Munții Anzi

Barbu Gabriela, Maximovici

Alexandru, Stoia Robert & Țabra
Denny
 Poziție geografică
 Munții Anzi reprezintă cel mai mare lanț de munți de pe
Pământ. Cu o lungime de peste 7500 de km, acoperă o
imensă suprafaţă de 2 milioane km2.
 Ei se întind de la ţărmul Mării Caraibilor până la punctul
cel mai sudic al Americii: Capul Horn, de-a lungul coastei
de vest a Americii de Sud.
 Munții se întind pe teritoriul a 7 state: Venezuela,
Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Chile și Argentina.
 Spanioli i-au numit "Cordillera de Los Andes". (Cuvântul
"Cordillera" înseamnă în limba spaniolă "ridicătură" sau
„înalţime", iar "Andes" ar fi numele unui trib indian
denumit "Antis" ce locuia pe platourile înalte ale munţilor.
 Formarea munțiilor Anzi
 Anzii prezintă un caz tipic între o placă continentală și o
placă oceanică (Pacific). Placa "Nazca" s-a ciocnit cu placa
continentală a Americii de Sud în urmă cu circa 150 de
miloane de ani.
 Pe această linie de joncțiune s-a format o falie (crăpătură) în
adâncimea oceanului numite "Gropa Peru" (6262 m) și
"Groapa Atacama" (8066 m) adâncime.
 În zona Anzilor și azi au loc o numeroasă serie de procese
geodinamice, cu ridicări de teren până la 10 cm pe an, iar în
zonele unde crusta pământului este deosebit de groasă (60 –
70 km) ridicându-se cu 1 mm pe an, aceste fenomene fiind
numite convergențe geologice.
 Orogeneza acestor munți tineri a început în perioada
terțiară, dar numai în perioada pleistocenă are loc procesul
de înălțare propriu zisă a Anzilor, ajungând la semeția lor
din zilele noastre.
 Relief
 Lungimea Anzilor este de aproximativ 7500 km întinzându-se de la zona tropicală latitudine nordică şi până în
afara zonelor tropicale latitudine sudică. În partea sudică şi în Ecuador lăţimea Anzilor atinge 200 km, în
schimb între Chile şi Bolivia pe direcţia est-vest ajung şi la lăţimi de peste 600 km. Muntele cel mai înalt din
lanţul Anzilor Cordilieri este Aconcagua ce atinge 6962 metri înalţime situat în Argentina la graniţa cu Chile.
Anzii concentrează aproximativ 30% din vulcanii activi ai planetei.
 Munții Anzi au fost separați în 3 mari grupe astfel:
a. Anzii de Nord ce se întind între 2 grade latitudine sudică (valea superioară a Maranonului) și țarmul
Nordic al Mării Caraibilor.
b. Anzii Centrali ce se desfăsoară mult în lătime (650 de km). Aici apar altitudini de peste 6000 de m
(vârfurile Huascaran, Llullaillaco, Coropuna); podișuri înalte (podișul Boliviei cu lacul Titicaca);
depresiunile sărate numite salar (Salar de Atacama, Salar de Uyuni, Salar de Arizaro)
c. Anzii Sudici se individualizează net din cauza unei regiuni depresionare (depresiunea
tectono-erozica chiliana), și prin aparitia țărmului cu fiorduri.
 a. Anzii Nordici
 Cuprinde: Anzii Venezuelei, Anzii Columbiei, Anzii Ecuadorului,
Anzii Perului;
 Sectorul Anzilor Nordici se desfăşoară între 4 grade latitudine
sudică (Munţii Loja Njot, situaţi în extremitatea sudică a
Ecuadorului) şi ţărmul nordic al continentului (Marea Caraibilor).
La vest este delimitat de Oceanul Pacific, iar la est înaintează până
la contactul cu Câmpia Orinoco şi Bazinul Amazonian;
 Anzii de Nord nu se prezintă sub forma unui singur masiv montan,
orietentat pe direcţia NS, ci este o succesiune de şiruri muntoase
paralele, despărţite de depresiuni sau platouri interioare;
 Aceşti munţi sunt remarcaţi prin complexitatea litologică, rocile
cristaline alăturându-se celor sedimentare şi vulcanice;
 În Anzii Nordici se înregistrează cea mai mică lățime a lanţului adin
de 150 km
 În Anzii Venezuelei se găsesc două lanţuri montane majore :
Cordiliera Orientală şi Cordiliera Merida (altitudinea maximă de
5007m). În NE acesteia se află capitala Caracas. Cordilierele sunt
separate de depresiunea tectonica Maracaibo cu importante rezerve
de petrol.
 b. Anzii Centrali
 au cea mai mare întindere dintre toate subdiviziunile majore ale sistemului andin, atât în lungime cât şi în
lăţime (cc. 650 km pe teritoriul Boliviei);
 se desfăşoară pe faţada pacifică între 4 grade latitudine sudică (Munţii Loja Knot) şi aproximativ 27 grade
latitudine sudică, pe teritoriul statelor Peru, Bolivia, Chile şi Argentina;
 petrografia prezintă o mare diversitate: şisturi cristaline (gnaise), intruziuni granitice (batoliţi mezozoici), roci
sedimentare (calcare, gresii, marne, argile) şi roci vulcanice (bazalte, lave porfirice, tufuri, aglomerate etc.).
 se remarcă nodul orografic Cerro de Pasco, din care se desface spre nord , nord-vest trei cordiliere (despărţite
prin două depresiuni longitudinale tectono-erozive):
 Cordiliera Occidentală - în partea de vest (paralelă cu
ţărmul pacific);
 Cordiliera Centrală – între valea râului Maranon la vest şi
valea râului Huallaga;
 Cordiliera Centrală sau Cordiliera Azul – la vest de râul
Huallaga şi la est de Piemontul La Montana.
 b. Anzii Centrali
 la sud de Cerro de Pasco până la graniţa cu Bolivia
şi Chile, prezenţa cordilierelor nu mai este atât de
evidentă ca în sectorul nordic peruan. Reprezintă o
regiune în care se întâlnesc mai multe vârfuri de
peste 6000 m altitudine : Ausangate (6394 m),
Hualcan (6125 m), Alpamazo (6120 m);
 se manifestă vulcanismul în lungul liniilor de
ruptură;
 În cadrul sistemului montan boliviano-chiliano-
agentinian se diferenţiază: Cordiliera Occidentală la
vest, Cordiliera Oricentală la est, Altiplano- regiune
de podiş înalt și Puna de Atacama - situată în partea
sudică a podişului intra-andin
 c. Anzii Sudici
 se întind între 27 grade latitudine sudică (Paso de San Francisco)
şi 54 grade latitudine sudică din extremitatea SE a arhipelagului
Tierra del Fuego (Ţara Focului), pe teritoriul statelor Chile şi
Argentina;
 orientarea lor este NS, cu o lăţime medie ce se menţine destul de
redusă (175 – 200 km);
 se prezintă sub forma unei cordiliere principale, cu relief vulcanic
în nord şi glaciar în sud, delimitaţi la vest de o cordiliera litorală şi
o câmpie litorală, iar la est de Sierrele Pampeene şi Podişul
Patagoniei;
 petrografia este reprezentată de roci vulcanice, şisturi cristaline şi
roci sedimentare;
 ţărmul Anzilor este unul cu fiorduri ce prezintă multe ramificaţii;
 cele mai mari înalţimi sunt de peste 6 000 m: vf. Aconcagua
( 6962m), vulcanul Tupungato ( 6 635 m ) și Muntele Mercedario (
6770 m).
Climă
 Clima din Anzi variază foarte mult în funcție de latitudine,
altitudine și, prin urmare, de apropierea de mare. Sectorul sudic
este intens cu zăpadă rece chiar și la altitudini relativ mici și
ploios, în timp ce cel central este mai uscat și mai blând.
Sectorul nordic al Anzilor este în general ploios și relativ la
altitudine, de asemenea, foarte fierbinte, cu o temperatură
medie de 18 ° C , în Columbia. Clima se caracterizează prin
schimbări de căldură.
 Anzii din Chile și Argentina pot fi împărțiți în două zone
climatice și glacologice; Anzii uscați și Anzii umezi . Anzii
uscați se întind de la latitudinea deșertului Atacama până la
zona râului Maule ; precipitațiile sunt mai sporadice și există
fluctuații puternice ale temperaturilor. Linia de echilibru suferă
schimbări drastice pe perioade scurte de timp, lăsând ghețarii în
ablație sau acumulare.
 Trăsătura cea mai importantă a peisajului Anzilor Centrali este
ariditatea. Munţii Anzi limitează influenţa climatică a
Oceanului Pacific la o fâşie litorală îngustă, caracterizată printr-
o ariditate crescută (determinată de curentul rece al Perului).
 Climă
• În fucţie de latitudine şi oritentarea lanţului andin se desting o seri de regiuni climatice:
a. Climatul tropical semiarid şi arid – maxim 1 000 m atitudine (pe versanţii vestici ai Cordilierei
Occidentale;
b. Climatul tropical montan – peste 1 000 – 2 000 m (pe versanţii interiori ai Cordilierei marginale şi
podişurilor intraandine peruane – Altiplano del Peru şi argentinianoo – chiliene , Puna de Atacama;
c. Climatul ecuatorial şi subecuatorial umed montan.
• În Anzii sudici se desting următoarele climate principale :
a. Climatul subtropical (mediteranean) - se extinde în lungul litoralului chilian , între 27 grade şi 40 grade
lat. S
b. Climatul temperat
c. Climatul subartic cu noanță continentală -SV Anzilor Pentagonici
 Hidrografie
A. Apele curgatoare
• Apele care străbat Anzii se îndreaptă spre Oceanul
Pacific, Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor.
Cursurile de apă cele mai lungi şi cu debit mai bogat
sunt urmatoarele: Guzas, Esmeralds, Napo, Tigre,
Japura, Putumazo, Apure, Arauca, Meta, Magdalena,
Cauca, San Jorje, Atrato, Jurua, Purus, Madre de
Dios, Pilcomazo, Maranon, Ucayali, Rio Colorado,
etc.
B. Lacurile
• Prezenţa lacurilor pe cuprinsul Anzilor este slab
reprezentată. Cele mai importante lacuri sunt de
origine tectonică si mai puţin glaciară şi vulcanică.
Cele mai impotante lacuri sunt: Lacul Maracaibo,
Lacul Valencia, Lacul Titicaca, Lacul Poopo, Lacul
Fagnano, Lacul Nahuel Huapi, Lacul Buenos Aires,
 Râul Ucayali și Lacul Titicaca
 Ucayali este afluentul pe care s-a stabilit izvorul
Amazonului şi, în funcţie de acesta lungimea fluviului
deoarece denumirea propriu-zisă de “Amazon” o capătă
după unirea lui Ucayali cu Maranon . Ucayali este al doilea
afluent ca mărime al Amazonului, după Madeira şi
izvorăşte din Anzii Peruvieni din Lacul Intyre, sub
denumirea de Apurimac. În bazinul râului Ucayali, mai
exact în cel al afluentului Urubamba, se află oraşul Cuzco
şi Machu Picchu, ce ne amintesc de renumitul imperiu al
incaşilor distrus de conchistadorii spanioli.
 Lacul Titicaca este de origine tectonică fiind amplasat în
vestul podişului sud-american Altiplano pe teritoriul
statelor Peru şi Bolivia. Are o suprafaţă de 8 100 kmp cu o
lungime de 200 km, o lăţime de 85 km şi o adâncime
maximă de 304 m. Este cel mai mare lac de munte de pe
Glob. În interiorul lacului se află circa 30 de insule, multe
dintre ele cu vestigii istorice ale civilizaţiilor
precolumbiene.
 Vegetație
 Vegetaţia andină prezintă o distribuţie zonală latitudinală şi nu în ultimul rând o etajare
verticală a vegetaţiei. Principalele formaţii vegetale altitudinale sunt:
• pădurile sempervirescente (între 900 şi până la cc 1 000 – 2 000 m altitudine),
• pădurile cu frunze căzătoare (între 1 000 – 1 500 m altitudine),
• pădurile semi-sempervirescente (la peste 1 500 m altitudine),
• pădurile umede (cuprinsă între 2 500 – 3 000 m altitudine),
• vegetaţia arbustivă (peste 3 000 m altitudine),
• etajul alpin (peste 3 500 m altitudine).
 Faună
 Fauna andină s-a dezvoltat adaptându-se la condiţiile
arboricole : maimuţe, leneşii, furnicarul, broaşte arboricole,
jaguar, puma, papagali (specii din genul Ara), păsări colibri,
şerpi boa, porcul spinos.
 În regiunile mai uscate de savană sunt caracteristice: porcul
spinos, furnicarul cel mare, ocelotul şi câteva marsupiale.
 Regiunea montană andină înaltă de pe teritoriul Ecuadorului
şi din partea sudică a Columbiei este populată cu specii
endemice de camelide ,ca : lama domestică şi lama alpaca de
culoare neagră, care au fost domesticite încă de pe vremea
incaşilor din peru, fiind folosite ca animale de povară sau
pentru blană şi carne; guanacul de culoare galben-roşcată şi
vicunia cu blană brună-deschis, care duc în continuare o viaţă
sălbatică.
 Dintre mamiferele specifice regiunii montane se numără ursul
cu ochelari.
 Se întâlneşte şi vulturul american sau condorul ce poate zbura
la o altitudine de 7000m.
 Populația și Așezările Umane
În Anzi, populaţia are o distributie foarte inegală. Astfel,
în timp ce există întinse sectoare aproape lipsite de
populaţie, atât în regiunile joase, cu climă tropicală şi
vegetaţie bogată, cât şi pe platourile înalte aride ( de
exemplu Puna de Atacama), platourile înalte semiaride,
proprice agriculturii şi cu bogate zăcăminte de
minereuri sunt relativ bine populate. În Altiplano
Boliviana, de exemplu, culturile agricole urcă până la
peste 4 000 m. În sectorul nordic, cu precipitaţii bogate,
populaţia este însă densă. Cele mai mari oraşe din zona
andină le întâlnim fie pe platourile înalte – de exemplu
Bogota (capitala Columbiei), La Paz (capitala aflată la
cea mai mare atitudine din lume – 3 650 m) şi Sucre,
capitalele Boliviei – fie la poalele acestora – Lima
(capitala Peru-ului) Caracas (capitala Venezuelei).
Populația și Așezările Umane
Platourile înalte andine au fost sediul unor strălucite civilizaţii precolumbiene: incaşă (ce mai stralucită
civilizaţie precolumbiană, alături de cea aztecă, chibcha şi altele. Există numeroase vestigii ale acestor
civilizaţii: la Cuzco (fosta capitală a Imperiului Incaş), Machu – Picchu, Quito şi altele. Machu Picchu este o
fortareata extraordinara prin constructia ei ingenioasa, o cetate fortificata. Forma respectivei constructii era
aceea a unui labirit mai mult decat intortocheat, din piatra, care ar fi putut descuraja orice intrus. Labirintul
adapostea palate regale, casele simple ale oamenilor, culturile lor, pietele etc..
Economie
Resurse naturale și de subsol
1. Columbia este o ţară cu resurse bogate în minerale, acestea găsindu-se în special în Munţii Anzi. În
Columbia se extrage aur, argint, şi platină şi se produce jumătate din smaraldele din lume. Se extrag
de asemenea 12,5 milioane de tone de cărbuni. Există zăcăminte de cupru, mercur, plumb şi mangan.
Se extrag 19 milioane de tone de ţiţei şi există o mică producţie de gaze naturale.
2. Yanacocha – Peru- Situat întrun mediu ambiant mai mult decât inospitalier, respectiv înălţimile
prăpăstioase ale Anzilor, zăcământul aurifer de la Yanacocha constituie exploatarea minieră situată la
cea mai mare altitudine din întreaga lume. Exploatarea în sine se extinde pe o suprafaţă totală de peste
100 kilometri pătraţi, fiind cea mai mare exploatare din America Latină şi, posibil, a doua ca mărime
din lume.
Agricultură
• Populația modernă din zonele muntoase interioare ale Anzilor este formată în principal din indienii
Quechua, ai căror strămoși au stat la baza statului incaș. Quechuasii sunt angajați în agricultura irigată,
îmblânzesc și cresc rame.
• Pe malul lacului Titicaca locuiesc oamenii aimara, angajați în pescuit și fabricarea diferitelor produse
din stuf crescând pe malurile joase ale lacului.
• În unele zone ale Anziilor se cresc animale și păsări.
• Se cultivă arahide, dovleci, cartofi
 Economie
Turism
• Machu Pitchu • Salar de Uyuni
• Cuzco • Lacul Titicaca
• Bogata • Mendoza
• Quito • La Paz
• Medellin • Canionul Colca
Bibliografie
 https://pdfcoffee.com/muntii-anzi-pdf-free.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Anzii_Cordilieri
 https://delphipages.live/ro/geografie-%C8%99i-calatorii/geografia-fizica-a-pamantului/mun%C8%9Bi-%C8%
99i-vulcani/andes-mountains
 https://koaha.org/wiki/Ande#
 https://www.britannica.com/place/Andes-Mountains/images-videos#Images
 https://ik-ptz.ru/ro/matematika/gory-andy-kratkoe-soderzhanie-gory-andy-opisanie-foto-vysota.html
 https://www.meteorologiaenred.com/ro/cordillera-de-los-andes.html
 https://graduo.ro/referate/geografie/anzii-nordici-366787
 https://graduo.ro/referate/geografie/anzii-centrali-366789
 https://graduo.ro/referate/geografie/anzii-sudici-366788
Mulțumim
pentru
atenție!