unor temperaturi înalte.
- mare penetrabilitate având astfel capacitatea de
sterilizare a materialelor în strat gros şi preambalate.
- tipul de ambalare!
 10. STERILIZAREA CU ULTRASUNETE

Se bazează pe fenomenul de cavitaţie în mediu lichid

la trecerea ultrasunetelor cu frecvenţă foarte mare.
Microorganismele sunt distruse prin ruperea mecanică a
membranei celulare. Procedeul de sterilizare cu
ultrasunete nu este folosit pe scară largă la sterilizarea
instrumentarului chirurgical, fiind mai mult utilizat
pentru spălarea şi sterilizarea instrumentarului
stomatologic.
 11. STERILIZAREA PRIN FILTRARE

- în bacteriologie, pentru sterilizarea mediilor de

cultură;
- în industria farmacologică;
- aerul din sălile de operaţii;
- apa.
- se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată
care nu permit trecerea microorganismelor.
11. STERILIZAREA PRIN FILTRARE
 CONTAMINAREA – APORT EXOGEN DE
MICROORGANISME

• de către echipa operatorie:

- flora normală cutanată sau mucoasă;
- floră patogenă (purtători sănătoşi sau infectaţi);
• de către mediul spitalicesc:
- arhitectură;
- aer, apă, suprafeţe;
- instrumentar
Orice persoană este un rezervor de
microorganisme (corpul uman are mai mulţi
germeni decât celule):
- rinofaringe, orofaringe;
- piele;
- păr;
- mâini.
Durata de sedimentare – invers proporţională
cu dimensiunea
•Diam 100μ => 3 sec
•Diam 10μ => 5 min
•Diam 1μ => 3 ore
•sub 1μ => nelimitată
 Bonetă care acoperă integral părul;
Mască chirurgicală (gură şi nas)
Ochelari sau vizieră
Halat chirurgical steril şi impermeabil
Mănuşi chirurgicale adecvate manevrei efectuate
(nesterile sau sterile)
Fără nici un fel de bijuterii
Igiena mâinilor (antiseptizare - spălare chirurgicală)
Aşa da!!! Așa nu!!!
• Spălarea pe mâini
• Chirurgul e gata îmbrăcat și echipat (bonetă,
mască, etc.)
• Robinetul se accesează cu cotul sau, în secțiile
moderne, senzori
• Spălarea
- de la mână până la cot, mișcări circulare
- atenție! - mâini, degete, unghii
• Clătire – spălare – clătire – spălare - clătire
• Durata: 2-3 min - săpun cu betadine/spălare
Îmbrăcarea mănușilor
-suprafeţele verticale şi orizontale trebuie să
permită o întreţinere adecvată - materiale de
acoperire netede, neporoase, care urcă de pe
podea pe perete fără colţuri, rezistente la
detergenţi şi dezinfectanţi (PVC, poliuretan);
- echipamentele din sala de operaţie – mobile pt. a
goli sala de operaţie şi facilita igienizarea;
- nici un fel de materiale stocate în sala de
operaţie;
- ferestre imposibil de deschis;
- importanţa tratamentului aerului.
Separarea circuitelor:
- pacient;
- personal;
- materiale.
 ANTISEPSIA
Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească antisepticul
ideal:
1. toxicitate cât mai mare pentru microorganisme, la concentraţii cât
mai mici;
2. toxicitate cât mai mică pentru ţesuturile organismului uman;
3. penetrabilitate cât mai bună prin membrana bacteriană;
4. indice terapeutic cât mai mare (raportul dintre doza letală 50% şi
doza eficientă 50%);
5. să formeze soluţii stabile şi uşor de manevrat;
6. să posede o acţiune rapidă şi durabilă (acţiune bactericidă şi nu
numai bacteriostatică);
7. să corespundă estetic şi olfactiv.
8. solubilitate în apă în orice proporţie;
9. spectrul antimicrobian cât mai larg;
10. să aibă o bună stabilitate chimică, iar descompus sau metabolizat să
nu conducă la apariţia de produşi toxici sau iritanţi;
11. să păstreze efectul bactericid şi în prezenţa lichidelor organice
12. să fie ieftin.
 CLASIFICARE

1. citofilactice (antiseptice): care respectă

integritatea celulelor vii;
2. citotoxice (dezinfectante): care distrug celulele
vii expuse direct acţiunii antisepticului.

?
 Alcooli
- alcool etilic (etanol) sau alcool isopropilic (isopropanol)
- bactericide (inclusiv tuberculicide), fungicide, virulicide
variabile, non-sporicide;
- efect rapid;
- durată de acţiune redusă de evaporare;
- soluţii apoase; concentraţii 70-90% (!!!);
- amestecat cu coloranţi pentru a împiedica ingerarea;
- potenţează acţiunea altor antiseptice (alcool iodat,
clorhexidină)
- dezinfectant – nu e corosiv, dar pericol de incendiu;
durata de acţiune! vapori în aer!
-antiseptizarea pielii intacte (sediu de injecţie, puncţie
venoasă) - penetrare deosebită în structurile anexe ale
pielii;
- nu pe mucoase sau pe plăgi (acţiune caustică directă şi
precipită proteinele în plagă –favorizează proliferarea
bacteriilor;
- nu la copii;
- nu la prelevarea alcoolemiei
 Compuşi pe bază de clor
-hipocloritul de sodiu (soluţie apoasă 5.25%–6.15%
înălbitor casnic);
-hipocloritul de calciu (pulbere – clorura de var)
Spectru antimicrobian larg.
Dezinfecţie pardoseli, suprafeţe diverse, toalete, bazine, lenjerie,
bazinete, proteze dentare, apa din piscine, apa potabilă.
Hipocloritul de sodiu + perborat de sodiu + acid hipocloros + acid
boric = soluţia Dakin. Aceasta se foloseşte în stare proaspătă, deoarece
degajă clor în stare născândă, cu un debit bun, fapt ce o face epuizabilă.
Marea calitate a acestui antiseptic este aceea că realizează o bună
eliminare a sfacelurilor din plăgile accidentale sau chirurgicale supurate,
fiind supranumit “bisturiu chimic al sfacelurilor”. Preparare în spital, cu
conservare scurtă – istoria medicinei.
- cloramine – grup de compuşi cu formula de genul
R2NCl sau RNCl2 (R – grup organic)
cloramina-B: cloramină combinată cu benzen-
sulfonamidă;
cloramina-T: cloramină combinată cu toluen-
sulfonamidă
- efect dublu: clor şi sulfonamida
- antiseptice bacteriostatice şi citofilactice
- clorinarea apei potabile
- apa Javelle – soluţie apoasă de hipoclorit de sodiu
sau potasiu. Inventată în oraşul francez Javelle (azi
suburbie a Parisului) în 1785 de C.L. Bertholet ca
primul înălbitor chimic.
- eliberează clor activ - antiseptic citoflactice şi
bactericid. Se foloseşte în irigaţii în plăgile anfractuoase
cu ţesuturi mortificate pentru a se disloca sfacelurile.
- dicloroisocianatul de sodiu – clorinarea apei

- dioxidul de clor - clorinarea apei

- dicloroisocianatul de sodiu – clorinarea apei

- dioxidul de clor – clorinarea apei

 Compuşi pe bază de iod
- tinctura de iod
- 2%: U.S. National Formulary (NF) în fiecare 100 ml.
se află 1,8 – 2,2 grame iod elementar, 2,1 – 2,6 grame iodură
de sodiu, 50 ml alcool şi restul apă.
- 7%: U.S. National Formulary (NF) în fiecare 100 ml.
se află 6,8 – 7,5 grame iod elementar, 4,7 – 5,5 grame iodură
de sodiu, 50 ml alcool şi restul apă.
- foarte bun antiseptic pentru tegumente, fiind folosit pentru
pregătirea câmpului operator. Alcoolul îi conferă o mare
penetrabilitate în structurile profunde ale tegumentului.
- are în plus avantajul de a "marca" locurile pe care a fost
deja aplicat.
- antiseptizarea mucoasei vaginale.
- nu se aplică pe plăgi datorită efectului citotoxic al iodului
şi al alcoolului.
- se foloseşte numai soluţia proaspătă deoarece prin
învechire, ca şi în pansamentele umede se formează acidul
iodhidric, toxic pentru tegumente.
- nu este de utilizat la faţă, la copii şi la cei cu intoleranţă la
iod.
- iodura de povidonă (polividonă)
- complex chimic stabil între polivinilpirolidonă şi iod
elementar;
- IODOFOR – combinaţie de iod şi un agent de
solubilizare sau transport. Complexul rezultant asigură un
rezervor de iod care eliberează mici cantităţi de iod în
soluţie apoasă. Nu pătează, nu sunt toxici sau iritanţi şi sunt
mult mai uşor de manevrat. În plus, la efectul antiseptic al
iodului se adaugă şi efectul de detergent prin substanţa de
bază tensioactivă neionică.
- aseptizarea plăgilor;
- spălarea tegumentelor preoperator;
- spălarea mâinilor chirurgului înainte de operaţii.
- Iodoformul - antiseptic foarte puternic cu un miros
specific, sub formă de cristale de culoare galbenă sau în
meşe iodoformate. Se foloseşte în tratamentul plăgilor
supurate şi mai ales în stomatologie. Are avantajul de a
realiza o dezodorizare a plăgilor având un miros puternic.

Root canal sealer containing Calcium

hydroxide and Iodoform
 Compuşi pe bază de peroxid
de hidrogen
Apa oxigenată - antiseptic citofilactic ieftin şi foarte
eficient care combină în plus un efect dezodorizant şi
hemostatic, la care se adaugă efectul de efervescenţă care
ajută la eliminarea sfacelurilor din plăgile anfractuoase, cu
ţesuturi necrotice. În afara utilizării sale în plăgi, apa
oxigenată se mai poate folosi în spălături ale cavităţii bucale,
auriculare şi nazale.
ATENŢIE: liza rapidă a suturilor resorbabile!
Sterilizare pe bază de vapori de peroxid de
hidrogen!
- Accelerated Hydrogen Peroxide
or Stabilized Hydrogen Peroxide
– o nouă tehnologie bazată pe un
amestec de peroxid de hidrogen, acid
fosforic sau un fosfonat şi un
surfactant anionic.
- produse de curăţire şi dezinfecţie de
uz general
 Acidul boric
- Pulbere albă, hidrosolubilă
- antiseptic bacteriostatic folosit în chirurgie, urologie şi
oftalmologie. Sub formă de pulbere mai este utilizat pentru
tratarea plăgilor infectate cu bacil piocianic.
- un degajant de oxigen, cu diferenţa că îl eliberează treptat
şi nu “în bolus”. E util în cazurile în care este necesar acest
aport în cantitate mai mică şi pe mai mult timp.
 Compuşi de argint

- Azotatul de argint se foloseşte în concentraţii de 1-

10% ca agent cauterizant pentru dirijarea granulării şi în
concentraţii mai mici: 1-2%o ca antiseptic citofilactic în
plăgile infectate, în tratamentul cistitelor şi
intraconjunctival în profilaxia conjunctivitei neo-
natorum.
- Acetatul de argint coloidal se foloseşte în creme,
pentru tratamentul infecţiilor în arsuri.
 Compuşi de mercur
- şi-au restrâns mult câmpul de utilizare, dintre aceştia
mulţi fiind scoşi din practica medicală datorită riscului
intoxicaţiei cu mercur. :
- Boratul fenilmercuric (Fenosept)
- Tiomersal
- Mercurocrom
- se foloseau soluţii apoase pentru spălarea mâinilor şi
pentru dezinfecţia suprafeţelor. În soluţii alcoolice se
folosesc pentru aseptizarea câmpului operator.
Tiomersalul a fost conservant în vaccinuri. .
 Formaldehida

- Formă gazoasă;
- Formă lichidă (formol 40%)
-Foarte bună activitate microbicidă
- Mari dezavantaje
- conservare piese anatomice
- îmbălsămare
 Permanganatul de potasiu
- soluţie apoasă 1/5000, dar spectrul de utilizare a fost
mult diminuat în ultimul timp. Mai este folosit ca
antiseptic cu uz extern, la dezinfectarea instrumentarului
chirurgical, bariere dezinfectante lângă piscine.
Glutaraldehida