Georg Friedrich Haendel

(Händel)
 G. F. Haendel (1685-1759)
 S-a născut la 23 februarie la Halle în Germania.
 1701 – Urmează cursuri de drept la Universitatea
din Halle.
 1703 – Este angajat organist la catedrala din
Halle. Părăsește Universitatea și pleacă la
Hamburg.
 1704 -1705 – operele Almira și Nero;
 1706-1710 călătorește în mai multe orașe italiene:
Florența, Roma, Veneția;
 Cunoaște creațiile lui Arcangelo Corelli și
Domenico Scarlatti.
 1709 – 1711
 Operele Agrippina, Rinaldo
 Capelmaistru la Hanovra;
 Se stabilește la Londra;
 1712 -1718
 Opera Teseo
 Suita Muzica apelor cu ocazia serbărilor din
grădina Vauxhall;
 Pastorala Acis și Galatea.
 8 suite pentru clavecin
 1719
 Se înființează Royal Academy of Music, condusă de
Haendel;
 Muzicianul va îndeplini și funcția de compozitor al
curții regale britanice.
 1724-1736
 Operele Giulio Cesare și Tamerlano
 Natalie Dessay: "Piangerò la sorte mia"
(Giulio Cesare)
 Primește cetățenie britanică;
 Scrie opera Scipione (1726);
 1728
 Are loc la Londra primul spectacol la Londra cu
Beggarʼs opera
 Muzica este semnată de Johann Christoph
Pepusch
 Libretul aparține lui John Gay.
 1737
 Suferă un atac cerebral, în urma căruia paralizează pe
partea dreaptă.
 1738 -1741
 Concerte pentru orgă și orchestră
 1739
 Opera Xerxes
 Haendel: Lascia ch'io pianga (Rinaldo); Voices of Music with
Kirsten Blaise, soprano
 Haendel - Sarabande in D minor - Rodion Zamuruev (violin)
and Mobilis Ensemble
 Oratoriile Saul, Israel în Egipt;
 12 concerte grossi
 Haendel - Chaconne in G major HWV 435 (Murray Perahia)
 1742
 Premiera la Dublin, a oratoriului Messias
 Händel: Ouverture & Every valley shall be
exalted (Messiah)
 1742 – 1749
 Oratoriile Samson (1742), Judas Maccabaeus
(1746)
 Suita Focuri de artificii (1749)
 Oratoriul Jephta (1751)
 1753
 Orbește
 14 aprilie, 1759 – Moare la Londra. Funeraliile au
loc la Westminster Abbey.
 Muzică de cameră:
 Lucrări pentru orgă, sonate solo, trio-sonate;
 Concerte pentru harpă, oboi, orgă, vioară, clavecin,
concerte-grossi;
 Muzică pentru clavecin sau pian – suite, sonate;
 Opere tip seria, arii de concert;
 Muzică vocal-instrumentală – oratorii, motete, imnuri,
cantate, psalmi;
 Muzică orchestrală – suite – Muzica apelor, Focuri de
artificii
 Exemple: Haendel - Suite aus der
Feuerwerksmusik - Bourrée + La Paix
 Georg Friedrich Händel Feuerwerksmusik La
Rejouissance.wmv
 Importanța creației lui Haendel:
 Muzica acestui compozitor s-a bucurat de
un mare succes asupra publicului.
 Influențe diferite au contribuit la
consolidarea limbajului său: italiană,
germană, engleză;
 În genul de operă a adoptat în general stilul
omofon și monodia acompaniată, eliminând
excesul de polifonie.
 A simțit foarte bine pulsul publicului.
 Când interesul auditoriului s-a diminuat pentru
genul de operă, compozitorul s-a dedicat
oratoriului.
 În oratoriu a sintetizat trăsături ale pasiunilor
germane, operei italiene și motetului englez.
 Fire capricioasă, Haendel a fost în permanență
dornic de aprecierea publicului.
 De remarcat este că Haendel a cucerit entuziasmul
contemporanilor săi englezi, cu muzică italiană.
 I-a cunoscut pe A. Corelli, A. Vivaldi, T. Albinoni.
 Influența sonorității italiene s-a resimțit în:
oratorii, cantate, concerte, sonate.
 Haendel a fost un mare melodist, calitate
dezvoltată și de influențele italiene din muzica sa.
 A fost cunoscut ca un maestru al stilului
concertant, specific Barocului.
 A cultivat dialogul soliști-ansamblu.
 A valorificat calitățile expresive ale vocilor și
instrumentelor timpului său.