SITUAȚIA TINERILOR PE

PIAȚA MUNCII
Lucru Individual

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC : Movilă Valentina

AUTORI : Rusu Marinela , Zagoreț Marina , Nucă Mihaela , Leșan Oleg
, Zamaru Cristian.
Cuprins :
1. Introducere
2. Stabilirea relevanței pentru tineri
3. Cauzele structurale
4. Populația tânără inactivă
5. Analiza strategică a pieței muncii pentru tineri
6. Modificarea cadrului de rezultate
7. Profilul educativ al tinerilor șomeri
8. Concluzii și recomandări
9 . Bibliografie
 INTRODUCERE
• Tinerii constituie un grup social foarte important în moldova pentru dezvoltarea
socială, dar mai ales a dezvoltării economice a țării. Tinerii de astăzi sunt baza
populaţiei active. Nivelul și modul de integrare al tinerilor în societate este un
lucru esențial pentru viitorul lor în moldova.
• Având un loc de muncă calitativ, tinerii sunt stimulați să-și crească potențialul
economic, să învețe continuu și să contribuie la dezvoltarea social- conomică a
țării. Astfel, scopul acestui raport este de a evalua relevanța și gradul de
integrare a priorităților tinerilor în „strategia de ocupare a forței de muncă
pentru 2016-2020”, precum și de a oferi recomandări cu privire la
îmbunătățirea strategiei în corespundere cu necesitățile tinerilor.
 Profilul Educativ al Tinerilor Șomeri

Pentru anul 2016, rata de șomaj printre tineri era de 8,1% , fiind în creștere în raport cu
ultimii ani (7,2% în 2014) și depășind de două ori media la nivel de țară (4,2% în 2016).
Printre tineri, cei mai afectați de șomaj sunt bărbații (3 din 5 șomeri tineri), tinerii din
mediu rural (7 din 10 șomeri tineri) și tinerii cu vârsta între 20–29 ani (9 din 10 șomeri
tineri). Astfel, rata strictă a șomajului în rândul tinerilor este de 17,4%, iar rata
cuprinzătoare a șomajului este de circa 19% .
 Profilul Educativ al Tinerilor Șomeri
• Nivelul șomajului în rândul tinerilor este influențat și de lipsa experienței de muncă, sau
tinerii șomeri care nu au lucrat niciodată au o pondere impunătoare în totalul șomerilor tineri
– 42% (în anul 2014). Acest fapt este determinat, pe de o parte, de nedorința unor angajatori
de a angaja persoane fără experiență de muncă, iar pe de altă parte, de lipsa unor capacități
profesionale ce le-ar permite acestor șomeri de a-și găsi un loc de muncă. Totodată, deficitul
locurilor de muncă în sate și discriminarea de gen la angajare sporește proporția șomerilor
tineri fără experiență de muncă, în special în rândul femeilor (circa 46% din tinerele șomere)
și tinerilor din mediul rural (circa 39%).
• Preferințele ocupaționale diferă între tineri și tinere . Printre femeile șomere tinere cele mai
solicitate locuri de muncă sunt de lucrător în servicii, comerț și activități asemănătoare (circa
32% comparativ cu 8,6% în cazul bărbaților) și de conducători/manageri (circa 24%,
comparativ cu 4,1% în cazul bărbaților). Bărbații șomeri tineri sunt în căutare, în special, de
posturi ca muncitori calificați în întreprinderi industriale, în meserii, construcții și alte
activități asemănătoare (circa 36%) sau ca specialiști cu nivel superior de calificare (20,1%).
 CONCLUZII ȘI
•
RECOMANDĂRI
În prezent, în republica moldova, atât ratele de activitate, cât şi ratele de ocupare, sunt foarte scăzute la toate grupele de vârstă, în special
la tineri. Atragerea populaţiei inactive în circuitul economic implică strategii şi programe de pregătire profesională a acestei populaţii în
raport cu necesitățile economiei naţionale. Ca și în alte țări, tinerii din republica moldova întâmpină dificultăți în procesul de tranziție de
la școală la muncă, precum și în găsirea unui loc de muncă stabil și cu perspective bune de carieră care va fi bine plătit, acoperind
necesitățile pentru un trai decent.

• Șomajul este un dezechilibru economic, ce afectează foarte tare cât populația atât și economia țării. Pentru a deveni o țară prosper-
economică moldova are nevoie de a îmbunătăți politicile antișomaj.

• Unele recomandări ce au putea fi folosite ca soluție a acestei probleme sunt :

 Sporirea procesului de intrare a tinerilor pe piața muncii prin oferirea de suport și consiliere la absolvirea instituțiilor de
învățământ, cu monitorizarea și susținerea activă a acestora pentru încadrare în muncă și reținere în această poziție pentru
cel puțin 2 ani
 Creșterea calității stagiilor de practică prin implicarea și susținerea angajatorilor, inclusiv din mediul privat, de a oferi
stagii de practică de calitate.
 Elaborarea de instrumente financiar-fiscale de susținere a angajatorilor ce angajează tineri specialiști, în scopul
compensării costurilor de instruire a acestora.
 Dezvoltarea unor programe naționale de creștere a culturii angajării și a dreptului la muncă, în special în cadrul
învățământului formal, în scopul sporirii competențelor și abilităților de identificare și valorificare a potențialului pieții
muncii din republica moldova.
 Promovarea anagajării tinerilor prin eliminarea stereotipurilor și percepțiilor negative față de tinerii specialiști
 Dezvoltarea și reformarea sistemului de centre de ghidare în carieră, în baza unor principii și indicatori de performanță.