SEMIOLOGIE

EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Clacmentele sau clicurile - sunt zgomote cu frecvenţă
înaltă, cu durată scurtă care se aud în sistolă sau diastolă
o Clacmente sistolice:
• Clacmentele protosistolice sau de ejecţie
 se produc la începutul sistolei şi debutul ejecţiei
ventriculare
 sunt determinate de creşterea bruscă a tensiunii în peretele
aortei şi al arterei pulmonare
 apare prin mişcarea de deschidere a valvelor sigmoide
alterate
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Clacmentele sau clicurile
o Clacmente sistolice:
• Clacmente mezosistolice - apar în insuficiență aortică
majoră, când în diastolă, VS primeşte o cantitate prea
mare de sânge şi pe care o trimite în aortă în sistola
următoare; ca urmare se produce o destindere bruscă a
pereţilor aortei.
• Clacmentul telesistolic - apare în insuficiență mitrală
și este determinat de prolabarea cuspei mitrale în AS.
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Clacmentele sau clicurile
o Clacmente diastolice:
• Clacmentul de deschidere al mitralei – apare în stenoză
mitrală
 este un zgomot scurt, sec, puternic, cu frecvenţă înaltă
 apare la câteva sutimi de secundă de Z2
 cu cât clacmentul se aude mai aproape de Z2 cu atât
stenoza este mai strânsă şi presiunea din AS este mai
mare
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Clacmentele sau clicurile
o Clacmente diastolice:
• Clacmentul de deschidere a tricuspidei - apare în stenoza
tricuspidiană care este rară şi are aceleaşi caractere ca şi cel
mitral
• Clacmentul pericardic – apare în pericardite constrictive
 este un zgomot de tonalitate înaltă, sec cu sonoritate
crescută şi se aude mezocardiac la 0,08-0,012s după Z2
 este determinat de oprirea bruscă a umplerii ventriculului
de pericardul îngroşat
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Frecătura pericardică - este un zgomot patologic
supraadăugat, produs prin frecarea celor două foiţe
pericardice din cauza depozitelor de fibrină de pe
suprafaţa lor.
• intensitatea variază cu poziţia bolnavului, auzindu-se
mai bine în ortostatism sau cu trunchiul aplecat înainte
sau la apăsarea cu stetoscopul
• variază în intervale de timp scurte, de la o zi la alta
• dispariţia corespunde cu constituirea revărsatului
lichidian sau vindecărea procesului inflamator
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Modificările zgomotelor fiziologice cardiace
o Modificări ale intensității ambelor zgomote (scădere):
• cauze extracardiace
 emfizem pulmonar
 obezitate
 mixedem
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Modificările zgomotelor fiziologice cardiace
o Modificări ale intensității ambelor zgomote (scădere):
• cauze cardiace
 pericardită lichidiană
 IMA întins
 miocardită acută
 șoc cardiogen
 alte stări de șoc sau colaps cardiovascular
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Modificările zgomotelor fiziologice cardiace
o Modificări ale intensității ambelor zgomote (creștere):
 perete toracic subțire – copii, tineri
 sindrom hiperkinetic
o Modificări ale intensității zgomotului I (accentuare):
 stenoză mitrală
 diminuarea conducerii AV
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Modificările zgomotelor fiziologice cardiace
o Modificări ale intensității zgomotului I (diminuare):
 BAV gr. I
 insuficiență mitrală
 stenoză mitrală calcificată
o Modificări ale intensității zgomotului I (variabilitate):
 BAV gr.III
 fibrilație atrială
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Modificările zgomotelor fiziologice cardiace
o Modificări ale intensității zgomotului II (accentuare):
 HTA (A2)
 insuficiență aortică (A2)
 Anevrismul aortei ascendente (A2)
 HTP (P2)
 DSIA (P2)
 embolii pulmonare (P2)
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Modificările zgomotelor fiziologice cardiace
o Modificări ale intensității zgomotului II (diminuare):
 presiuni joase în aortă și pulmonară
 stenoză aortică
 stenoză pulmonară
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile cardiace - sunt fenomene sonore supraadăugate
zgomotelor cardiace care se aud atât la persoane normale, în
anumite condiţii hemodinamice cât şi la pacienţi cu boli
congenitale şi dobândite.
o Mecanisme de apariție a suflurilor:
 incompetență valvulară (suflu de regurgitare)
 stenoză valvulară (suflu de ejecție)
 persistența unor comunicări intra- și extracardiace anormale
 creșterea debitului cardiac și accelerarea vitezei de
circulație prin orificiile cardiace normale – sdr. hiperkinetic
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile cardiace – clasificarea
o Organice:
 leziuni valvulare
 cardiopatii congenitale
o Funcționale – secundare unor leziuni valvulare:
 dilatarea inelului valvular
 disfuncția mușchilor papilari sau peretelui ventricular
 dilatația cavităților cardiace sau vaselor mari
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile cardiace – clasificarea
o Accidentale (inocente)
 anemii
 hipertireoidie
 hiperkinetism
 febră
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
 Auscultația cordului
 Suflurile cardiace – clasificarea
o sistolic
o diastolic
o sistolo-diastolic (continuu)
 Suflurile cardiace – intensitatea
 gr.I - suflu fin, dificil de auzit
 gr.II - suflu fin, care se aude imediat cu stetoscopul
 gr.III - suflu de intensitate medie
 gr.IV - suflu de intensitate mare
 gr.V - suflu foarte intens dar care nu se percepe de la distanţă
 gr.VI - suflu foarte intens care se aude chiar fără stetoscop
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile sistolice:
o Sufluri de ejecție - apar la trecerea sângelui printr-un
orificiu îngustat la nivelul valvelor aortice sau pulmonare
 stenoză funcțională aortică sau pulmonară
 stenoză valvulară aortică sau pulmonară
 CMHO
 încep după Z 1 şi se termină înaintea Z 2, au un aspect
crescendo - descrescendo cu maxim în mezosistolă, sunt
sufluri foarte intense cu caracter grav, răzător şi se însoţesc
de freamăt.
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile sistolice:
o Sufluri de regurgitare - apar la trecerea sângelui dintr-o
cavitate cu presiune mare într-o cavitate cu presiune
mică
 insuficiență valvelor atrioventriculare
 DSIA, DSIV
 apar de la începutul contracţiei, ocupând toată sistola, au
o tonalitate înaltă, sunt holosistolice având intensitatea
egală pe toată durata.
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
 Auscultația cordului
 Suflurile sistolice:
o Stenoză valvulară aortică:
 maxim de intensitate în spaţiul II ic drept
 iradiază spre carotidă, uneori poate fi auzit către apex şi în
focarul lui Erb
 este un suflu aspru, rugos
o CMHO
 suflul debutează la aproximativ 0,1 sec. după Z1
 are o formă crescendo-descrescendo
 la manevra Valsalva creşte intensitatea în apnee
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile sistolice:
o Coarctaţia de aortă
 suflu de tonalitate înaltă cu intensitate maximă
interscapular
 suflu care în raport cu suflul aortic de ejecţie depăşeşte
componenta aortică a zgomotului 2
 este dat de trecerea sângelui prin lumenul aortei
stenozate sau datorită creşterii debitului vaselor
colaterale dilatate
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile sistolice:
o Stenoza pulmonară valvulară
 un suflu crescendo-descrescendo
 se aude în spaţiul II ic stâng, suflu aspru, rugos
 în stenozele pulmonare strânse suflul de ejecţie poate fi
absent
 în tetralogia Fallot intensitatea şi durata suflului de
ejecţie la artera pulmonară sunt proporţionale cu
gravitatea stenozei valvulare sau infundibulare
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Suflurile diastolice:
o Valvelor AV - sunt date fie de un debit sanguin crescut
care trece printr-o valvă AV normală fie de trecerea unui
volum de sânge normal printr-o valvă stenozată
 se aud la începutul diastolei, după deschiderea valvelor
AV
 la sfârşitul diastolei în cursul contracţiei atriale
 au o frecvenţă joasă
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI
 Auscultația cordului
 Suflu diastolic în stenoză mitrală:
 începe prin clacment de deschidere al mitralei
 în protodiastolă este intens, apoi diminuă în intensitate
 în ritm sinusal se intensifică la sfîrşitul diastolei (contracția
atrială)
 în stenoza mitrală severă, suflul este aproape holodiastolic
• In insuficienţa aortică severă scurgerea în diastolă a sângelui în
ventriculul stâng produce o vibraţie a foiţei anterioare a valvei
mitrale rezultând un suflu de umplere, suflu funcţional Austin-Flint,
care începe prin zgomotul 3 şi nu prin clacmentul de deschidere al
mitralei.
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Sufluri de regurgitare diastolică a valvelor sigmoide
 Sunt sufluri de frecvenţă înaltă
 apar la baza cordului
o Insuficiență aortică
 începe imediat după componenta aortică a Z2
 în insuficienţa ușoară ocupă prima parte a diastolei
 în formele medii suflul este holodiastolic cu aspect
descrescendo
 în formele severe suflul se termină înaintea sfârşitului
diastolei
EXAMENUL OBIECTIV AL CORDULUI

 Auscultația cordului
 Sufluri de regurgitare diastolică a valvelor sigmoide
o Insuficienţa pulmonară organică este mai rară, cel mai
adesea fiind întâlnită insuficienţa pulmonară funcţională
secundară hipertensiunii pulmonare cronice. care apare
în stenoza mitrală foarte strânsă. Suflul începe după
componenta pulmonară a Z 2, este un suflu dulce
aspirativ, poartă numele de suflul Graham-Steel.